s 5R. MERCFHI 9 MARTIE. ANUL II. — 1877. BOKT AMEN1TELE IN TOATA ROMANIA: 48 lunî , • 24 lan! » • 12 n ÎN sfBilXATlTS: > • <0 inskkhuni si reclame: Ui Jb SO litBrB pBtit, piMti»» IV. 30 bani. pn MBiIlI. dObaal, pe pagiB» 11,3 lei no] BacI&juc 3 lei noi linia. ,Uri număr In Capitală 10 bani. TIMPUL E8E IN TOATE ZILELE DE LUCRU. UIUBOUL REDACŢIEI Şl ADMINISTRAŢIEI: PALATUL .DACIA.» -A_TSJ~D"ISr CIURI- 8e prim.te In «tr&inăUW: La D-nil Ifaattn-ilein 11 Vogler In Vienna, Walfitchff.v"* 10. A. OppeWt in Vienna, Stuhenljoitei 1 ; Rudolf Mout In Vienna, SeilereUtte 2; Vinam Hrdicka m Vienna, TcinfalUtraue 17 , Fhilipp Lob in Vienna, Etehenbachgaane 11; J,. Lang A Comp. In Pejta gi Uavat-Laf/iU-BulUar A Comp. in Paria. ________ ScriaorI nefrancate nt »e primeac. Artioolele nepublicatn ae eor arila. Un număr In Districte 15 bani. BULETIN TELEGRAFIC (Serviciul privat al „TIMPULUI * (Agenţia Ilavaa). Londra, 19 Martie 10 ore dimin. Protocolul nu s’a snh-seninat, dar inţe-(. rea continuii. Nmnaî ambasadorul Ans-ftiei n’a primit incS de la guvernul s5B, BLjrizaţiuuea de a snb-senina. Londra, I» 12 ore- (Guvernul ras, prin intermediul ambasa-ruluî s8B, corniţele Schnvaloff, propune se tace in protocol oare-cnre schimbări, n'ttfl fost încă studiate de guvernul TÎtauieî-Mari- Conslanlinopole, 19 Martie «oara. Astâ-zî » avut deschiderea Parln-en tul uf. In discursul seu, Sultanul a espriuiat ier-nţa de a ajunge î udata la o înţelege ca Muntenegrenii şi a recomandat am-Brr camere sa ee ocupe a încheia un a-Ijament cu represeutauţiî creditorilor Veciei. jfcaltanul a ndăogat: ,Cu tot eşecul con-rei ţel, Turcia este gata a împlini tlorin-ile paterilor amice.* Delegaţii muntenegreni aQ primit o te-gr uun ce se presupune că coprinde res-itHiil principelui Nichita ; dar această legramă era nediscefrabilă. Londra 19 Martie seara. , Camera Comunelor.* D. Bourke, sub se etur de Stat la departamentul afacerilor terne, 7.ice că Englitera a protestat con râ gooireî Evreilor din Roinanin şi că în p?,a acestei protestări aceştia aQ putut întru în ţar5, dar că proprietăţile lor fu -era deja vendate. D. Bourke adaogă cu erunl român a promis cu va preveni înoirea unor asemenea fapte. Oratornl guvernului aduce la cunoştinţa amerel, ca nişte dezordine aii isbucnit la ociofsca afară din ţinutul Bulgariei şi că Bruiatele engleze din Turcia vor fi in-u'ţi»e. El zice asemenea că noul crn-iiiî s’uil comis în nisce sate situate în einătatea AdrianopolnloI şi că guvernai A grăbit a da priu telegraf d-lul Jocy-însărcinat de afaceri la Constantino-o\ oîdinul de a face o anchetă. •Camera Lorzilor,. Lord Derby, mi mani de ««terne, declara că dânsul voia ca lir Elliot Ba părăsească imediat Constan-* no polul, dar că acesta a aşteptat instrnc-anl pentru a face niace arangiamente tim-•orure. Roma. 19 Martie. O circulară adresată de ministrul dejus-iţiă procurorilor, relevă reua impreaiuue redusă de ultima alocuţiune a Papei, care evcdesce nerecunoscinţă iu privinţa Ita-*î. Circulara adaugă că guvernul, voiud a ice proba de longanimitate, invita pe pro-irorî a un urmări simplele reproducţinnl I «’ar putea face după această alocuţiune BUCURESCU Primim ilin Inşi, cn data 3 Mar* 'f următoarea scrisoare : Domnule Re,LulJ>, Autorul Broşureî Intitulată „O cu ţclare politicii,* a socotit (le pri os (le a so demasca, sijţur fiind-cA urnea la cea d ntăiti cetire va gici Esne politica tradiţionali a d-lul on Chica, politica care se poate «suma în axioma : „I.„Ka de şi ri„ inoasA dar «An&toasă.* Am zis tradiţionala. In adevăr, mtru a nu putea fi acusatdepar-ialitate sad de un spirit de rfis-c.nare, mă voia mărgini a laşa sa Ijbrbeasca factelo care vor proba pn Ppnn fasile politicei d-salo cons--mtc. In anul 1848 dupA propriele sale sistenţf, a obţinut a se duce la mstantinopole animat de pretinsul r a apAra drepturile ţdrel nons-e. Deşinteresata sa npftrarc a fost Încoronată do un succes complect pentru mulţumirea şi fericirea patriei noastre! A trocat cAcinla romAneascA contra fesului turcesc, şi drept recompensA pentru serviciile aduse, a fost gratificat cu titlul de BeiO de Saiuos precum şi Înzestrat cu administrarea acestei insule. Negreşit cA acest om de spirit, acest bArbat de Stat a dorit precum zice, franceaul, „faire de son coup d’essai, un coup de maltre." Fidel gloriosului săh debut In anul 1866, dupA sosirea MAriel Sale Domnitorului Carol I, Sultanul dAnd ordine armatei sale de a ocupa Ro-mAnia, d. Ion Ghica fiind preşedinte al consiliului de miniştri, ’şl-a adus aminte cA In dicţionarul diplomaţiei esistA cuvântul de boalA, care i-ar putea servi de preteest pentru a fugi de la postul săQ In momente atAt de critice. Insistenţele MAriel Sale precum şi a amicilor d-sale politici dea rămânea la minister, afl fost zadarnice. Puterile garante oprind pe Turcia de la aseintnea m6surl, d. Ion Ghica după cererea d-lul Golescu agentul nostru de atuncea la Const .ntiuo-pole, s'a hotftrAt de a merge acolo. In scop de a da concursul săâ efi cace negoţiârilor relative la recu noascerea de câtrA înalta Poartă a MAriel Sale Carol I. Condiţiunile propuse de d-sa fiind lovitoare drepturilor ţârei şi a Constituţiunel abia promulgată, a fost respinsă de că-tră ministerul d-lul Lascnr Catargi. In faţa acestui refus, d. Ion Ghica, sclavul principiului de fugă, a părăsit Constantinopolul fără a fi chemat. Reîntors In ţară, a pus toate forţele sale pentru a răsturna ministerul, care desgustat de atftta ma chinaţie, s’a şi retras. Ajuns la ţinta dorinţei sale, D. Ion Ghica fu chemat la cărma afacerilor. Impacient de a pune In aplicaţie un moment mal cnrAnd angajamentele luate la Stambul, el consiliă pe Măria Sa Domnitorul do a accepta aceleaşi con diţiunl respinsa sub ministerul precedent ca vătămătoare ţârei şi Con stituţiunel. Forma sub care acele condiţiunl urraaa fi priimite, consista Intr’o epistolă pe care Măria Sa Domnitorul a adresat-o MajestAţel Sale Sultanului. Aci insă acest devotat şi sincer consiliar al Tronului a avut grija de a nu contrasemna acea epistolă cu vădita intenţiune de a se spăla pe îuănl ca Pilat, şi a arunca toată răspunderea pe alţii. Oare aceasta nu se chiamă a fug iarăşi prin tangentă t oprim aci, căci dacă am vroi să arătăm fugile d-sale necontenite la moşia sa Gherganil de căte ori trebue să se pronunţe asupra mal multor chestiuni serioase ca deputat şi senator, ara fi siliţi de a umple coloane Întregi. lata politica de care sa servit In toate ocasiiinele acest diplomat fugar. Să vedem acuma, ce ne mal spune Broşura d-sale în anul 1877. La pa gina 34 autorul ne zice : „că armata noastră este animată de cal mal bun 8l»irit, plina de patriotism şi plină de dorinţa de a se distinge, şi că nimănui nu'l poate trece prin minte (A sar putea găsi ufieot ană soldai romăn care să nu’şl facă datoria pAnă la cea dupe urmă picătură de sAnge.* La pagina 37, sfătueşte, ca armata noastră atAt de lăudată cu căte-va pagine mal înainte, să se retragă din ochit străinilor, cu alte cuvinte o croiască de-a fuga. Precum vedem d. Ion Ghica a rămas consecuent cu d-nealul. Suntem datori însă a recunoasce că a făcut un progres. PAnă In present, precum am arătat mal sus, fugea numai d-nealul singur, acuma însă voesce a căpăta căt se poate mal mulţi sateliţi şi a inoculaşi armatei acest principii! inherent persoanei d-sale. Trecănd la altă ordine de idei, vedem la pagina 9 următorul pasagifl: „Coaliţiunea din 1876 afi fost efectul temerii de cotropirea Slavilor şi lupta pentru conservarea Românismului. “ Această declaraţie făcută cu speranţa de a legitima scopul politic al Coaliţiunel ne-a umplut de mirare. Mal nainte de toate nu Înţelegem cum d. Ioan Brătianu care face parte din coaliţiune şi care urmează o politică panslavista, nu a venit să protesteze. Oare d-sa şi Coaliţiunea nu ’şl amintesc că afl parvenit de a resturna ministeriul d-lul Lascar Catargi In parte şi prin ajutor străin? Oare d-sa şi Coaliţiunea aft uitat, că prin aceeaşi influenţă streină s‘aă crezut autorizaţi de a declara alegătorilor, că orl-care fi majoritatea eşită In Senat, puterea totuşi va fi Încredinţată Coa liţiunel ? Ne punem iarăşi Întrebarea : ce 8emnificaţiune a avut presentarea d-lul î. Brătianu in vremea ministerului d-lul Lascar Catargi la agentul rusesc d. Zenoviev pe care nu'l cunoştea? Oare acea profesiune de credinţă rostită înaintea acelui agent reiterată In urmă la Livadia, oare acel „credo* repetat şi In Cameră cu ocasiunea discuţiuneî convenţiei co merciale între Rusia şi RomAnia, nu ne dă dreptul de a ne mira, cum d. I. Brătianu nu a rădicat glasul sus şi tare în contra acestei alegaţuinl? In aşteptarea acestei protestări, vom compara politica urmată de Cabi netul d-lul Lascar Catargi cu aceea a guvernelor Coaliţiunel In chestia Orientului. Dosarele aflate In ministerul de Esterne şi care sunt la disposiţia Coaliţiunel, probăză ca Cabinetul d-lui Lascar Catargi a pus toate silinţele ca să poată obţine României o neutralitate egală cu a Belgiei. Aceasta a fost singura ţintă şi unica preocupare a acestui minister. Este iarăşi incontestabil că acest guvern a sciut a menţine o neutralitate In toată puterea cuvântului, pregătind armata pentru acest finit. Desfidem pe orl-cine de a ne putea da o desminţire. Guvernele Coaliţiunel de la venirea lor la putere nu afl făcut altceva decăt a păzi o neutralitate cu meşteşuguri precum o declară Broşura d-lul Ion Ghica (vezi pagina 37), şi refusă de a depune corespondenţa privitoare la neutralizarea Uomămeî, corespondenţă cerută in mal multe rânduri de Senat, \ceste guverne nu voiesc a r.irwnlro ( purile legiuitoare lntr’o materie de asemenea gravitate, lăsănd ca evenimentele să surprinză ţara. Inten-ţiunea vedită este de a pune pe naţiune In imposibilitate de a se putea pronunţa. Incăt priveşte armata, ea a fost trimeasă pe malurile Dunării cu scopul de a servi de avant-gardă armatei rusosci şi de a primi cele d’lntăiă lovituri a oştirilor turceşti, ba chiar poate şi nimicirea el, de vreme ce ea a fost împrăştiată în mal multe corpuri la o atare depărtare, IncAt lntr’un cas dat nu se pot ajuta unul pe altul. Malurile Prutului din contra aii rămas deschise şi e3puse la orl-ce încălcare. Dacă politica urmată de Cabinetul d-lui Lascar Catargi poate fi acuzată, precum se pretinde în Broşura d-lut I. Ghica, că ar fi expus ţara la cotropirea Slavilor, şi că din contra aceea a guvernelor Coaliţiunel este politică a conserva Românismul, lăsăm ca această cestiune să fie tranşată de naţiune şi aşteptăm verdictul el, cAnd i se va comunica actele ce sunt In minister. Suntem convinşi că Corpurile Legiuitoare In curând vor chiăma la răspundere pe toţi acel patrioţi, care s’aft coalisat, unii In scop de a tran-forma ţara în Paşallc turcesc, alţii cu intenţiunea condamnabilă de a semăna anarhia şi discordia Intre concetăţeni, precum şi de a practica utopiile lor. Suntem încredinţaţi că ţara se va deştepta la timp şi că va înfrâna pe aceşti renegaţi al Românismului, cari nesocotind voinţa şi aspiraţiu-nileelaăpus mal presus decât toate, setea de a veni şi de a se menţine la putere, fie chiar în detrimentul naţiunel obosită de promisiunile şi fantasmagoriele lor. Un abonat. ON NOD ACT AL MINISTRULUI DE RESBEL COLONEL SLANICEANU E trist lucru cn faptele unul guvern siî nu nibit un caracter de seriozitate chiar atnucî când este vorbi de ceşti uni de cea nm mica importanţii. D ir cum ae poate califica n osemeuea uşurinţâ, când ea tinde a compromite o instituţiuiie ? Când cutezanţa unul ministru merge până a abuza de acţiunea na constituţionala, fâcâud chiar pe Domnitor pune iscălitură sa pe un decret care sa coprinzS lucrări puţiu serioase, ca sa nu le calificam mal aspru ? ^Monitorul* de Marcuri, 2 Martie, coprinde urmâiorul decret: CAROL 1 Prin graţia luî Dumnezeii şi voinţa naţională, Domn al Românilor La toţî de faţă şi viitor, sănătate. Asupra raportului ministrului nostru, secretar de Stat, la departamentul de res-bul, sub No. 550. Am decretat şi decretăm : Art. L Se înfiinţează încă don? regimente de artilerie, pe lângă cele dou? asistente. Art. II. Fie-caro regiment va fi oonipns dîu ş?se baterii, din care una călăreaţă şi cinci montate. Art. III. Aceste regimente, destinate a forma artileria divisielor militare teritoriale din care fac parte, vor avea reşedinţa în modul următor: l-iul regiment de artilerie la Craiova; 2’-lea regiment de artilerie la Bucuresci; 3-lea regiment de artilerie la Focşani; l-lea regiment de artilerie Ia Roman. Art. IV şi cel din urmă, ministru nos- resbel este însărcinat cu eşec u ta ren acestui decret. Dat în BucurescT, la 5 Februarie 1377. CAROL. Ministru secretar de Stat la departamentul de resbel: Colonel SUnirea nu. No. 211. Aşa dar din 4 regimente de artilerie, 3 vor fi : Unul la Craiova, altul la Focşani şi cel de al treilea la Roman. Dar d. ministru de resbel nu scie oare cS la Craiova şi la Focşani nu snnt casarăm, na snnt remise, nici grajduri, pe când un regiment de artilerie aşa precum figurează iu budgetul promulgat în nce-laşiă număr al »Monitorul ut Oficial,* coprinde 28 oficerl şi asimilaţi. — 409 oameni de trupă, — un total do 272 cal şi cel pnţin 90 de trăsuri? Că ia Roman s’a început o casarraa pentru vr’o 4 baterii, dar că şi aceea nu e terminată? E bine oare ca raportul nnul ministru căruia a'a făcut onoarea unul decret Domnesc, să provoace surîsul nu numai al ofi-cerilor, dar şi al locuitorilor din Craiova, Focşani şi Roman? Vom urmări această stranie procedare, căci nu putem prevedea consecinţele ce poate avea o decisiuue menita de a românea numai pe hârtie. De o cam dată insă ne temem ca nu cum-va creaţiuuea a 4 regimente de artilerie ea nu fie in preju-diţiul celor dou? ce aveam şi cn care ue puteam făli in orl-ce ocasiune. Nu era mal simpla şi mal economic sase mal adaoge câte-va baterii la regimentele asistente ? Camera deputaţilor gâuditu-s’aă la una ca aceasta, când a votat budgetul ministerului de resbel? Să nu se fi aflat oare atunci în Cameră, nici nn deputat din Craiova, din Focşani saă din Roman daca cei-Faţi era ii aşa de străini la cele ce se petrec în acele trei localităţi? Aceste întrebări Ie facem in interesul adevărului şi iu acela al seriosităţil care am dori 8? domneasca în actele ce emană de la o cameră legislativa, urmate de un raport la Domn şi iu fine de uq docret Domnesc ! Ce prestigii! şi ce respect maî poate a-voa la noi un act public, de o importanţă atât de mare, când sub regimul de astăzi ni se poate adresa la tot momentul apostrofa : Qui trompe-t-on iei ? STUDII POLITICE. ZIARISTICA. I. K demn de ohserv.it că tormoT de lucrurile celle nul dificile se vorbeşte şi se iWide ci ce.i nul mare uşurinţă ?i adese,i cu o preten-ţiune de certitudin-* sentenţioisă, c irc surprinde pe omul ceva m?I cugetător. Observa ţiu nea nu este mult; dar, vorba lut la Foiitninc, pentru s ceasta, nu e nnl puţin aderă rată. In domeniul medicinii, dc csemplu, cu toate numeroasele greutăţi ale sciinţi toţi oamenii aii opimunilc lor hotărâte; te doare capul, şi IreT-zM de inşT sunt gata să-ţl recomande câte* uu medicament infalibil. Par nicâirl nu se pronunţă nnî taro această anomiliă, de căt tu cestiimile politice. OrI-co act al guvernului c aprobat, sad combătut de către orT-ctne, aci nunul do căt, »sâ mce teuante,* fără să se simtă trebuinţă do o reflesiune mal matură care să poată aduce argumente de oare care ratare, do-o parte, şart do coi-liltă. 0 mUisiirft a ca-nieril, observă d-l Spencer, abia a cşit Ue sub te9curî şi discuţia este pretutindeni î;cin-să, hotărârea e d ită, căt nT clipi din odiT. De or! unde putem aufli oameni de ori ce corniiţi-uno, dar nu şi de orl-ce compctinţă, condamnând, sau aplaudând cutare sau cutare v«>t al camcril, ca şi cum no am afli înaintea urnit teatru tu care fără grave consecinţe, ne e permis să aprobăm san să blamăm, după diSjMi-si ţi unea in caro no-a găsit impresia trimisă rtsnpră-ne de cutare sau cutare scenă. Lucrul însă se întinde mult nul dopnrte de răt atAt. l'ostiuuile şi problemele ce!o nnl refractare ale vieţii s >ciale şi politice nu scapă neitacate de discuţiunilo şi hotărârile impruvisnte. .Trobuiâ vă fio o religiuno* ijic unii, cel luai nume- TIMPUL uă dogmă indisciit.ibilă ;i un cult cure sit-i niitresrâ sufletul cu aspiraţiiuil mu înalt o de rât acelei ce le |K>tc cu!og0 <1 in lumea visiliilit, ra fiinţă legata şi ea >lo meschinele ci>iuli|imil materiale.* — ,11» nu* ripostă alţi, ,untul e lilter să creaiit în co va voi; |ientni re să-i Iiilitn|uim rmisciinţa «le o credinţă fictivă, caro ucide cuvântul natural al sufletului ţi 'I distrage do la occii|iaţinnT mal serioase?* Sau altă versiune : .sunt, tu adevăr, şi treiiuiă să esiste religiunl, dară. Intre toate, cea mal a-deverată, cea mal înaltă şi cea mal binefără-toare este .cutare* roliginne .aceia tu care crede fiă-care.* De aci apoi, discuţiunltiiverşiu-nate, ferherl şi chiar resltele, între prozeliţii iliverselor religiunl. Aceiaşi confusiuno In |0-Iiţiră. sRejtublica e niăiituiram neamurilor* - .Aşa esle, dar Republica să fnt democratică.* — .Nid-cnm, o de o miă de ori preferabilă republica oligarhică, In care e mal multă stabilitate şi In care este mal multă ordine în afacerile statului* ................... ,1'topiă* strigă alţii, .lumea nu poate trăi fără stăpăn: trebnio un monarch, şi ăncă monarch autocrat : Rusia cum merge şi cum prosperea-iă, sub tot absolutismul el?‘ — .Dacă esle de admis vre-o monircbiă* preliml alţi, ,apot ireia e monarebia constituţionale.* — .Bine, constituţionalism ; Insă cil o singură cameră.* — -- ,Nne nemerit: Irebniă două represenlaţiunl naţionale, pentru ca controlul să dă mal sever* — ,NicI una din toate acestea: comunismul, iată adevfrata soluţiune a pmblemil politice, fericirea poporului. . . .Şi In câte alte feluri nu se mal poate combina diversitatea opiniu-nilor! Luaţi apoi, ori-cc cestinne socială sau economică, rolul femei, instrucţiunea, militarismul, pauperismul, chestiunea iniposiţelor, mişcarea industrială ... şi veţi întâlni acolaş caos de opiiiiiint. Am putea zice o complectă anar-cliiă sperituală, cănd nm privi lucrul tn toată generalitatea sea. Ln prima inipressiune, o de mirat că fenomanul esistă tocmai lctr'im timp aşi de luminat ca al nostru. K un semn de progres şi Iii acelaş timp, de insuficienţă dc culturi Kste progres, pentru că omul simte din ce în ce mal adănc necesitatea de a se pronunţa Intr’un chip posiliv asnpra nedomeri-rilor ce'l mnncesce de secoll; şi pciitru-că tn tot-d'a-una, atunci s'a stabilit moţiunile sciin-ţifice, atunci a cşit adevărul cel mal limpezit, la lumină, cănit ipotesele de tot felul a început să ferbă mal tare tn creeril omenoscT. Pe de altă parte, este un simptom puţin înveselitor, cănd cugetăm la enorma disproporţimio ce esistă Intre repeţjile progrese ce face sciinţn tn zilele noastre şi slabele mijloace de care se dispune peutru a o vnlgarisa. De aci naşce acea diversitate incalculabilă de vederi, care transmisă tn viaţa reală, produce intărzierl aşa de lungi In calea ce străbat naţiunile, şi căte o dată încercări atât de triste prin cari tre-buiă să treacă tn viaţa lor istorică. Dar ce putem face ? Nu esistă o şciinţă filată a politicii şi atunci totul merge aci j>e dibuite; abia avem uă slabă licăriro din partea economii politice, — abia am început a înţelege alfabetul sciinţil proprielor noastre interese, pentru a ne gândi că pricepem cu siguranţă căuşele fenomenelor sociale şi politice. Aserţiunea aceasta e numai o sctisă acelora ce conduc altacerile unul stat, pentru momentele cănd nu reuşesc în aplicaţiunea ideielor de cari se adapă. Nu esistă, In adevăr, o sciiuţă stabilită pentru politică, saă ,sociologia* cum o numesc unii, dară, nu se poale contesta, că a început să esiste şi a descoperit deja multe precepte positive şi de cel nial maro interes atât pentru sciinţă In geuore, căt mal ru sânii peutru practica vieţii sociale şi politice. Nenorocirea este că chiar oamenii de oliţă, aceia cari, prin imprejurărl de diferite naturi, se găsesc mal aproape de înaltele posiţiunl din care se cărmuesc altacerilo unul Stat, chiar aceia jic, no demonstră pe fiă rare zi o ignoranţă, de progresul sciiuţel sociale, cu atât mal condamnabilă, cu cât se sciă ce influenţă profundă şi desastroasă pot avea măsurile politice nechibzuite, şi neluminate de razele sciinţil. Dacă esistă unde-va acest dispreţ aruncat, cu mal mult sâni gene sciinţelor sociale, şi economice, apoi locul acela e ţara noastră. Şi nu vorbesc numai de politicii improvisaţt, căci contagiunea este urcată cu mult mal sus. Observaţi un fapt. K destul ea o scriere, de gazetă, de baoşurâ sat) carte, să fiă intocmită lntr’un mod rece, nepasiouat, judicios şi objcc-tiv, pentru ca îndată să nu mar fiă o lucrare politică, ci o bărtiâ impestriţată cu slovo pentru cel ce au timp de perdut, ca şi cum politica ar fi cestinne do entusiusm, nă nu de calcul şi de adăncâ cugetare. Co uu e ceartă, şi tacă înveninată, nu e politică; ce nu c adevăr de sistemă şi de convenţimie, nu e politică. Kută o şcoală ce nu ne-a produs puţin rău. Poate că temperamentul nostru ne Imbnblesre aşa ; dară oamenii de elită şi oamenii politici cu deosebire trebuii să aibă multă judecată şi mal puţin temperament. Iuteiesolo ţării uu sunt afacerile noastre particulare ca să a sein dreptul a te trata după capriciu şi temperament. Dară, cu tută evidenţa ndevcriilul, noi punem tot-d'a-iina enliisiasniul şi persoana noastră Înainte, acolo nude se cere ahiiegaţiiuie şi o capacitate, desbrăc.ilă, |>c căt se poate, do erl-ce prejudicii, cari ac putea să ne intn-noro dreapta raţiune. (la urma.) DIN AFARA. Englitera Depeşele sosite din Londra ne nnunţă că pacea este asigurată, că adică Englitera a făcut Rusiei oaruşi cari concesiuni, in urma cărora Rusia va putea să înceapă a desanna fără ca să se poată /.iee că iu zadar s’a inarmnt. .Times* comunică formula cu care pretinde că se va încheia protocolul internaţional, ce va avea să fie semnat de către putori. Eată-o : ,Puterile signatura a protocolului de faţă declară, că işî reservă a hotărî în viitor asupra modnlul de acţiune, pe care 'I va găsi de cuviinţă, dacă guvernul otoman nu ar prii mi obligamentele, care i se impun prin acceptarea reformelor şi modifi-caţinnilor coprinse in acest protocol.* De o cam dată acele oblignmente coprinse in protocol snnt necunoscute şi ponte că nici nu s’a convenit încă asupra lor. Se crede că puterile vor convoca o nouă conferouţă. .Nord* z.ice, că nrisiunen generalului Ignatieff nu este de cât a continuare a acţiuuel diplomatice inaugurate cu memorandul de la Berlin. Ea nu este nici o a-meuinţare, nici un ultimat, nici chiar o încercare de a face presiuue asupra puterilor europene. E vorba de a ae constata, dacă concertul european mai există, cum exista cu o lună iu urmă, ori dacă puterile europene se mulţumesc cu declnra-ţiunî platonice. Nu poate fi nimic mai conciliant, z.ice .Nord* de cât atitudinea Rusiei la începutul crizei orientale.* Austro-Ungaria. A dona sesiune a dietei din Pesta s’a închis la 7 curent. Ziceam că după serbători dieta se va convoca Iu o treia'sesiune. După ştirile, care le primim, această a treia sesiane se va deschide insă nnmaî de cât la 19 Martie. — De o cam dată însă se vor nlego numai binroul şi secţiunile, apoi dieta ’şl va da vacanţă până după serbători, nst-fel că de o cam dată va trebui să renunţăm lu dis-cuţiunile .interesante* a parlamentului maghiar. Franţa. Castiunea Cassaguac a provocat oareşi care sgomot în camera din Yersailles. Ensu-şi Cassagnac combate intr’un discurs mai lnng, ideea de a se da o antori-saţiune peutru urmărirea sa, de oare-ce aceasta ar fi o coutrazicere. Principiile monarchiste nu admit urmărirea lui, pentru că articolul, pe cure l’a scris şi publicat, e iu contra republicai; eară principiile republicane nu o admit, pentru că ele susţin absoluta libertate de presă. Astfel Cassagnac depntatul e de părere că să nu se da autorisaţinne pentru urmărirea ziaristul ui Cassagnac. — Ministrul Jules Simen combate teoria luî Cassagnac, de oare-ce nn admite ca cine-vn să pretindă libertatea in virtntca unor principii la cure nu aderă, căci ast-fel tot-d’a-una uumaî oamenii liberali ar trebui să fio cei înşelaţi. Puindu-se cestiunea la vot, camera a dat nntorisatinnea cu 29G contra 197 voturi Imperiul-Otoman. In săptămâna trecută să vorbea prin SucurescI, că mai multe softale aii fost arestate pentru că ar fi fost lipit pe păreţi! caselor din Constnntinopol nişte plucarde, in care ar fi cerut revocarea luî Midhat Paşa, ar fi protestat contra păcii încheiate CU Serbia şi ar fi cerut respingerea pretenţinnilor pe care le face Muntenegru. Această ştire se adevereşte, adăogâudu-se, că îndeobşte Turcii mul bucuros recurg la arme docât să se invo-iască la vre-o cesiune teritoriale. In cercurile diplomatice din Roma se asigură, că Poarta este botărită a nu ceda chiar nici faţa cu o acţiune comună a puterilor europene. E dur de temut, că Poarta din nod se va opune şi aceasta ar ti cu atât mai rău, cu cât unele dintre puteri par a fi angngiate faţă cu Rusia. Ast-fel »Allg. Ztu.* ne asigură, că guvernul Austro-Uugarieî a declarat că vr consimţi Iu tonto punctele, cure se vor statornici iutre Englitera şi Rnsiu. Sviţera. Consiliul federativ a propus guvernelor din Franţa, Germania, Italia, A-astrul, Spania, Portugalia şi România convocarea unnl congres internaţional spre » discuta măsurile, ce ver trebui să se ia peutru stirpirea periculonsei Pbylozern. A- censtă propunere ciedem că va fi primită, mai ales când considerăm, ca este aproape imposibil a no apăra do l’lnlozeră, dacă • tutele na vor proceda impr. uaă spre stirpirea ei. Rusia. După ştirile, pe caro ,1). Ztng.* le primeşte diu Viena, Generalul IgnatielT, in torcând u-se dela Londra, va sta puţin Viena apoi numai decât va pleca ta St. Petursbnrg spre a se pune la dispnsi-ţinnoa 'ţarului. Este probabil, că ol va fi însărcinai a funcţiona pe lângă principele GorciacofT, ori că \a ii nuiuit ctiinr ministru de estonie. ’rincipele Gorcincotf in timpul din urmă a slăbit afară din soamă, incât adese ori nu esle iu stare să raporteze Ţarului; ast-fel se crede, că iu curând el din noii a cere să tie eliberat de însărcinarea, pentru care se simte prea bătrân. SETST ATUL Martie 1877. sub pre- Şe,tin[a de hi Şedinţa se deschide la 2 ore p. ni preşedenţia d-liiî M. Cogăl aicea nu v. şedinţe. Dnpă îndeplinirea formalităţilor obicinuite, se procedo la votarea indigenatului d-lnî Ion Dimitriii remnx nevotnt iu şedinţa precedintfl, şi so adoptă cil 21 voturi contra 13. D. Deşliu desvoltă interpelarea D-sale in privinţa minelor de cărbunide Ia Bahna. D-sa zice că chestiunea minelor noastre a trecut prin două fase mia politicăşi alta economică. Cen politică b’u fost deschis încă de sub imperiul Catherinela I[-a Rusiei, care sulevnse client'unea esploa-tarei minelor noastre şi a fost împedicută de ta aceasta de către Turcia ; o şedinţă memorabilă a Adunăreî legiuitoare de la 43 ne vorbeşte despre aceasta. EQ vă voi adnee aminte nn nninai numele acelor însemnaţi patrioţi de la 43 cari aS luat parte la această şedinţă dar şi parte din discursurile lor. Am fost fericit că am putut să culeg cuvintele ilustrului Elind cari sunt reproduse în jurnalul de la 43 ‘Poporul Român., D. DeşiiQ citează mai multe pnsagiedin discursurile rostite de către prea sfinţitul Mitropolit Neofit, Gr. Cnntucur.ino, Petra-che Poenaru, Ion Văcărtscu, Barbu Ca-targin, etc. Să venim acum la partea economică a chestiune!. Când boeri noştri se luptai) pentru bogăţiile minelor noastre, ei făcnse studie şi cnnoseeaă cari sunt aceste bogăţii, şi când voiaQ să den în esploatnre neapărat, nn puteai) să fie la iudoeală despre e-sistenţa lor; n’nil avut insă parale ca să le esploateze. Acnm insă suntem un stat autonom şi deplini stăpânipe averea noastră, şi prin urmare nimeni nu ne ar putea inipedica de In esploatnre. Noi nu am fost opriţi nici odată de la aceasta ci a fost numai o chestiune de timp şi de bani, Se susţinea apoi de nnil că minele noastre nn sunt aşa bune ca in alte ţări şi a ceasta a făcut pe gnverne dnpă timpuri ca să amâne deschiderea lor. Cu ocasiu-nea fericită a interpelare! d-lui St ard za, am luat cuvântul şi ani zis că pentrn a scăpa de penuria noastră financiară ar trebui să deschidem aceste mine. Cu ocnsiunea acestei interpelări am primit o scrisoare de In un domn a nume Roman, care mă roagă să stărnesc in Senat pentrn renlisarea acestei idei. D-sa dă ci tire acestei scrisori. După aceasta n veuit la mine d. Bolea inginerul trămis de guvern pentrn a stn din a este mino şi ’mî-n spus că toate încercările făcute de d-sa ai) reuşit şi na dat cele mai bune resnltate. Apoi nm primit o altă scrisoare de In nn inginer Român d. Antou Bornea, care este chiar caoofe-rire de concesiune, in nsocinţiune cu mai mulţi capitalişti Români. D. Deşliu dă citire asemenea acestei scrisori. Vă voi dovedi apoi calitatea cărbunilor noştri după nnalisa făcntă de cel mal hun chimist al nostru, chimistnl de la Eforia spitalelor. I’iteşte sceastă annlisă preenm şi opiniunoa d-lui inginer Boţea. D. vicc-preşedinte. Voi observa d-milul Deşliu că aceasta nu este interpelare ci raportul chimistului de la Eforia spiţa lelor. D. Giani. Aveţi procură din partea d-lor căror le citiţi scrisorile? (ilaritate). D. Deşliu. Aţi isprăvit d-lo Preşedinte D. vice-prcşediute. Apoi ar trebui c d-voastră să isprăviţi. 1). Deşliu. Vedeţi dară d-lor că ni s oferă 110,090 lei pe lună, şi apoi vom n vea şi alt avnntagid, acel» că vom opri de a mai eşi atâţea tuni (lin ţară şi in loc să plătim 70 lei tone «tu cărbuni o vom plăti ii ii m ni cu 27 după calculele tăcute. C-r dară de la guvern ca să trămită oameni speciali, pentru a se termina lucrările de incorcare şi cel mult până la sesiunea viitoare să vină cu nu proiectile lege in acest sens. 1). vice-prcşediute. Vf fac observare că nu aţi făcut o interpelare ci mimai o propunere. Aceasta am voit să constat iimin-lea Senatului. D. ministru al lucrărilor publice. Când ni s’a anunţat interpolarea, iu am grăbit n culege in formaţiunile necesarii, şi in’am convins că această cestiune nici nu este de coniputinţa departamentului moi). Voi avei onoare acum a relata Senatului unii ântâifi că încercările nu s’ai) făcut cum a zis d. Deşliu ; nu s’a făcut pe linia Sove-rin ci pe linia Bucureşiî-Ginrgin. Apoîn-censlă încercare nn a dat remltatelo satisfăcătoare spuse de d. Deşliu, ci din contra s’a observat că trebue 11 kilo de cărbuni pentru alimentarea loconiobiteî pe n distanţă de un kilometrn, pe câtă vreme cu cărbuni do Or.ivitza,pentru aceeaşidis tanţă tocomobila, se alimentează numai cn 9 kilo cărbnni. Se ponte însă ca cărbunii fiind estrnşt de la o adâncime urni mar» cu neeen de nude s’a scos, să conţină mai mult carbon şi prin urmare să fie mut buni. Ceea ce mnî pot spune pentm mângă eren d-lnî Deşliu este că s’nfi găsit mine şi la Topolniţa. Promit dară că îndată co mijloacele ’mî va permite, voi pane ca să se cerceteze toate aceste locatari de mine. D. Deşlin. La nn singnr argnmeut a avut dreptate d. ministru, câud u zis că nu aparţine departamentului d-sale. Intr’devăr de oare-ce minele nu snnt încă în stare de esploatare nn pot fi trecuto iu budgetul acestui minister. Ni s'a zis iusă că minele de cărbuni nu sunt cn cele de la Ornviţa. Se ponte iutimpln ca să fie o eroare, dară aceasta poate să provină chiar din partea d-lui ministru căci fie-care om se poate înşela. Consideraţi insă că cărbunii noştri! s'aă estras de la o adâncime de 10 metri pe când cei de la Ornviţa se Bcot de la 29 şi vă veţi convinge de calitatea cărbunilor noştri'. Dară când vi se oferă 110,000 lei pe iraă pentru aceşti cărbuuî buni saă răi, puteţi d-voastră să ’I retuşaţi? E8 am avut de scop prin această interpelare cn să vă rog a cere resnltate positive de la domnu Boţea şi să se ia înţelegere cn d-nii concesionari pentru a se dea ceea ce ni se oferă. Pentru aceasta efi propun o moţiune într’acest sens. Dacă nu o veţi vota atunci veţi îngropa peutru eternitate cestiunea minelor noastre. Efi insă un mă opresc şi vocsc să fac acenstă moţiune. D. ministru lucrărilor publice. Să vină d. Deşliu să ue aducă concesionarii, fie şi cu nn preţ pe jumătate şi numai atunci să ne acuse când noi ’i vom refusa. D. Orleann. Fiind-că d. ministru de lu crărî publice, ne-a promis că se va ocupa cu stndinl minelor, ’mî fac o datorie a ’l aduce la cuno9cinţă că şi în districtul Putna la proprietatea Statului numită Mierea e-siatâ o nsenienen mină de cărbuni. Fostul prefect Nicoluidi a cercetat’o cn mai mulţi oameni competinţî şi a găsi că este foarte bună ; de aceea rog pe d. ministru ca la cas de a se face studiele promise aă se ocupe şi de această mină. D. miuistru lucr. Publice. Ini) net de această cerere. D. Lecn. D-nu Deşlin are aerul de a ne spâne că ne oferă munţi de aur şi că noi ’I refusăm. Aceasta ini se pnre mai mult do cât absurd şi toată interpelarea d-salc este absurdă. Propun trecerea la ordinea zilei. Se pnne la vot moţiunea şi se respinge, Voci. D. ministru voesce a interpela ! |) Furciileseu. ED am cuve-itul după regulament ! 1). Preşedinte. D. miiiLlru are precădere 1 1>. Kurculeson. l)-le preşedinte, nu rând ţî va plăcea a’ini da cuvânt' I, ci am cu-.âutul când ini'l dă regulamentul! I>. Preşedinte. Mă iartă, regulamentul aţi făcut d-voastră şi ert snnt in regulă ! D. ministru cultelor este gat i a răspunde a interpelarea d-lul Uubeica, rslntivă la liceul din Botoşani. D. Bob- ica nu ’şl poate desv.dta interpelarea nedându-i-se actele cruţe de la minister. D. Fiirculescn prot tă contra procedeului din partea binrutiluî cât şi a minis-teriiilui, care un ’i-att permis iacă do a’şi Icsvolta interpelările, ca ară âud abiisurilei să so aviseze cu o oră mai naiute la re-inediele de tuatşia nu urma calea lai Ci-J ■orgi. La toate cererile miuisterinl a fostă lut, Camera a fost mută; dar ţara veghi '/-”, •oturile fiind constatate chiar de d. Deşlin oare numără mintal 4 susţinători pentru doniniu-sa. Incidental fiind închis, şedinţa se ridică la 3 şi jumătate ore p. m. CAMERA Şedinţa de Luni 7 Martin 1377. Se deschide la ora 1 p. m. sub preşe-dinţa d-lui C. A. Rosetti, fiind presenţi d. deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile ordinare. D. miniştrii cultolor presentă legea reor ganisăreî miii. Inimicelor, modificată de Se uot, roagă a se vota de urgenţă.— Se a probă. D. Furculescii. Am cerut cuveniul ! D. Uliu. cultelor. Cer cuvântul într o in terpelare ! vede şi va judeca 1 D. ministru cultelor declară că esle an-torisat a asculta interpelarea d-luî Fnrcn-lescu adresată d-lnî min. financelor. D. Fnrculescu. 1). min. financelor tot-d’a-nna s’a sustras şi a’a dus p’aci încolo când am voit să’I vorbesc, lăsândn-me. . . puteţi a vă iuchiptii cum... D. min. cnltelor. Camera ca şi ţara întreagă nil va credo că d. min. financelor ii sustras temândn-se de vorbele nuni deputat ca d. Furculescii ! D. Preşedinte. Voiţi să vă desvoltaţl interpelarea, d-le Enrcnlescu? D. Furcnlescn. Msî intâiB să faceţi d. Vnlturescu să se ducă la locul d-sale, ca nici lângă mine o să mă tot întrerupă (rîsete). D. Furcnlescn începe a’şî desvoltă inler-pelarea vorbind despre echilibrarea bugetelor, despre resursele ţăreî, cari prin legi răfi aplicate s’aB secat. . . D. Preşedinte. Nu se aude ! mnî tare ! D. Furcnlescn. Mă t»m nnmaî ca nn 59 voci din Cameră să strige: mai iuest 1 D. Preşedinte. Se scie, că d-tn eşti acela care păzeseî măsura lot-d’a-nna ! (aplanse). D. Furcnlescn continuând susţine culegea rurală nici in trecut, nici acnm un se aplică cu sinceritate: arată misern stare ţăranului la caro a fi contribuit iu complicitate administraţia şi arendaşii; citezi o mulţime de date, cifre, nbnsnrî şi frande spre coroborarea alegaţiuniî sale.— (D. min. cnltelor converseză cu d. Eruclid.) D. Fnrcnlescn. Rog pe d. ministru a nn conversa cu deputaţii când se tratează ces-tiunî importante! D. Vultnrescu. Bravo! pe toţi fi pui la regnlă ! D. Furculescn. Scifi că eşti instruit a face întreruperi, nu scifi insă la ce te va duce acest meşteşug! (urată mal departe cnm la noi ort-cine poate jefui stalul fără a fi urmăriţi, aşa inginerii, ca Mănciulescu care a fost însărcinat cu deVmitarea moşiilor ; aşa advocaţii statulu , cari fac ee vor şi nimeni nu’I controlează, nn’î trage lu respundere şi statul a pierdut şi pierde din averea, din mornlititea şi autoritatea sa.— PreLcţt, sub-prefecţî, primari, arendaşi aii fost şi sunt nnmaî nisce spoliatori privilegiaţi 1 Care sunt mijloacele energice pentru a vindeca relele 1 * Ascultă, d-le ministre 1 Ce a făcut Franţa acum 200 nui ? N’a tăiat, n’a redus cn d-voa*tră! Nu »-semenea espediente scapă pe .bolnav, ei’l duc mai sigur la moarte 1 A întrebuinţat două măsuri ; probitatea şi moralitatea în administraţie şi economii uuJe snnt necesare, ndică d. Brătianu să nn mai sufere nepotismul, favoruri şi recompense politice, daca voesce afina Sully al Românii; cea mai mare parte din veniturile ţertî se află in pungile unor funcţiouarî ai statului ! (aplause). Delapidările, prevaricaţiile, fraudele comise de funcţinuurî ufi adus statul undo este; administraţia viţiousă a adus pe ţe-rau nude este azi! D. ministru tiinanţelor să aducă probitatea, să aplice legile cu sinceritate şi vigoare, să iutre lu lăzilo statului toate datoriile particularilor şi delapidările funcţionarilor; alt-fel scie d. ministru ce’l aşteaptă 1 D. min. cnltelor recnuoasce că n a înţeles pe orator, neputâudu’l urma in regiunile înalte şi multiple, in sferei» transcendentale, şi apoi declară că, cu învoirea ţerei şi a Camerei, guvernai se va retrage făcând loc d-lui Furcnlescn spre a’şi real iau ideile şi teorielo d-sale. Se cere închiderea discuţii. D. Fnrculescu: Trebue să esplic dacă n’aiu fost înţolea 1 Voci; Ah, n, ai ce să ue mai apui?l I Se închide discuţia î l>. Miasail muniţii o interpelare d-miloi j mistru Cultelor: de eo n'» numit deliii tivî pe praf. de arheologia şi filologie Biupiirntu de la Univers, din Bucuresci ? După onre-cure discuţi! se validou/.a a-Bgereu de deputat a col. I de Bolgrad in persoana d-lul Faruşef. *<«j precede apoi la val a rea ajutor ul ui pentru d. Hol iac fi se admite cu !>7 voituri pentru, 5 contra, din 02 votanţi ; 2 ii ^nerî. I). Mnnin interpelează pe d. ministru jr liţiî pentru destituirea d. P»/o din postul de procuror general al Curţii de Cft-Hflţiune, la care d. ministru respuude, ca d. Ui /.o a reni as j»e din afara in urma eco-mcmiilor votate de Camer?, precum nil râ-nu .h mulţi nlţit Incidentul se închide. Se ia în considerare fi sd votca*»? în H jtul proectul de lege pentru acordarea umiî ajutor mensual de 300 fr. d-luî Paji u lhimn, însă nofiind uiinifrul regle-f eu tar ul votanţilor, reiuAue a se vota a ine. Se ia în considerare far? discuţie fi se «Votca/sî întregul buget al pensiunilor, apoi pus la vot iu totul se admite cu 54 voturi pentru, 0 contra din G1 votanţi, i ahţneri. Creditai de 1020 fr. cerut de d. ministru de iuterne pentru a plRti un cabla împrumutat de la Mimat. de Itesbol, nu se poate vota, ne uiaî fiind Camera în nr in?r. ijedinţn se rudica la orele 4 f» treî sfer-|i rî seara. i’uUKSPONDENŢE PARTICULARE alo TIMPULUI Tecuci 1877 Martie 7 Do tu nule Redactor, Convins de imparţialitatea d-voa-istril, îmi permit a v6 ruga sil faceţi loc In stimabilul ziar ce redactaţi, armatoarelor fapte, atrilgf'nd asupra lor atenţiunea celor compe Ainţi In special ,a d-luî Dimitrie Sturdza fost ministru de Finunce, proprietar mare In judeţul nostru, ţt unul din membrii consiliului ju-tb*ţian.“ S a fâeut şi se face continua sgo-rtiiot cft subt administraţia d-lui Ca-targi, a fost o complecta 3trabftlare In averea publica, pe când sub cel «.dual, nu s'ar vedea, de cat sis-Itemul cel mal onest, şi cu privire numai la economia cea mal cinstita! (Departe de a justifica pe cel din trecut, ne fiind competinte, voia cerca sa vorbesc de purtarea aşa zişilor liberali din judeţul nostru, ca ast fel, puşi fie care In cunoştinţa i de emisă, să ponta da un verdict meri tabil. —Tr&esc la ţara, şi ţinut de afacerile mele, am contractat poate râul obiceia. de nu m6 pronunţ şi nu vorbesc de c&t asupra faptelor ce pi-i păi® şi v6d. I’and In toamna anului trecut, Consiliul judeţean avea luate In arenda pentru arest, nişte case a d-nel Elena Plitos, plătind o chirie anuala de 110 galbeni. Terrainul espi-rand la Octomvrie trecut, d-nil membri al noului comitet, farft a se pune Un vre-o relaţie cu proprietara, animaţi ca «a zic aşa de spiritul de .economie" contractează cu d-na Ar-,ghira Polizu, pentru o ani, luarea aselor sale cu 00 galbeni pe an, cu reparaţia pe corupta comitetului, ceea < 0, la casele d-nel Plitos eraft apăruţi. Ce se Întâmpla ; arestul mutat, comitetul laşa casele d-nel Plitos, (după ce le ocupase peste contract vro lun&j lntr’o complecta ruina. D. Plitos le intentează proces, iar comitetul ca sa scape de faptul cu pricepere couiip, şi de ameninţările il-lul Plitos. pune caşul înaintea consiliului judeţean, a câruia majoritate animata, tot dinupiritul de iconomie, oferă <1, Plitos 150 galbeni pe cari II priinesce şi nici putea facealt fel pen-jtru ca fara a me basarda, afirm <â vânzendn-le etern, nu putea prinde acea suma ! Aşezat arestul In lotta- îl d-4u( Polizu, se Inteinplâ icono-mişlilor noştri alta nenorocire, ele I nefiind In stare a face cerinţele unei oase de arest, şi farâ nici o siguranţa, alearga liberalii noştri iarăşi ia ironomil, şi contractează facerea reparaţiilor cu 240 galbeni, ceea ce mal tarziO gasosce ca nu o de ajuns, şi ast. fel face un devis din nou, pentru reparaţia strict necesara numai de 150 galbeni, intr'un ctivent ca sa faea faţa noului local, costa pe comitet casele d-lul 1’oLzu pentru anul 1 (afara >le acoporoinent pe cure este obligat a'l face) nici mal mult nici mal puţin de cat. modesta suma de 600 galbeni (J0 galb. chiria d-lul Polizu pe an. 150 . recompensa dala d. Plitos. 210 . reparaţiile contractate. 150 „ reparaţii şi îmbunătăţiri strict necesare a se mal face. 600 „ totul. Ţin mult a întreba şi a cere res-puusul d-lul Dimitrie Sturdza, economist, distins, şi emil am am fost condemnut de către tribunalul din Wa-les, pentru prelins sperjurifi la închisoare de 15 luni. Anume crima, ce comisesem, cou-sistn in aceea, că am jurat ca martur sub numele de Vecsey, câtă vreme numele meii ade.arat era SomoskOy. După ce am fost condemnat, am căutat refugiu in Franţa, unde sub comanda generalului Itourbaki, am luat parte ca căpitan in divisia 21 la resbelul de la 1870- 1271. După terminarea resbelulul, am fost silit a lua parte la luptele comuuel. După ce am dosit din Paris de la 1872 1274 ani făcut ocolul pământului pe fregata franceeă ,1’rircesse Alexandrie.* De Ia 1874 până Iu Noemvrie 1 S7.1 am petrecut Iu Spania ca adjubnt al generalului Allo, şi tu urmă ca şef al statului major. După ce Don Carlos a fost gonit şi efia trebuit să părăsesc ţara. M’am dus la Londra, apoi la Philadelfia, unde am sosit io luna Maici anul trecut. La 2 Octomvrie m’am căsătorit In statele unite şi am luat o zestre de un milion şi juni.dolari. Iu Noemvrie am călătorit la Paris şi la 2 Decemvrie am plecat la Constantinopol. De aici am călătorit la bucureşti, apoi la braşov, de unde am plecat însoţit de un comisar de poliţie la Pesta., In urmă el arată că a dosit pentru că nu se simte vinovat, apoi se iscăleşte : Baron Victor Boncna-Vista, fost Victor SomosksOy. CRONICA ZILEI. Faptele baronului Vecsey. După cum comunicasem In nnmărul dc Sâmbătă, aventurierul, care trăise cutu-va vreme in bucu-rescl subt numele de baron Vecsey, după ce a fost escortat de Ia Braşov la Pesta, a ştiut să abuseze de încrederea comisarului de poliţie şi să 9e facă nevâzut. Acum acest aventurier este In Pesta şi de opt zile urmează a’şl bate joc de poliţia capitalei maghiare. Numai de cât Iu ziua sosirel sale ’şi-a trimis posa prea bine esecutată prefectului Tlieisz pentru ca nu cum-va să prinză pe altul in locul lui. Poliţia II este rnerefi in culcăe; tot-d'auna In9ă, când II dă de nrmă, el se face din nofi nevâzut, Înainte de toate ’î-ail găsit bagagiul în „Hotel Frohntr." Chelaril spun că a cheltuit In o singură zi 35 fiorini, (vr’o H<* franci) şi că este nn adevfrut gentleman ; dar nu ştitt să spuio fu cotro a plecat. In urmă poliţia primeşte informaţiu-nea, că s'a dus Iu băile strbeştl din Bucla. Grăbesc In urma lui. Când sosesc, li se spune că a fost cu o danii, a luat o baie, a prinzit şi a plecat, fârâ ca să se ştie unde. Altă zi aventurierul merge la spitalul călugărilor misericordialil, se presenlă sub numele do Dr Alkny trimis din partea ministrului Tiiza, ca să visiteze spitalul. Părinţii îl tntlmpină cu respoctul cuvenit, II poartă pin tonte departamentele, eurâ eţitelft sorţi --- 96 96 , Crovlit fonc Rnr. 75 7&l/j 75‘A , Credit fonc. Urban 62 83'/, 63 Impr. Mun. Cap. 80% 1B75 --- 76 --- Pensii (300) dobâoiU fr. lO --- --- --- AcţilCftile fer. rom. 6% 1868 --- --- --- , priorităţi 6"/0 1868 --- --- --- Dacia C-'« de Assi^. Act. (fr. 500) 8»/0 1871 250 --- --- Homania C->* do As*ig. Act. (fr. 200) 8>'/o 1878 52 --- Mandate........ --- --- Impr. Municipale fr. 20 --- --- Act. financiare Române8% --- Căile ferate Ottomano Act (fr. 40o) 3'V, --- Renta Română...... --- “ CUPOANE Oblig. Rurale p. Octomb a, c. --- “ , Domemale .... --- 97 , Koneiare rurale . . --- --- , Comunale .... --- DEV1SE 1 ............. --- 9930 9915 --- --- ---■ |»f . «cn . . . , . . . . --- 9915 9910 --- --- l^vn.tr* ......... --- 25 25 L'vniira lomiCil..... --- --- --- Hambarg........ --- --- --- Amsterdam....... --- --- Viena......... --- --- --- Berlin......... --- in'/, m«/i 1.......... --- 1317» --- Esconint........ --- --- Lira Ut tom ani...... --- --- --- Gall>enu austr. . . . • • --- --- --- Agio c. Argint.......j (IRSL'L YIENEI 19 Martie (st. n.) 1877. Metalice....... Gl 80 75 Itenta in Rnr .... 35 Lose........ . 110 75 Acţiunile bănceî . . . . 829 --- Loudon ....... . 120 90 Oblifpiţiunl rurale ungare . . . 74 50 temeţvar . . . 72 50 , transilvane . 71 75 Ducatul....... . 5 10 Napoleonul ...... . 9 OG', Marc 100....... . 59 55 CURSUL 1>K BERLIN 19 Martie (st. n.) 1377. Acţiunile cililor ferate române . 13 50 Obligaţiunile române 6 ° „ . . . 50 50 PrioritĂ^ile cailor fer. rom. 8°/0 . 55 50 Împrumutul Oppenheim ... 89 — Napoleonul.......................... 10 27 Vienn, termen scurt.................167 30 > > lung.................10G 15 SALLE DE L’ATHfîN’EE Vendredi, 11 Marş 1077 c o rv O MS R T donnA par M lls -A. 3rt X E MORA da Tbi-atr* Ijtiqse da Pa*H avec le concurs graeieui tle M-rs Wiesl et Lubid PROGRAM ME l-ere Pârtie 1, Ouvertnre par l'Orcheatre. M. A r d« U Juive(îl va venir). . Halevy chantee par M-lle Mărie Mora Ml. ai Elegie pastorole, h) Dansede* fufa, exeeuteea par l'auteur . . L. Wiesl IV. bea Noeea de fr'igaro (Voi ch° ™pete)................ . Mozart chantce par M-lle Mărie Mora. Il-bme Pârtie V. Impromptu sur Ies moţif* de la 1 1 •'.....................L. Wiesl ejcculd par lorcbcstre. VI. Orand air de l'Africaine (Tou- jrmru ion sommril agitrf) . . Meyerbeer chanWe p\r M-lle Mărie Mora VII. aj 8ouvenir« d'Qdessa, 1») Le Pa- pillon, rreeute* par laut-ur . L. Wieti \ IM. R) Melodie ’. A i-şil tir sub presa romanul: V K A J I T O A lt E A FOSTUL CIRC Direc(ia D-lui J. D. Jonesou Astftţll şi In fip-cnro iji REPRESENTATII TEATRALE CU PHOOKAMA VAIilAT \ INTEPUTUL LA 8 OUE SEUA. Le voyage au tour du Monde PK PIA Ţ \ CONSI’ANTIN-VOIIA Vis-â-vis de Circ, lângă Casa de Depunere: Mare Panoramă SALONUL DE STEREOSCOPE în unire cu nu BAZAR DE CADOURI Intrarea 50 bani. Pentru visite numerose rogă CA ROL JOH. LIFKA. Da tnMiiriat chiar d>cum nn L'v 1U.UJJ.1I Ici giilou ş\ un etftc bine mobilate într’o posiţiune forte favorabila, împreuna cu serviciu. — Doritorii se pot adresa ori la Tipografia Tliiel A Weiss, ori la acea casa Strada Ştirbei-Vodă No. 55. FONDĂRI A DE FER a lui E- Coltul atradei Roşelor (Isvor) Confecţiona|A ori ce piese de font6 pentru macine, colfţne, cruci ţi grilage de morminte, ornamente pentru fontâne, împrejmuire de «trate do flori, canal uri pentru curgerea apel. aed alte construcţii, Jupe modelurile predate, planuri «cil arătare. Comftn.Jile de conducere de apă , instalaţie de ori ce băl cu t<5te accesorile lor, pompe de curţi, de case şi de ori ce trebuinţe, stropitbre de grădini fi mal multe alto asemenea articole se confecţionară solid şi grabnic în fabrica D-lul P. Keilhauer, Strada Isvorul No. 59. Asemenea se gusesce acolo şi un depositde fontă de fer confecţionat. 518—10. DUOE PRlVĂLll din ca sole d-luî Ore-ceanu, vis-K-vis de Gratid Hotel de Bulevard, sunt de închiriat de la Sf. Gheorghie viitor. — Pentru infornmţiunî a se adresa la magasinul d-lor Alb. & Jos. Gruubaum, tot în casele^d-Iuî Greeeann, în colţul Bulevardului.) 7 ^ 505—G. Vinuri negre, roşii şi De închiriat, q 1 U|A vechi ?i no ni în bntoe, de ren-din Strada Scaunilor No 3S av^nd peste iJLUUj ^are i:l juib-semiiatul, Strada Gok- tot şeaso îucîîperî una bucătărie, dou? piv-nui, No. 5. — Se recomanda iu special vi- uiţî, osebit grajd, şopron, ]>uţ îa curte, nul negru vechia de cea maî buna qna- A Be adresa la proprietarul lor D. Ştefan Ltate. Stefanescu, in cancelaria Antreprizei Im- No. î0G,-S. A Manolescu. ponitulu! Rpirt5selor (Hotel Hillel). A VIS IMPORTANT pentru D-iiil Agricultori. PROBA CU BATOZELE DE PORUMB din dcpositul med ce a fost anunţată In jurnalul »Timpul4 No. 47 pentru Duminecă 27 coront, a avut loc tn prosenţa unul publie cunoscător. Rezultatele obicinuite ad întrecut, după asigurările color prcsenţl, t6to aşteptările. La 10 oro şi 54 minute a. m.I maşina a fost pusă In mişcare, şi urinîtnju-ae cu lucrarea fără întrerupere, s’aă bătut In timp do I minute 240 stuleţi adică aprope o baniţă şi jumătate BORUL OBŢINUT ERA ÎNTREG ADEMENEA ŞI STULEŢI XF.SFArAMAŢI. Rapiditatea cu cire lucrdt]ă maşina ora surprinŢătdre, oferind şi avantagiul cel mare, că se pbte pune în mişcare de un copil chiar. Folosul acestor m aşi ne pentru agricultori, a-rendaţil şi ţăranii «ite învederat, la care este de observat şi preţul lor neînsemnat, adică DE 170 LEI NOI BUCATA Atrag atenţiunea cea mal «eridsă a celor interesaţi asupri celor PLUGURI DE DIFERITE SISTEME CU PREŢURI SCĂDUTEj ■M:.A.a-^ASinş:rurxj SE AFLA IN CALEA M0G0SI0EI N° 20. V1S-A-V1S DE GRAND HOTEL DE BULEVARD CASA GRECEANU prima socialala ia vlBna panlra venzarea le olanda si Aluri in WMim aduce la cunoscinja onor. ei comitenţi că tote filialele aflătore In România trebue să fie desfăcute irevocabil penă la Pasci. Acdstă circonsi.nn^A pe de o parte, şi cursul estraordinar de mare al aurului, ne pun In posiţiune de a putea reduce încă cu mult preţurile deja fdrte eftine, spre a da o probă flecar ia de eftiu&tatea la care penS acuma n’a ajuns IncA nimenea. O COllCUreilţil vinA ea de oricare parte, este dar ilusorie, căci In llmuirescl n’a esistat Încă p£n6 acuma o desfacere aşa de adevăraţii şi seridsil. Spre dovada mal mare a celor (jise de mal sus sfi. se observe preţurile Curente reduse şl notate mal jos. şi mal beneficiAm şi la cumpărări de 50 franci 3 °/o la cele de 100 franci 5°/o şi la ce e de 200 franci I00/o. Representantul Societ&ţel fabrice! de Olandă şi Albituri. Preţul curent dupe scildămentul de 4 > |, cu preţul flesat. Batiste a V* duzinii înainte acum Batiste de copil a............fr. 1 45 fr. 1 , > Olanda de Kumburg . » G — » 3 Batiste englesescL fine ... . » 10 — > 5 , eugles. cu bord. col. tivite , 1 25 > 2 Prosdpe şi Şervete n V, duzinii Prosope do aţă curată .... * " > > damasc............. Servele de masă............... > » damasc.............. » > > engles . - . Fete d<* mese a [Vutrii (j |nr.i)iip ulliTi ile ROŞIA MO \RT \ Sjl VIU l. «le Xavior <1e Monlvpin, tr;wliirţiunr .io Rt. p. Hiirgheka, 3 volume mari în 8° «Io M cble. Pip-ţ ii a tustreif» volumele 9 fr. H*1 mă rvtii vAn ; ouai. I.ţ fr. 8 50 fr. » 13 - , > 8 — > » 11 25 , > 17 - > 1 bucăţii fr. ii r, > fr. 1 i , 25 , 3:1 — , 50 50 25 I 50 7 — 4 7 L’-> 50 9 — 50 5 50 10 511 13 — PiîiMlitrie 30 tle coţî Pîtilija do casă fr 38 - fr. 10 50 30 » > > , copil > ta --- „ 22 --- 45 > » Olandă d«) mun le > 55 --- „ :iO --- 50 » > > • iSilesiu * 00 --- » 33 ---- 58 > » IVuuJă fie Olandă » 90 --- > 50 --- 00 » > > , Helgi" > no --- > GO --- 61) * * > m Rumh. » 170 - > 90 • - 1 Bucată p. 7 cercefurî 3 coţî lat 72 - II --- « » • 1 » v > de ltuinb. > 9" --- > 50 --- t Rufe de Dame OHm;işa ilu ISifTon cn şîinr . . . . fr. * • » » broderie . . * * » » » Entreduux . > 5 50 fr. ii 25 > 3 — B 50 4 50 f7. înainte fr. Ciiranşa de Olanda cu br. de luâuă >13 — > > ^ , Eutrudeux >15 — > , , de bat. forte fiue >21 — Camtsuue ca cerculeţe.......... 9 4 59 > cn broderie.............. 5 59 • de luxe cu broderie . . > 13 — Pantalone cu cerculeţe ...... 5 — ■ > broderie............. G 25 > de Piquet.............. 7 — Fuste de costume................. 8 — > cu Şlep ........ .>12 — s > broderie....................>15 > > > ?i cu Şlep . . . , 30 — Rufe pentru Cavaleri Camnje de Şilfon ..............fr. G 50 fr. > > > spălat* . . . . > • » Olanda colorat* ...» > > Cretton frauţudesc . > » cu broderie .,.♦.» > cn piept şi manşete de olanda > > de Olanda forte lin» . . . > Pantalone de Olanda.............. • > Rum burg fine . . » Diverse Şorţ urî de copii ............fr, Vi Duzina Gulere de Dame . . > V-i « > Barba ţi . . . > I * > Pepturt brodate . . > II > Ciorapi de Dame . . > \ * > > > bărbaţi . . , 1 Bucata Flanele................. G > de Barbe j>. copil . . » THEATBUL ROMÂN S -A_ Ij -A_ B O S E L Mercurl 9 Martie Beneficiul D-şorel LINA STOENESCU BARBARA UBR10K Dramă, tlupă faptul atlt «le cunoscut In public. Acestii repreHentaţiune va avea ioc cu concursul trupei dramatice represintată de D. M. PASCALY. care cunosce ţ bine şi a prae- UD SlOW ticat maî mulţi ani stndiele programului liceal^ doreRce a preda lecţiunl p.articulare, A să adresa la admenifltraţiunea acestui <3iar. Palatul >Dacia€, •/ 0 LOMMIi 1'liTIM DE S (II este de v^aij.are cu preţul forte eftin prin Domnu o. siebrecht Hncurescl. MAGAZIEA. MANDRITU STINTJE3STI de CERRU CURAT LANOA STB4DA ROMANA Calarea (înlbeni. straja nouă, colţul barierei No. 4 1 Calea Tunari. 405,-2. 2 50 3 — 7 — 2 75 3 50 50 50 50 8 11 3 10 11 19 (i 2 7 5 15 23 17 4 - . 4 3 50 I 50 ti — 25 50 50 50 fr. G — 10 — 3 50 LaliUlţil® mal lume se pilsosc asemenea eu preţurile rele mal ronveunliile. ljln c.i n i -o.onulul Iniiintatl.r v io,! ru Preţuri ,i mal redusr uri' /IntifU, ciorii/,i /le ufu priitru ilatnt dr pi'/ut, ,i mul ale. «Ir, rmuarcut Ihitinte fine cu broderii, Oart :m i jentru duinr, (’ruvatr jtrn coraier! ,i damr, J/nUitr-CVuirg ,1 cu daniele, in «ine cite-ra mu* mijion. «lin nuuApp'le «Ir OlumlA ou 50 °/i> rul«nr. \ itiflurilr ,i iul,, unrltrlr ulltiuirr ncuiuu in ina^urir, .unt rflin «la vvn.l irr. MiuA'imj] .r ulU Calen Mogo.,I No. 20. via-u-vt. «Io Ornn-l IlOtrl «Iu Houlrvur.l, C.II t Grccranu. De închiriat, dii\ dosul lui Socec vis-u-vis de Hotel de Franţa, urund 8 camere, dou8 cuhnii, sufragerie, pivniţă, nmgftsie du lemne, grajdi, şopron, o odaie do servitori, grădina cu două boite, curte pavată, doritori se vor adresa, chiar iu casa, la D-tui Hiena Constând iu idiş. 516 — 4. ' MAGAZINUL DE MĂRFURI de BĂCĂNIE, COLONIALE Şi DELICATESSE a lui GUSTAV RIETZ Ia STBGUL alb (Jt’OJSTID-A.T-A- LA 1050 S’a mutat şi stabilit iu G0 Strada Carol I 60. 512—3. Noul şi cel maî mare mngasde în încălţăminte pentru bărbaţi, dame şi cop)' sub firma: SAL. WEISERMAN La Vultur, strada Carol /. No. 6. Snb-semnatul am onore a aduce Ia cu-noscinţa onor. P. T. Public, că am aranjat iu su8-<}isul magazin un bogat asortiment de tot felul de încălţăminte Engros şi En dctail\ atât îu ceea ce privesce gheţărie, cisnmrie de lues şi de tot felul, cât şi şoşoni şi galoşi francese şi germane, din fabricele cele mal renumite în Europa. Preţurile maî eftine de cat orî unde. — Fac plecata mea invitnţiune tutulor d-lor cumpărători şi rog a mS onora cuvisitele d-lor spre a se informa atât de fină cualitate a mărfurilor cât şi deeftiuătntea preţurilor. Cu stimă Sal. IVelsernian. A0 fiŢillrut iu laşi ALMANAH MUSJCAL de TEODOR T. BURADA pe 1377 (anul al lll-laa), cuprinzând ma-multo linuri de diferite instrumente do mu-sic» nfliite in us I» poporul român, precum ţi diferite arii de dunţ naţionale, ui ranjnte pentru piano. ^ La finele almanahului 6euflă , Elena horă* pentru pinno de uutore. De vânzare la tote librăriele. B I B L 1 O G R A F 1 h A eţit de sub tipar POESII de N. SCURTESCU Se aflu de ve«j arc de-o-caiu dată la Tipografia Grec eseu piaţa teatrului No. 4. Preţul 2 Lef noi. Tipografia Thiel & Wcias Palatul , Ihuua*. u