r, 53. DUMINECA fi MARTIE. ANUI.II. _ 1877. T»OTSTATVEEJStTEIl.E IN rom homama: 4. I i 1 IN STK.UNmrK I. fl. ** «0 IN^KKTHNI SI KK'UHr i 'i* 30 liuvf |>«ut, IV, 30 O*»'. Rw’iiuin, 80 hani. P*1 II. 3 O"' »"> R. rl.unf* i 1*1 oot lin»^ In tiumâr In Cupitflli 10 bani. .ULFTIX TELEGRAFIC ovoiciul privat al .TIMPULUI.* . igouţi» Htvu). Viena, 16 Martie. i f. ilioţii Camerei deputaţilor de astăzi, «Ii U-le Consiliului, respnn/.einl la iubii rea relativa pentru pretinsele llfr" iţii esers&te in contra e.zeilor iu Roia, a /ia cn ancheta descliisi uu este Uruiiuat-a şi că prefectul incriminat Din şi amploiaţii set aii loet puşi sub arc Preşedintele consiliului a adăo^at d, ca ministrn al afacerilor esterne n u ijat uiuiic spre a prole^e lle supuşii .riacî. TIMPUL A T-7 TJIsTO rTTftT ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRF. HIDRO!)!, REDACŢIEI Şl ADMINISTRAŢIEI PAI.ATUI, ,DACIA.* S iu i tu*- »r în • • .;■ l.n iMi.î //-. i •r.itt ti- Y "■ '* *• »■»' •, .. *L*jM '• •• li» .1 tt, m *■ nr i. S .. .-oi 1 l.nft, 1 III V'irl.la», 'l'-L !•. . 1. 'L. hmu >•- llfihrl’i »• ^ »• ,,h 1 ■ • >»!■ > ....... * * JajIi în Vi’-nn ». K*- ’«• ii>» -. ' • 1 T . /. Jr ('<»»}>. în IVjJh şi - / ifţ’e Itifil'rr tt ('tmtp. i?1 I'ari». 8rri*ort nofranrat** nntru astăzi tei minăm răspunsul u lu articolul imprudent al Rolul de ierf. imprudent şi pro-j Itor !n contra Senatului, ătn aîâtat argumentarea consti ional corectă, pe temeiul c-ăreia «■a părerea noastră, un minister , diu majoritatea. Senatului ar a-nu numai dreptul . ci ar aven oride a disolva o Cameră, care este espresia adevărată a ţârei , care, Inşelănd aşteptările alegfi-ilor, i-a făcut să răuiăe uimiţi incapacitatea şi de duplicitatea primului radical. Răspunsul Românului la aceste im* ări ale noastr» este pr»a nechibzuit iţi parte pre \ necuviincios pentru a «lâbi. Din contră, molul său de * spun de. le Întăresc,. m.„ mu]t 'Joi am susţinut, şi smţin(;m Cjş jorilatca Camerei' de astâz; a In liit voturile majorităţi? alegftto fje temeiul unor promis! falşe T&i astăzi, recuuoscâudn-se falş eil acestor protuisiL Camera nu 1 'TUim in ţar*. ifl !'|,'Beri\o d,n Iunie 1876 - > nns . mtăirr uşurarea sarcinelor promis al doilea, că In nici un nu se vor spori imposit.ele. Aceste misii au fost falşe. Iu privinţa lor ziceam in nmnăn.ţ nostru de Joi nm stă cn de*fiinţ„T(w Onni stă cu patentele? — Le aţi sporit, {'nm stă cn licenţele? SnnteţT siliţi n reveni la legea Mavroglieni şi încă a o intrece. Cum stă cu împnţinnrea sarcinelor? — Nu puteţi împuţina nid una. Clini stă cu făgăduinţa de a nu spori nici un imposit? - Aţi fost sil ifl a spori unele şi sunteţi siliţi a crea altele none. La aceste respunde Românul: ,Aţî promis, spuue Timpul, că veţi desfiinţa monopolul tutunului.* Ori-cine scie că nu se pdte promite des fiiuţarea unui contract, şi prin urmare înţelege că acusarea este cu precugetare ne,.devenita. ,Aţi promis împuţinarea licenţelor ş’a patentelor, şi le-aţi sporit.* Cunoscut fiind că s'au scăzut aceste dări, acusarea lovesce pe cei cari iu cu-uosciuţa de cnlisa spun ceea-a ce uu este Eacă un respuns al Rumânului necuviincios, neadevărat şi cu atăt mal nechipzuit in cinismul său, cu căt nu’I poate fi de nici un folos. Căci aici este unul din puţinele locuri, unde se poate zice cu dreptate : toată lumea ştie. Toată lumea ştie, că majoritatea deputaţilor radicali şi majoritatea agenţilor lor electorali Îşi făceau la alegeri o armă de acusare in contra guvernului conservator, din monopolul tutunului şi promiteau desfiinţarea lui: Românul insă res-pnnde : »0rl-cine ştia, că du sa ponte promite desfiinţarea unui contract.* De ce se ascund radicalii după propriul lor deget ? „Nu se poate promite !* Dar s’a promis; toată lumea a amjit'o, toată lumea o ştie, că s’a promis. Chiar şi scrisoarea directorului Lang v'a spus-o lămurit v. aţi fost siliţi a o Înghiţi, cu toată fina ironie, cu care vă lovea. Noi nu vă imputăm, că n'aţl desfiinţat Contractul. Orice om cu minte ştia, că nu se putea desfiinţa. Noi vă imputăm, că. deşi cunoaşte»ţi neputinţa de a desfiinţa monopolul, aţi veni la legea Mavroglieni şi 'ncă a 0 Întrece.* A reveni! Căci In adevăr, d. I Drătianu In mijlocul acestei crize financiare, cu un budget, neechilibrat şi cu o datorie flotantă de cel puţin 51 milioane, a făcut copilă rească încercare, de a reduce licen şele. Insă după căteva Urni In chiar programul ministrului d-sale de finanţe pentru echilibraren bugetului stă cuprinsă cerinţa, de a reveni iarăşi la legea Mavrogeni şi încă de 1 o Întrece. Menţinem dar strict ceea ce am zis, şi regretăm numai manierea Ro mânulul de a face polemică prin citări falşp şi prin neadevăr. Ne resumătn: Radicalii aO fosta Ieşi pe temeiul unor promisil neîmplinite. Din două lucruri unul : ori radicalii fâcănd la alegeri asemenea pro misii, nu ’şI-nO dat seama de ceea ce făceau, şi atunci s’ail dovedit inca-bill de a Înţelege cerinţele politice şi administrative ale situaţiei, ori radicalii ştiah, că promisiile lor electorale nu se pot îndeplini, şi a-tnncl ah Înşelat pe alegătorii lor Incapabili sa a tnţelâtorl, resnlta- tul rămăne acelaşi: ţara i-a rusit. pă- LIBERI ALEGERI Înşelat, alegătorii cu promisiu de a 1'n nesc'inţă chiar de esistenţa cetăţeanu Iul Pera Opran. Astă-zT aH afiat'o. Intre liberile alegeri care aii avut loc zilele din urmii, semnalam alegerea „cetăţeanului radical* din Craiova l’era Opran ,a... Bolgrad!!!! Minunate efecte ale li- berte ţel. Nn este de o lună la ministerul de lu-terue d-nu I. Brătinnu , şi iată că virtuţile şi meritele cetăţeaunluî Pera Opran, cu toată liberala intrerupţinne a tutulor proces ; apoi aşa fiind, s'ar pntea nnţine'|>r■ noi|>iiiI că astăzi, unii cu os, hi că pentru că un advocat apără nn proces el prin aceasta intră in conditininle nnnî funcţionar? ,fsi apoi d-nn ilozianu conchide zicând:* de aceea vi* rog să daţi de o parte aceste nrgnmentu, şi să consideraţi că advocatul Statului nu este de loc funcţionar al Statului., ţara aceasta, numai liberile alegeri pot fi o mântuire pentru Iară, o asigurare pentru fie-care partid politic, şi pentru conservatori in deosebi! Conservatorii nppriiniiud aleg, rea nnnî conservator aii dat o lecţinne liberalilor: şi cu tont- ace-t-a alegerea colegiului II i Un ast-fel de mod de argumentare, ped;n laşi representa viciurt mult mal ne mine. d-lor, nu mă poate convinge. Eiijinseiiiunto de rât acelea rose glisase in a- şciă că funcţionarul este tot acel ce este în serviciul Statnlnî, care primesce nn salariu de la Stat sub ori ce fel de titlu care face un jurământ de credinţă, care are drept la pensiune! Aceasta o ştim cu toţii; dar iată că neom trebue să credem altmintrelea, dar iată că pe lingă profe sori pe cari 'I»nm dispensat de numire; de fnncţinnî, mal voim acum să facem şi pe advocaţi ncfuncţionarî. Dar daci nrgu mentele d-luî Bozianu snnt puternice, aşi susţine că ele să se aplice şi in pri vinţn agenţilor ţăreî din străinătate, a dică, că nici aceştia nn sunt funcţionari: în adevăr precum se argumentează că advocaţii Statulnl nn sunt funcţionari pentru că nn advocat poate face alcătuire şi pentru nn singnr proces, tot aşa am pa tea susţine că şi agenţi! noştri diplomatici nn snnt funcţionari pentrn că nn cetăţean poate priirni o misiune diplomatică nnmai pentrn nu singnr eas, pentrn o singură misiune ! Este dar a zice că pentrn că s’ad trimis mal mulţi şi dintre noi cn misiuni diplomatice, speciale preenm d-nil Dinii-trie Brătiann, C. A. Rosetti, 1. Chica din aceasta s’ar pntea argumenta că agenţii noştri diplomatici din Paris, din Viena, din Berlin nn snnt fnnoţionnrl nî Statuai şi prin armare snnt în drept de a de-reni depntaţi şi Senatori? La acest absurd, însă ne ar conduce opininuea d-lnî Boziann adică, că advocaţii Statnlct nu trebue să »e considere cn funcţionari, pentrn că acela care poate priimi şi un singur proces nu este considerat cn funcţionar. O iurî repet dar, d-lor, ori-cine figurează in budget cn nn anume onorariu, ori cine este numit prin decret Domnesc, ori cine atârnă de nn ministru, ori cine depune procentele sale In casa pensiunilor, care este făcută nnmai pentrn funcţionari, este desfiinţa. „Otim stil cii [latentele? Le-aţi sporit,* ziceam noi. Românul resnirade : cunoscut fi-iud, eh s a seilzut această dare, acuzarea loveşte eto. “ Cinism şi neadevâr ! Patentele nu -’nrt scăzut prin modificarea făcută comunicaţiunelor datorită inteligenţei ad-niinistraţiunei roşii, ajung fără gentatede la Craiova la Bolgrad; şi acum cate-vu^' rămâne funcţionar, zile nn numai aceste merite şi virtuţi erail ^ nlRl 7'',‘ onorabilul domn Boziann că necunoscute dară bieţii Bolgrădenî erai! şil***1 vocîtţi» nu este o funcţiune ci o carieră — câcî nn advocat când 'şi lasă serviciul de la Stat nu pere de foame. Apoi noi u’am ver.nt advocaţi ueperitorl de foame, cari devin nn numai advocaţi nî Statulnl, dară si prefecţi? Este dar a conchide diu » ..... *-'* *-»• *»*■•*»« u, ţinuţi uu H llico tate. Dacă nu o şti0 aceasta cel de fericirea ţârei în genere şi a Basarabiei in Iată prima din îmbunătăţirile pe care organul guvernnlni le făgăduesce Basarabiei, îndeplinită. A doua imbnnătăţiro este trimiterea ju “rgnmentele d-lni Baziann, că şi advocaţii calitate de prefect tot in fericita Basara-c,lr* devin prefecţi, — şi pentru ei aii o bie, a d-lol Boldnr Lăţescu, al căruia ine- car'0ri n'< *nnt fnncţiouarî, şi prin ur-rit ca om şi ca administrator umple o mnre iB păstrat dreptul de a fi deputaţi mulţime de dosare la miniriernl de In- 9:li' senatori? Apoi, mulţumită lui Dnnme-terne şi mal multe parchete din ţară Ono-7'90' ’n V'iri* noastră civilisaţiutie.i şi in-de radicali ci s'nh sporit In tot.-ili- mbilul D. I. Brătianu, grăbit de a face'9tr"cl'nneH d|n n in »i se respândesce mai ninlt; de aceea astăzi vedem sute de oameni preferând de a avea o carieră de cât a fnncţinne. Astăzi funcţiunile pnblice nu se mai privesc ca singurul mijloc d9 a trăi ! Dar la ce, domnilor senatori să intrăm în mai mari amănunţimi in privinţa necapacită ţei onor. d-lnî Yoinov ? D-sa se combate de raportul comitetului nostru pe argumentul când că este străin, cănd că este funcţionar ! Apoi, d-lor cestiunea se mărgine-sce numai aci ? Nu mai ntât snnt viciu-rile acestei alegeri ? EU susţin că această alegere are vicinrî de nn ordin mult mai serios de cât cele donă menţionate dej la Românul, le deplhngem cunoştin-|sPec',*'> n are t'mpnl s& se îngrijească de ţele aritmetice şi financiare. L’aten-“semeueB^nimicurî. Aşteptăm cele alte fericiri făgăduite Basarabiei de „Românul.* Când vor fi 12 vom fhee o crace. Dară vaî! ajunge-vom până acolo? tele s’aft sporit şi chiar pentru a-censtft sporire a lor unul din deputaţii fruntaşi al Camerei de astftzl, d. Candiano l’opescu, şi-a dat dimi-s>a motivată din Camera. In privinţa licenţelor, Românnl impuţi „ Timpului *. cil ar fi zis: „aţi promis Împuţinarea licenţelor şi le-aţl sporit,* şi ap0ţ continuii iarăşi „f nuoscut fiind, că a’a scăzut această dare, acuzarea loveşte pe cel, cari in cn- _ monopol aloi tu-uoştinţă de cansa spnn ceea-a ce nu este • lini promisa de voi la alegeri? Aţii Discursul rostit de d-nu M. Co-g&lniceanu In privinţa alegerel senatoriale a d-lnl N. Voinov In şedinţa Senatului de la 23 Februarie 1877. (Urmare şi fin*). Oe Busţined. Bo/iann? zice: ,D-ni- Le roiil arata şi pe nceste lor, advocatul Statulnl nn este fancţionnr, VS aduceţi aminte, d-lor sennt-ori, e» ordine stricte pentrn v " '1 Românul ne-a citat falş şi prin^H’n^rn c6 ^ ^0n^ra ftdvocHţia no mt«inaT de uuazi Sennt-nl in nmjoriUte mnre J e . * . R^1Carea laî ?i ynntj»in în clrpuf «•. ■ 0 fancţinne, ci est« o cariern., Si mnî a-|a Rfnrliunt, alegerea colegiului 11-lea de fericiţi n constntn rR ATtni „ « urmaie şuuw ui m tirept al reauin j i ’ * n . . Sk ^ i*77rf.rt acesta ar . |>of zice: * incnipuiţt-vS, d-lor, ca alcătui-Iaşi; eî bine, cine n sRrămato, mnjorita- FT>-Dg ve vn pluti o77,ÎTOf> i„j mar mnit ce cnt.ira. Wof .im 413: ,Cum slft - , . 0. . , c v *j ţ . 1 mnivH • ML«.rea nn0| ndvocnt cn Statnl nn ar fi per-ten, mai cu neam» a conservatorilor ; cou- CU licenţele ? - 1 nuteţl siliţi a re-nmiieutn ci ar fi prWitonre unmaî la un Istrvatoril foiaîl, la rundul lor, rh proclame legerea HiruG de colegiu! If-Ie i de Komnn. Sper cu Hstiî/î şi noi liberalii vom imita pe conservatori, şi vom areta cu şi noi suntem pentru lil>erile alegeri. Când conservatorii nil priimit n invalida alegerea colegiului ll-]«n de U laşi făcut îl in persoana domnului Antoniadi proprietar înnrc, aîegetor şi şe/.ător in Iaşi. ce vicinrî atn găsit iu acea alegere? N in ic alt de cât numai plângerea ca votul n’a fost secret. Ka *ă vedem amm ce este cu alegerii colegiului IJ-lea de Ia Uoninn ? In listele acestui colegii! s’a vîrit de către administraţii!ne i treentă, de către prefectul Alesandru Ventura aproape de 10 alegatori cari nn aveau censul. O lupt» grozavă a’a iscat în privinţa acestor înscrieri nelegalî. Când in amil trecut a venit alegerea de senatori, doul din alegetorl cari a venii maî mnlt curagîil, cari eraQ ind pendiuţl, onor. d. i’reda şi Vasiliu se adresează In d-nu general Flor-escu, atunci preşedinte al COnsilinluî, şi a cărui candidatură se pusese în acel colegiu şi *i ziseră. ,Kste cu neputinţă ca d-ta şeful cabinetului «ă consimţi a fi representantul fr.iudel, re-preseutantul listelor falsificate ! yIu aceste cuvinte prefectul vS/.u o iusultă, el se adresă la procuror; şi aceşti doul funcţionari prea zeloşi — cuin sunt din neuoro-cire mulţi funcţionari sub toate regi inele amâudoui se înţeleseră şi luară pe dd. Preda şi Vasiliu şi i închiseră intentându-e proces iu calomnie. Am aci înaintea mea aceet dosar. A venit Ia Senat verificarea alegerel d-luî General Fioreacu, alegerea a fost respinsa ca vicioasă, s’a orânduit o anchetă parlamentară şi iu capul acestei anchete eraă onor. meii amic d-nu Iorgu Uadu şi era şi onor. d. N. lonescu. Ancheta se fucu şi iată, in privinţa listelor electorale şi a alegere! Colegiului II, ce zice raportul înaintat de d. Nicolae ioue-scu nstăzî ministru de esterue : »V6 trimiţ d-le preşediute actele recla-muţiunilor ivite Ia revisiunea listelor electorale, şi formarea lor pe anul 1870, pentru colegiul electoral de Roman, acte Împrumutate diu arhiva comunei Romanului intr'adius şi numai spre nsul Senatului la tratarea acţiune! falsificărilor făptuite din ordine superioare în listele electorale şi pentru care, cu drept cuvent, cade cea mal greşi respundere asupra administra-ţiune! tseentive, şi asupra agenţilor eî direcţi, carii s ad amestecat iu confecţionarea unor atare registre pătate de fraude.* Pe aceste considerau te, Senatul a sfărâmat alegerea de la Roman şi tda proces » a a doua nlegere. Cine acum a Inut parte la a doua alegere ? Aâ luat parte 1h alegere 39 de alegători. K! bine, maî toţi a- • ceşti 39 alegatori sunt aceiaşi car! aft luat i parte şi la alegerea onor. domn General Florescn. Am comparat lista şi nnmele a legato- i rilor car! Ia âuteia alegere aii ales pe ou. d. General Florescn, am comparat'o cu lista . şi cu numele alegătorilor cari avS nles pe d. Voinov la a doua alegere; cu mine nă făcut această comparaţinne şi imit din mombriî comisiiinel de verificare, şi cu toţî Am vSzut că NI alegetorl, maî aceiaşi cart aQ ale3 po d. General Florescn, aceştia şi au «ales şi pe d. Voinov. îndată ce se va ( arăta cea maî mică îndoială despre zisele mele, voî avea onoare a vî* citi amendoue listele şi nnmele diu ele şi voî ruga pe onor. senatori iui însenineze, nume după TIMPUL J r nume, şi vor vedea că mai aceiaşi .TI ale- Efi insă împronnă en d-nn Roziann am d. Voinov ; morgii d-sa a ae realege, ur-getorî cari aB ales pe d. General Florescn'stăruit ca Senatul sa nu zică acest - cnvânt. mezc-şî missinnea! Dară dacă l’ar imita a fi ales şi pe d. Voinov. Vă fac acum în-Ca toate că comitetul de ncusare, când toţi din Comitetnl de acnsare, dacă şi trebaren, dacă aceste liste sunt a/.î buues'a vorbit despre rolnl care l’afl jucat de pentru că nB aîes pe d. Voinov, de ce ele eraB rele când s'a ales d. Florescn ? V? mnî fac o întrebare: dacă d-voastră admi-te-ţî, — şi trebne să admiteri, — că un ulegîtor este o fiinţă care are consciinţa drepturilor şi îndatoririlor sale, caro are o opiniune politică, puteţi d-voastră ad mite că intr'un interval mimai de câteva luni, aceiaşi alegători nu putut să voteze ântâifi pentru acnznt şi apoi pentrn ncn zator ? Vă fac întrebarea : Cum puteţi crede că d. General Florescn acuzat de onor. d Voiuov şi onor. d. Voiuov membru din comitetnl de acuzare să poată fi libera şi sincera espresiune a ncelniaşî colegifl, ba mal mult a aceloraşi alegători? Şi aşa fiiind, puteţi zice că aci este alegere ? întâia alegere a fost vicioasă, a doua alegere nu poate să fie de cât vicioasă. Fraudă afl zis d-niî Nicolae Io-nesen şi lorgu Radu alegere! din Aprilie, frandă zic şi efi nlegerel de faţă. Cred dar că nu va consimţi onor domn Voinov, pe care cu toate combaterile efi ’l privesc ca Român, nu va consimţi zic să intre Senat prin in uşa mică, jprin uşn fraudei. Se fac liste din non, — să vedem cum se vor face, — şi cred că cei cari aB criticat pe cele vechi, azi vor face bune pe cele uouî. Vie d-uu Voinov tn mijlocul nostru ales după acele liste şi atunc ’l vom primi. Dar astăzi putem noi liberalii cari am stigmatisat acele liste, ponte acela’şî Sennt, să declare că listele sunt bune, numai pentru că iu locul d-luî Fio rescu s’a ales d-nu Voinov? Poate să dedare Senatuljcă alegerea d-luî Voinov este pnră, este inraacnlntă, este sacro-santă. când tot acest Senat a declarat că alege-gerea d-luî Florescn era impură, era vicioasă, era păgână? Aceasta este dilema Vedeţi dar, d-lor, că aici nu se atinge nnmal de persoana d-luî Voinov; şi âtn pentrn ce, onorabile d-le Sturdza am suş-ţinut că aicî se atinge maî mnlt de cât de o persoană, se atinge de a dovedi noi liberalii că pentru alesul colegiului a II de Roman avem aceiaşi măsură cnre am avnt’o pentru alesul colegiului nl II de Iaşi, că atunci când se atinge de nn prin cip nu facem deosebire între d-nu Florescn şi intre d-nu Voinov, că nn facem ces-tiune de partid, că nu ne uităm la amici şi la inamici când se atinge de alegeri, ci că căutăm numai sântul adevăr, numai sânta legalitate. Onor. d-nn Voinov mai are apoi o datorie morală, are o datorie de onoare ca să nn intre in Senat acum. D-sa este dator ca să nrmeze drumul care l’a luat, ca să meargă până la finit în cariera în care a intrat. Me esplic. Am declarat de o mie de ori, cnm că respect foarte mnlt atributele Camerer deputaţilor, din gnra mea nu va eşi nici o dată o contestare a drepturilor sale, saB o lipsă cât de neînsemnată de respectul ce dato-resc Camerei surori! Nn voiB face eii la această tribună ceea ce s’a făcut in Cameră, căud mai deunăzi drepturile Senatului aB fost trase la bară, ca şi altă dată şi astăzi declar, că tot ce face Camera face în suveranitatea ei. Noi nn avem calitatea de a ne rosti de cât când vor veni înaintea noastră legile şi ccstiunele otă-râte de ea. Numai atunci are şi Senatul dreptul dea se rosti ca nn Corp legislativ eşit din aceiaşi sorginte, egal îndrituit ca şi Camera, — cn singura deosebire că nn Camera ci acest Senat a..............nn zic a salvat, dar cel puţin a schimbat situa-ţinnea ţereiţ aplause). D-lor, Camera a riuduit un comitet care să urmărească ncusaţiunea şi să facă instrucţiunea contra foştilor miniştrii daţi în judecată. Camera a făcut aceasta in tot dretupl eî; n’am uimic de zis. Dar am de zis ceva despre chipul şi despre lucrările ncelnî comitet, când el a lucrat afară din Cameră şi când a lucrat în contra altora de rât contra misiştrilor! Comitetul de acnsare s'a îmbrăcat cn dreptul de judecător de instrucţiune, comitetul de acnsare aB rânduit deputaţi cari să facă percliisiţiunî la foştii prefecţi şi alţi cetăţeni. Senatul, după opiniunen mea, avea dreptul, cel puţin în ce pri ceasta nn vesce pe foştii prefecţi şi alţi amploiaţi deveniţi simpli cetăţeni, Senatul aven dreptul să zică şi el curentul sffi despre ceste perchisiţiuni. pntnţii afară din Cameră, când nn snnt Stan şi Bran s’nr lepăda de marea insar-cinare ce au primit, atunci acel dossar deputaţi ci simplii particulari, cu toate'de acnsare ar remâuen z.ăcător ca nă a că zic comitetnl a căutat a desvinovăţi fapJfacere de vagabonzii Dară nceasta nu pon- tul objectund că deputaţii n'nB avut alt rol de cât de a fi martori la perchisiţiu-nile ce avea să le facă judecătorii de instrucţiune şi procurorii, etc. Dar tot nă-bădaica acea de notă a d-lni Vizanti, deputatul colegiului al III, Nr. 3, a desco-a cero ca justiţia să so rostescă în perit că lucrurile s’nB petrecut nlt-fel. dacă snnt vinovaţi safl nevinovaţi. te fi in privinţa unor oameni cnre aB cîr-muit cinci ani această ţâră, cure aB o greutate în partitulul lor, in societatea noatră, şi carî ca cetăţeni afi şi el dreptul la justiţia ţăreî ; eî dar nB dreptul fine. (Ap- lată ce zice nota Nota Nr. 3: ,Cu ocnsiunea perchisiţiuneî ce am făcut după însărcinarea primită de la comitetul de ncusare etc.‘ D. Vizanti spune dar că a avut Însărcinarea de a face per-chisiţiune iară nu de a fi simplu martor. Senatul atunci s'a mărginit de a învoi urmărirea foştilor miniştrii; şi cred că in fine acei foşti miniştrii nB să meargă ina intea Curţei de Casaţiune. 0 cred aceasta fiiud-că am văznt că s'n votat în Camera suroră cinci mii de franci pentru a se tipări actul de ncusaţiuue! Eî bine, onor d-nn Voinov era membru in comitetul de ncusare, era mi-se pare chiar vice-preşe-diute nl comitetului. Me adrese/, dar n-cuma la d-sa şi’l întreb: nu este de o-uoarea d-sale ca să stărne in rolul care l'n luat? Cum? este destul numai a a-arunca acusarca, a stigmatisa pe oameni, şi apoi când se atinge de a a susţinea a-cusnţiunea înaintea Curţei de Casaţiune acusatornl să dispară? Apoi, onorab. d-le Voinov, snnt roluri cnrî, o dată primite, trebne a fi îndeplinite penă in sfârşit. Onor. d. Voinov a primit asupra-şî rolul de acusator. D-sa trebue, să ţie acestă sarcină şi să o indeplinescă şi inaintea Curţei de Cassaţinne ; întocmai ca Hercul d-sea s'a imbrăcat cu haina Dejanireî; d-sea nu o poate părăsi chiar când l'ar arde! Iată, d-lor, ce trebue să tacă onor. d. Voinov: să stă-rue in rolul mare, demn şi frumos, rolul de apărător al legilor ţărel, rolul de glas al Aduuâreî deputaţilor. Mergă D-sa la Curtea de Cassaţiune, sprijine acusaţiunea, sprijine faptele d-sele de acusator şi de jude instructor! Ori cât s'ar zice, Senatori şi Deputaţi, nn suntem cu totul nerespumjători de actele noustre. Pentru orbele şi faptele noastre ca mandatari al naţiune!, Constituţiunea ne declară de neviolabili inaintea puşcăriei şi a procurorilor ; deră nu ue declară neviolabili şi inaintea opiniuneî publice şi chiar inaiu-ten alegătorilor noştrii! Cum dar onor. d-nu Voinov, dezertăud de la postul seu de oudre va fi împăcat cu consciinţa sea, cn chiar alegătorii săi? Alegătorii, opiniunea publică, au tot dreptul de a’i când s'a văzut că este reprodusă chiar | l oficiosul jurnal ,Românul, şi mi se pB ţ şi în ‘Monitor,. D. Ministrn Preşedinto voeşte a reipoi de chiar acum la această interpelare. D. Deşlin. Este în ideia multora, că cere ruperea tractatului de la Paris, susţinut chiar cu ocasia conflictului tarean sârb că Rusia voeşte sâ’ş! ia inapoi sarabia. Vedem acum că în telegramă vorbeşte despre aceasta, şi că gnvernnlj face nicî o comunicare prin care să desminţă lucrai şi să se liniştească p cui. Astă-z! văz în jnrnalnl ‘RomânnfJ scrisoare anonimă prin care se plânge c noi n’am făcnt nimic pentru această part i SETSTA.TTJTL. la graniţele din Dalmaţia snnt intru câtva inexacte. Nn sunt in Dalmaţia de cât Reg. 27. In Ragnsa, Reg. 32; iu Zarn Reg. 0:1 şi Reg. 72 in Cnttaro. Afară de aceasta suut iucă discolcate in deosebite părţi 7 batalioane de vânători. •Telegr. Rom., ndnee ştirea, cade curând aB sosit şi incă vor ina! sosi câte-va bateri! de sistomul Urhatius la Braşov, Sibii şi Cluj. Şedtnţa de Joui 3 Martie 1877. Şedinţa se deschide la 2 ore după a-miazl sub preşedenţia d-lnî Ion Ghica v. preşedinte, fiind presanţi dl d-nî Senatori. Se comnnică o petiţinne a maî mnltor farmacişti străini, din capitală, prin care declară că aderă şi d-le lor la cererile, făcute de farmaciştii Români, printr’o peti ţinne anterioară şi care s’a înaintat dî/.ut că este dat în urma referatului it bine. Pentru aceste vă rog a primi când interpelările mele vor avea o soluţiune. No. 1:1,299 prin care d. ministru de in ast-fel cum s’a propus. 0 voce. Când va veni budgetul Eforii pen- terne supnne la cnnoscinţa capului Sta V? rog sil bine-voiţî a da lociî tiî rectificări in jurnalul Timpul ţi veţi indii torn pe obligatul D-v. C. N. Brftiloiu, se acordă o indemnisaţie în bnnî in Franţa când e vorba de cestiunl impor-elor cari daB couligentul lor pentru tante, vitale şi morale. Stăm râB cu finan- ţele şi mal trist cu moralitatea ! Plătim sute tru legea rechisiţiilor, en este lăcuti mii de lei dobânzi streinilor, mit a o aduce cât mal neîntârziat. (D. preşedinte conversează cu alţi d-nl de-|rn cele 10 pogoane, eO nu le pre^ ale TIMPULUI im in lefţe, însă Camera a găsit de ijîî a se determina acest um\iuiani şi l-a CORESPONniNŢA Torgu-Jiul □!, 26 Kţvruarie. putaţl Iu biurofi). Cine n citit în 4 Monitorul oficial * No. D. Furculescu. D. preşedinte s& asculte 155 din anal espirat, decretul cu No. 1235 aces-mai mnlte cheltnelî relative^la cumpărare da lemne necesare la podurile ţi ţoselelor judeţene ţi care cumpărări s’afi făcut fără licitaţinne publică ţi că, oontrnctele in-clieate pentrn acesto furnituri aB trecut peste ţifra de 10,000 vechi. Văzeud rechizitorul d-lnî procuroc No. 170 din 10 launarie corent. Văzând actele instrucţiunii ţi interogatorul inculpaţilor. Având de asemenea in vedere art. 40 din legea comptabilităţil generale care tiga Ismailnl ţi atonei această inaintare nu ar fi decât un mijloc spre acest scop; ori ei voiesc să treacă Donarea in partea aceasta spre a pntea da Turciei europene o lovitură tocmai în centru — Act-fel lumea e consternată. Cu deosebire intre membrii comisinnel internaţionale a'a respândit temerea, că dacă Roţii vor înainta, ei vor pune capăt lucrărilor comisinnel. pnne la vot legea in total ţi sepri-tru d. Polizn, (risete). ţi nna, ab- i cu 32 votori contra fcM Belln citesce raportai pentru împă- D. Furculescu. Biuroul tot nn aude! D. ministru Cultelor respunde că mâne se pot desvolta interpelările d-lul Furculescu. irea d-lor fraţi Toinaa Panait şi( La ordinea zilei votarea in total a proec ţe Dimitrin. tulul pentru reorganisarea teatrelor, iclnsinnele majorităţei comitetnlnl snnt Proectul se pune la vot tn total şi la iu a se respinge împământenirea iară prima votare nefiind numărul reglementar mea minorităţel este de a se primi. se faca a juoa votare şi se admite cu 58 , ane la vot opiniunea minorităţei şi voturi contra 7. B| inge cn nmanitato de 29bilenegre. Se pune In deliberare proiectul pontru rno-ctesce raportul nsnpra indigenatnluî dificarea art. 22 din legea telegrafo-postală. Udritzchi. D. P- Casimir, snsţine ge iea ţn considerare tn unanimitate, usinnile raportnlnî. D. Deşlin, zice După oare-care discuţiune asupra cauţiu. r fi bine să se introducă şi la noi o- „jţ perceptorilor, se primeşte art. din pro^ nl de a nn se discuta asupra indigo- ject cu 0 mică modifienre propusă de d. Color pentru că printr'aceasta se face Crescu, şi punându-se la vot proiectul in tonalităţi şi nn este bine să auzim pe ţjj 9e afioptă cu GC bile pentru 2 abţineri snator eriticând o persoană pe când al- ge suspendă şedinţa pentru 5 minute, ir susţine-o. EU cred să lăsăm, în ase- La redeschidere d. raportor Bagdat dă lec-I materie, să vorbească numai urna.'turs raportului Comisiunil Delegaţilor reia- I-—* ------------------------------------------------------------ tulul că, d. prefect de GorjiB il informez că a 'naintat jndecăţeî pe d-niî membri al comitetnlnl permanent fiind-că afi contraveni t art. 15 din legea comptabilităţeî generale a Btatulul, făcând cbeltnell pentru cumpărare de lemne necesare la poduri şi şosele fără licitaţie publică. Ziarele din Viena adne scireacâ gnver-uul Rnsesc a comandat cincî-zecî de loco-prescrie cu orî-ce cumpărări şi in speci» motive şi o mie de vagoane de transport de natura celor iu chestiune trebne.se fă-Jp°tr'vite pentru căile ferate din România. cute prin licitare publică. Având in vedere că in virtutea art. tot din aceiaşi lege se poate contracta fără licitaţinne publică, însă in acest cas nu se poate fără a cădea in prescripţianile art. -15 ca ţifra să treacă peste 10,000 lei. Considerând că din netele instrucţiune! cum şi din dosarele comitetnlnl ce aB servit in cansă nn se constată că inculpaţii '’omanda s’a făcut la Borseg (Germania); 46 dar cnm această fabrică nn le are gata, ea r’a rngat de cele alte companii a'I împrumuta numârnl cerut de locomotive şi agoane, pentrn a le porni îndată spre România. Acum însă este necesar să cnnonscă d-nil da maI gus in adnainistrnţia lor ar fi con-lectori soarta acestor criminali d. Pleşo- tractat licitaţinne publică lemnele al iann, I. Caribel şi N. Cnrabataclie pe c»rîcjjror preţ ag trecut peste snma prevăzută i-n apucat torentul rădicalilor pe fotoliu-de „rt lec,ea comptabilităţiI generale, rile comitetnlnl permanent. Considerând că din contra se constată Domnul advocat Ath. Moscunn, pre- cg^ toate furniturile contractate nu trec fect pentru faimoasele servicii adnse rudi- ţifrn de 10,030 lei vechi şi ast-fel dânţifale celor donă State ţi a cărora regnla DEPEşt TELEItK AFICE Serviciul privat al TIMPULUI. Agenţia Havas Visna, ÎS Martie. Guvernul a presentat nn project privitor la alegerea deputaţilor pentrn Reichsrath. El ’ţl propune a negocia cn Reichtagnl nngar spre stabilirea părţei cuvenite din cheltnelileocasionate prin afacerile comnne calilor în pnţinnl timp cât a avut man- 8e afla în limitele legeî. datul judeţului ca depotat în Camera, în- Considerând însă că aceste contractări dată ce s’a văzut in capul judeţului, voi voluntare datând încă de mal mult, ele aB să imite ţi dânsul sistemul de resbunare rgmafl definitive de oare-ce representantul al pntronilor săi contra conservatorilor; se Kavernalnî conform art. 107 din legea co-rădică ca ciocârlia în aer şi din Înălţime mîtetulnî nn s’a opus dacă scia că nu snnt ciripind, lăsă săi cază din cioc articole, |egaţ făcnte. Şi prin urmare dacă nu ain-paragrafe şi felurite arguţil, în baza că- tervonit cu votul săB nu se poate imputa uimic inculpaţilor de faţă, mai cu seamă c-nil Senatori Lnngennn , Drosso , 5 ţa 3Uta din salariele impiegaţilor telegra rora cerQ sg se trămiţă foştii membri 1, şi d. Ministru lucr. publice. fo-postall, şi primindu-se Art. fără nici o comitetului 1» temniţă, din uşa căreia scă-n-'Ausiunile raportnlnî punându-se la discuţie se pune la vot in total acest proect pase ca printr’o minune cu câte-va zile se resping cu 19 contra 14. mo Casimir dă citire raportatul asu- ra 11. eitesce asemenea raportul pentrn în şi se adoptă cu G0 voturi pontru, 4 contra ,aaî ’nainte. Din fericire insa, d. jnde inSe pune in desbatere budgetul Cassel de 8f ractora> ca magistrat independent, dote indigenatului d-lul Scarlat Isăcescu; Depuneri şi ConsemnaţiunI. verdictul şefi din 11 Ianuarie trecut snb enpinge împământenirea cu 22 bile ge j0# ţn considerare şi se votează acest coprinderea următoare : project fără nici 0 discuţiune. .Declarăm că, în contra inculpaţilor mal Votanţi 60; pentru G5, contra 1, 2 ab-9U8 citaţi nu esistă cas de urmărire., ântenirea d-lnl Vineţiu şi se primesce. ţjnerţ_ Fiind-că toată calpa aruncată ca pri citesce raportul asupra lege! prinl ^ aşa 9e votează şi proectul de lege bană asupra d-lor membri ai comitetului se abrogă unele disposiţiunî ale legeî panjrn creditul de 240) lei, cerut de d. mi- permanent, pentru care s’a şi disolvat este ra Curţilor do Apel din ţara. Prin a- niRtrll aţ Justiţii pentru chiria localului o- că a contra-venit art. 45 din legea comp ii .-ge se reduce un număr însemnatcupat de Cartea de Apel din Bucurescî. tnbilităţai, nu avem de cât a cita nn sin Votanţi 61; pentru 58, contra 3; 2 ab- gnr pasagiu dintr’ânsa, cel următor: ţineri. ‘Având in vedere că, în virtutea art. 46 Asemenea se votează fără discuţiune pro- tot din aceeaşi lege, se poate contracta ectul de lege pentru creditul de 37,000 fr. fără lioitaţinne publică. . . ., acordat d-lul ministru al Lucrărilor publice Dintr’aceste poate să vază fie-care cât pentrn întreţinerea grădinelor publice. Vo- a fost de orbit de pasiune d. advocat-pre-tanţl 57, pentru 51, contra 6, 4 abţineri, fect când a văzut numai art. 45 iar pe Se iea în desbatere creditul cerut de d. cel armator 46 nu l’a văzut. Cine ? d. ad-ministru de Rosbel pentru plata instructo- vocat, fost preşedinte de tribnnal, fost rului de gimnastică la pompieri. Se admite membru de Curte şi fost advocnt public ! m. fără disâuţie, însă la votarea in total, fiind Ce poate să zică dar publicnl despre rocurorl ţi de membrii ai Curţilor, roerând nimeni cuvântul se pune la legea ţi se primesce cu 30 voturi ra 1. diuţa este rădicată la 5 ore, anunţân-e rea viitoare pentru sâmbătă 5 Martie. când dânşii, cum resultă din actele instrucţiune!, s’afl conformat atât art. 45 ţi 46 din legea comptabilităţil. Considerând că faptul ce li se impută inculpaţilor nu poate fi considerat ca act pedepsit prin ver-una din disposiţinnile codului penal. Pentru aceste motive de acord cn con* clusiunile ministerului public. Declarăm că in contra inculpaţilor mal sus citaţi nu esistă cas de urmărire. In consecinţă ordonăm ca actele sii se înainteze parchetnlni spre cele legale. Făcnt în cabinetul nostru astăzi 1877 Ianuarie 14. No. 120. (ss.) Jude, Citnîrdia. (ss.) p. Greff. I. N. Dobrovvtscu. CAMERA Şt din fa dt Vintri 4 Marii A 1377. 1 deschide la orele 1 şi jumătate p reşedinţa d-lul C. A. Rosetti, fiind pre-i 73 d-nl deputaţi. > îndeplineşte formalităţile ordinare Holbin arătând starea In care se află doi iac, oere nn ajutor viager de 400 fr. rn acest veteran luptător. '. prim-ministrn zice că d. Bolise este 1 dintre acel de la 1830 cari afi luptat ;ru emanciparea ţerel şi sunt prea cu-:uto meritele d-sale, în cât sl nu se ale propunerea cu urgenţă, (aplause). e pune la vot urgenţa şi se admite. ). Dimancea. Cer cuvântul contra urgenţei ». preşedinte. S'a primit mal în unani-âte! J. Dimancea protestează. ». Stâtescu voeece să vorbească. ). preşedinte. D. Polizu are cuvântul! vorbi la rindul d-tale. 0. Dr. Polizu Întreabă pentru ultima oară iartă va avea cererea d-sale relativă la getul Eforii spitalelor ? Apoi cere de la liinistru Cultelor să rectifice comunicatul Monitor, unde se aice „decanul" tn locl re trebne să se facă înjumătăţi egale. Constantinopol, 15 Martie. 7 ore ţi 45 seara. (Solită tocmai la îs Martie, 9 ore ţi 45 seara.) Poarta a respins definitiv cererile delegaţilor muntenegreni. Ea consimte a le accorda numai o mică rectificaţiune de fruntarii. Delegaţii muntenegreni vor raporta despre aceasta la Cetinge. Constantinopole, le Martie seara. Delegaţii muntenegreni aşteptă respnn-snl prinţulni Nikita : dar el consideră ca neacceptibile contra - propunerile Turciei. Principele Muntenegrulul a acceptat a da ajutor la reîntărirea Nicsicinluî. Londra, 16 Martie. Generalul Ignatieff a sosit aci. In şedinţa Camerii Comunelor, d. North-cote, cancelarul Echiquiernluî, a zis că Russia propune un protocol care conţine espunerea părerilor puterilor asupra sitn-aţiunil din Orient. Anglitera a cerut mo-di ficaţi uni cari afi fost snpnse la essami-narea comitelui Schavaloff. Acesta aştăptă instrucţiunile cnvenite de la St. Petersburg. Paris 16 Martie, Camera Deputaţilor a autorizat urmărirea în contra d-lul Paul de Caseagnac. Il-a CORESPONDINTA Va»luiă24 Fevruari*. NOUTĂŢILE ZILEI. Ministerul Lucrărilor publice a trimis d-luî Mihail D. Cornea o adresă de mul- votul nereglementar, remâne a s0 vuia tn şedinţa viitoare. Tot asemeneâ se votează firi discuţie pro-ectul de lege relativ la creditul cerut de d. ministru de resbel pentru furaj şi transport. Adunarea trece tn secţiuni la orele 4 şi jumătate seara spre a se ocupa cu propunerile privitoare la d. Boliac şi d. Papiu. Domnule Redactar, In şedinţa Senatului de la 28 fevrnarie on. D-nu Cogalniceanu a (jis că în elabo rarea proiectului de lege pentru orgnnisa-ţinnea curţii de Cassaţinne, cn care eram însărcinat de ommissiune» Central», aş fi luat de modelfi organisarea cnrţii de cas-saţiune a Francii, din care cansă am introdus secţiunea reqnetelor, desfiinţată in armă de Domnitorul Cuza. îmi permit a face oă rectificare asnpra acestil alegaţinnî, în interesul ndevărn- fa im on sa operă a d-lni advocat-prefect? Zice-va că este un fapt de raţiune? Nn! Zice-va că a fost impns de lege? Nu! Zice-va că aceşti d-nl membri afi comis abns ? Nu ! Nn ! Nu! ' Zice-va că şi acest d. advocat-prefect a voit să imite darea tnjndecată a membrilor fostnloî gnvern ? Da ! Zice-va ca în acest fapt n'a mijlocit de cât resbunarea ? Da 1 Zice-va că d. advocat-prefect probează gQSITE CD POSTA DIN DRMA prea puţina ştiinţa de carte prin renzimnl Eri la 23 ale corentei, preşedintele trib ţamire pentrn pledarea încoronată de suc-de V»8lniB D. Costachi Cigolin, a fost mal- ces, cn care d-sa a apărat gratis interesele tratat pe stradă zioa mare, cu câte-va pal- statului în procesul Godiliot in eontra me şi bastoane de către advocatul Cezar d"l°r Boliann şi Vernescu. Simonid. Se ande că in curând urmează a se mai repeta fnptnl de către alţii, atât d-lnî pre. şedinţe cât ţi celor-l’alţl d.d. judecători Dăscălescn ţi Burnneann pentrn modnl cnm distribne justiţia. Avis d-lnî ministru de justiţie ! Joi d. Consul general ţi agent diplomatic al Anstro-Ungariet a avut audienţa de introducere solemnă pe lângă I.S. L.L. Domnul ţi Doamna. Ini. Onorabilul Senator se înşelă. Comite-„Upntatul" d-r. Polizu, vorbindu-Be des-ltnl commissiunel centrale din care am a-tonflictul d-sa e cu d. Davila. Procesul!rut ouore a face parte, a adoptat, nu i încă pendinte Intre d-lor, deci cele dinjorganisarea cnrţii de cassaţiune franceze 11 tor sunt neesacte. D. rainistrn Căitelor susţine că procesul 1 resolvat şi nu poate face nici o recti ire. de Închide incidental după puţine espli* juni. D. Eugenia Stătescn zice că mal este nn bat cu merite, şi «tizi tn suferinţe, d. jdB căruia Adunarea a decis nn ajator nu scie dacă se eeecntă. Propune ca să aibă Iu vedere aceasta de o dată cu causa . ui Boliac. D, ministru Justiţii este de idee a se ficsa a de 3000 lei ajutor până la 1 ianua- Cl pe aceea a Curţii de Cassaţinne a Bel-grl, numai cu don? secţiuni, fără secţinne de reqnete, cn nn osebit mecanisran. Acel proiect s’a ţi adoptat de commissinnea centrală. Introducerea unei secţiuni de reqnete sa făcnt de Adunarea electivă din BncnrescI, dupo propunerea Comiteto-lnl eî special in care, dacă nn mă înşel* era membru principnl d. Const. Boziaun oarele în armă, sub regimul Statntalul a revenit asnpra operei sale primitive pro-puind snsprimarea secţinnei de reijuete in Consiliul de Stnt ţi reducând curtea du Casaţinne la douâ secţiuni nninaî. pas pe art. 45, când arnncă tină în faţa unor venerabili bătrâni în al căror trecut nu se găsesce cea mal mică pată pe fmn ţele lor? Da! da! Asemenea fapte înjositoare ne autoriză a zice Săracă ţară, pe ce mâini al căzut ca să te administreze!, safi mai bine: .Sărac judeţ, multa păcate al avnt să espie/I în cât să fii împins de soartă sub administraţia d-lnî advocat-prefect Moscnna ?, Iacă ordonanţa jadclnl instructor în in-tregnl el: Noi Mateifi Gr. Ciocârdia jnde instrne-tore pe lingă Tribunalul GorjiB. Având in vedere toate actele de procedară penală instruite contra acestora ţi annme : Dimitrie Plcţoiann major, proprietar, fost preşedinte al comitetnlnl permanent Gor jiB. Ioan Caribel major, proprietar, fost membra al comitetnlnl permanent. Nne Carabatnclie de asemenea major proprietar ţi fost membra al comitetnlnl per manent : Inculpaţi că. In cantitatea lor de re-presantanţl al intereselor judeţene afi con trn-venit nrt. 45 din legea comptabilităţil generale a statului de ,Neue Freie Presse‘ comunică armă' toarea depeşă dela Ismail; ,In partea despre minză-zi a Basnrabi eî snnt concentrate mase extraordinare, fiind trapele aşezate deocamdată prin can tonne. In zilele acestea o diviziune de cazaci, vr’o 5000 oameni, n fost comandată la Cubei, în apropinrea graniţelor române, unde se mută şi stntul major ; trapele snnt pe picior de resbel. Aprovisionarea ţi ad-ministraţinnea sanitară e pretntindenea bună ; dar cuartialele snnt insă rele. Atât pentrn aceasta, cât ţi in arma îndelungatei inactivaţi, trupele snnt nemalţnmite, cn deosebire intra cât mobilisarea a silit pe cel mal mulţi a-ţl părăsi casa ţi familia Îndeobşte disciplina e sgndnită. In cercurile militare resbelul e privit ca nn In cru inevitnbil ţi se snsţine ca în curând trnpele vor trebni su înainteze peste graniţe iu România. Deocamdată însă timpnl ţi lipsa căilor de comnnicaţinne face absolut peste putinţă această inaiutiire. De la Sulina se scrie, că arangardele oştire! de la Chişănăfi afi înaintat în săptămâna trecută până la Bolgrad adică până în apropierea oraşului Ismail. Pentrn această inaintare snnt două esplicaţinnl cn BULETIN METEOROLOGIC Temperatura.— In noaptea de Miercuri spre Jonl 3 Martie, termometrografnl s’a sCoborit la 13 grade, divisinnea cenţi-gr., snb 0. Aceasta a fost până azi, maximum d» ger, în iarna aceasta in Bncnreştî. A IHG4 87 87'/, , , U Kirp --- Iinpr. Op|'i«'tih,,i ni 8°/o 18u6 Ol.lig. Domeni ile 8% 1871 77'/,' 78 , . optclasorţl --- fid , Credit fonc Rur. T’yo 73'/ . 74 , C.-C'lit f'rc. Urban --- 1 63 Impr. Mun. Cap. 80% 1^7?> --- 1 78 tb n.il 1300) UobAn.li fr. 10 --- 125 AcţiiCăile fer. rom. 5% 18153 --- ~ , priori tuţî O'/o 18GS --- --- Dacia O '• «le Assi-’. Act. (fr. 500) »’/0 1871 260 KAînmnia C-*» de Assig. Act. (fr. 200) 8% lS'3 55 Mandate........ --- --- Impr. Municipale fr. 20 --- --- Act. financiare Romune8% --- --- CitilP fcratr Ottonianc Act (fr. 400) »'/() --- --- Kenta Română ...... CUPOANK Oblig. Rurale p.Octomb a. c. --- , L»omemale .... --- 97 , Funciare rurale . . --- , Comunale .... DEVISE _ 9925 ftU'vnll»........ --- --- _ iiM 'irn. ......... --- 25011/.. 1'ui cal..... --- --- Ihmhqrţ........ --- --- Amsterdam....... --- --- Viena......... --- --- Berlin......... --- 122 Lipsea......... --- --- Kscompt........ --- --- Lira Ottomană...... --- --- (UI (•*11(1 A '«îr, . . . • ■ --- --- Agio c. Argint....... ~* ~ PrMiJ fio oi 87' 17' 73'/ CIIHSI'I, l>E lîEKI.IN IO Martie (rt. >i■) 1877. Veţiunile căilor ferate române . Obligaţiunile române O . . . Priorităţile căilor fer. rom. 8" „ . [niprumutul Oppenheim . . . Napoleonul...................... Viona, termen scurt............. , . lung................. 1>H AKKNDAT 12 75 49 99 85 — 18 105 104 DURERILE DE DINŢI ă. t'X. . «■j & >»"' ci fî, HlVIosia lârsresea pnrte de înlâture/ă In moment şi pentru tot-d’n- b unu prin relebrul Estraot (lin India Acestui Bucuvefcî şi 1 poştă de Ploescf, do la St. - 97 2-7 CI R8> L YIENEI 10 Martie ţst. n.) 1877. Metalice.......................... 03 60 Naţionale..........................68 10 Ilen*a in anr..................... 75 35 Loae............................. 109 00 Acţiunile băncel................. 822 — CrediturI........................ 150 80 London.....................T . 123 20 Obligaţi ani rnrule ungare . . . 74 25 , temeşvnr............. 72 25 , transilvane .... 71 25 112 — 5 80 Argint in mărfuri...... Ducatul.......... Napoleonul......... Mi rc 109.......... IU DE MII C c •*/ Remediu incomparabil ţ «r W Depou pt ini .pal ji XSs - I’rcţii! c: SAMiK I* CATIIIÎNEE Vendrfidi, 11 M.:rs 187 7 O TO C7 E R T donnA par M lle M ARIE MORA «la Thutir» d* p.şrn avcc Ie-concurs gracieuv tle M-n Wiesl et Lubicz P U O G R A M M j-: I-cre Pârtie I. Ouverture par 1‘Orcheetre. H. Air iU Ia Juirc(I] ra renir) . . Halevy chantcîe par M-lle Mărie Mora Î!L a) Elepie pastorole, b) Danacdea fees, executc-es par l'autcur . . L. Wieal IV. Les Noces tle Figaro (Voi clie sapetc).............. ... Mozart chantue par M-lle Mărie Mora. 11-bme Pârtie V. fmpromptu sur Ies motif* de la Juire........................L. Wiest exocuty par l orchestre. \ I. Grand air de lAfricaine (Tou* jours son somniei! agite) . . . Meyerbeer ^ chantue par M-lle Mărie Mora VII. a) Souvenira d Odessn, b) Le Pa- pillon, executea par l ăut ur . L. Wiest VIU. a) Melodie tyElle est îi toi) . . Schnmann chantue par M-lle Mărie Mora b) La Seenata (Legende Tala- que avec Violon).............Braga M-elle Mărie Mora et Mr L. Wiest. I/orchestre de l'optira italien sera dirigu par Mr. Wiest. Par compîaisanee Ie piano aera tenu par Mr Lubicz. ii ar treimi ha lipsusca in nici o familii tîîn causa efectului escelt*nt. Adevăratul extract se gasesce nnnm iu singurul de-posit pentru Bucurescl In Farmacia Curţii a lui Rudolf Schmettau ?i pentru Focşani. a Farmacia Stenner. Gheorghe 1877. Doctorul Turnescu. Calfa Molilor No. 65 DucurOHi-î.j u i li Tj i o n r( a r A utit de uli tipar IPOIE SI ile N. SCURTESCU De închiriat, |„a, 5 ti Strădui Se ,le vâslire de-o-cam d&iă Academii No. 20, doritorii se vor adresa P°gri*fia '.recescn piaţa teatrului N > Calea Mogoşoiei No. ii. Preţul 2 Lei noi. % s lilMSMNRVMIIIHI9ltl9li|||9llll||MH|f| dVC^G-^LSIIsrTJXj SE AFLA IN CALEA MOGOSIDEI N° 20- VIS-A-VIS DE GRAND HOTEL D_E BULEVARD CASA &FEM prima societate ia viena ptiu venzarea ia olanda si Hori ia lidUdalinn aduce la cunoscinţa onor. ei comitenţi că tote filialele aflătore In România trebue să fie desfăcute irevocabil p6ne la Pasci. Acesta circonst.nnţii pe de o parte, şi cursul cstraordiiiar de marc al aurului, ne pun in posiţiune (le a putea reduce îueilcu mult preţurile dejn forte eftine. spre a da o probii fie-nfir: ia de eftiniltatea la care penii acuma n’a ajuna înu.T nimenea. O COUCnreilţiV vinii ea de oricare parte, este dar IIUSOrle, cilel in BucurescI n’a esistat îneft pOnO acuma o desfacere aşa de adeveratil şl serlăsă. Spre dovada mal mare a celor ijise de mat sus să se observe preturile CnrentP reduse şl notate nml jos. şi mal beneficiaţii şi la cumpărări de 50 franci 3% la cele de 100 franci 5°/oj şi la ce e de 200 franci 10°/o. Representantul Societăjei fabricel de Olandă şi Albituri. Preţul curent dupe scăţlămentul de 45°|0 cu preţul flesat. Batiste a ! #3 0n commncera â 8 heures Prii (1p plăcea : Place reservee 20 Frs. — l-ere Plac» IO Frs. — Il-birie Plaef 5 Frs. Les Billets se trouvent citez Mr. Gebauer, Ma-gasiD de Musique; le soir merne iv la caisse de FAthcnee, TIIEATRUL ROMÂN A L AN. BOSEL Mercur! 9 Martie Beneficiul D-şoral LINA STOENESCU BARBARA UBRICK Drama, 4up& faptul atât (lo cunoscut in public. Acestâ representaţiune va nvea loc cu concursul trupei dramatice ropresintată de D. M. PASCALY. RAVISSANTE trntic de l)r. LLJOSSE Paris. ie espesiţte la H. SchwarZ, Budapes!, Seadt, Mărie Va/eriegasSe Aro. 9. nn flacon marc 5 fr., un flacon înlcft 3 fr. momeDt calorea cea ural tandrii şi săuatosă, purifică şi îutineresce pelea, produce obr. -/.ului nn colorit fiaget.prodnceDd olasticitateşi molicinne, depărtând pentru tot-d a una pete, lintiţe, alunice, şi reşuţă de ins şi obraz, încât praful de orez eeu orî-cealt dres uu mal e de trebuinţă. Depoul in Bucurescî la d-nu F. firttss, farmacist la ,Speranfa'. '/s duzină înainte acuin Batiste de copil a...........fr. 1 45 fr. 1 — > > Olandă de Rumburg . , 0 — , 3 50 Batiste englesescî, fine .... ,10 — , ’> 50 , engles. cu bord. col. tivite , 4 25 , 25 Prosojie şi Şervete a '/, duzină Prosope de aţă curată , > damasc . . . Şervete de masă .... , , damasc . . . > , , engles Feţe de mese a 1 bucată Pentru 0 persoue albă de aţă . fr. 0 50 fr. fr. 8 50 fr. 13 - , 8 - , 1 I 25 , 17 - > I 50 50 12 12 _ , damasc , 10 — » » » ,20 , qnal. I., ,33 — 3 50 5 50 1 ) 50 18 — 30 30 45 50 58 00 60 de coţi Bucată p. Pântjărie Pânijă de casă fr. 38 — , , copil , 40 — de munte ,55 — , Silesia , 60 — de Olandă ,90 — . , Belgia ,110 — , , Kumb. ,170 — 7 cercefuri 3 coţi lat , , dc Rumb. , Olandă Pâmjă 72 — 90 - fr. 10 50 . 22 -. 30 -, 33 — , 50 , 0*1 — , 90 , 41 , 50 - s & ■ s 50 fr. 25 , 50 50 fr. in linte fr Cămnşe de Olanda cu br. de mână ,13 — , , , , , Entredenx ,15 — , , , , de bat. forte fiue ,21 — , Camisone cn cerculeţe............. 4 50 , , cn broderie................ 5 50 , , de Inxe cu broderie . . , 13 — , Pautaldue cu cerculeţe...............5 — , , , broderie.............. 0 25 , de Piqnet................ 7 Fuste de costume 8 ca > Şb’P......................, 12 — , broderie................., 15 — , , , , şi cu Şlep ...» 30 — , Bufe pentru Cavaleri Cămaşe de Şififon ..............fr. O 50 fr. , , , spălată . . . . , , , Olanda colorată . . . , , , Oretton franţndasc . , , cn broderie............., , cn piept şi manşete de olanda , de Olanda forte fină 8 — 12 — 2 50 3 — 7 — 2 75 3 503 50 4 50 0 50 8 -12 - 8 — 11 — 8 10 3 50 4 50 0 — - , 4 11 19 5 50 6 — 10 — Bufe (le Dame Cihunşe de Şjffon cu şnur . . . . fr. » ■ » * broderie . . » > i » » Entredeux . » Cnlititlîle inaT hun o so gitsosc aspinenpa Din cansa şoşonului înaintat vinii cu Preţuri şl mal reduse : J>iqurt, flattrlf, ciorap <1e (i{(î. plapomr, Albituri pentru dam» de pupu', şi mai al<*d tle remarcat Batiste fine cu fcrfwir»'»!, Oarmtm i j*etitru dame, Crarale pentru caraleri fi dams, UaMe-Cfaire şi batiste cu itantelr, ţji in Fine câte-va aule cupons din remîi^i^oîe 3 50 , , Rumburg fine . • > 9 --- » 5 --- Diverse Şorţuri de copil...... . fr. o 75 fr. 1 50 1 .j Duziuă Uulere de Dame . . 7 50 4 --- '/. . , Bărbaţi . . . > » 5 75 V 3 --- 1 • , Peptnrî brodate . . ' » 15 --- » 8 --- » Ciorapi de Dame . , ' » 28 --- » 15 --- 1 • , , , bărbaţi . . » 17 --- > 9 --- 1 Bncată Flanele..... 4 50 * O --- 0 , de Barbe p. copil . . • * 5 75 * s --- cu iiroţnrilc cele inai conveiiHliile, * M.igasinul bp nflii Calea Mogoţol 20 vis-îi-vis de Grand Hotel du lloule-vard, casa Greceunu, CEL MAI MARE MAGASIN IDE HAINE CONFECŢIONATE şi DE ARTICOLE DE MODA IN EO nvr A NT I a <£ *»«»». UHumiauii Colţul Bulevardului cassa Greeianu. ASTA2I AM FEJIMIT UIT MARE ASORTIMENT ) OE PAIk l»E]<«l|j IK1 şi COSTUME OE PRIMA-VEARA UolTiWtdelp din provincie se efVîci.uaijţ cu cea mal mare jirompUlanlinc ; lucrurile ce nu vor conveni se. prii mese înapoi. ALB. «St JOS. GRtî 7NI BAI7 ^ f Colţul Bulevardului cassa Graclanuţ. [ 'Tipografia Thiel & Weiss Palatul .Dacia*.