Nr. 58. SAMB4TA 12 MARTIE. ANUL II. — 1877. ABONAMENTELE ... IN TOATA ROMaMâ: r luni * 1 ani •• IN STBAINATATII INSIRTUJNt si ikuh: lU de 80 litere petit, prifin» IV. $0 but. ne ţine III. 80 bAAl, p» pnpm II, S lei nul Buclam* 1 lei noi linia. . Lin număr In Capitalii 13 bani. TIMPUL -A.TSTTJlSrOXTmX Se prime*c In ■tr&initate: La D-nil Haattn rf Vogler In Vienna, WaIfitchRAa«e 10. A. Oppclik in Y'îanna, 8t,ul>rnbajiL'i l ; Jiudolf Mo.m. in Vienna , 8*ilcr«tâtt* 2; Vine*** Urdtcka in Vienna, TeinfalUtraue 17 ; J^uîipp 7eo6 in Vienna, K«ch*nbachgiuMe 11; h. Ixxng ă Comp. !n Peţta yi Hava+Laf/Uo-BuMer ă Comp. in Paris. Scrisori nefrancate na se primesc. BULETIN TELEGRAFIC Serviciul privat al .TIMPULUI.* (Agenţia Haras). Pests. 22 Nfartie. Ministrul finnncelor a presentat un pro-t pentru ftutorisareaîncheierel uoal *m" mat de 76 ţi jumătate milioane fiorini, lisabil în aur, cu 6 la pentru a ra conversiunea datoriei flotante. Ministrul a r.is, cX schimbarea în situa-nea politică, ce est* I» P“n«tal de ft se lise, va favor!» saccesnl acesta! im- amn^- Londra 22 U vrtie. «Camera Lorzilor, Corniţele Derby, mi-letrn de esterne, zice că textul protocolul fi condiţianile în care va 6 snh-sem-,t |dee* va fi semnat, sunt necontenit p m la cercetarea guvernuiuî. « amera Comunelor,. D. Bonrke, anb se-wir la ministerul de esterne zice că tur-rile ce afl avut loc în apropierea A-anopolnlnî, ad fost prea esagerate. Berlin, 12 Martie eears. Marele duce Nicolae, fini comanduntulnî liprem al armate! de la Sad, a venit să Dirplimenteze pe împăratul Gaillanme In ele Curţii Rnssiel. Sărbătoarea impă-lt a! a fost strălucită. Londra, 28 Martie. «Camera lorzilor, (urmare).—Lord Der-‘j arată dorinţa ca Turcia să fie înzes-irată c’o maî bnnă administraţie, dar ceea e importă fi maî mult este mănţinerea iac o! in Europa. Ministrul blamează pe ird Dudley că ţine nu limbngii) care ar de natură să iriţi* pe popornl rus con-ra nne! politice care face onoare Rusie!, |acâ acel popor ar fi dispus să plece au-mi la cuvinte cari caută să împedice o so-dorită de toată lumea. - BUCDBSSCIb MARTIE r .Comisiunea parlamentară, însărcinată cu n «trăirea procesata! intentat de naţiune i iniBteriuluî de la 11 Martie 1871, a de-ina astăzi pe biuronl Adunării lucrarea el. ,Acea» A lucrar» conţină tre! volume tipărite in octavo pe doaă coloane, care s'a m'ărţit îndată d-lor deputaţi. ,Fiind peste pntinţS să dăm cititorilor uO'tril in întregul iei această lucrare atât de voluminoasă, vom pune supt ocbil publicului treptat părţile cele maî de căpe-teniS.* Aşa ne vesteşte organul principal al regimului in numărul săQ de astăzi. .Procesul intentat de naţiune mi-nisteriulul de la 11 Martie.* ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. B1UKOUL REDACŢIEI Şl ADMINISTRAŢIEI: PALATUL ,DACIA.» Articolele republicate vor arde. Un numSr In Districte 15 bani. Ce frasă sforăitoare şi ce frasă greşită ! Naţiunile nu intentează procese regulare. Forma procesului naţiunilor este revoluţiunen. Intr'un Stat normal, procesele miniştrilor se intentează de Cameră, a prefecţilor de parchet. Ear naţiunea vorbeşte numai prin organele, care pronunţă verdictul, nu prin organele, care Încep acusarea. Naţiunea a vorbit prin Curţile cu juraţi, naţiunea va vorbi prin Curtea de Casaţiune. Justiţia nu este a Camerelor, ci a puterii judecătoreşti! Pressa speră, că acum Procesul miniştrilor acusaţl va fi In fine trimis acolo, unde de mult trebuia să se afle, adică la înalta Curte de Justiţie. Noi nu Împărtăşim această speranţă ; nouă ne este teamă, că nici publicarea lucrării faimosului Comitet de 7, rămas In număr de 6 după eşirea d-lul VoinofF (care In Senat şi-a văzut propriul săă proces făcut înainte de a putea d-sa face procesul altora,) nu va înainta mult chestia. Sistemul radicalilor nu e9te dreptatea, ci este calomnia. I’ănă acum cel puţin aşa s’ntl arătat In persecuţiile începute In contra guvernului şi partidului conservator. Deja afişarea votului de acusare In contra celor 11 miniştri prin toate Comunele a fost un act monstruos, contrar tuturor principiilor juridice, fără nici un resultat pentru dreptate şi folositor nnmal calomniei. Tipărirea şi Împărţirea celor 3 volume de depuneri, necontrolate şi necombătute de nimeni, apoi estrac-tele din ele, ce le promite Românul, ne par a indica aceeaşi cale şi sunt menite a servi la acelaşi scop. Scandalul să fie tntăift făcut, cu glas mare şi In auzul tutaror. Mal la urmă se va pronunţa şi justiţia cu glas mic şi o va asculta cine va putea şi cine va voi. In ceea ce priveşte pe miniştrii acusaţl, noi privim cu linişte şi cu 9ănge rece la desfăşurarea acestei drame demagogice. Dar In ceea ce priveşte desvolta-rpa mal departe a vieţel noastre publice, privim cu Îngrijire In viitor. OrI-ce acţiune violentă produce o reacţiune şi mal violentă, şi vrajba Invierşunată ce radicalii aâ aruncat-o Intre fraţi de acelaşi sănge, va cere mult mal multe victime, de eăt prevăd el astăzi. Este o lege crudă, dar este o lege!— Nu 9e găseşte In această ţară nimeni, care să’şl pună odată Întrebarea : Iu al cui folos toate aceste ? ACUSAREA FOŞTILOR MINIŞTRI După raportul Comitetului celor 7, depus ieri la Cameră, ah onoarea de a remănea acusaţl de către dd. Mi-sail, VoinofF, Fleva, Giani. Stolojanu etc., următorii cinci foşti miniştri: L. Catargi, P. Mavrogheni, General Florescu, T. Maiorescu şi A. Lacho-vari. Acusarea este retrasă pentru dd. N. Creţulescu şi P. Carp. Ear cât pentru dd. D. Boerescu, T. Ro-9etti şi O. Cantaeuzino remăne la apreţiarea .suverană* a Camerei. nu este o probă pentru onestitatea (Lauterkeit) raporturilor între România şi Rusia.* In faţa acestor apreţierl 9trâine, noi nu putem îndestul arăta părerea de răii, că guvernul nostru fie prin politica sa şovăitoare, fie prin reticenţele sale parlamentare, pune ziaristica română In neputinţă de a lămuri opinia publică şi de a apăra dignitatea ţării In o chestie aşa de gravă. Ear cât pentru ştirea din Berlin, oare agentul nostru de acolo nu este In stare să afle şi d-sa asupra ţărel sale atât cât află un ziarist) Sad poate a aflat şi a raportat şi numai | d. Ionescu nu vrea să spună) Noi nu ne-ara mira de nimic; d. Ionescu ştie numai să şazâ cu ori ce preţ pe fotoliul ministerial. Dar nu ştie şi n’a ştiut nici o dată, când trebue să vorbească şi când trebue să tacă. POLITIA ROSlE 81 JURIUL Din străinătate trebue să notăm nici câte-va răndurl din ziarul Nord-deuioche Attjrem. Zeii uns, foaie berli-nezft, cnre lşl primeşte uneori inspi-rări din rainisteriul de Esterne. Vorbind de declararea făcută de d. ministru Brâtianu In Senat, că despre luarea Basarabiei şi despăgubirea României prin alt teritorii s'a vorbit numai In ziare şi că d-sa nn are nici cea mal mică comunicare diplomatică, foaia berlinezâ observă: .ministrul-prezident român a spus .poate cât ştia; Insă după ştirea .noastră nu este nici de cum esart, „că acea che.tie ar fi fost discutată „numai prin ziare.* ,ln orl-ce cas,* adaugă un corespondent oficios al AUs. Zeit. din Berlin, .refusul guvernului român do a depune Camerei corespondenţa sa cu Rusia pentru trecerea trupelor, Intr’unul din numerile trecute am comunicat publicului că Curtea de juraţi a achitat pe d. I. Constandi nescu, ca girant al ziarului Timpul de procesul ce’l intentase pentru calomnie duol sub-comisarl ar poliţiei actuale, d-nil N. Dinescu şi Negu-licl. Cu ocasia acestui proces, s'a desfăşurat Înaintea juraţilor şi numerosului public care umplea sala, un şir de fapte care a umplut pe toţi de Îngrijire, văzând pe ce mâni e3te încredinţată azi siguranţa şi ordinea publică! Din deposiţia marturilor a resultat că acel Dinescu a fost Închis. Insă nu pentru delapidare de bani publici, ci pentru atentat la pudoare Negnlicl, In acelaşi articol, fusese acusat că a luat bani de la un bulgar, servitorul unul comerciant pentru a nu’l supăra de lipsa paspor-tulul. Acusaţia s’a dovedit că este dreaptă prin deposiţia comerciantului care a declarat, că chiar servitorul T-a mârturit aceasta In mal multe rânduri. Am zis şi o mal zicem că aceste procese cari s'aă intentat .Timpului" prin persoane interpuse, sunt surat mijloace de persecuţie din partea guvernului actual. Probă despre aceasta este chiar tristul rol pe care T-a jucat procurorul In procesul de faţă. Nevoind să ia In seamă că dacă este cineva culpabil, din probele desfăşurate, apoi acel cine-va du este d. Cons-tandinescu, ci cel doi agenţi poliţi-enescl cari şi azi aă In mâna lor averea, onoarea şi viaţa cetăţenilor, procurorul s'a sforţat până In gradul d’a inspira milă şi desgust, ca să spele şi să apere pe cel doi agenţi al guvernului săft şi să apese pe bietul girant. Indeşert Insă II strângea la pept cu duioşie, Indeşert II zugrăvia luaintea juraţilor ca pe nisce miel nevinovaţi, — probele de culpabilitate cădeaă asupra lor cu greutatea plumbului. Apărătorii girantului aâ fost d.d. I. Pallă şi I. Lahovary, După ce aâ resumat deposiţiile marturilor, aci amintit că d. Constandinescu, ca agent al poliţiei guvernului trecut, a prins o mulţime de criminali, Intre cari cel mal însemnaţi sunt : tâlharii de la monastirea Paserea, tâlharii din comuna Buftea, oruorâ-toril fetei cârciumarulul din strada Romană, — succese pentru cari chiar unul din foştii prefecţi al capitalei d. Pache Protopopescu T-a chiămat ca sâ'l pună In serviciul Poliţiei, dar Intr’un mod care a făcut pe d. Con-stantinescu ca să refuse. Apoi articolul prin care d. Constan-tinescu critica cu atâta temeiO poliţia roşie, era provocat d’o revistă a ziarului .Românul* care neaflând alte cuvinte pentru a combate .Timpul," se agăţase de girantul acestui ziar. Juraţii , declarându-se luminaţr, s’afl retras In sala deliberărilor, de unde eşind, aâ pronunţat verdictul de achitare a prevenitului Constau-tinescu, verdict care a fost primit In aplause de public. Iacă dar o nouă floare la cununa guvernului actual. Această lecţie trebue sâ’l fie cu atât mal scumpă cu cât majoritatea juraţilor era din coreligionarii săi politici. Luciu. CĂLCĂRI DE LEGE. In Bucuresci. Ni se spune că d. Petre Cernâtescu, deputat şi profesor la universitate (fără concurs, fără titluri, prin un decret de surprindere dnt in prima confusie după res-turnarea lui Cuza vodă), a primit In zilele acestea şi sarcina stranie de Mirm UTHUM. MAv HIARI Şl MAGHIARISM I) Urmare. Şi tot ce Românii pretind, se re-sumă in puţinele cuvinte: cerem crearea eondiţiumlor Intre care o universitate română e cu putinţă. Astăzi universitatea română e peste putinţă. Universitatea este un institut, in care oamenii se pregătesc pentru anumite cariere. Noi, In Ungaria, nu avem nici 0 carieră, deci iniversitatea nu are nici un înţeles. \cela, care Învaţă carte, 9e face >opă, dascăl ori notar sătesc. Pen-tu aceste nu se cere universitate, nvâţământul nostru se înfundă la eologie. Era o vreme, in care şi lOtiă ui se deschiilenfi cariere In Un- *) „Timpul" N ■ 41 şi n rut Atol'elf». garia, şi oamenii 'şl dau copil la scoală. Acum Insă nebun trebuesce să fie acela, care şl nenorocesc e copilul, trâmiţândul la scoală. Ori el remftne cu toată învăţătura om peri-tor de foame, ori este silit o se espa-tria trecând In România. Intr'un chip ori Intr’altul capitalul, care s'a cheltuit pentru instruirea lui, este un capital risipit spre nenorocirea unul om- Si ne Îngrozim, când ne dăm seama despre capitalele, care s’aQ risipit ast-fel ţn Ungaria. Nu mal puţin de cât peste una mit şase sute de petiţii sunt astăzi la biuronl c imerel române, In care tinerii ardeleni, bănăţeni ori ungureni cer a li se recunoasce dreptul de cetăţeni români. Alte sute a0 fost naturalisaţl şi earăşl alte sute nn 9unt dispuşi aşi cere naturalisaţiu-nen. Să nil se fi cheltuit mai mult de cât câte 3000 fi. pentru instruirea fie-iâriiin din aceşti tineriji noi românit am perdut un capital eco- nomic de atâte şi atâte milioane şi în aceeaşi vreme unul intelectual, care nici nu se poate preţui. Tot Insă, ce noi păgubim, e paguba Ungariei şi cu deosebire In acest cns paguba maghiarilor, de oare-ee românii espa-triaţl In virtutea faptului, că afl fost aspat.riaţl. sunt dispuşi a propaga nisce idei. care nu pot fl bine făcătoare nici pentru Ungaria şi poate chiar nici pentru noi, românii. După toate aceste cred, că pot caracterisa Întreaga adininistraţiune maghiară In câte-va cuvinte: ea dă foc la casă pentru ca să ardă şoarecii. Toate măsurile care le ia spre a jigni desvoltarea noastră şi cele mal multe din acele, pe care le ea spre a Înlesni desvoltarea maghiarilor, ruinează ţara economicesce, In-tr’ndevăr jignesc desvoltarea noastră, dar In acecaşr vreme Ituping pe maghiari Intr’un proces de degene-ruţiune. Alic rcsu'tnte acţiunea maghiari- lor n'a avut şi nici nu va putea să aibă. Ideea cu care maghiarii se a-mâgesc şi cu cnre unii cărturari români, fără multă carte, vor se sperie pe românii, maghiarisarea românilor, este un lucru care a fost, este şi va fi eticeşce şi etnologicesce peste putinţă. Nu noi suntem poporul, care poate fi stlrpit de către maghiari. Individualitatea română este marcantă, bogată şi In tot caşul mal tlnără şi mal rodnică de cAt a tuturor popoarelor, cu care ne atingem. Nici când maghiarii nu vor putea să ne lipsească de această individualitate, el nu mal o tocesc Intru cât-va şi ne jignesc Intru a o desvolta. Si chiar nici ln aceasta nu isbutesc cu desâvărşire. Românul e răbdătorii!. I)e la anul 1866 noi ne-am des-voltat In toate privinţele. Numărătoarea de la 1870 ne arăta că Românii se sporesc şi pănă lu ziua a-reasta orl-ce eifre privitoare la miş- carea popul.iţiun el ne arată acelaş resultat. Şi luJatâ ce el se 9poresc trebuesce să’şl fi sporit bogăţiile lor ln aceeaşi proporţiune, de oare-ce alt-fel nu s’ar fi putut spori. De a-setnenea el a0 făcut o mică, dar sănătoasă înaintare In viaţa etică, ln cât par' că ar trebui să ne bucurăm, că maghiarii ne-aă alungat din politică In biserică. In scoală şi Is economie. Nu! de maghinrisare Românul nu se teme; moţul, mocanul ori crişantil ’ţl-ar rlde ln faţă, da â ’I al zice că el, ori fii. ori nepoţii Iul vor ajunge a nu fi Români Dacă Românul sar simţi araerinţat de un asemenea pericol, el nu ar fi atât de blajin şi atât de cumpătat; ori cât de îndelung răbdător, el, când e vorba de „adecâ-te*. e om eain răâ la fire. Şi de-o-cam- latA tot, mal e bun la fire, adecă nu e vorba de „adeca-te". Nu ne t°inein de mairlrurisare dar voim a ne desvolta. Aici. In orien- TIMPUL h ti provisor nl internatului st. Snvu. Fie orl-cftt de provisoritl, proviso-riiitul e«te şi rOmftneo fuuoţrio curat ailrainistrakivft şi salariaţii, la care numeşte şi destitue ministrul dupit chibzuinţă Iul fftrft concura. Întrebare: 1). Cernilteseu. primind ea deputat, o nouâ funcţie salariaţii, ’şt-a dat demisia din Cernerii! Mal viind era, ll auzeam lucii vorbind In parlnment despre transportul... porcilor pe linia Vilrciorova, re e drept In rlsetele Camerei. 3. Jn Buzeu. Aii Am asemenea cA d. Constantiuescu, deputat, este şi advocat al statului In BuzfO şi anume oft n primit aceastft aouft numire, dupft ce era deputat şi fftrft a’şl da demisia din Camerft. precum prescrie legea constituţionalii şi buna cuviinţA publicil. 3. In Turnu Severin. D. fiarbovici, meniDru In Consiliul comunal, a judecat lncft In zilele acestea recla-mftrl electorale, de şi prin decisia definitivă a Curţii de Apel din Cra-iova (22 Ianuarie. Nr. C5) este condamnat pentru escrocherie Ni se spune, cil d. Barbovicl este partizan Înfocat nl d-lul loan Ohica. Dar oare aceastft amiciţie politicii este o carte de liber parcurs pentru escrocherie! AşteptAm sil ne dumireaseil vre o foaie radicalii. Actele diplomatice relative la pacea turco-serbft. Gazda cU Colonia publicfl testele autentice ale actelor schimbate la Con-stanipole în privinţa încheiere! pft-reî Intre Turcia şi Seibia. Iacftle : I >SubsemnaţiT cîelflgftţl speciaît al înftlţi-meî sale principelui Serbiei rO mut deja onoare» de a se face pe Ifingă înalta Poartă interpreţii sincerei dorinţe a principelui Serbiei şi a guvernului princiar de a vedea restabilite cu un moment ntal cnrftnd relaţiunile principatulnî cu Curtea suzerana aşa cum osistafl mal înainte de cele din un»& evenimente nenorocite. jSublima PonrtS din parte’T, comuni-cftnd inftiţimeî fale principelui propunerile a căror adoptare pentru restabilirea atatolul-qao dinainte de resbel, aubsem-uaţiî, în conformitate cu instrucţiunile lor, ae grăbesc a supune guvernului imperiale explicările următoare, care le permit a declara că de aci înainte nimic nu se opune la restabilirea statuiuUquo. ^Sublima Poartil doresce ca: >Conform cu «tipulaţinuile cari «'aii făcut cftnd cu retragerea oRtirilor otomane din cetăţuia Belgradului, stindardul otoman Bă fiă înălţnt pe xiaa cetîiţuiă alatu-rsa cu cel B^rbeso şi că, conform vechielor firmane, nutnSm) cetăţilor şi importanţa Întăririlor esistănde bu nu fiă Bporită în urină. * OuTeruul princiar n’a Încetat nici odată d’a îndeplini îndatorirea d1a inălţa drapelul turc pe cetaţuia Belgradului. D’altă parte aceste doui punte găsinda-se pe larg şi eiplicit atabilite iu hatişeriful de !» Rodjeb 1240 şi de de la 1 Aprilie 18G7 (5 Zilhidje 128G), urmej/ă de piue că, îndată ce principatul va fi pus în posiţitine de a’şl restabili relaţiunile cu înalta P6rtă pe baga stntuluî-quo diuuinto de reubol rocunonacerea că restabilirea ut»tuIuT-t|iio ante, implicit toate firmanele imperiale date la diverse epoca, vu fiice obligator, întru cftt privesce fortăreţele, etipulnţîunilo conţinute în firmanele sus meuţiormle, şi deci □ ceste stipulaţiunî vor intra imediat in vigoare şi vor fi observate cu scrupnîo-sitate. * lualtu Poartă doresce asemenea ca ‘guvernul princiar se împedece formarea de bande nrinate pe teritoriul principatului şi menite d'n turburi liniştea în provinciale învecinate, fie formate aceste bande cu înţelegerea guvernului şi pe fuciă, fie In na uns şi in mici grupe; ca pe lungă u-cenata guvernul se oprească formarea de societăţi secrete aail cari ar avea de scop a turbura pacea şi liniştea provincielor învecinate. • iSiiptseuiuaţil a ti invocat antecedentele cele mal necontt’sinbile de drept şi do fapt pentru a da guvernului Sublimei Porţi a-sicurarea cea mai formală despre tendinţele in unanimitate conservatoare şi antirevoluţionare ce-ati caracterisat în tot-dV-ima pe popornl şi pe guvernul nceBtuî priucipat. (Rom.) (Va urma). UNIUNEA ROMANA Spaţiul nu ne-a permis sft mulţumim d-Lor C. M. Mironescu, C. C. Arion şi B. Lascar, pentru frumoasa impresiuno ce ne-a causat scrisoarea ce ne-afl adresat In numele So-cieKlţel .Uniunea Romftnft“ din l’aris. Ce mare diferinţft Intre aceia cari dupe bllncile şcoalel, se proclamft cu impacienţi democraţl-socialişti-revoluţionari şi aceşti tineri serioşi şi iubitor! de InvAţftturft mal ruult de cftt do demonstraţiunl! .Societntea noastrft, ne spune d-nil Mironescu, Arion şi Lascar. are de scop sft se ocupe de literaturii de sciinţft, de orr-ce mişcare intelectuala etc. .Societatea .Uniunea Roraftnft* nu e de politicii, şi fiţi siguri, d-le Redactor. cil In sPnul el nu esistft nici un partid.* Şi mal departe, vorbind de ces-tiunea israelitil. rfisuma aceste idei In modul cel mal nemerit : „Nu nvem pretenţiunea sft o re-solvftm, dar voim sft o studiftm. Teoria este domeniul nostru!* Am reprodus lntr'adins aceste cuvinte, pentru iii ele coprind consiliul cel mai bun ce se poate da tinerime! noastre studioase, at&t din strftinAtate cftt şi din ţarii. Studiaţi serios, le voin zice mal lntftiO, fift-care specialitatea sa; pe urmii studiaţi asemenea toate ces-tiunile politice şi sociale ce se a-gitil In Europa, şi mal ales In ţara noastrft, studinţi-lo cu silnge rece cu sinceritatea, cu răbdarea omului de sciinţft. Dar feriţi-vft de a v£ pronunţa In politicii, pentru cA ori cftt aţi studia, este ceva care vC lipsesce, pentru n vS pronunţa In cunoscinţft de causil, este practica 1 Teoria poate sil o lumineze şi sil o facilite, dar nu o Inlocuesce nici o daţii ! Şi, de ce sil vfi grilbiţl? Viitorul nu e 111 vostru! De ce sft v6 espu-neţl a face un pas do care veţi putea sft v? iftiţl mal târzia! Veniţi In ţarii, puueţi-vft la lu ru vedeţi cu o'hil voştri!, pip&iţi cu mftinele voastre şi atunci vft veţi putea pronunţa cunoscând oamenii şi lucrurile, cunos And ţara şi tre buinţclo eT. Numai ast-fel veţi deveni cetft-ţenr folositori şi veţi putea contribui la prosperitatea şi la mftrirea ţCid voastre. Avem destul de aceia cari pretind cil sciCi toate pentru cil aii lnvGţat din ziare, cflte-vn frust; sforilitoare şi cilte-va vorbe fftrft înţeles. lncft ideile cari ue par cil rfisar din scrisonrea la care facem nlusiune şi de aceea felicitilin lncft o daţii pe d-nir Mironescu, Arion şi Lascar pentru cil le Înţeleg şi le practicii. Pentru unii 'lin noi este o mulţumire suHeteascft mare sft vedem cil Întrunirile Itomftnilor d n Paris, la a cilrora începere am contribuit, ’şi conservil caracterul lor serios şi studios şi nu aft degenerat, In cluburi pline de gillftgie şi goale de idei! DIN AFARA. Imperiul Otoman. Ziarele sosite as-tft-zl romunicil un estras din discursul cu care Sultanul a deschis corpurile legiuitoare. Sultanul incepe aratilnd, cil odinioară Imperiul a fost puternic numai graţie dreptft-ţil, respectului înaintea legilor şi bunel administraţiunl. Cu ineptul msft, el a deeftzut pentru cil aceste virtuţi a ti fost date iutilriT. Sultanul Mahmed inşii, inţelegftnd greutatea situaţiunel. a introdus reforme şi a descins ţSril calea spre progres şi civilisaţiune. Sultanul Abdul Medjid a urmat pe aceeaşi cale proinulgilnd Tnnsiiiiat-ul. Dar’ res-helul din Crimea, care a silit pe PoartA a face cel d ilntfiiu împrumut, a intrerupt aceastft erft de progres. In urmii, graţie concursului puterilor aliate, pacea s’a inejieiat şi integritatea teritorială, a Imperiului otoman a ajuns a fi garantata de ciltrft puterile europene. - Ţara ar fi intrat in o erft de progres şi de prosperitate dacii intrigelo şi agitaţiunile rftutftcioase nu ar fi pa-ralisat ostenelele guvernului, care a fost silit a Întreţine armftte numeroase şi a deşerta visteria pentru ca sil cumpere noft material de resbel. Aceste oause dimpreună cn reaua administraţiune financiarii aft insilrciuat statul intr’atftta, Încât erumpftnd rescoala din Herzegovina, guvernul a fost silit sil recurgil la măsuri extraordinare. De oare-ce insft aceste măsuri extraordinare aii redus interesele datoriilor de stat. ele aft isbit creditul statului. Cftnd Insu-şr (Sultanul) a fost redicat In scaun Intre aceste impregiurftrl grele numai derilt a grăbit a aduna puterile ţării spre a putea pilzi sigu-ritatea şi independenţa el. In urmii şl-a indreptat privirea spre reformele interne, proinulgilnd constituţiunea care introduce parlamentul şi care asigurenzft tuturora de ipotrivft libertatea. egalitatea şi dreptatea. Sultanul mulţumesco lui Dumnezeii. că 1 a învrednicit s.i deschizft cea dintftiu sesiune ; apoi înşira cele mal de căpetenie proiecte de legi, rari se vor presenta In cursul acestei sesiuni. Acestea sunt . Legea electorala. legea provincială şi comunală, procedura civilă, reorganisarea judi cfttorilor, legea de admisibilitate şi Înaintare In funcţiuni precum şi legea pentru pensiuni, legea de presă organisarea curţel de compturl şi In sfftrşit votarea budgetului. Dar nu ca softalele din dealul Metropoliel. Cu deosebire se recomanda .stu-diarea* legilor finanţiare, şi instrucţiunea publicil. Ln urmă Sultanul zice. că dacii conferenţa întrunită la Constantinopol nu a produs resultate definitive, s’a constatat, cil at.ftt înainte cftt şi ln urmii, l'oarta era şi este hotftrfttft a ţinea seamă de necesităţile situaţiunel. Discursul se lnoheiă prin cuvintele: .Ouvernul raefl tot-d’auna a dat dovadă de sinceritatea şi mo-deraţiunea care nu vor lipsi a Întări relaţiunile noastre de arnicie cu cel-l-alte puteri europene.” Englitera. Despre succesele Oene ralului lgnatiefi nu aft sosit lncft ştiri positive. Din contră o depeşâ pe care am primit’o erl, pare de un înţeles lutre căt-va sinistru. Se asi-gurft cil generalul IgnatielT ar fi ho tftrftt a mal sta cate-va zile ln Londra şi apoi a nu se mar întoarce prin Viena. Aceasta fftrft îndoiala ar Însemna cil el lntftmpinft greutftţl, ln urina cilrora iftlfttoria lui la Viena Jevine de prisos. Dupft alte sein mal Îmbucurătoare , representanţil puterilor nu ar aştepta de căţ res-punsul Rusiei la propunerile făcute de cfttră Englitera şi ordinele guvernelor lor spre a semna numai decftt protocolul internaţional. Rusia. Dupft o corespondenţii de la 3 Martie a ziarului .Post.* cercurile politice din St. Petersburg ar fi mulţumite cu fasa in care a intrat crisa orientalii. Despre aceea inse, ca Rusia sft acorde Turciei un rmin de trei ani pentru introducerea reformelor, nici vorbii nu poate fi. Rusia nu poate acorda derilt un termin de cilte va luni. Premiţilnd aceste, corespondentul urmează: .Rusia nu mal poate întreţinea filră cele mal mari sacrificii o armata de 550,000 oameni. Trebueşte sft se puie odată capăt acestei stări Dacft Rusia va primi condiţiunile, ce i se fac, Rusia va putea şi va grftbi numai decftt sil desariueze. Întreţinerea ainftnduror armate nu costft cilte 700,000 ruble pe zi, precum se susţine in mal multe ziare strftine, dar’ fftrft indoialft suma n| o inult'mal micii.* In acela şi sens vorbeşte un cu respondent al ziarului .Allg. Zeii tung ;* Germania. Anunţasem cil AmbaJ sadorul Germaniei, Principele ÎL hmiiohe a plecat dela Paris la Berlin( .Kftln. Ztng.* no asiguvil, că PriiJ cipele Holienlolie nu are nici o mij siune diplomatică. De mal iuult< septftmilnl el era liotftrlt a piei la Berlin şi nuinal petrecerea l il Ignatielf la Paris a amftnat plecai rea Iui. Scopul acestei călătorii n este decftt a asista la serbarea ol uoraastică a Împăratului şi a lua parte la lucrările parlamentare. Filr| indoialft relaţiunile lui IgnatiefT ci| rincipiele Hohenlul.e sunt amical! şi la cea din urmii intftlnire d. Paris, el au putut vorbi despre mul te lucruri, din care nu urmează insft nimic pentru politica eurapeauSl CAMERA Şedinţa de la 9 Mariit 1S77. Şedinţa se deschide la orn 1 post-merl sub preşedinţa d-lul A. Sihleann, fiind pre-1 senţl 76 d. deputaţi. Se îndeplinesc formalităţi!» ordinare. D. ministru justiţiei presenta mal multei proecte de legi. Se citeece o propunere a d-luî Va!en-| tineanu et Coueortinm penlrn înfiinţarea nnuî munte de pietate, care îusuţindu-sa de 7 domni depnta(i, ae trimite la secţinuz D. Misail depnne la biarod raportul tlj părit, de darea in judecată a foştilor rai-j niştriî. Adunarea apoi trece iu secţiuni pentru| n studia unele proecte de legi urgente. SClItl OFICIALE D. A. N. Lahorari este numit comisari Ia coloarea de Galben din capitală in lo-1 cui d-Iui M. Ciupelniţeanu. D. Păun Popescu »’a numit In fnneţiu- | nea de primnr al comnneî T4rgn-Jiul, diu judeţul Gorjid, în locul d-luî Pruncise Mi-lescu, demisionst. D. G. Alexandrescu, actual snb-prefect I de la plaea Cricovn, din judeţul Prahova,! est* transferat in asemenea calitate la plat-1 Cliniştea judeţul Vlsţca, tn locul d-lul \icolae Douescu. SCR [SOARE ADRESATA TIMPULUI Domnule Redactori, Sunt cfcţl-va ani de la venirea noaatră in etate majoră şi de cftnd ne bnenrăm de un venit fonciar de pesta trel-sute gelb. dela părintele nostru, cu cari suntem trecuţi separat şi nominal in roluri şi plătim impositul foueiar, posedftnd şi chitanţele perceptorilor, !d bssa căria am şi figurat până acnm înscrişi in listele electorale ale primului colegiO din districtul Vftlcea pentru Senat şi Adunare. tul Europei, Intre slavii de nord şi cel de sud, trebuiesce să se urzească nu un stat, ci o viaţă romftnft, trebuiesce cftt mal curtnd, trebuiesce Înainte de a fi prea tftrzift : noi voim sft contribuim la urzirea acestei vieţi In interesul nostru, al monarchiel şi, daca sunt urechi, care sft ne auzii, ln interesul resfftţaţilor de maghiari. E vreme sil pretindem, ca sft nu mal fim jigniţi In stăruinţa noastrft spre Împlinirea chicmftrel. ce avem ln virtutea posiţiunel noastre topografice şi etnografice, sft nu mal fim jigniţi, cftcl mult nu ne mal ţine răbdarea. Aducem aminte celor ce se cuvine cuvintele, pe care Kaunitz-Rittberg. Înţeleptul bărbat de stat, le-a zis Împărătesei Maria Teresia. Daca maghiarii cu orl-cc preţ vor a stftrpi, stftrpească ncolo, unde Întâmpină elemente dispuse spre a fi stCrpite: noi ne aducem Insft aminte cuvintele poetului nostru Alesandri : .De cftt o viaţii moartă, mal bine o moarte viii!* şi dacft e vorba sft pe-rim, perim in luptă cu alţii, iar nu cu maghiarii. (Tteg. Jiomăn.) (Va urina) N. 8CUHTF8CU. P0E8II, 1887- 18l«. Mult m'im gftndit şi m'am chibzuit, dacă ne cuvine ori dacă nu se cuvine a vorbi mai pe larg despre această carte. Sânt 237 pagine; tiparul este îngrigit : eara carte», privită din afară, face impresia nnuî cărţi, care core » fi cetită. Din întâmplare insă ea ee incepe cu o poesie intitulată ,Poetul* şi ee sfirşeşte cn o .odă de ocssiuno* scrieă în ,proeă‘ şi intitulată ,Don Cnrloe etc. otc.‘ Ast-fel oe-reşî-cum zidurile, pe care se razem» întreaga nlcătuială poetică, nu par a se potrivi şi fără voiă trebiiicşte să ne aducem aminte zicala: lPrincipium dilficile* şi să punem nlătnren cn ea — .Finis coronat opus.* Dacă insă de început n'nvem multă nădrjde tocnisl pentru ca este început, »n. ră sfirşitul ştim că e sarbed, tocmai fiind că e garhSd, cc să mul căutăm iu carte ? Cu toate aceste să ertăm pe .poet* pentru sfârşitul proBaic şi să începem de la iuceput. „Poetul se inspiră Şi cântă p’a sa liră Dureri şi fericiri,— Lăsând apoi In lume Alăturea c'un nome Şi căntnri şi găndirî.* Aceasta e strofa eu care d. Scurtescn începe şi poate era bine, ca tot ca această strofă să şl sfirşenscă. înainte de toste pentru că aceasta psre ar fi cea maî bană dintre tonte strofele, care sunt în carte, «pol pentru eă na ne ar fi dat ocasinne spre a ne incredinţs, ci ne promite una şi ne dă alta, şi in sfârşit pentru că nn ar fi trebuit să cetim 234 pogine pline du vorsurî spre a ne incre-diuţa, că d. Scurtescu a făcut un bun sfirşit începâud n scrie ln prosă. Poetul se inspiră. Dar de ce ? ! De un .Quiproquo*? de .Bivolari!?* de .Amicul muO Fundesca ! ? de un .Sfiut Prelat!?* de .Arderea morţilor!?*— de ,Don Curios I? — Colţnt poet trebueşte să fie şi acela, care inspirat de asemenea lucruri. .C&nta p’a sa liră Dureri şi fericiri,— Lăsând apoi în lume Alăturea c'un nume Şi cânturi şi ^ ‘ Dar in Bfirşit su zicem, că .cântă pe n sa liră dureri şi fericiri.* Vorba cea mare e: cum le cântă? Homer a cântat despre broscoi şi rîft tot n’n c&ntat. Pentru ce d. Scurtescu să nu pontă cânta bine despre amicul sed Fundescu, mnl ales cftnd il ştie la Văcăreşti, de unde impn-răţi» ueamuluî broscănesc na e cn totul departe ? Să vedem dară, oare este felul, noima şi hangul cântării. Numai decât in strofa despre poesie este prea multă înţelepciune, dar prea puţină po*sie. Strofa este un adevăr, pe care autorul ni-1 înfăţişează in o limbă limpede, dar cu deBuverşire prozaică, ast-fel, că impresia ar rămânea aceea-şî şi finei versurile ar fi 6criso luându-se drept proza. Cu o mica deosebire insa. Scrietorul uu ar fi fost silit a se face vinovat de o greşeală logică, căutând o rimă pentru cuvântul .fericire.* 1 Când poetul cântă numai dureri şi fe- riciri, el poate lăsa tn lume ,şi cânturi şi dureri şi fericiri,* poate lăsa In lume .cânturi şi gândiri*, nn ponte lâsa Insă ,şi cânturi şi gândiri*, decât avftnd trebuinţă de nn ,şi* înainte fie .cânturi* şi fie un .gândiri* pentru .fericiri,* căci forma .şi canturi şl gândiri* presupune, eă se vorbise mai sus atât de căutare eâi şi de gândire. Alt cântec! — .Baremul*. Gândirea mea lăsasem cât vrea să vagabonde Prin locuri şi prin timpuri ce nnmal ea pătrunde, Trecntnl, viitorul pe deget le învârte», Palnturi nnrite fără metal clădea. Oceane, munţi şi rinrî, aven drept jncărie Sft schimbe, ca pământul In alt mod si devie. Guverne, tronuri, state, la toate punea foc, Ş’apol le zidea #ară-şl cu alte legi la loc. La cer ş’inalţi sborul ; d'acolo eu iu- ţime Se răpezea să afle a mării adâncim*, l-era d'ujuns o clipi din Jad la Paradit Ş’uu pas Ca să străbată din f'eking la rărit. TIMPUL NoT p&nî acum ne am ocupat cu studiul, cu care încă u» ocupau». Teoriele şi idtele uonstre politice nu sin avut încă timp a-le mnniftsta, sa înţelege insă de sine că sunt şi vor fi liberal# fi oneste, şi credeam din punctul de ved**ro moral, că nu se va gft;i in România un funcţionar, fie cât de mic, care se atenteze In drepturile po’itice ale unul diu, de şi pot dif«ri de ,jj şi opiniunî. Ce se întâmplă insă; fiind deja înscrişi priu liste, nflusem din sorginte pub'icu că de către preşedintele Comitetul Permant nt s’ufl contestat în bloc, trai toţi nlcg&toril districtului iutre cari şi noi; nu ani putut crede aceata ca, oameni cu drepturi să tio nşu de hărţuiţii” drepturile lor politice, şi do cine?... de R-cela ce se numeşte părintele judeţului, ornai cure trebu# sa dee esemple de moralitate şi seriozitate. Diu fatalitate insă (fiind că noi domiciliăm lu ţară la proprietăţile noastre) s’iiă confirmnt acel svon şi încă ce mod ?...... Far! sa fvm citaţi, fără se posede consiliul comunal vre o dovadă din parte-ne cn ne a pus terinennl in cnuosciuţsî şi că suuU-m contestnţî, să mergem a ne apăru dreptul, ne pomenim astăzi 5 Martie cu copie de hotărin, judecaţi turceşte fără să ştim şi şterşi din liste şi aceste holărirl cu data de la 5 Fevruarie espirut şi fura cel puţin a ne da on termen de oposiţie tot la consiliu. FI bine, d-nule rnductore, d-for miniştri, d-lor senatori şi d-lor deputaţi, aţi mal pomeuit d-r, io vere ţară lin lume să fie un om judecat In n9t mod şi desmoştenit de drepturile sale politice, fără să te vestească, să se cheme, şi fără , se posedeze cosiliul dovadă din parte-!?... 1 Acum nu ştim dacă şi la tribunul ne vor mul primi apelul, căci In hotărire nu se zice că avem termen de trei săptămâni de apel de la primirea botiîrireî, şi de la data eî, a trecut o lună până să ne parvie. — Urgenţă este aceasta?— oameul serioşi sunt domnii ce compun consiliul comunal?. . . Graţie însă că s’n găsit un domn consi-liar, care ş’n dat opinia sa conform cu legea, şi căruia ’i mulţumim. Avem noi legi ori nn avem ? Aceste leg! prescriu ele vre o penalitate peutru consiliul comunal, care judecă nşa la întuneric şi asasină drepturile oamenilor fora n şti şi ei? Este cn putinţă a so petrece asemenea lucruri in anul graţiei 1877 sub un guvern ce se ntimesre liberal ? Aceasta este educaţia şi moralitatea politica ce ne învaţă pe noi tineri ? Ce ilnsiune de libertate mal putem avea noi? Comunicându-vă aceasta, vg rugăm, d-le redactore, a o publica in stimabilul d-T. «iar, spre a lna guvernul cnnosciuţil de fapt; rugam asemenea şi pe d-nil redactori ai ziarelor ,Pressa«- şi ,Romanul4 mal cu osebire, ca să reproducă şi d-lor acest articol în tiarele d-lor şi sa stărniască ca guvernul să dee satisfacţiune legilor şi moralităţii publice; in cas contrând, să ştim şi noi şi ţara întreagă, că se fac toate cu ştirea şi consimţimântnl guvernului. * Sperăm că se va găsi vre un domn senator sad deputat ca facă şi interpelare, spre a se pedepsi autorităţile, ce cu atâta cutezanţă, calcă legile şi fură drepturile cetăţenilor, care le plătesc şi le hrănesc ca să le apere. Terminând v8 mulţumim de acum, d-le radactore, de buna voinţă ce veţi avea, a face loc In coloanele ziarului ce redigeţî şi vg rngăin an primiţi asecurarea deBtiu-sel uort.strc consider» ţi uni. Constantin V Pleşoisnu din d-«tr Vâlcea Grijoriu V. Pleşoisnu. COKESl’QNUKN'ŢA 1* ARTICULA IU A •TIIMIIPTTI-.TTI Vivliru 8 Martie 1877 Domnule Redactor, Permiteţi-inî se \8 rog a da publicitâ-ţeî ordinul circular de mai joa al d-lul fost Prefect Lupnşcn către subprefectul pliîşiî HrtCOfn, ca judecător de pace, din rare se poate coiututa pinii unde a mers puterea »n discreţionară de a interpreta legilejudecăreşti şi u da deslegari ca Prefect, judecătorilor «le pace. Eu cred că d-uiî miniştrii de interne şi justiţie nici au vissat Ui acar că judeţul VasluiQ este condus de un aşa aprig şi iscusit administrator. lu adev cr, observând art. 12 diu codicele de procedură civilă, cine ar putea crede ca el poate prii mi o interj ret» re, ca acea ce’i-o dă d-nu fot pri fad Lupuşcu, interpretare, care iu tot caşul nu s’ur putea face decât de corpurile legiuitoare? căci după domniasn, este egal dacă cineva va fi citat de a se înfăţişa în proces de ver ce faţă privată. — Pe lângă toate acestea, apoi deslegarea d-lnl Lupaşcu s’ar mal înţelege, daci s'ar atinge de «ju-turil judecătorilor de pace; dur la plasi Itacova, ca judecător de pace este subprefectul şi snplenntul snbprefectureî (adică secretarul) in nicî un cas nu poate fi automat de lege a înlocui pe judele de pace. Un Racovean. Copţi dt pe ordinul fts ului Prefect Lupaşcu. Motivat de ruportul d-luî subprefect de Mijloc No. 2010, subscrisul se grabişte a vă anunţa următoarele; ,că supleanţii pot priimi reclamele şi a le soroci in materii privitoare pe domnii Jmjî de pace,* aşa precum legea proibeşte numai darea sentinţelor, iar nu primirea şi sorocirea proceselor in apseniene zile terminate de d-v. in calitate de jude de p.icp, care mai tot timpul sunteţi reclamaţi de a fi în plase; căci astă operaţiune de priimire şi sorociro e pnrumeute o cestiutie de procedură, ce nu atinge fondul processnluf. Iscălit. {Prefect Lupaşcu) NOUTĂŢILE ZILEI Sinucidere. Erî pe la orele doă după a-miazl, in strada LucacI «’a sinucis fiul d-lul Athanasiu, in vârstă de 18 ani, şcolar, priu ştreang. Amăruntele sunt cele următoare. Intorcârtdu-se de Ia scoală, supărat, s’a ecoborît in pivniţă, cn lucrările trebuitoare pentrn, a împlini nefericita Ini hotărâre: nn ştreang, nn săpun şi o mască; a uns ştreangul cu săpun, ’l-a aninat d’o grindă după ce T a făcut ochiul, ’şl-a acoperit faţa cn masen, ’şl-a pus ochiul de gât, a îmbrâucit scaunul şi agouia a început. O servitoare auzind gemetele, s’a sco-borât in pininiţă. Nefericita mamă, cu cel alţi servitori, alergă îndată. Puse să taie ştreangul, rupse masca şi văzu... dar prea târziti... el murise. Nu se scie causa care ’l-a împins la o hotărire atât de fatală. Nebunie.- Unul din lucrătorii tipografiei Statului, din cel reduşi, nesimţindu-se in stare a mal începe o altă meserie, de desperare a înebunit. * ♦ * Un pungaş dibaciu. Lucrul s’a petrecut în Viena, Gr »ben Nrl. 29, iu prăvălia ju-vnergitiluî Grai’ich^tăd ten. Intră un bărbat ca de 40 ani : îmbrăcăminte, maniere şi limbă franceza d« o deosebită eleganţă, intr’un cuvânt un adevărat gontleinann. K1 9e prese»tă : — Corniţele Uavmoud de Villeneuve şi spuue, că ar dori să vază daca va putea cumpăra ente-va coliere cu briliante. D. Granichs-tădteu grăbeşte a prasenta muşteriului sed tot ce avea ninî frumos iu magasia sa.— ,Frumos, zic ■ Corniţele, — sunt botărît a cumpăra ; dar alegerea atârnă de Ia con-simţimOntul unei dame : după ce voi fi vorbit cn dinss, am sa fiu şi să cumpăr. — Grăind aceste el pleacă şi nu se întoarce de cat pests cute-va zile. Acum alege nil colier cu 50 briliante şi câte-va butoane, cu totul o valoare de 5000 florini, apoi roagă pe giuvaergiii sa biuero-iască ni Ie trimite la Grand Hotel, unde locuia. D. Graniclistădteu trimite apoi pa gi-nere-sed, care îl este tot o-dată şi companion. D. de Villeneuve aşteaptă la hotel, catul I. nr. 2. Sunteţi prea amabil, — zice el — ’m» permiteţi să arat juvaerele damei, care este iu odaia de alăturea. Poftim ! Poftim ! Dar pungaşul intră în odaia de alăture, ese pe eltă uşă şi se duce, în cât nici până astăzi nu i s’a dat de urmă; eară juvaergiul remâne cu buzele umflate. Recomandăm ^Unirei Democratice* &-ce istă istorioara ea idea pentru un fui leton . . . despre Baronul Vecsy tot nu se mal aude ninie, decât că a scăpat din Pesta. * * ♦ Economii budgctarc la Poliţie. Pentru chel-tuelile de cancelarie, este destinat un fond de 400 leî ntioî pe lună, care se răspund şi se primesc foarte regn lat, insă, fl in a-eeştiu ni-se apnne că nu se clieltuesc de cât 150 leî, de şi cnucelaria suferă dar toţi amploiaţii (sărmanii amploiaţi!) cred cu suntem în epoca econoniielor bndge-tare! Se întreabă insa, restul de 250 lei, in ce colţ de mahala al bodgetnluî se înfundă ? Nu o fi tot ast-fel şi cu toate cele-l-late economii budgetare, de care se face atâta paradă ? ! Un roşu înlocui desguatat de atâta rnştnţâ. SOCIETATEA DE BINEFACERE EUSABETHA DOAMNA. In ziua de 12 (24) Martie corent va n-vea loc în sala Thentruluî cel Mare sub patronagiul Măriei sale Doamnei, un bal cu Tombola în folosul săracilor. Consiliul de Administraţie n! acestei societăţi, va priimi cu recunoştinţă orî ce ofrande în obiecte se vor trimite pentru mal sus arătatul sfârşit. Aceste obiecte se pot trimite până Vineri seara la Theatrul cel Mare in prii-mirea d-luî Ştefan Miclifiilennu însărcinat a libera cuvenita quitauţa. Din causa neso-drii ziarelor streine, ultime sein din afara nu putem da. SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMANA CONVOCARE Conform votului consiliului do administraţie, uprob.it şi de Măria Sa Domnitorul avem onoarea a convoca po toţi d-uiî membrii a se întruni in adunare generală, conform urt. 2J şi 21 din statutele Socie-tăţeî. Du»iin«România1 pentru promptitudinea cn care ne-nti plătit se unui dlOOO galbeni, pentru care snma fratele nostru îşi asigurase viaţa la zisa Societate. Această sumă am primit’o, chiar aslfl-zî, in nnmerariu, prin Cassieria Centrală a acestei Societăţi. Credem de a noastră datorie a recomanda călduros tutore atât ncest institut de assignrare, căt şi assigorarile de viaţă introduse de dânsnl in ţară. Louise Frank. --- - născută Kreisch Caroline Malasz --- > > da«ephine J kobi- > > Surori ulle repnusatul îl Daniel Kreisch. n ninA licenţiat în drept de la ]JX r, 1 iww facultatea din Paris, fost advocat public patru ini la desfiiinţata curte criminală şi ş isse ani la in curte de cassaţie, assemeneu acum i n urm cinci aiu ca procuror de secţiune la această curte ; face ccuoscut vechilor sel clienţi şi on. public, că u început iarăşi professi- □nea sa ,de advocat* : se însărcinează cu ori ce proeex&e, mal cu seamă pentru cur- tea de cuss»ţie, unde are ua practică cou- tiuiri de 12 ani. Consultaţii dimineaţa pană Ia 10 ore, seara de la 5---7 şi , Butiţte-Oţetarr. Strada Rotari, No 3 CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEPISE HucurtaH t 10 Marii» 1Q77. VALOAREA CltlU Orfarit* Pracll Scit Obliţ. ftura!e . 10% 1864 --- »opr. Oppenh^ira 8% 1 8»f6 --- --- --- OMig. iJumeni.ile fr /o 1871 --- 8l'/l 811/. * * eşiwlaiOrtl --- »«'/. --- » Credit fonc Rur. 7% --- 7« 76*/, » Credit fonc. Urban --- ss --- Impr. Mun. Cap. 8O70 --- 75 --- P**n«il (300) dol-ândt fr. 10 --- 118 --- Arţil Cfti le fer, rom. 8% 186^ --- --- --- > priorităţi 6',/# 1868 --- --- --- U.acia C*‘» de Assiiţ. Act. (fr. 500) 8% 1871 250 _ Romanţa C~>* de Atsuf. Act. (fr. 200) 8% 187» AO _ M-mdate........ --- _ --- Trapr. Municipale fr. 20 --- --- --- Act. financiare Române 8% --- --- --- Câile ferate Ottomane Act (fr. 400) 8o/o _ Renta Românâ...... --- ~ --- CUPOANE Oblig. Ruralep. Octomb a. c. --- » Domemale .... BT 871/, «7 » Fonciare rurale . . _ --- , Comunale .... --- --- --- DE71SB Paris.......... _ 99» --- Marseille........ _ _ --- --- BBIft •915 _ _ --- LiOp Ira......... --- 25 14987, •' m.ctl..... .--- _ --- Ifamhurg........ _ _ --- Amaterdam....... _ --- l'i'B*......... _ _ --- Berlin......... --- ui*;. --- l.tpaca......... --- --- Kacumpt........ --- --- Lira Oltomanft...... --- --- OaU>euu auatr. . . . • . _ --- Agio C. Argint....... ~ < I BSI L VIENEI 22 Mtrtia (st n.) 1877. Metalica....... 64 35 Naţionale...... . 68 40 Kenta în aur .... . 77 85 Lose........ . 110 50 Acţiunile banc®! . . . . 823 --- Crediturl...... . 154 30 Londou ....... 15 Obligaţiuni rurale nngare . . . 74 75 » temeşvar . . 72 75 , transilvane . 71 75 Argint în mărfuri . . . lOd 15 Ducatul ...... 77 Napoleonul ..... . 0 75 Marc 100...... --- Cl'RSl'L DE BEHLIN 22 Martie (st. n .) 1877. Acţiunile căilor ferate române . 13 20 Obligaţiunile române 6° O • * . 50 70 • ° Priorităţile căilor fer. rom * ■ d . 56 40 împrumutul Oppenheim 00 , . -J 00 Napoleonul...... . 16 27 Viena, termen scurt . . 166 20 » > lung . . . 165 25 De colo până colo deprinsa * să colinde» Ne-a vând cel puţin grijă de «pas şi de merinde!» E cu putinţa!*— e cu putinţă ca cineva să strebatn din cer in adâncul mării, din iad in Paradis şi apoi — din Peking Ia Paris, chiar lără de paşaport, chiar fără de merinde!? E cu putinţă ca liberul cugetător poet să vorbească despre uu paşaport in lumea gândirilor !*? - ■ • Prea bine! dar trebueşte un «Paris» pentrn «Pma-dis» ţi 0 «merinde» pentru «colinde,.— Cu preţul acestor rime poetul il® sileşte insă a ne aduce aminte pe clovnul care îşi ia svăut să sară peste un cal ?i apoi fuge pe sub foaltlQ calului, să ne aducem aminte visării#, ja care sbururn pe sns şi apoi— de odată ne trezim c’am căzut in o baltă fără ca să ne putem da seama cum, când şi pentru ce. Şi aceasta slăbiciune de a cădea din nuorî tocmai când credem că Işţ ia ftVânt aa •boare mul înalt, e păcatol ereditar a tuturor poesiilor din cartea d-luî Scurteecu. Vedeţi voi acea fetică Cn obrajii ca un crin, Cea fiinţă «mititică», pe care poetul o pane de opotriva cu Venus şi cu Calipso, care un erati «miti-tice, şi pe cnre Curtesaniî o urmează Neindrusnind a spune drept Că amoru-I turmentează fără ca să găsim un motiv bine cuvântat pentru^aceasta, de oare-ce nn credem, c i autorul a voit, ca pin droaia de curte-sanl sa ne aducă aminte o scenă cu totul nepoetică. Nu vom mal cita alte strofe. Ne mal-ţnmim cu aceste, care par a fi cele mal bune începuturi. Numaidecât «începuturi*, căci poesiiie d-luî Scartescn nu particularitatea de a ne spune tot în cea d’âutâiîl strofă, ast-fel în cât cele următoare nu sunt de cât «hangul, ori daca ne mal place cisonul» celei d’ântâiO, mărginindu-se a es-plica, ce se ziaeae la început destul de lămurit spre a deveni orî-ce esplicare de pri-60*. Aceasta ne încredinţează că antoral este un cugetător, care ndese-orî apucă vreo gândire şi o pune in versuri; că nu este îilaă nn cap dispus la visătorie, pe care a-dese-or» gândirile il apucă şi-l ţiu legat, îl poarta departe de lumea zilnică şi îl silesc a grăi în o limbă neohicînnitu. Cugetătorul poate să scrie versuri şi chiar versuri corecte, poate să găsească rime şi chiar rime plăcute; visătorul însă gândeşte în versuri şi rimele il găsesc pe el fără ca să le caute.— Şi e«to bine ca acela, al cărui creerl produc mişcări ritmice, iu ritmn să •crie, iară acela, care e silit a începe cn Vedeţi voi acea fetică sa urmeze a scrie in prosă, căci va fi mereă silit a sili cuvintele să se potriv^scă la forma prescrisa de regulele Versificării. De altmintrelea d. Scnrtescu pare a se fi deprins cu versificarea, de oare-ce este în stare a scrie despre «Bivolari, 160, despre «amicul Fundescu, 140 şi despre «Sfântul prelat* tot atâtea versuri. In fabula «Porumbii şi Beretele, autorul ne încredinţează, că ştie româneşte; cn toate aceste in noesiile sale serionse crede de euviinţă a ne spune lucruri nepotrivite, caşi D'ntâtea orî, foinee Sădeşti eite-o idee In «craniul, muncit. Tentru ce nn in «creernl, muncit? Craniu I înainta de toate estenn lucru pe cât »* p late de nevinovat, care nicî nn se nmn-C'-şte, nicî nn ne munceşte, ci şnde frumos la locul lui fora ru să ’» stea cuî-va in cale, — de cât poate bătăuşilor. De asemenea «mundnrintoan’osana, şi Când voi să sting «flama,,.. «IncendiG, se preface...... «Colindă imensa vecînicie... «la un moment propice, şi multe şi mărunte, care la anul 1377 toate sunt gnnd.icî înţepaţi şi reservaţl pentru niuseul de cnrioaităţT. Aceasta o ştim cu toţii şi priu urmare ce mirăm, văzând că d. Scurtescu nn şi-a romănisat poesiiie publicate la anul 1377. * • Dar sa lăsam sceste la o parte. Cartea d-luf Scurtesca este o carte, pe care o recomandam publicului cititor. O recomandăm pentrn-că multe dintre poesiiie dintr'ânsa cer a fi citite. Cititorul va găsi iutr'ânsa, ce e drept, idei prozaice, idei greşite, idei chiar primejdionse, dar în sfirşit idşi idei desvoltate şi expuse cu destulă claritate didactică. Poesie citito-rnl nu va găsi multă în versurile d-nulul Scnrtescu ; va găsi însă d' stal resunmnent şi aceasta e mult pentru o lame. care abia a scăpat de mofturi, secături, panglicărie şi beţie de cuvinte. Cartea d-luî Scnrtescu este o dovadă de progre§; dar aceasta nu o scuteşte de fl fi o desamăgire pentru toţi aceia, care se obieînuiseră a pune talentele d-luî Scur-teacu în combinaţinnile lor despre meriul mişcării noastre literare. Am ţinut Ia talentele d-JuI Scnrtescu şi acum trebueşte să ne convingem, că am ţiuut mal mult de cât iusn-şl a crezut de cuviinţă a ţinea. înţelegem, ca un om cu talente să ’şl piarză vremea focând stichurl pentru Ghimpele, înţelegem ca •£ preamărească pe Bivolari intr’an articol de •iar ori chiar şi in versori, înţelegem ca în deobşte să se facă vinovat de necuviinţe estetice : ne stă insă mintea iu loc, când vedem că in urmă işî adună toate aceste păcate sie tinereţelor şi le tipăreşte alăturea cu creaţiuuile serioase ale sale; căci Poetul se inspiră 8i cântă p’a sa liră Dureri şi fericiri, Lăsănd apoi în lume numai ceea ce e vrednic de a fi păfltrut! Tundă I HUI MAREE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE FENTRO CAVALERI SERVICIU PROMPT. în Palatul „Dacia- (colţul Mogoşăiel şi Lipscani) sub firma MT n A T ■ ■ K O C H ESTE IN TOT-D’A-UNA BINE ASSORTAT. PRECIORI MODERATE. WALLER & HARTMANN BUCURESCI & GALAŢI RECOMANDA DOMNILOR AGRICULTORI PENTRU SESOMUL VIITOR CU PRECIURI SClŞUTE Batoade d„ Porumb TRANSPORTABILE de cea mal perfectă şi solidă construcţie din Falrica D-lor CLAVTON i SHOTTLEWOETH PRECUM ŞI #^PLUGURI'^ DUPĂ RENUMITUL SISTEM TiOTTIEISrZETEJTM: ANUiNClU IMPORTANT CEL HAI MARE SI MAI RENUMIT MAGASIN de IISTCALTAMIN-TE pentru EARBATI, CAME SI COPII sub firma de SAL. WEISERMAN Xj -A. VULTUR Strada Carol 1 No. 0. (Curtea vech© vis-â-vis de farmacia BissdOrfer) A se feri d o altă firma imitată la Vultur şi a nota bine la No. 6. A se feri d’o altă firmă imitată la Vultur şi a nota bine la No G. Au sosit pentru sezonul de priraă~v6ră şi vdră Încălţăminte de Bărbaţi in t<5ie formele (fason anglais şi britanique), de Dame (faion american, Nord-pol şi Mexico) şi de Copil (in fasdnele cele mal noul.) Aceste mărfuri fiind efectuate din cele mal renumite fabrice din Europa şi sub-semnatul este In star# d’a concura cu orl-cine în acestă branchă (vînjflnd cu preţuri mal reduse de cât ori unde) face plecata sa învitaţiune rugând pe onor. p. t. pubhc şi înalta nobilime d'al incuragia cu nu-mer biele fi si te şi a d-lor clientelă. Cu t6tă stima. Sal. Weiserman. Le voyage au tour du Monde PE PIAŢA CONSTANTIN-VODA Vis-â-vis de Circ, lângă Casa de Depunere: Mare Panoramă SALONUL DE"STERE0SC0PE în nnire cu un BAZAR DE CADOURI Intrarea 50 bani. Pentru visite nnmerbse rogă CAROL JOH. LIFKA. De închiriat şi de vân- i casele din Strada Vestit No. 4. (ldl 0y A se adresa chiar acolo iu tote di lele de la 8 —12 ore. 526--3. M^G-JVSinŞTXJXj SE AFLA IN CALEA MOGOSIDEI N° J. VIS-A-V1S DE GRAND HOTEL DE BULEVARD CASA GRECEANU mm societate ii viona pini vânzarea io olanda si AltiKnrl in licMalinna aduce la cunoscinja onor. ei comitent! că t6te filialele aflătore In Romănia trebue să fie desfăcute irevocabil până la Pasc). Acâstâ circonstanţâ pe de o parte, şi cursnl estraor dinar de mare al anrulnl, ne pun in poaiţiune de a putea reduce Incit CU mult preţurile deja fdrte eftine. spre A da O probii fiecăreia de eftinâtatea la care până acuma n’a ajuns Încă nimenea. O concurenţii, vină ea de oricare parte, este dar ilusorie, căci In BucurescI n’a esistat încă până acuma o desfacere aşa de adevărată şl seridsă. Spre dovada mal mare a celor ijise de mal sus să se observe preţurile curente redU86 şl notate mat jos şi mal beneficiâin şi Ia cumpărări de 50 franci 3 °/o la cele l^e '00 franci 5°/o şi la ce e de 200 franci IO°/o. Represenlantul SocietâţeT fabrice! de Olandă şi Albituri. Preţul curent (lupe scilţhlmcfitul de 45 '|0 cu preţul flcsat. Batiste a ‘ ‘ " V* duzină înainte Batiste de copil a...............fr. • , Olandă de Iluinburg , Batiste englesescî, fine .... » engles. cu bord. col. tivite RCBtn 1 45 fr. 1 6 — y 3 50 10 -4 25 50 25 Prosdpe şl Şervete a ‘/, duzină Prost pe de aţa curată . . . . fr. 8 50 fr. > » divmaBC...... > 1:î --- k Şervete de masă....... > g - » > » damasc...... > 1 1 25 » , » , engles . . . > 17 --- * Feţfi fl« mese a 1 buOHtil Pentru 6 p'Tsone albă de aţă . fr. 0 50 fr. * * * k > damasc • 10 - » k vi 9 99 ' » 20 - * * » k Rmil. I.» 4 3:1 --- > 50 50 3 50 5 5<> 10 50 18 — l’ăndărle 30 de coţi Pâmjă de casă fr. 33 --- fr. 10 50 36 > * > copii 9 ■10 - . 22 --- 45 > * Olandă de munte 9 55 --- . 30 --- 50 > 9 > > Sileai» 9 GO - , 33 --- 53 > * PâQ(}ă de Olandă 9 90 --- , 50 --- 60 » > > > Belgia 9 110 --- , 00 _ 00 > 9 % s Rnmb. » 170 --- . 90 \ Bucată p. 7 cercefurî 3 coţi lat > 72 . 41 __ i > 9 , de Rnmb. * 90 - . 50 --- 1 Bufe de Dame Cfimaşe de Şiffbn cu şnur . . . . fr. > , > , broderie . . , , , , , Entredeux . > 50 25 fr. înainte f* Cumaşe de Olanda cu br. de mână ,13 — > > > > Entredeux > 15 — , , , de bat. forte liue ,21 — Camisbne cu cerculeţe.............. 4 50 > cu broderie.............., 5 50 , de luxe cu broderie . , , 13 — Pautaldne cu cerculeţe.............. 5 , * broderie............... 0 > de Piquet..................* 7 Puste de costume................. , 8 > cu 25 Şlep....................,12 broderie.............> 15 , şi cu Şlep . . . , 30 Knfc pentru Cavaleri • * • > Cumaşe de Şiffbn ................fr. n • , spălată . . . . , • , Olanda colorata . . . , » , Crettun franţmjesc . , > cu broderie............, » cu piept şi manşete de olanda , > de Olanda fbrte fina ...» Pantalone de Olanda . . . • , Ilumburg fine Diverse Şorţuri de copil................fr ' , Duzinii Gulere de Dame . . , . > Bărbaţi .... 1 t > Pepturl brodate . . , 1, Ciorapi de Dame . , V » , , bărbaţi . . 1 Bucată Planele.................. 0 , de Barbe p. copii . . , 8 — 12 — 2 50 3 — 7 L1 75 3 50 3 50 4 50 0 50 8 — 12 5 50 — . 4 50 > 6 -- 4 2b — , 5 50 50 fr. 50 6 10 3 75 fr. 50 , 75 . 17 — 4 50 5 75 50 50 3 — 19* (alitilţilp mul bune se găsesc asemenea cu preturile cele mai convenabile. — Din cuu.n .pionului inaintaf'.p vind pu Preţuri fi mal redutei l’iquet, Şaluri flanele, ciorapi de a[d, ptapdme, Atbituri pentru dame de pu/ut, fi mal ale. de remarcat Ilatiete fine cu broderii, Ournilmri /tentru dame, Cravate pentru cavalrri fi dame, Iialiete-Cluire fi batiste cu dantele, fi in tine cilti-.a .ute cupon, din rem&fiţele de Olanda cu 60 0/0 raliur. Rafturile fi tdte uneltele all&lOre acuma in maţta.ie, .unt rftin de rCnilare. Maţţa.inul te arta Calea MogogoT No. 20, vi.-a-vi. de Orand liotei du Boulevard, ea..a Greceanu. AVTIS IMPORTANT pentru D-nil Agricultori. PROBA CU BATOZELE DE PORUMB din ileposîtul mefl ce a fost anunţată In jurnalul »Timpiil« N0. 47 pentru Duminecă 27 corent, a avut loc In presrnţa unul publio cunoscător. Resultatele obicinuite au întrecut Uupă asigurările celor presonţl, 16U aşteptările. La IO ore şi 54 minute a. m.! maşina a fost pnsâ în mişcare, şi urmflndu-se cu lucrarea fără întrerupere, s'afi bătut In timp de 4 minute 240 stuletl adică aprope o baniţă şi jumătate BOBUL OBŢINUT ERA ÎNTREG ASEMENEA ŞI STULEŢI NE3FA.RÂMAŢI. Rapiditatea cu care lucrdŞi raafina era «urprinŞătdre, oferind fi avanlaijiul cel mare, c& »e pdtc pune in mifeare de un copil chiar. Foloaul ace.tor mafine pentru agricultori, a-rendafil fi ţbranil este învederat, la care e.te de ob.ervat fi preţul lor neînsemnat, adici DE 170 LEI NOI BUCATA Atrag atenţiunea tea mat seri<5să a celor interesaţi asupri celor » Ritnburg............... » » Ba test (Linb)......... » . Rumburg * , pe lat . . Cămăşi de dam© brodate de Cbiff » * • simple . > » . . de OUnd» brod»t« , . . . r6pt. . ■ ■ • Carais6n« brodat©, şi cu eereuiej»' . • , de lux ............ Pantaloni brodaţi : . cu cerculeţe gârneţi . Fuste cu garnitura (lostume; . . . , . broderie . . ............ (ŞlepQj .... Sirturî'de du'rof I' ‘Jf ”P" - ■ ■ Cior ipl de hun.h.«. 51 »!•' • • Ctimtifl de Oifued eur,‘1' • • • • |>ărb. smipl© de Uhiflon . . " # brodate . , . . 0 de Olandă ........... 3 60 8 9 4 . 148 • [P° , ''73 18 10 35 ■40 16 30 10 u b5 \?° 45 10 6 27 n 33 42 198- 215 118- M0--22— 27 — ,32 49 — 481- 60 14!— ,18 — 21 —25 — 23 — i —p 5I — ' 5 76 6 M 7 o75i.1i—1!*- if 71_i 11*. km yTTl|-_ 5 50 «»> JS0 1 - 15 — 6012 )*e —î*îi— *; - **i _ 4 Si 0'— 0 - 14 1 , tu' 6- 760 UT 16 — _ 18- '4 - >8-2? 3Ji— -ba —p6— 42 — 45 - 4S — 69 - 68 — 86■—, js|— 8a - 116- 155- 184881— 94 - 105- O.»1 n. 42— '48 - 55 — 881—175 - 48-54 “ 19— [27 — 451— «4 — 28 — 33 — 19 — 2l 3« 78 —142 — 26 — 49 46 ăO 56 CliimiturA de n>M& pentru 8 per.iine • • 12 . - 72 — 80 - 96 -—,86 — 48 — 62!— 95 — 110 — 48 — 54 — 30 -133 - — 60,—*43 — 661—73 -78 86 — — 91 —"24— 6 16 — 42 ■ ao: — 40 - — 4t5 — 60 — 63 — 65, — 70 - 16 —'19,— - 80 - - 52 —66 - 70 12!— 16 — 18 60 7 50 9 — jl2 30 — 36 — - 23 — 32 —.36 - 38 —. 42 —1 &lj q!_ 4g!- ;42 52 — 176 — 7 9H‘* i16-1?- 1- 26 — 64 -|*6|— 66 — Ol—136—143 —168 — 16 ~ 1 V! — 6U — [v8 * i sa f ■=■ •w yrv > Tipografia Thiel & Weiss Palatul .Dacia".