64. MARŢI 8 MARTIE. —-----------— OTSTA.IsAEiStTE'LE IN TOATA ROMANI*: . I». n 4# ........ !N STRAINATATK: H 80 I ’ • ‘ ' ' INBKMTIUM 31 KICIAK*: |' 80 liter» petit, **; *" ţ*»1; • a 111, 80 bofil, p. P»*10» "-1 no' tiraj a me 1 1*1 noi linia. wimâr In Capitali 10 bani. TIMPU ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. BIUROUL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI: PALATUL »DACIA.* A NULII. — 1877. A.1SI XT3NTOXTTRI 8*- priine»c in «trăin&Ute: La I)-nil //aoacr,-stttn dt Voplcr in Vienna, Walfjachguic io. A. Opţxitk in Vienna, Stubenhmtri 1 ; Htuioif Mottw in Vienna , SailersUUte 2; Vincrm lîrdicka in Vienna, TcinfalUtraiwp 17; J'hflipp IM) in Vjennn, KaehenbachjŢaiwe j ] ; L. J^ang A Comp. In Peşta şi Ilavas-IsOffile-lluUitr ă Comp. in Pari». Scriaorî nefraneate cu *e primeic. Artioolele nepublicate «e vor arde. Un num6r In Districte 15 bani. ILET1N TELEGRAFIC |rviciul privat al .TIMPULUI.* I Agenţi* Londra 17 Marti». |ir.' s>cot*sc« negociările ca t«rmiu.it« asigurată. Asemenea ră Rusia v.i sc-But Scările cerute de Anglia, că celei rl vor adera la protocol şi ci Rusia prnia. Loodra 18 Marii» dim. lle^erea este confirmată Ambasadorii aj-l ordinul guteruelor ras,ective pentru a liana protocdul. Această formalitate va (toc probabil aslărl sati mâine- BUCUBSSCI î MARTIE gomotele oare cirenlafl de mal tă vreme In privinţa Unsarabiel tftne, astăzi găsosc o formulare să lntr'un articol, al unul ziar F’etersbnrp. Felersburg Herald, şi credem această foaie fără o ie importanţă, totuşi nn trebue :perdem din vedere o& Agenţia ~as a orezut că acest articol me-t.oată atenţiunea de vreme cea ies o telegramă relatănd coprin Iul. >h ne fie permis Insă de a nu vedea Hă lntr’fcnsul decătnisce ipotese in- tn guvernul de astăzi. Sunt împrejurări, cum a zis d. Oogălnieeanu, in care incapacitatea este o trădare. Pentru noi credem pe guvernul actual tot de odată capabil de nimic şi capabil de tot. Să nu uităm trecutul acestor oameni. In 4S el aft produs o mişcare revoluţionară tocmai În momentul cănd doufi armate străine aveafi cea mal mare trebuinţă de un pretext pentru a intra In ţara noastră Fost’-a aceasta coincidenţă lntlm-p'ătoaresaă precugetată’ Fost’-a trădare cu sciinţă sad trădare din inepţia ? Numai puţin această insurec-ţiune a deschis porţile ţdrel arma telor de invasiune. In 18GS tot acest nefast guvern Începu se ngiteze cestiunea Orientului In deplina pace şi Împinse prin demarşe'e sale nesocotite pe împăratul Napoleon III binefăcătorul nostru până a ne oferi Austriei În faimoasa Întrevedere de la Salzburg. Astăzi de cănd agita ţiunea orientală a Început, aceşti oameni afi fost aduşi iară la putere şi de atunci menţ.nuţt In contra vo inţel ţărel esprimatâ In mod foarte tiele Europei şi scăpa In criza lnlceţî imposibilă reintrarea lor !n guvern, gislaţiune actuală ale căriî forme pune pe care ne aflăm astăzi, suntem espnşl la toate, n'avein a spera nimic. Ar fi momentul ca Senatul să mtervie pe cănd mal este timp şi să scape ţara de o direcţiune .facerilor străine fără prineipiurl fără demnitate, fără patriotism, care se ascunde În umbră ca făcătorii de rele şi ale căror procedări nu le vom cunoasee de căt prin resnlta-tele desastroase care vor eşi de n-dntă la lumină. Facă cerul ca se nn fie prea târzia Votaţi creilito pentru tipărirea şi respun- ţăran În imposibilitate de-a se administra sneţe. Cedarea Basarabiei romăne •iei. In schimbul unor insule in faţa rgiulul(care insule ?) denotă o prea re ignoranţă a lucrurilor din par-ziarnlul In chestiune. Nici o ine nu esistă atăt In faţa Cviur-llul căt şi In tot lungul Dunărei . ;ărel posesiune se fieln chestiune , _ ’ . vi*0 dependent adică prin Senat. El par asemenea ca acele paseri de noapte care tot d’a-una cobesc nenorociri. Cugetând la toate aceste nepricepute manopere alăturăndu-le cu sgo motele care de căte-va luni de zile SENATU PROVOCAT DE «ROMANUL, Domnule Redactor al Timpului, ‘Româuul, d'alaltnerl, in articulu! tSQ de fond, zice ‘datoria partidului din Senat ‘care voeşte să răstoarne cabinetul actual, ‘este să arate lămurit netele cele rele ce ■ea ii impută.. Faptele ce poate cine-vn să impute ini nisteruluî şi partidului din care el facb parte, abundă aşa de mnlt, şi poartă atâtea date, în căt ar face materia nnuî in folio; într'uii articol ca al meO iu care nn fac ex professo politică, nu pociQ de cât să atiug iu treacăt unele din aceste fapte. Senatul ar putea să respundă oameni lor de la guvern : partidul vostru s’a opus categoric, prin singurul şeii organ in-din toate puterile sale la instituirea mea. sulele d'a stăngă thahvegulul Du-j rel sunt ale României, precum cele lreapta sunt ale Tproiet. aceasta ( afonii celor mal vechi tratate şi unei posesiuni de mal multe ori hilară. Deprednţiun le csersate din etue In vreme de către nişte con-ibandiştl şi jefuitori de frontieră 0 avut mol odată importanţa unei ridase turburărl de liniştită pose-ine. Al doilea, aceste insule puţin tinse, nisipoaie, adesea ori îneca J, acoperite de păduri de sălcii, nu • pot compara cu o provincie de aiportanţa şi Întinderea Basarabiei jmăiie care coprinde gutele Dună si şi o parte din litoralul Mărci legre. A se lua Basarabia de la Români a fi un act de forţă; a i se oferi ompensaţiunt de asemenea natură r fi derisiiiile. • Din partea unei puternici inip£- (l'ţil actele de forţă se pot kiţ«\pge ară a se putea scuza; Insă un act Je derisiune nţcl iă s’ir Înţelege 'întrebarea: Ce complotează aceşti' oameni I Căci chiar la guvern el ah rămas ceea ce aQ fost toată viaţa lor, cmspiratorl. Ce mana ir conduce? Şi la ce negre scopuri sunt ei reser-vaţl ? De şi sub nn regim pretins constituţional, umbra cea mal mlăncâ acoperă politica esterioarâ a guver nulul. De două trei ori ne am cui cat turcii pentru a ne scula ruşi şi vice-versa, căci val! de vre un an de zale numai Români se pare că nu Btintem. Rom inul a făcut adeseori In privinţa Basarabiei nişte msimaftitnX si preemn aceasta este de notorietate publică ; după ce legea fondamentală a ţîrei mi-a dat fiinţa contra tutulor manoperi-lor lui, partidul vostru m'a batjocorit în DeuumSrate ocasil ; m'a hndnit, m'a insultat, m'a numit in derisiune o superfe-taţiuDe, şi iu cele din urmă unul din mem brii guvernului actual, m’a cualificat in işediuţă publică de pâiue rece. I Aţi ajuns la putere, după ce partidul vostru a pledat causa asasinatelor din timpul alegerilor; după ce a atacat iutr'un mod cinic sacra şi inviolabila persoană a Domnitorului uostru, călcând in picioare uuul din priucip:ile cele mal mari ale Constituţiei noastre ; după ce a amăgit poporul, pronuţâud, prin comitetele lui ad-hoc in conivenţă cu administraţiile voastre, micşorarea impositelor, modificarea saQ des-fiiuţarea monopolului tutunului, a licenţelor băuturilor spirtuoase, a timbrului, a prestaţiunilor, şi exercitând ast-fel în ale geri iuflueuţa cea mal imorală, D'aproape un an de când sunteţi la cârma ţîreî, ce aţi făcut? Aţi convocat corpurile legiuitoare in sesiuue estraordi-nară, ca să daţi iu judecată uu-spre-zece direa pnniphletelor voastre contra lor, şi calomniaţi, calomniaţi necontenit, ştiind că calomnia iutâia, cum zice Voltaire, este respinsă, adona sdreleşte, a treea răueşte, a patra omoară. Aţi numit camisiî peste comisii cu diurne grase, ca să sărăciţi ţara, şi să chiver nisiţî creaturile voastre. Comisia voastră budgetară e'n distins prin incapacitatea el: ş’a terminat lucrarea priu cea ce trebuea se iuceapă, şi budgetele stătu uî ciontit eRtropinte, r?Q chibzuite, abea s’afl terminat la finele Iul Fevruarie, aducându-se statului o pagubă de mai multe milioane din causa nevotărel lor la timp şi lăsân du-se nn deficit d’aproape şapte milioane după alţi de II milioane, pe care cereţi să le acoperiţi prin noi sarcini, voi cari aţi strigat merefi că dările actuale aQ ajun» la summum lor, şi că ar fi nebunie şi o peire peutru ţară ca să se mal adaoge. Priu antecedentele voastre aventuroase, prin temperamentul vostru turbulent şi revoluţionar, prin alarma ce aţi dat me* reQ în privinţa finaucelor noastre in ţara şi iu streinătate, aţi isbutit, ajutaţi şi de evenimentele politice din afaiă, n da lovitura de moarte creditului uostru, şi a aduce miseria şi sărăcia in tonte treptele Societăţii; mandatele voastre se scomptează cu pierderi exorbitante, şi efectele statului cele mal sigure s5 vând cu 35 — 40 la sută nini jos de cât in timpul conservatorilor. Iu sfârşit, casă nu ostenesc mai mult, D-le Redactor, pe cititorii ziarului D-v cu enumerarea şi altor acte ale partidului Care ne guvernă, Senatul este iu drept să întrebe cabinetul vostru, ce a făcut cu votul ce n dat maturul corp ni statului in chestiunea universităţii din laşi, acest na ladium al civilisaţiunel, iu care astă/.I gem cucuvăile lugubre. N. Turnescu. biine întrevederea de la Livadia ia- miniştri, bărbaţi^ işti uşi prin talentele lor răşi a râuias acoperit.* de un 8t;‘re:‘ lor’ w0 Priu *,"icKl.e. ‘°r ci‘ adânc, in-â totuşi mal de multe ori «‘a şoptit cft resultalele el n'.iQ fost tocmai asigurătoare pentru Români. In t6tă criza orientala, guvernul a părut In prada ameţelel rând turc, când creştin, când resboinic şi cheltuind 4 milioane şi mal bine cu o concentrare aosurilâ şi neaportună, 1nce- ni' I ci ar avea vre un motiv. Dţ'P&nd 0 grămadă de tărguelf de mu «i‘oa a doua parte a depeşei ne face B ,,e ludei de cea d ântAiO. Insă. 1d ţi ţa tutulor celor ce se petrec, In faţa in.tenţiunei de mal multe ori atribuită Rusiei de a cere desfiinţa-woa tractatului Je Paris, nu putem se fim cu destulă atenţiune asupra soartef ce »e ptagftteşte ţărel noastre, şi nsupra negoţţaţiuni|or ce se iot urma, fără noI, despre noi ( \poate in contra noastr i. Nu putem avea nici o Încredere niţiunl; cănd neutru, pacinic, vorbind 4c a desfiiinţa armata pentru eco- t»e ţară, pentrn acte neg.Uivo, adică peutru că u'uQ comis asasiuate ca al voştri iu alegeri, şi pentru că n’nu întrebuinţat In ele, iuflueuţa neruşiuată de care s’aO servit comitetele voastre. Aţi numit septemviratul cu puteri discreţionare, care aQ făcut perchDiţiunile acelea de tristă memorie, pentru care s'a ndignat ţara şi mulţi chiar din parl sani voştri, şi peutru care justiţia v’a inferat cu ferul iufamiel. Aţi alungat dintre voi prin intrigile voastre machiavelice, pe toţi aceea cari pu numii Şi lnc**p6nd chiar acenstă o-,eiB sS yS rădice, pe Cogălniceunn, pe le-puvâ cu d. Sturzii, oprindu-so Insă In mijlocul el şi izbutind In cele din urmă n nu avea nici armată, nici e- congmil. Eutâ starea in care suntem In a-eeinenea împrejurări. Lipiţi jp furyt dară lipsiţi in.ii cu seamă de prestigiu care este forţa celor slabi, şi care ne ar fi putut "âştiga simpa- ticî; şi care ve este scopul? — ca să le fu- EPISTOLELE UNUI IEŞAN V. Domnule Rcdictor, Istoria nu se reface dupe plac, precum se reface un experiment de fisică, şi odată ce lipsesc iu trecutul nostru căuşele ce aQ produs în Anglia resultatele descrise, ar fi zadarnic 3ă cerem şi la noi aplicarea lor. Este însă un lucru ce putem iinprn-muza de In Eagle/.i, şi aceasta este metoda lor. Englezii se ţin de feuomeue reale şi se feresc de abstracţiuni, lncouşocin-ţele ce găsim in mal tontă legislaţiunea lor nu sunt de cât reflexul al vieţii insuş. armonia deplină ce admirăm in legile francese un sunt de cât reflexul unorcon-cepţiuul pur intelectuale, ce tu tocmai ca figurele inatumatic ■, nn sa găsesc uicâiri in natură. Studiâud iusă realitatea faptelor, ne lovim din capul locului de o greutate, ce a fost in mare parte causa experimentărilor nebunatice la care ne-am dedat de la 4 3 iacoace. Acea tă greutate este lispsa totală de tradiţiune, Nn intră iu cadrul ceroetărilor de faţă de n espuue căuşele ce nil întrerupt, ca să zicem aşa, viaţa individuală a poporului român, uicl întrucât o mare parte a viile! cade asupra noastră însăşi. Faptul insă e netăgăduit Românul nu are nici deprin pureann, pe Vernescu, etc., şi de curând pe Dimitrie Stnrd/.n, singurul bărbat capabil intre voi, în cele din urmă, şi com-petinţe in finance. Ne trimiţând încă înaintea justiţiei pe ex-consiliaril Tronului, ţineţi sabia lui Damocles de zece luni ntâruată nsupra capetelor acestor bărbaţi, cari n3 servit pa tria ntăţî ani, şi cari aQ salvat ‘Dinastia, Ide saltimbancii şi chnrlutnnii voştri poli- sintrur şi’] dă fărâ speranţă do îndreptare ;n prada primarilor şi a fiscului. Numai astfel vom obţine un terâin liber pe care vom putea edifica ceva trainic. Edificiul < Însuşi va fi modest, căci după mine iute- ( resele adevărat comunale se pot reduce la trei a. d. şcoala biserica şi drumul şi in administrarea lor trebue să se mărginenscă întreaga activitate a comunei SciQ că mulţi vor găsi periculos de a | scoate şcoala 'primară din mânete Statului spre a o da comunei; dar ori cât de , grele ar fi primele încercări ale sistemului ce propunem, tot vom avea resultate mal c bune de cât ncele de astăzi. In adevăr, legea instrncţinneî pnblice pre- ( vede învăţământul obligatorifi, poşte tot locul scoli şi pe toate băncile şcolilor co- i pil stndioşl. Dnr aceasta e numai teorie. In comună la mine sunt 300 de familii c. d. aproape o mie de snflete, iar iu şcoala primară nu sunt de cât cel mult 15 şcolari şi nceasta este practica generală. Ce altă conclusiune sg tragem de aci, de cât că Statul cu toate milioanele ce cheltuiesce nu e în stare de-a combate lipsa de interes ce părinţii vădesc faţă cu şcoala. Am indoi milioanele şi tot nu am face un pas mal mult înainte. De indată ce nu putem aplica cu asprime oblignri-tatea, şi esperienţn a probat in destul că nu o putem, nu ne remftne de eât de-a pnne pe ţăran in posiţiuned'a privi şcoala ca propria Ini operă şi atnncea numai va nasce acel interes 1) acăruî lipsă zădărni-ceşce astăzi toate sacrificiile ce-şl impune Statul. . Cele ce zicem despre şcoală, se aplică la biserică şi mal ales la drum. Lipsa de interes pentru biserică se esplică tn parte prin starea de cultură a preoţilor şi aceasta nu cade în competenţa comunei; suntem iusă convinşi că o viaţă comunală mal consciută ar produce şi in această privire efecte salutare. Cât despre drum, dacă nu vom abroga legea prestaţiunel in natură lăsănd ca toate puterile comunei să fie întrebuinţate la drumul vicinal, orî-ce reforma ir fi a priori ilusorie căci o repet crearea comunei, chinr sub forma iucepătoare ce o propunem, este cu neputinţă în câtă vreme statul va confisca in profitul lai toată munca disponibilă a săteanului. îmi rămâne neam a trntu pe scurt despre aplicarea sistemului gratuităţel. Se înţelege de la sine că acest sistem este iu-compatibil cn concentrarea administruţiu-neî în mâna nnel singure persoane. Cu cât tnncţiunele comunale vor fi mal multiple, cu ntât va cresce numărul cetăţenilor, ce se vor deprinde cu esercitarea datoriilor lor, cn căt el vor fi mal neate.naţl unii de alţii, cu atât putinţa abusului ce na^ce tot de una din o putere excesivă, va fi mal mică. l’e de altă parte să nn uităm că fiecare reformă trebuesce desbrăcată la începutul el de orî-ce caracter prea asupritor căci alt-f-1 dăm peste o rei'-tenţă pasiva Ce va uiinici intonţinuile cele mai bune. Trebue dnr ca exerciţiul gi ituit a funcţiunilor comunale B-ă nil împiedice activitatea privată a celui ce este însărcinat cu densa. Cerem deci suprimarea primarilor şi Împărţirea atribuţii!nilor lor intre mai mulţi ndministratorl neutârnaţi. Ast-fel vom avea administratorul şcob-T, inistratorul biserica!, toria noastră de-a ne lupta iu contra a-drumurilor, fie-care liber iu cercul eoni - deri nici năravuri iu care să ţie. Cu uşurinţă le-ia cu uşurinţa le lasă şi e de ila-administratorul biserivei, administratorul t .o e i n nAonlsă . 1. _ ... 1 l . * _ 1 _ J ,,, b . i /rn V l KaV 1 n niir/V II I Aii Ml • cestul indiferentism ce cu vrorneu va săpa chiar h:i»ele naţionalituţei noastre. Din luptii aceasta nu vom eşi in tril învin^torî de cât cu condiţionez de-a da reformelor noastre o formă cât de simplă si do-a veghea ca fie-enre sarcină *ă fie contracum* peniţă de uu folos pipăibil. Vom începe peiinţeî sale şi responsabil conform cil principiile ce am oxpns deja. 1) în India, înaintea eon*hUt*L «miun* <*r.i b:ne orgamatAp ţiraaeop*,ritA eu s hni?le.*it *ciind prin propria lor experienţă ne»tJTn*rea e.m»n-naliV esle lnvx.i ne.alArnAret n "ţ1* eo iu unele, de atnncea «r*al“le afl dup.trut. V’.-.l dar prin a arunca psrite bord întrpDgn le- Cftrey ,L**hrlnich der Şocialwiiaenteliafu* 1,1 lb r tie, Tisza respunde la interpe'aţiunca de pătatului sârbesc Polii, Tis/.a zice, oa pa- jnsjsp“ p„ b'mgâ liotăririle confluenţei, llă acum Aiistro-IJngnri.i poate li imiU»»— |»oiirt:» din contră până acum nu a făcut mită eu resultatele obţinute r.n privire In \jlnitenegrnliiî nici o contrapropunere : ei» crisa orientală, ,le oare-ce un voia şi niciL a ftcor,lat i ici nmnestia pentru refu-l nu voieşte altă dei it menţinerea pac ,rj:,ţiî herţegoviiienl, nici cedarea portnlu (’ăt pentru Serbia: ,Kn cred, ■c,‘S]>i/./.a, nici acea a ţărmurilor rialul lio- Tisza, — că toţi aceia, care se iutei eseu- jaa> Principele Nicliita ini ure inteuţiune za de buna stare a acestui pi incipat, tre- (j(J R întrerupe tiegociările; e insă liotă-Iniiesc sa dorească, precum operam eu : rjf( dacă ele vor rămânea fără de resnllat, ,ca Serbia sa li urmat, sfaturile acelora, a se retrnfţ« in fortăreţele sale naturale şi care voiaH să o ferească de roabe], oară a se susţinea în beritornl, pe care 'I po-nu [ie ale acelora, care o inliâţau să i*1— nedu de present. Opinia publică a Rusiei ceapă resbelul , poate cliiar pentru nişte prjvefîCe jiiclipiaren păceî intre Tnrcia şi scopuri, care un sunt cu toni serbeştî VfTltitenegrii ca o rondiţiune pentru orî-ce Tisza tăgădneşte că Austro-Ungaria ar aranjament a| puterilor. R iniţiat vr’o politică potrivită cu intere- ,)e Rsemeiien ^opefiIe (lill Parifl fj Berlin sele Rusiei. Nota dela Decemvrie 187;’. n(J „g Rusill „n va lua nici un a comilelnî Andnissy nu cerea decăt re- nngajamunt f(lţs cn puterile europene, câtă forme in favorul creştinilor din imperiul ,, . , „ , 4 1 «renie Mnntenegrnl nu va fi satisfăcut,: otoman; densemenen propunerile confereuţeî , . „ ,. - . ... . 1 r M , va sa zicii ea şi reservu un casus belii in- dulu Constantinopol sunt o fapta a colec* . ... . „ 1 . 1 tre toate împrejurările, tivităţii puterilor signatare, earu nu a ,,, , « , .mi ‘ r ” , Dar afara de aceasta Tarul celor trei poteci. In sfirşit după ce Eu- mai are ?■ glitera a declarat câ un nderă la meino- alte scopuri. Iată ceen ce, , Polit. t’orr.4 ramlnl dela Berlin, nici Austro-Ungarin ne comunică din Berlin : Arnm e, în e- l’a mal susţinut. Prin urmare nici o- senţinl, vorba a pregăti pentrn politica dată Austro-l ngaria nu a fost de acord rusească căile de retragere, care par n fi in special cu Rusia, ci tot-deauna a cău pentru diplomatici rusesc! i»aî anevoioase, celor alţi alegători a cerut şi ordonat că alegerea să se facă după listele anului 7G. D. Ion llliica. Eîi credea nu precedent nu poate să aibă influenţa nsupra Conii-siunel pentru ca tot-d'a-una să procedez, nst-fel. Iu chestiunea ce ne preocupă, gua nu zice nimica şi prin urmare nu ar trebui să decidem noi de cât după împrejurări. Bunul simţ insa ne spune că o liată nu rămâne definitivă ()0 lei şi ca probă vă voi spune D-lor un fapt fonrte trist, vă oi spune că Miniştrii noştri! primesc prânzuri pe la agenţii diplomatici din ţniă şi nu sunt iu stare să Iile întoarcă. Pentru demnitatea ilară u tărei şi a miniştrilor ră rog nici să vă urni gândiţi la acest a-mendanient. Sh pune Iu Vi*t iiiiitoiibinieiitul d-lui De-iu şi nu inlrunesce nici un vot afară d două milioane! d. ministru de finalii nn pearză aceasta din vedere; eu ’mi datoria, iar dacă nu voiO fi ascultat, tunel sănătate bană ! D. Prim-ministru respunde căaseiv ceşti uni nu se pot resolve prin câte-va viate. La administraţia domeniilor s’ ceput lacrările, cari trebue să fie serici Trebuesc lucrări statistice, pentru a cnm şi ce facem ! Sub Vodă-C'uza se cum a fpst tratat ţeranul ! D. Epurennn cere ca guvernul să circulară prefecţilor, prin care să facă nosent că împroprietărirea nu se va până nu vor fi gata tabelele de cel merită. D N. Catargi protestă contra r.cusi adusă fostului Domn Cu/n, care a fac împroprietărirea ţerauilor ! D. iSLătesen protestă contra protest! «1-lui C/tnrgi. Efectele actelor Ini Cur» sunt supa de lomn a ţ#r»i»u,ni D. P. (irldiţteann nu i1-e d. tt*cu care atinge o donie'c romanii, ce mai pre sus de cât s-:i ponta fi acusata noi! (aplanse). 1). Stătescu. triade prelungite! U. P. Gr.ădifteaau. ll.oa nn mal mul cel puţiu câte ai avut d-ta ! D. Furoalescn vorbesec in cestinne pe sonală Ş* răspunzând d-luî lonescu, ce I’b nniiiit nebun, zice că nebunii se duc Mârenţn, iar pentru d-sn este o mândi de a ti numit uebuu de către aceia ci aQ adus ţara la nînrginen peirii; şi Cri fost numit nebun, acnin toţi ne încl năm lui. D lonescu m’n poreclit Şerpulescn ţi] ritntc) • Sunt şerpi muşcători şi nemnţe torî; tot nşa şi intre oaineiiî, sunt bum rei! Poate d. lonescu face aliisiune la ful 1 tnl eîi ©ă ni» t rănii a Iu Museul din P rig o speci© de şarpe, uemnşeatov, găsit livezile mele, şi pentrn rare mi /uR n u T I M PUL Urniri ilin partea naturaliştilor iinirea fi îutinderen Centrului dincoace de J. Dar pentru aceasta d. lonescu Milcov nu aii dat absolut nici uu resul- m uiiuscn î^crpulescu 7 Un domn tat pana acum; nu uni prea înţeles utili- ti aven o bivoliţiî reonniilă, ni-tatei» practica u acestui partid, dara in ă nu i-a zis Hivoltscn ! Un nitul «firşit, fiind ra s’afi format odată, îl dorim IjVs, şi n’a fost poreclit Ur succes, căci se iuţeVge de la sine că pcu- M'lnritate). |tru t'entrn vom avea tot-d'aunu nml multe faimoasei noastre administraţii, mal cu seama a copilului care este cap al lietulul, nicî pâud in nt-e.'l. moment i> a dovedit nicî cine o te nefericitul îţi-opit, niei omoritorul. par- nu diide incidentul. Şinei» 7.ileî este creditul cerut de dej I ies bel peutru resiliarea contrac simpatii de cât peutru partidul radical. Cel puţin priucipiele evpuso in jurnalul ,1'ressa* sunt aplicabile In guvernaran h-fcfiiistructornl de gimnastică al|IIBţ )>e c;lI„l declamaştunile din ,Ro- M |munul,« teoriile junilor radicali (ve/.I scri- ma oare-caro discuţie pentru amâ-'sourea d-lor Mircea şi Vintilă llosetti), R d. mia. al justiţiei şi inolmen- pe gânduri fi îngrijesc pe toţi bărbaţii cu tecuţin , se pune la vot art. I rare^ugetare serioasă şi cu iubire de ţară. .fi respingerea acestui credit, la propunerilejuriialulul «Democraţia română* IV-a CORESPONDENŢA Sil,im, '20 p.i M , r l i ,* baplnl cel m I iuIrcs:int ilin viata mus-|e iircna politică a linii bărbat, iui tra publică e.te ,,, puşit ca conducător bărbat, care până «ci nu era de cât pu ţin cunoscut. M-rou lioniniiul încă la anul j arte d. 1’. Grădiştcnnu, d. Ke-şi părerile politice ale , Telegrafii lui* pun. 1*72 arrliimandrit şi Jupoi episcop in o- parcliia Armliiloî, a ajuns, prin desele v?-luviî ale scaiînnlnl Mitropolitan. Mitropo mda-se, întregul credit cade. Dacă alăturăm, pe Iuiigu teoriel.it jurnn-lit al românilor greco-orientall din IŢugu- iaţii: Numai două cuvinte! reşedinţe: Nici un sfert! ice : .Aveţi considernţiune... ■ reşedinţe : Ce cousidernţiune unde ap ică consideraţiunea! setul se ia in considerare şi se voie articole. otarea în total, votul fiind nul, re i se fece in şedinţa viitoare, nţn se rădică la orele f> seara. ribcă alegerea d-lnî D*uielennii şijlelor radicale, şi modul practic cum le pun a Itoseli fără discuţiuue. in a|>lieare şefii acestui partid, şi dacă, u- W alegerii d-luî Live/eaini se ivesc r un când privirile in viitor, mal vedem Ia oe i/.voare se adapă tinerimea radicală care mâine poiniâne o să revie în ţară : când edem cgui aceşti juni luptători n» Democraţiei întrec pe cel bătrâni, după adevărul proverbului că iedul sare mal sus de cât capra, suntem coprinşl de adevăraţi fiori şi ne gândim la cuvintele cu care kt uni. Pruncii arată că iu Moldova ■ ml sistem uefnst mal cu seama .■trl şi indică multe ingerinţe mlmi-în Răcnii, muie prefectul a dat tă pe câţî-va alegători pentru ca enţat în alegeri. iui ,tru al justiţiei răspunde că vudordul Loftus a prezis viitorul ţăreî noas-casnl şi inchiveudu-se discuţiunea tre iu vestita sa iutrevorbire cu inipSra- ehiveudu-se discuţ tre iu vestita sa la vot şi se adopta couclusiile rai, adecă validarea alegerii il-luî Li- nţî 62: pentru 58; contra 1. spoi tor Mărgiritescu dă lectură ra îrilstiv la acordaroa nnuî ajutor ije 100 fr. pe lună d-luî Roliac conversaţii, dialoguri şi vociferări e zgomot in toată Camera), ni : Cer cnventnl! \ş**dinte: Nn pot acorda in acest re vorbi re cu apăr tul Alexandru. Cel nml mulţi bărbaţi politici de la noi prevăzuse grabnica den isionare a d-luî Di-mitrie Sturdza din ministerul Finnncelor, sau în stilai „Românului* >depărtarea sa de la naţiune.* Acel care afi urmat intr’un şir de ani jurnalul ,Românul,* sunt de............ y. prinşi acum cn stilul particular al redac- ţie zgomot in toată Camera). torilor lui. t.ni : Cer cnventil ! Când cineva, fie din nemulţumiri pri- ’ -- *■ vate, fie din alte canse se arunca în bra- vele d-luî C. A. Rosetti, ,el se întoarce la naţiune ;* când se satură de chipul radicnl al cârmuire! „el se depărteză de naţiune;* când unicii politici aî d-lnî Roseti intră in Senat safi Adnnare, aceştia singuri repre-sintă suveranitaten „naţiune!,* silfi câte ,* dată snnt eî inşii „suverani aî naţiunel;* când aceştia nu sunt aleşi, alegerea a urmat „contra naţiune!.* Or,-ce dorinţă s d-luî C. A. Rosetti este dorinţa ,naţiunii,* orl-ce uu place redactorului „Românului* este o nenorocire pentrn naţiune. Ast-fel naţiunea şi d-nu Rosetti sunt aşa de uniţi şi de iudentificaţî, in cât peutru ,Româna!* nmeudoî formează una şi aceiaşi per soană. Mâine, poimâne cund se va retrage ministerul radical şi d-nu C. A. Rosetti, cn prudenţa sa obicinuită va pleca la Paris, pentru a se odihni de trudele guvernare!, poate „Românul* va zice că ,na-tre Senatorii aleşi in zioa do 2.1 Fc-tiuiiea a plecat din ţară.* Pe aici ne în-s, aţi văznt că aceln al colegiului I de trcj,j{ln ndese-orl dacă mal sunt oameni # estetul conservator pronunţat. D. cnre jn(i acestea la serios, dar se vede că Rose+ti, în adevăr, a făcut tot-e luv»iea. Toţi rid de reclamele cele ri-parte din cel ce afi sprijinit ţţn* Jicule ce neguţătorii şarlatani fac prin d-lui Lascar Catargi şi nouă nejurnale şi cu toate acestea o mulţime de oarte cnnoscntă nemulţumirea ce are 0Rlneilţ se prind in cursa lor: „Mnndus re.-nul radical fie pur, fie împestri- Vll]t decipi, dune decipiatr!* „alte persoane. Veţi fi constatat că de jrl proprietarii mari de dincoace d» v afi avnt a se pronnnţa in timpu- in urmă, voturile lor a’nfi întrunit Il-a CORESPONDENŢA ari majorităţi asupra conservatorilor Dr&gljaol, 2* Kev mărie, mul asnpra loi. T,a Vaolul d-uu Ro- D. Mihail Urşnnu , sub-prefectul plase' a avnt 1G voturi, iar candidatu: Oltul, districtul Vâlcen, face de mal mult SPONUENŢE PARTICULARE ale n.i şi Transilvani*. De la 21 Decembre 1874, ziua instalării sale, P. Miimi Romanul mereu s'a lup tat cu greutăţile începutului şi iu I In-nuurie 1877, adică după doi ani de nino-tivitate românii transilvăneni, cari sule-ren,i şi tăceau, au ve/ut apărând o pastorală a prea Sfinţiei Sale. Insă publicul român doi Sibiifi, voind a manifesta ca credeul noului Mitropolit uu este şi al seu, a împins pe Sfinţia Sa la eoni punerea nimî al doilea circular, car* avea să oprească pe membrii clerului de In nianifestaţiunile indicate in cel d'ântâiu In ceasul al 1'2-lea acest circular s’a in-dorsat, depuuându-se in arcliivu! presidial pâuă n nu m I vedec publicitatea şi Mitropolitul Roinanul a remas scutit. de un pas liiporlun. 1) ept respuus la pastorală, românii din Braşov afi trimis Prea Sfinţiei Sale o adresă cu 101 subscrieri. *I'u aflll o inângâere, când Sfinţia Sa incepe a st-interesa de căuşele române, dar ’i-a surprins admoniarea din circular în cnre Sfinţia Sa ii povăţueşte a fi buni patrioţi şi afi fost dureros atinşi de nceastă notă * in fidelitutis, nemeritată., TIMPULUI I-a CORESPONDIN'VA lajl, 1 Martie. \Tu no vom r>rti|in efit.nşi de puţin de domnul ce su'niujno acea scrisoare*. Venim Insă la reproducerile '"'eliimii-o ale scumpului uusl ru autor mascat, unde ne spune că: nnalysele făcute de mal mulţi specialişti, şi Intre cart* cu modest ie se prenumără şi tl-s.i, ar fi constatat, că balta întreagă posedă, peste .tot şi iu toate.* aceeaşi calitate Tliera-pentică V aţi mira poate, d-le Ke-lactore. căliţi vt* am spune că „nu e adevărat,: respectăm foarte multtr ■lllK1b persoanele citate, ca să ne putem îndoi vr'odaiă de justa analysare ce i făcut apelor; Insă Analysa dumnealor sa făcut asupra apelor şi nă molului luate d'acolo unde partea bălţei este bună. iar nici de cum lin toată periplieria bâlţel : mal este nră multe de zis asupra terenului ce coiistitue albia întreagă a liălţel precum şi a isvoarelor şi nămolului 11ii baltă — Pentru acest studiu nu :ste destul numai reactivii chimic), ci trebfiesc şi alte mijloace de do-menul mineralogic. Vedeţi dar, »-â numele onor. Ex iierimeutatorl. eu care se serve.see pentru a denatura afacerea, nu '( f.i-losesee la nimic, na Încă din contra I şi trează o posiţinne dificilă vis i-vis de nisce asemenea autorităţi sciinţifiee. Hugăm dar pe onor. nostru ad versar să bine voească a se linisci şi să nu ere; ză că instalarea noastră ’l va ruina pe d-luî, ci din con tra st.abilindiise o concurenţă In toate mijloacele de cură, băile vor infiori şi apoi cit toţi vom avea dreptul la nemurire, după cate d-sa umblă aşa de mult. Mulţuinin-lu-v4, d-lo Uedactore. de buna voinţa cu care publicaţi aceste NOUTĂŢILE ZILEI 0 câlcare A scrii ud ........................ de t linţl aii căleai casa l’.ilad.i din Stnula Moşilor. I’i'oprietai-iil fiind preveni* prin chiar denunţarea a doi din fli'd hoţi, mal mulţi sergenţi Ipvhisaţl craii ascunşi In casâ: iist-fel câ la semnalul dat de denunţători, aii năvălii asupra iretcl rele, aii descărcat câto-va revolvere, afi rănii pe doi din acel fScălurl de rele, şi iu cele din urmă, aii islnitit să prindă şcasc din- Se înţelege de la sine, că ziurnl d-vostrfi ^nd,,,.^ rng;'lIU a crede că cere nu este obicinuit a se pronunţa In aceasta rea noastră este sprijinită de legali- uptă de idei nici pautru o parte nicî pentru alta. Interestde Iul nu pot fi do cât iuteresele Românismului în genere. De aceea noi ne mărgiuim la relatarea obiectivă a celor petrecute. Pe ziua de 17 Martie c. v. s’a couvo cat la Sibilfi consistorul mitropolitan şi aduuarea generală a bănceî ‘Albina,. Nu este numai o întâmplare, că aceste done adunări g’afi coiichemnt pe uua şi aceeaşi zi. Ambele institute sunt conduse de unii şi aceiaşi bărbaţi şi urmăresc uuul şi acelaş scop B B. :oiiiet 4. Notaţi incă că un număr in« ti mp comerţ en gros de vinuri, cumpărând it «le proprietari nu s’ufi putut duce?; vânzând cantităţi însemnate fără n plăt gere din canea viscolului ce făcea rlr«ptul licenţei conform‘legii, orile impracticabile tocmai in acele Această ilegală pvrtnr* a d-luî sub-pre-i nil fost siliţi să sten prin ori şe, fuct Mihal IJrşauu s’a adus la cunoştinţa i la iiioşiele lor. Mal mulţi afi Ire- niinisterulul de Fiuanţe cu telegrama N i se întoarcă de pe drum. 75 ,i;n ^7^ către slb-seinuntul, cât Bem insa cu mare mirare cu dincolo de ş| Je casierii de Vâlcea, şi cu toate aces-conservatorii nu sc bucură ,le a-tel| ,| sllb-pref-ct işî continuă ilegalul co influenţă cn la noi, cel puţin dacaL,^ I m după voturile ce afi avut la tontei Via n denunţa pnblicnlut această ile-jle suplimentare. Care să fie canea R-L,iilllte) cro/ind că poate ast-fel onora* fenomen destul de trist V InipărţiU;dbilul niill;Hter „e va (|eci(|e a face cerce d« 1 Centrului conservatorii in dou5|Ure -m „ce.l8,ri priv;„ţS, sau că d. Crşann re, «aii nu ie ocupă el cu alegerile par- nepărândn-le ntestea destul de im-infe i Pe d-, altă parte vedem că afi t pretulindenea şi candidaţii centru-Dn şi aceasta se esţdică prin faptnl că partid este luci foarte tenăr şi prin »re nu este incu destul de cunoscut icului, totu’şî ar fi fogt de dorit ca auţin unul din Centru, ducă nu mai î, să facă parte din Senat safi din Are; dar se vede că limpni ni) |e.a ye_ ncS. ■ in Moldova, cure nu avem CentruJ n vom avea aşa de cnrend, păci toate ările de a forma comitete pentru spri- dela sine vn înceta acest comerţ ilegal Ve mul amintesc, d-le redactor, că acest Urşanu este in ncelaşl timp implicat intr un proces criminal pendinte, şi despre care ziarul ,Timpul* s’a ocupat deja icnin câte-va lnnî. F. F lll-a CORK.SPONDINŢA Caracal jţ, Kevruarie 1S77. I11 ziua de G nle curentei, s’a găsit cn-pnl şi piciorul unul oin, imprennă cu veş-mâiitele, care fusese îngropat intr’un şanţ ASUPRA STABILIMENTELOR DE Bil t!e la BALTA ALBA. Suatem datori a publica urnnAtua rea Iatliupinare la cete scrise in ,Timpul* d.n 25 Fevr. Am şters Insă mal multe espresil insultătoare In contra concurentului Asociaţiunil. es presii ce nu le putem admitem In foaia noastră, sub protestul de „lntlmpinare.* Nota Hed Domnule Redactor, In Stimatul d-voastră ziar diu 2*' Februrie trec. vedem publicată o scrisoare relativă la stabilimentul nou co este a se clădi la Malta Albă. Profitând de indulgenţa d-voastră vC rugăm să bine voiţi a da publicităţii următoarele preîntâmpinări: Acea scrisoare prin transparenţa el. ne h.să să zărim la spatele el tot pe aceeaşi persoană care până acum a uzat «le tot felul de mijloace pentru a face să nu se mal clădească la nalta Albă stabiliment! Domnule Kedactore ! Întreprinde rea noastră, nu numai că nu tinde la negostoria, ci ; are de scop. pe lângă instalarea unui adevCral stabiliment Ily drotlierapoutic, cnre ar imiori re-numele acelei bălţi, să stabilească o concurenţă, şi prin urmarea înlesni mijloacele de cură vizitatorilor suferinzi. Condiţiunile avantajoase publicului se [iot vedea In angajamentele serioase ce deja am luat cu On. Adm. a domenielor, rondiţiunl. mult mal folositoare pentru public, de căt ilustrul stabiliment, actual şi al ni viilor mahalalei Sf. Nicobiu, şi du unde căruia diriginte, es* *■ Înfocatul uus ’l-afi scos câinii; după cercetările şitrudatru adversar. tate şi intră iu cadrul utilităţii publice; numai prinţr’o concurenţă o nestă vom putea face să dispară vandalismul ce astăzi predomină l:1 acele băl. Iline-voiţl vă rugăm, d-le Redactor»?, a primi Încredinţarea prea des tinselor noastre consideraţiunl. Associaţia. SC1RI SOSITE CU POSTA DIN URMA Constantinopol, 16 Martie. Scoaln de administraţione din Constau tinopol, fondată de către Sultan, va fi or-gnnisatn dnpă plnnnl institutului ‘Ecole des Sciences Politiques, din Paris. In cel d ău-teiu an se vor primi cincî-zecî dintre elevii musulmani şi nemusulninnl al licen'ui din Galnta. In anii armatori numărul elevilor va fi nelimitat. I’arls. 16 Martie Generalul Ignntieff, intorcându-se din Londra, va pleca la Roma şi apoi la Viena. -. Principele Hohenlohe mâine va pleca in Germnnia. Lcmberg, 16 Martie, După scirile sosite diu Odesa, in mai multe guvernnmeate de la sudul Rnsieî po piilnţiunen rurală o lipsită de brana de tonte zilele, iu cât in unele părţi e foamete. Guvernul a luat in£surî spre a da ljutor. 1IÎPEŞI TELEtJRAPlOE Serviciul privat al TIMPULUI. Agenfia Havas Constantin >pol 18 Martie. 7 ore şi 16 a»ra (Soiiia abia la 10, *lup& annazi >. Delegaţii muntenegreni aşteaptă pe mâne rgepniisnl principelui Nichita. Se crede cii înţelegerea stabilită intre Anglia şi Ruşi; va contribui n înlesni acordul dintre'Turcia şi Muntenegru. Sower Paşa este numit preşedinte al Senatului. Zara. 19 Martie. O luptă înverşunată care a ţinut şase ore a avut loc la 17 Martie in vecinătatea Drez.gnnknlul intre insurgenţi şi Turci. Turcii s'aii retras la Livno. I’erderile din. umendoiie părţile, suni considerabile. VARIETĂŢI Frmtl emancipat/. America este in multe privinţe o lume pentru sine; cu deosebire insă in viaţă publică a Americel se petrec lucruri, pe care noi nicî închipui nu ni le putem, ba chiar adese-orî ne este greii a le crede. Umil dintre aceste e următorul aimnciu, care se publică prin ziarele din Washington : ,Se caută doue femei tinere şi frumoase spre a fi întrebuinţate ca mijlocitoare. Ele vor avea să stăruiască pe lângă membrii congresului statelor unite iu interesul cător-va proiecte de legi şi vor fi retribuite pentru ostenelele lor cu uu onorariu potrivit cu importanţa misiunel lor politice*. — Entă dar femei, care vor avea mal multe voturi de-odată. A sa cap aşa chiuiaf. Ziarul maghiar »Kelet* comunică ştirea, câ H'J dintre studenţii maghiari de la Universitatea diu Cluj afi liotărit a purta de aci inaitit* fesuri turceşti. Cu vremea ne vom trezi, că, purtând studenţii fesuri, inveţaţiî profesori, spre a se distinge de ceî-l’alţî muritori, ver incepe să poarte turbane. A-tancî fără indoială in loc de promoţiune se vn introduce căftăuirea. — Chiu-chin-chiu şi haliaha ! — Uu american chiabur, ori mal cu drept. >grns de bogat.* Ziarele americane comunică testamentul unnl anume Cornelin Vanderbilt, care a murit in curănd, lăsând in urma sa na bogăţie colosală. Moştenitorul universal al loî primeşte o n-vere de 500 milioane, nn nepot 27 milioane, alt nepot 10 milioane şi afară de aceasta mal sunt alte legate representănd !*0 milioane dolari. Preotul a primit 100,000 dolnrî, medicul 200,000 dolari şi servitorii la nn !oc 3,500.000 dolari. — ASOC1AŢ1UNEA FUNCŢIONARILOR Cassa de mici economii. Am ouoare a anunţa pe d-niî societari care aii capitaluri depuse la ncenstă casă, că acele capitaluri afi produs in anul trecut 1 la suta boneficifi pe luni, precum a decis Consiliul de administraţione, şi că d-lor se pot presenta In d. N. Mandrea. casierul societăţii, strada Fontanel 63, in toate zilele dimineaţa de la 8 p£ne la 10 ore, pentru a ’şî priimi acele beneficiu Preşedinte Grigorc J. Lahovary. MULŢUMIRE PUBLICA l Sub-sennintele surori ale repnusatnluî farmacist Daniel Heinrich Frieder. Kreisch, aducem mnlţumirele noastre, Onor. Socie- * tăţî general» de nsicurare „România* pen- < tru promptitudinea cu care ne-afi plătit suma de 1000 galbeuî, pentrn care sumă l fratele nostru îşi asigurase vinţa In zisa Societate. Această sumă am primit’o, chiar astft-I, in nunierarin, prin Cnssierin teatrală a acestei Societăţi. Credem de a noastră datorie a recuman-la călduros tutora atât acest institut de issignrare, căt şi assigurările de viaţă in-Iroduse de densul in ţară. UucurejcJ 9 Martie 187“. Lonise Frank. — născută Kreisch Caroline Malasz — , , .lasepbine Jakobi— > , Surori alle repnusatnluî Daniel Kreisch. DE ARENDAT Moşia Cârstgsca 2 poşte departe de BucurescI şi 1 p.'ştă de Ploescl, de la St. Gheorghe 1877. Doctoral Turn» Calea Moşilor No. 65 Bucurosot! TIMPUL I ’W' \ mea cu duo? ir în calea VăcXi ţi in strada Triiimfuli |v6nd porni roditori, viu, trandafiri, ~ CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEV1SE TURNATORIE DE FIER El ALAMA 111 1 lf| | 111 IJll I |]|| lor, Ni . , „ 11 A . i'-end porni roditori, m, trandafiri, cil cualitatea cea mai hn.ui numai tufan şi fa* şi nn pogon de frâul, domnii doritorii tăiat şi adus la domioiliu cu închiria pentru rodire seQ petreceri] 76 FUS.- STEIST J'EKTXJ’Xj trei 8®e c'nc* an" • 80 vor arăta lai ia magasia de lemne a luiLeasel, lingă (ţaraf,ui,1tft diea c&lcn Văcăresc! No. 151 g iTergovişte, vis-n-vis de fabrica tutunurilor, orele 0 pănă la 12. Cor.iămjile ae priimesc şi la Typografiai Locot-Colonel, D. Pappazocli Tliicl Si Weiss, palatnl Dacia. 314-5-0. No. 100 1 Ilucurtaei, 7 Martie lt>77. Xj. lemaitre ciniaiîiit vacaresci iw«. recomanda ca MARE REDUCTIUNE DE PRECIU CU 30% liote, cngrenage şi tot felul (le tuci, uri a ne de trotOre, grilluge etc. etc. So găsesc şi canapole, sciuine şi mese do fier pentru grădini, vase cu piedostalurî, moso de marmura şi diferite garnituri de grădini Oblig. (turale . lOYo 1864 » , la «ortl Impr, Oppenheim 8% 1866 Oblig. Domeniale 8*'/o 1871 > , «*şi tel morţi > Credit fonc Rur. • • , Credit fonc. Urban fuipr. Muu. Cap. 80Vo *R75 Pensii <3O0) dobândă fr. lO Aeţil Căile fer,rom. 5'Yo 1863 • priorităţi 6*Yo 1868 Dacia C-i* de Asaig. Act. (fr. 500) &Yo 1871 Romani» C*‘* de Assig. Act. (fr. 200) &Yo 1873 Mandate.................. Impr. Municipale fr. 20 Act. financiare Romă nu 8% Căile ferate Ottoniane Act (fr. 400) 3'Yo Renta Komănă............. 90 79'/* 80 — 90 75'A 758/t — 63 75'/-. LIQUIDIT1UNE GENERALA a fabricw de specialităţi IE PANZAFIA EI LlîIGERIA DIN VIENA 105 250 50 9‘ Calea M^goţoiel 22, Cosele Popovicl, biierica S&rindâr. I Representanţa fabrice! de mai sus va vinde în decursul de 18 ţlile AD10 PÂN LA 26 MARTIE 1877 i t-c.ne burată dr marfă »tit preţul nl original in liorinî valuta austriacă, cit sn preţul aciuai redus cu 30 Rimiburg ........ I 60 » > Bafeest (Lină)............. I 15 » * Rumbnrg ^/i pp lat . . . 6 Cămăşi de dame brodau* de Chilf 6 » » * simple , , 6 » » * de Olandă brodate . » » . . ndple . . . . , 6 _ C.aniindne brodate, şi cu eerculeţ.e . , 4 . „ do lux............. ............. 6 Şorţuri de dame ţi de copil . . . . Oioraţ»! de bumbac, lină ş\ nţă . . . rt Ciinăţl de Oxfor l curate............. • . hârb. simple de Chiftim . . . * . „ brodate . . . . . 6 . , de Olandă ............. Garnitură de masă pentru 6 persdne . . . ] o • ■ • » 1 - • ... . . . . 18 . . . . ’i * —; 18—i!#i - 17 — 2i -;25 8 50 1 I - 151 241— 27!- )3a 9 — 14 17| »1—i 11 1b- 26 - 29 -.32 -42 - 45 - 48) 65|—* 78| — 8l -184- 196* 216106- 126-140321— 42 ~ 48 -21 — 26 —[28 -56^ — 68 —175 -,72 - 80 - 96 -36 — 48 - 52 76 - 96 —,11042 — 48 — 54 -2d — 30 — f33 -42 — 50 —/68 56 65 —{72 - 70 — 78 —'86 18 — ii —24 - 12 75 îs - aii- 38 — 42 —146 36 — 40 —f42 -46’— 60 —1*2 -85 —rf7t>—1.75 - I g- 9.7611 if— 9rii1IH,4lH 4.— 6 50 6 50 860 12 - ÎIO — 2 — 4 80 0 — 4 50 fl —I 7 60 16 -18!- 24;-'23 - 32 — J0 — 42 — 52 — 5â(— «01- U5- 1551178 - 80 — 94 -181- 22 27 - 10 50 14 —J|18 — 35 — 42 — 46 — 40 — 4d|—154 -15-19 — 27 — 3© — 45 — f64 — I* — 20 — 33 — o t;o Sa|hi|H(i|llll Mure 100 . (T1ÎSCL l»F HKRLIN 17 Martie (ht. n.) 1877. Acţiunile cailor ferate române . Obligaţiutiilo române G ”l(l . . . Priorităţile cailor fer. roi'ri. 8°,0 . Imprumntnt Opponheim . . . Napoleonul..................... Viemx, tennen scurt............ » > Ring................ 12 4 9 25 30 45 ,10 â 8 J 50 IO 27 lor, 50 ltJ4 3S 27 24 33 42 ^PLIlfiURI^ De închiriat, m Apademil No. 20, doritorii sa vor adrein Calea Mogoşoieî No. 1 >> 1. 13 —;i«j— 19;—,31 3A - U - »« — « (88!—,79 —(9B DUI’A RENUMITUL SISTEM HOHENHEIM 111 MARELE MAGASIN DE HAINE CONFECŢIONATE PENTRU CAVALER în Palatul rl)aciaa (colţul Mogoşdiel şi Lipscani) sub firma b* rB- a fl Ba «» c: 1ÎSTE IN TOT-ll'l-tNA BINE AhSllliTAT. PBIC1DE1 HODERATI. SEBYICID PROMPT GEL Mai MARE MAGASIN IDE HAINE CONFECŢIONATE şi DE ARTICOLE DE MODA IN RO 3XZE A IST I A . IB.. «fe «ItftN. €j» IClli^i BB B J MB Colţul Bulevardului cassa Grecianu. ASTAZI AM PUIIMIT UIT MAHE AS0ETIME1TT DK I» A IK II M ® I U IK I si COSTUME DE PRIMA-VEARA C«mifhiiiolc <î»Ti ţ»r<»v®inrik st* « ft‘< t.in*/;l cu con inul marc jirum]*t.i111 *Iiiu* ; limnmlu cc nu vor conveni xo juuiincsu. lunpot. X_B- A TOS. O-TltjlSrBATTavr ( Coltul Bulevardului cassa Grecianu]. Tipografia Tbiel & Wriss Palatul .Dacia r* V t* 1 i c. i».; s. r? _ 3.5. 3 . w* ■T! t \S[& • *5 FELUL MARFEI ” Vr, r. ^ O O O o O • fr,| e. fr |c. fr.| e.,fr.; c. fr.| C. fr. c. VALOAREA CarnU Off*rIi« *’r«iO fl«al