53C>lSr -A-TVUEiSITETjT^ ig • SI. VINERI I MARTIE. ANUL II. — 1877. »»’ IN TOATA ROMANŢA! IN STRAlNATATi: Ij. n. 4* . . « » * ^ 00 INSRRTIUNI SJ RRCUMi: u. SO litor» petit, pARin» IV, » b««l. >na III, 80 ban!, P« P»*”1» *•• * >•* B01 Becl»me * lrt »°I llnia- fuimăr In Capitali 10 bani. TIMPU -A^Xsrxj tstoitxri Sf primf'ac in itr&i uitate: La I)-nîi Ilaasen suin d Vogler in Vionna, W*lG»ch^.w^ io. A. Opjtflxk 1d Vienra, 8tuWnb\it^i t ; Kudolf MoBBt in Vienna, SeilerstAtt* 2; Vinctnt lîrdicka *n Vionna, TeinfalUtraaaP 17; JVMipp Lub in Vicnna, Eschenbachffooe 11; J* leang A Comp. In Pefta fi Hatas-LaffiU-BuUieT d Comp. in Paris. Scrisori nefrancate nu •« pnmesc. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. BIUROUL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI: PALATUL .DACIA.» Articolele nepublicate ie tot Arde. Un număr In Districte 15 bani. VLETIN TELEGRAFIC Serviciul privat al .TIMPULUI.* (Agenţi» llartu). St.-Petersburg. 14 Marte r rnl .Petersbourg llârald1 de azi dî-siţă zice, rorbind despre c*Utor'*Ke* lulnl IgnatiefT, ca se studinz* in cer-politice serioase, dacii n'ar srea loc ceda indărit Rusiei, partea Răsuni, ce i s'a luat la J> de a ceda nioî ca compensaţi*, insulele Dună-itunte in faţa Giurgiului. Berlin, 14 Martie, . Stosch, jefui Amiralităţi ţi a dat di- a. Să crede că d. Stosch ar fi luat a-IU decişi* in urma neunirilor ce s'ar dicat intre dânsul şi principele Uis-ak. Impîratul n’a acceptat încă demisiei Stosch; să aşteaptă decisia ce ra lin aceasta priviuţă. i r1 produce ţi axl ncînaerdndu-se cri In toate ti !•)• Londra, 14 Martie. nbagiol ziarelor angler.e prevede că •litera va accepta propunerile Rusiei, u oare-cari reserre, dar cari nu vor 9 natură a iuipedeca pe RasiA ca să d «armarea. Jr/icj constată că cele-l’alte puteri con-ca moderaţi termenii în cari vor fi tejute propunerile Rusiei. Conslantinepol, 14 Martie. 8 ore seara. liuistrul de poliţia este destituit, linsiliul de miuiştrii s’a ocupat ţi as-cu cestiunile relatire Ia ncgacîaţiuuiJe Ir.ntenegreuiî. Dar acordul intre Poartă i legaţii Muutenegrulul este necontenit obabil. Pesta. 14 Martie Camera deputaţilor.» Un deputat şerb rnelează pe guvern asupra demonstra' Ş|iil ir turcofile ce aS avut loc in Cn- za. preţedintale consiliului, răa-'i nd la această iuterpelaţiuue, se si |c a demonstra că ministrul de esterue ionarchiei Austro-Ungare n’a atins sen entele supuşilor slavi. Guvernul ungar i de acord cu Corniţele Audrassy, asu p-incipiilor, eari afl dirigiat până acum duita sa in timpul crizei cauzată de tinnea Orientului. Dânsul privesce ca o oria a sa de a lucra la meaţinerea pă cil. a ameliora soarta creştinilor din Tur. cia, a surveghia intereselo monarchiei In ori-ce circumstanţă şi iu contra orî-cilrnia Camera a acoperit acest discurs cu a-planse şi a aprobat prin votul 8âă politica Cabinetnlui. Londra. 14 Martie eeara. Contiliul de miniştri a adoptat în principiu ideea subsemnării unui protocol de către cele şease puteri mari. Corniţele Derby, secretar de Stat la de partamentul nfacerilor străine şi corniţele Schuvaloff, ambasador al R nsieî, disentă re-digiarea acestui protocol. TABLOU GENERAL al budgetului pe eserciţiul anului 1877 VENITURI Lei____h_ Contribuţinui directe . . . 24,210,000 — Contribuţiuni indirecte . . 28,127,000 — Venituri domeniale .... 17,013,208 — Poştia, telegraf şi căi ferate 7,452,147 — Produsuri diverse........ 2,411,929 — Produse de vânzări de bou uri ale Statului............. 1,790,000 — 81,004,2*4 — CHIELTUELI _____Lei.____b. Datoria publică............44,026,144 40 Consiliul miniştrilor .... 28,208 — Ministerul de interne. . . . 6,731,422 — , , esterue. . . . 95G,338 90 . , justiţie. . . . 3,315,372 , , culte.8,001,131 35 , , resbel . . , . 13,571,314 85 , , lucr. publice 3,723,831 65 , , finaiice. . . . 6,281,929 19 Pentru deschiderea de credite suplimentare................200,000ţ Idem eztraodere. 200,000( 40 ’°0Q 87,600,905 24 B 1 L A N Ţ A Venituri............... . 81,004,284 — Chieltuell............... 87,606,905 31 Militar!!,* mal multe eresil la care suntem datori a respunde : *) 1. Ese din pieptul patrioţilor de la Unirea Democratică strigatul : E-conomil cu ori ce preţ şi păstrarea unei armate naţionale. Bune şi frumoase sunt aceste cuvinte, dar sunt ele şi sincere ? Daca sunteţi pentru economii cu orl-ce preţ. pentru ce amicii d-voastra de la guvern a& cheltuit In ministerul de Resbel, pe eserciţiul anului încetat 1876, peste 21 milioane, pe când guvernul trecut, pe care '1 loviţi necontenit, redusese budgetul ministerului de Resbel, pe acel an, la 14 milioane ? In privinţa armatei naţionale pe care o doriţi, este bine sa vă ros tiţl o dAta, ca «a ne putem Înţelege, cum credeţi că ar trebui să fie armata noastră, pe care noi o găsim foarte naţionala, ea fiind a şezatâ pe vechiile datine ale Ţerei dar In fine cum credeţi ca ar tre bui organisata, ca s'o găsiţi naţională şi d-voastră, cel de la Unirea Democratică I 2. întrebaţi .Revista Militară,* dacă Înţelege a rămânea, pentru veci. In organisarea actuală, şi păreţi a nu fi mulţumiţi de resultatul ce p. dat, ba încă aduceţi, drept esemplu, concentrarea din urmă. Organisarea noastră militară, de şi Începută la an. 1859, ea şl-aluat adevărata el sancţiune, prin legea Deficit........ 0,602,621 34 BDCDRESC1 MARTIE Ziarul Unirea Democratică In nu mărul de la 25 Fevruarie, emite In Articolul săd, .Ceva despre Revista *) Articolele, ce .Timpul* le pnblică in chestiile militare vin dintr’o pană autorizată şi nu pot de cât a contribui ca să se facă lamina în această materie mnlt desbătntă; din partea redacţiei insă snntem datori a declara odată pentrn tot-d'a-una că în faţa itnaţieî noastre finanţiare, reduceri energice in bndgetnl ministerialul de resbel snnt necesare şi că acest bndget pe câtă vreme ţara se va afla în asemenea impregiurărl economice şi finanţiare, na poate trece peste maximal de 12 mili oane. Nota Red. organică de la 1872, şi abiaadtre-ut patru anT de atunci. In căt pentru resultatul ce a dat, el a fost din cele mal satisfăcătoare precum s'a probat În trei concentrări, dar mal cu seamă, În cea din 1874, In care chiar străinii cari ad asistat la manevrele trupelor noastre, afl plecat, augurănd bine despre viitorul lor. Daca cel de la Unirea Democratici n’afi fost mulţumiţi de rosultatul ce a dat concentrarea din 187C, aceasta nu e nici vina noastră, şi Încă şi mal puţin a organisărel noastre de la 1872. 3. Tineri de la Unirea Democratică se fac ecoul neconsciincios al acelor ce strigă necontenit contra armatei permanente. Să ne Înţelegem, o dată pentru tot-d’a-una şi asupra acestei cestiunl: Este posibil ca noi să nu avem artilerie permanentă ? Nu negreşit, şi probă că suntem cu totul lu acord Intru aceasta cu cel de la Unirea Democratică, este ■ ă sub guvernul de astăzi, aţi mers şi mal departe căci s’a adăogatmal de-unăzl In Cameră, două regimente de artilerie prin bugetul votat pen tru exerciţiul anului 1877, ceea ce cel puţin nu se potriveşte cu eco □omiile cu orr-ce preţ de care vorbiţi continuă. Credem asemenea că suntem uniţi In convincţiunea că tre bue să fie permanente şi cele-i'alte arme speciale precum, Geniul, I’on-tonieri, Uvrieri de artilerie şi cel de administraţie, precum şi chiar Infirmieri. Reraăne Cavaleria şi Infanteria. Pentru Cavalerie cine ar putea susţine că două regimente de roşiori reduse şi acestea la cea mal simplă expresiune, sunt prea mult pentru ţara noastră ? Dar acestea abia pot servi de şcoală şi de pepinieră de cadre pentru Călăraşi, cari vor lăsa Încă mult de dorit, pănă ce se va inbunătăţi rasa cailor la noi! In căt pentru Infanterie, convenim şi noi că s’ar putea fusiona cele opt regimente cu cele de DerobanţI, mănţinăndu-se numai, În cel mal mare complect, cele 4 batalioane de vă-nâtorl. Dar datu-ş'afi seama cel de la .Unirea Democratică* ce ar trebui pentru aceasta î Făcut-afl şi eom-binat-afl tot felul de budgete, precum cunoaştem că s’a făcut In Ministerul de Resbel de acel cari s'afi găndit de mult la una ca aceasta ! Mal ăntăifl, trebuesc complectate cadrele Regimentelor de Dorobanţi, şi e bine înţeles că acestea nu pot fi de căt permanente; avem nevoe In fie-care judeţ, ba şi chiar la fiecare plasă, de cazărmi, magazii, de îmbrăcăminte, de armătură şi de mu-niţiuni. Ar urma ca negreşit să se facă concentrări serioase, primăvara şi toamna şi chiar ca recruţii să şează sub steaguri cel puţin 6 luni de nu un an Întreg, spre a priimj cea mal indispensabilă instrucţiune. Şi toate acestea costă mult, dar fără densele Infanteria noastră n’ar mal exista de căt In cadre şi In efective mari de soldaţi, pe hărtie numai. Patriotică şi naţională ar fi urmarea acelora cari ar distruge ce avem astăzi, mal nainte de a pune In loc eombinaţiunea de care am vorbit, saă orl-care alta, care să presinte Insă soliditatea cuvenită? Pănă atunci, noi vă zicem: nu vă atingeţi de armata permanentă, care e singura şcoală a fostei noastre armate; şi mal adăogâra, ceea ce nu ştiâ cel de la Unirea Democratică, că armata permanentă aruncă, pe tot anul, In ţară, meseriaşi şi oameni cu ştiinţă de carte, şi deprinşi la cerinţele vieţel militare. In privinţa graţiosităţilor ce se inXUA VttWM. MAGHIARI Şl MAGHIARISM I) I (Urmar«). Noi, Romănil, avem vederile noa »,ln tocmai precum fie-care popor are In ceea ce priveşte viaţa, şi fia, care ne-ar judeca după alte ve-ll, ne judecă nedrept. Maghiarii ftrămit acum judecători, care chiar ’l t-. .« pot înţelege cu noi, de re-ce nu şti(k romăneşte. Chiar Insă «hid romineşt.e, el nu cunosc pe 1 tniănl, ast-fel In cele mai multe ca-|] ri, cu deosebire penale, le lipsesc ele-eutele judecăţii drepte. In aceeaşi i eiue puţinii judecători romăm, care I mai rămas, şi care ne pricep, cunosc şi ne ar putea judeca prese cuvine, an f08t aruncay ln II e unghiuri ale ţârei, unde nu sunt fciabill de funcţiune. Din toate a_ ceste nu poate urma alta, de căt că justiţia maghiară să ne facă im-presiunea nedreptâţel şi ast-fel să deraoraliseze pe împricinaţi. Chiar mal demoralisătoare e Insă decâtoril şi administratorii noştri să fie romănl, care ne Inţeleg.’ne cunosc sciă să ne facă trebile, dacă II susţinem din rodul muncel noastre. Cerem să ni se creeze o condiţiune 11 V«*I „Timjiul'* No. 41, 51 urmktoţrali administraţia maghiară ln autono-de desvoltare: judecătorii şi admi-rniile locale. Nu poate fi un lucru nistratoril neromănl jignesc desvol-mal elementar de căt acela, că omul tarea noastră In toată privinţa, pus In fruntea unei autonomii îna- Desvoltarea este temelia tuturor inte de toate trebueşte să cunoască stăruinţelor noastre; pentru aceea trebuinţele, capacitatea de prestare ministeriul, care mal ales ne supără şi natura oamenilor, pe care e cbe- e acela al cultelor şi al instrucţia mat a-i administra. In lipsa aces- n0I publice. Mereu ne întrebam : dacă tora chiar cel mal bine-voitor ad- e vorba de egalitate, căte din mi-ministrator Temăne incapabil. Gu-lioanele, pe care le plătim noi, se vernele maghiare aă urmat Insă ca eheltuesc pentru Învăţământul ro şi In justiţie; ast-fel nn le remăne măn? Nici o lescae!— A coasta nude căt să se împace că ideia, efi mal egalitate nu se ponte numi. noâ administratorii lor ne fac im- Vor zice maghiarii, că aşezămin presiunea unor oameni bine-voitorl, tele publice de Învăţământ, şi de cui dar incapabili, ori a unor capabili, dar râd voitori. In tot caşul el nu ne insuflă încredere, de oare-ce nu suut vrednici do dânsa. Aceste snnt cuvintele, pentru care noi am pretins şi pretindem, ca jn- tură şi nonâ ne stau la disposiţiunc. Egala Îndreptăţire ar consista In aceea, că şi noi, de o potrivă cu cel l’alţl, putem merge la şcolile maghiare. Apoi tocmai acesta e darul. maghiarii, că alt-fel e croit capul nostru şi alt-fel al lor. Ce poate netezi creeril lor, pa al noştri 11 Încurcă. ln viaţa sufletească noi avem căile noastre fireşti, şi el ale lor; şi nebune acela, care aşteaptă ca .plopul si facă pere. * înainte de toate Învăţământul este o operaţie intelectuală, In caro unul care scie, spune altuia, care nu scie. Ast-fel instrucţia maghiară pentru RoinănI este o absurditate pedagogică, de oare-ce profesorul maghiar nu poate spune şcolarului romăn nimic, fiind-că acesta nu ’1 înţelege l’entru ca să i poată înţelege, el trebnieşte să facă mal mult de căt şcolarul maghiar. Egalitatea pusă ln constituţiune chiar nici Intre copil nu esistă. In clasa I şcolarul maghiar învaţă ceva ; şcolarul romăn nu învaţă nimic, fiind că are să înveţe o limbă. In clasa II şcolarul maghiar înaintează; şcolarul romăn se luptă cu greutăţile limbel şi cu Urmănd ast-fel, ajungem la resultatul, că dintre cincl-zecl şcolari ro-înănl, care eraă ln clasa I, numai trei ajung să facă esamenul de maturitate. Aceşti trei apoi eraă mal norocoşi, dacă nu umblau Ia şcoală. Învăţătura a făcut dintr ănşil nişte capete încurcate şi nişte oameni fără de viitor hotărit. Romăneşte nu vorbesc bine, fiind-că ad fost siliţi să-şi facă studiile In o limbă străină. Ungureşte nu ştid, pentru că sunt Romănl. Ast-fel cel d’ăntâiu resultat al şcoalel maghiare este unora, care nu scie vorbi. Si tocmai atăt de încurcat trebuieşte să-l fie capul ca limba. EI a contractat ln scoală vederi şi chiar afecte, care nu se potrivesc cu firea lui şi ast-fel devine un om, care nu poate face mal bine, de căt dăndu-şl truda a uita, ce a învăţat In şcoală. (Tel. ram.) (Va arma.) de care no plăngein. Să înţeleagă cele, ce n'a putut Învăţa In clasa l.. T 1 M PUL adresează Generalului Florcscu. ne mărginim a declara ca uzate împii— tăi'iltl eo i se fac. Daca cel ile le Cnirea Democratică ni' avea o scft.il-tee de dreptate. ar compara budiie tele celor cinci ani de la 1871 — la GHICITORI PARLAMENTARE DStPTA, STÂNGA. CENTRU '). V. Nii este lucru uşor pentru un popor se supurl.e libertatea, rind nu este deprins cu densa. In latft ce in 1 S7f>, şi se vor putea convinge atunci trft In asemenea cale. el . st,o cuprins popoarele barbare s'ai'i superposat. daca s'nă cheltuit mal mult de-’fttdo ilusiun! 'are li aprind ca pul oft In anii precedenţi de la ISGG pftnă la n* 1“ 'l*’1'1 î1 lirl ce difimdtale. ori- , o-, . . . , . . . . 'ce pedicâ întâmpină. devine pentru 18(1 Ispmenea tara întreagă ştie in, 1 , . ,, . . • densul ocasuine de e sal ta re, de nu- ce stare a găsit (leneralul Florescu armata, şi cum a lâsat'o!- Se mal cualifirft tot tn privinţa armate, guvernul trecut de guvern vitreg. Noi respundem ci vitreg este guvernul caro cugetă la distrugerea armatei, fără de a 'şl aduce măcar 1 ocasiune de e sal ta re, de nu pacienţâ. şi voesce să dărlme totul şi nu crede că poate reuşi de a Im pinge obstaculile de tot felul de cftt d'a.sirpra societăţii romane civilisate unul peste altul in cftt constituia^ diferite societăţi civile. \şoa de e-semplu tu Englitera poporul Saxon cucerit de baroni Normanzi repre-sinta burgesia, iar Normainji cuce-< rituri le represintaă aristocraţia: |fie-care din aceste popoare repro silita o civilis.iţiune distincă şi difereau Intre dânsulu prin legiil iţi-nne. prin obiceiuri, pr n drepturi prin tradicţiunf. \ş' a şi in Francia Int'o ţară prin urinare, undo se gâ sese doue popoare de osebită ori- intftinpine In calea lor boeriiuea car>* prin revolnţiunl. prin lupte violente " i cu osebite civilisaţiunl ; doua care provoacă neodihnit şi teroare, sociehăţt politice superposate un: pftnă cftud din sgmliiiri In sgudiiiri peste alta, este de Înţeles că soci 'a o altă extremă, se cadăa-tatea inferioară constituită prin aminte că intr una din şedinţele par lajunge In prostraţiunl : atunci încep» găn lirea de o ri r-1 lamentulul Engless a zis de unul din tunoi Începe a bănui că poate sau membri sili cel mal influenţi, oft ud se contestau drepturile liomftniei că : , Romania are drepturi incon testabile. de vreme ce posedă 200 tunuri şi o armată bine organisată Să nu vie un moment fatal In care 9ă se zică : România numai are nici un drept, de oare-ce nu mal are armată! Urăm ca tineri noştri de la Uni rea Democratică sft cugete bine şi serios asupra acestor cuvinte ! — forţa lucrurilor, pun posiţiunea el lată cu descurajarea. \.in clasa distinctă de burgesiâ - (ca elementului civil) conduita sa . ori instituţiunile ce şl a dat, : unt greşite şi defectuoase; şi caută remediul. Ilupii agitaţiunile şi frământările prin care am trecut In curs de do-uă-zecl ani, lu care timp am experimentat şi mistuit cinci fonne de guvern, trei Constituţinul. doâ re voluţiunl şi vr o trel-zecl şi mal bine minestere, cu o consumaţinne enormă de oameni de toate colorile şi de toate credinţele, noi am ajuns astă zi îutr'o stare In care nu mal credem in nimic şi In nimeni. Ne Încredere In oameni, neîncredere In _ _________________instituţiunl. iată bilanţul nostru no LA ADRESA D LUI MINISTRU CHITU litic. Toate legile şi toate insti'tu ţiunile ni se par lanţuri şi legături D-nu ministru de culte şi instrucţie publică a făcut In mod oficial inaintea Camerei, cftteva declarări inesacte relative la predecesorul săQ în ministeriă d-nu Maiorescu. Neadevărul declarărel d-lnl Chiţii precum îndată se va vedea, este aş: de uşor de constatat. In cftt ne mirăm numai de imprudenţa d-sale şi lăsăm cu totul la o parte chestia de convenienţă faţă cu un predecesor. Frima inesactitate. La interpelarea d-lul deputat Furculescu asupra de3 titnirei profesorului Spiq, d-nu Chiţii răspunde că numirea d-lul Spiq a fost una din numirile ilegale făcute de d-nu Maiorescu. cave ne sugrumă, şi de aceea vedem acea turbare In spirite care voesce se dărlme totul. Este o nenorocire această furie de destrucţiune. dar ca orl-ce nenorocire va produce efectele el salutarii prin reacţiune liniştea se va restabili pentru că o societate nu poate trăi In stare de agitaţiune, în paroxysnnt continuă De doi ani de zilo trăim Intr’o crisă care s a alimentat in parte ş din greşelile noastre şi-a crescut prin coaliţiunea ambiţiunilor şi a pasiunilor de tot felul. In asemenea stare de lucruri înţelegem foarte bine ca oameni cugetători şi de valoare, precum sunt confraţii noştri dela îngrijire starea psychologicft, nnor- Insă d-nu Spiqa fost numit prin Prtssa, să fie preocupaţi de grijea de ordinul No. 2399 din 2 Martie 187-lJa lua iniţiativa şi de a lucra pentru şi d-nu Maiorescu nu a intrat în a deştepta In inimile oamenilor des- minister de cftt la 7 Aprilie al a-curagiaţl. simţul de dntorie, ca să’l celei an. Fără a mal esamina dar, dacă numirea a fost legală saă nu, rămftne constatat, că ea nu se poate atribui d-lul Maiorescu. A doua inesactitate. D-nu Chiţu a adăogat In aceeaşi şedinţă a Camerei, că acea numire ilegală a d-lul Spiq este şi ea unul din puncturile de acusare al comitetului celor 7 In contra fostului ministru Maiorescu. Noi credem comitetul celor 7 capabil de multe lucruri, dar nu l credem capabil de a imputa un act săvfirşit la 2 Martie unul ministru care şl Începe funcţionarea la 7 Aprilie. .1 treia inesactitate. In espunerea sa de motive la projectul de lege pentru patronatele scoalelor rurali şi eforiele districtuale, project re tras mal pe urmă, d. Chiţu mărtii riseşte, că 1 a luat in parte din Le gea asupra învăţământului proiec tată de predecesorul săă. dar că D-sa propune, ca numirea patronilor să se facă după alegerea consiliului judeţean, iar nu după desig-narea prefecţilor, precum cerea d MuioreBcu. Iţii aceasta este inexact. IJ simplă privire asupra artico lulm 83 din proiectul predecesorii Iul său ar fi arătat d-lul Chiţu, că .patronii scoalelor rurale se nu mese de minister, după propunerea consiliului general al judeţului lor. îndemne a se pune le lucru spre a se uni ca se reformăm şi să întărim partidul conservatorilor Nu înţelegem însă şi nu credem că este bine a procede prin divisi-unl de clase şi de interese, şi a pro clama un partid al bulgesiel. supe rior In inteligenţă şi In patriotism Burgesia. in starea societăţii n6s- representantă a se fie In luptă cu societatea supe vioară, cuceritoare, cu societatea politică. şi lupta să se prelungească pftnă ce amândouă societăţile se a jtingă la o egalitate definitivă. In ţara românească asemenea fenomen nu există, n a existat şi nici avem vre o urmă. Suntem dar în tot dreptul a zice şi a menţine afirmarea noastră că o burgesie ca clasa politică nu există şi n a existat a noi. Clase sociale sunt şi dorini se fie din ce în ce mal multe şi mal pronunciate, căci existenţa lor denotă activitatea socială. Dacă voiţi să numiţi burgesie, In lipsă de alt cuvânt, acele clase ale societăţii In care se concentră cultura şi inteligenţa ţârii, sunteţi liberi să o faceţi: Iar cel puţin nu o representaţt ca liostilă saă victima partidului conservator; şi renuneiaţl la fetişismul l&mocrnţil. Nu căutaţi a întreţine livisiunl factice care nu pot de cftt să falsifice judecata publicului nostru Pressa ar face un adevărat serviciă. Iaca ar voi să scruteze cu mal multă să se pună stavilă. Hoeril ca toţi cel’l-alţl liomănl, cftţl sunt onorabili, muncitori, inteligenţi, capabili, oa meni cu stare, aii şi iei locul natural In mijlocul acestil burgesil. daca burgesia este. (►esenţa boerilor in mijlocul burgesil, II dă, credem noi mal multă valoare, mal multă autoritate şi prestigiu şi o face -ă fie conservatdre. să fie un partid de ordină. Asociaţi unea lor este causa că partidul radical se întărită aşa de râit contra conservatorilor. în cftt să nu se sfiiască a le atribui toate iufamiile. Ne pare râft că contradictoriii nos tru de la Fressa na avut acest miros politic: şi cănd vin^ de împarte pe conservatori în boerl, trftndavl partisanl de privilegiurl. şi al tini purilor de întuneric; şi |n bugesl muncitori, singuri liberali, singuri amanţi al progresului şi al lunnnel. el face t.rebile radicalilor şi cade în păcatul în care aă căzut d-nit Co gălniceanu, Epureanu şi alţi care n'aft cules din alianţa lor cu radi călii de cftt decepţiunl şi afronturi dupe ce aă desorganisat prin pro-nagande şi prin imputări violente partidul conservator eăruia’el aparţin de drept. Acesta este oare^re-snltatul la care voesce să ajungă şi Pressa cu clasificarea de centru, cu Imputările ce ne face că voim privilegiurl, să desorganiseze şi mal râă partidul? N’avem oare destule ruine pe cftmpul nostru politic? mal tre-bue oare şi altele ? Şi avem oare aşa belşug de oameni politici In ţară, In cftt se putem da la |o parte, să aruncăm la mardale pe pretinşi pri DIN AFARA. - Rusia. Ziarele din ţerile apus urmează a căuta să se Iftmure.i asupra misiuoel generalului Ignat .Weser-Ztng- susţine, de-o-pot cu mal multe alLe ziare, că scopul Iguatielf este de a hotărî pe pută europene să observe o neutralii bine voitoare. Spre acest scop ft ralul lgnatielf va avea să tncre ţeze pe cabinetele europene ca pi resbelul contra Turciei Rusia nun a realisa nici un interes materii? că nici In caşul, cftnd ar lua bl inţft asupra Turcilor, nu va cen| i se ceda ver-un teritoriul, cl se mulţumi cu Înfiinţarea unul 8 bulgar sub suzeranitatea Porţii Turcia. Alegerile de deputaţi s'j efectuat. Cu deosebire în Constij tinopol, saă ales cinci mohamed) ministrul de Finunee lusuf-I’aşa ued llevfic. Aii Efendi şeicul den şilor. Alimeil llelitn Efendi şi llasi Seliini Efendi. Dintre creştini s’i ales trei armeni, un grec şi un i raelit. flrocil nu sunt mulţumiţi resultatul alegerilor. In curftnd vor face insă none alegeri, de oai ee cinci dintre deputaţii aleşi, 4 deosebite consideraţiunl, aă reful mandatele de deputaţi. „Fremdi blatt* primeşte din Constantinei ştirea, că număr de căt după ce c< puri 1 e legiuitoare se vor întruni, vernul otoman va fi interpelat cestiunea conflictului cu llusia provocat a respunde, dacă sta re,i indecisiune va mal duia încă ii vreme şi dacă va fi resbel saă p: Negocierile cu Munteuegrul pai nu dnce la resultatele dorite. Del ! cţ atl vilegiaţt ? N'ar fi asta o parafrasă a acusaţiiinel a dol-spre-zece tnini-jgaţil muntenegreni în conferenţai stri î Nu vede anonimul autor al ar-la 9 Martie uă arfitat lui Savfe ticulilor Presseî ce combatem, ca selPnşa motivele pentru care pacea i face scholiastul complesent al comitetului de şapte, acest noă cap mală, maladivă In care este căzută societatea noastră, să studieze ceea ee d. Cogălnicianu a numit mal de nnăzl, în Senat, sitnntiunea. In adevOr ce vedem astăzi că se petrece la noi ? Avem instituţiunl le lin liberalism nemărginit şi netă găduit. Porţile Sanctuarului libertăţii sunt larg deschise pentru toţi, pentru tot omul laborios şi inteligent. de Medusă ? Lepădaţi, pentru Dumnezeu, nisce prejudecăţi care provin din o ren educaţie politică, ce am priimit toţi admirănd fără socoteală revoluţiu-nea Franciel. Căutaţi se cunoaşteţi cit mintea limpede şi fără preocn părl francese ţara noastră, condi-ţiunile noastre proprii de existenţă-lepădaţi haina de care vorbea mal de-ună-zi d. Ioan Brătianu, care nu ar fi durabilă, dacă Poarta nil ar corda concesiunile ce se cer de dânsa. Savfet Paşa se opune ln( NI RepresentanţiI regimului vechili an-|est,e făcută pe talia noastră; fiţi terior, nu şi aă reservat nici un pri vilegifl, nici o posiţiune excepţională: tusiunea Intre diferitele clase şi interese este complectă, şi exprimată prin principiul egalităţii tutulor Ro-mftnilor înaintea legir; şi In loc să ne ocupăm cu toţi a face ca acest principiă să dea roadele sale pentru binele comun, pentru progresul tre nici poate forma o clasă, şi nuŞ*1 civilisaţiunea neamului, ne nrun-este o clasă nu este un partid politic "Am Intr o luptă ile Incriminări, voim distinct. Burgesia la noi este mal mult nn strat, o treaptă a societăţel. o stare de oameni In care intră fără o-sebiro de provanenţiă. toţi acel care se facem din oameni cari, represintă principiile de ordină şi de stabilitate, din conservatori, nisce părin politici, să le tăgăduim ori ce drep turl de Împărtăşire la conducerea aă o cultură intelectuală, care se o-afacerilor ţârir, divisănJ societatea cupă cu industria şi cu comercial. 'n clase de învinşi şi învingători, care ocupă funcţiuni publice, careţi cine face aceasta ? Bărbaţii dela esercită profesiuni liberale, proprie- tarii. capitaliştii; este partea naţiunii cultivată, care sâ recrută pe toată ziua şi neîncetat prin munca şi prin activitatea intelectuală. Nn Pressa care se zic, şi seim că sunt conservatori, care au luptat cu noi limpreună. şi nă luat parte chiar la greşelile noastre, fie din ştiinţă fie din neştiinţă: aceasta nu ni se este o clasă stagnantă, despărţită; l’«e nici drept, mcl prudent şi. — le restul naţiunel prin drepturi şi se ne erte a le o spune — nici laturii speciale, cu o posiţiune civilă 'articulară. Nu poate dar eu elasticitatea condiţiunilor In care se formea să. să constitue im partid politic prin nunii democraţi. Fetişism, şi iar fe natura el o găsim în toate dTrecţiiJrişism! fetişism revoluţionar, curte-nile, şi In dreapta, şi In stftnga şi'sanerie de popularitate, in centru; nu poate fi estliwiv in*ă le vină la socoteală radicalilor. leal. Şi pentru ce o fac aceasta? Pentru nenorocita ambiţiune de a se lin i din aceste părţi numai. dir care pentru conservatori nu me Noi Înţelegem ori ce luptă de idei, suntem Insă In drept a cere ca să se facă In marginile adevărului, cel puţin cănd este vorba de declarări oficiale relative la chestii de fapt. In ţerile unde a avut o existenţă rită onoarea celil mal mici atenţiuni distinctă, pftnă In timpi noştri, unde Burgesia remftnă il are trebui nţ;-•i început a se contopi cu cele-l'alte să se îmbrace cu fota democraţiei clase, burgesia era expresiunea unei ca cu o etichetă de paradă, căci este stări politice, unei stări socialo ce din natura el democratică, de oare era resultatul invasiunilor barliare.ee toţi Romftnil din toate straturil Ptiu aceste invasiunl, care aă lnce-j'mcietaţii Îşi găsesc locul In rftndu- rilc el. loc care tot-d a-un i este ono valul fiind că 1 pot dobânili prin muncă şi prin inteligenţă, fără să conservatori romftnl simpli, căcicon servatorl sunteţi şi nu puteţi fi alt de căt conservatori. Lăsaţi centru şi frica banală de privilegii pe sea ma Francesilor. Centru........In ce? şi pentru ce? Co rol puteţi juca Intre noi conservatori şi Intre radicali? ... Să ne Împingeţi pe noi la progres, şi se propriţl pe radicali de la revolu ţiunl ? Dar cănd noi conservatori ne am opus progresului, cănd am fugit Je progres T Vot să o zic eţi aceasta cu care lucrăm împreună de zece ml ? Şi ca se popriţi pe radicalr de a revolnţiunl, ce autoritate aveţi? Cftnd afişaţi, ca o ilevisâ politică pentru centru, democraţia, fiţi siguri că nu veţi ajunge la nici o isbândă cu nşi, pentru că el sunt mal democraţi de cftt voi. Burgesia pentru iftnşil este — ertaţi-ml expresiunea cam banalii — turtă dulce. Pentru radicali, democraţia este eleni nt.ul politic principal, suprem; şi democra ţia este vulgul ignorent şi brutal lenumit de dlnşii popor. Acestui e-lemtut voesc rn fi cu I i Iii dea supre maţia politică şi s aă pus pe cale a 1 Orga nisa In ralanstern. Central, daca se simte o misiune le Împlinit, ar trebui sâ părăsească ■Ararea clasificărilor puerile de par-lid. sâ puie mftna pe rana societâ ţel, se vezâ unde este buba şi să ne muncim cu toţii a o vindeca. Noi put cu sfirşitul Imperiului roman. (Veil .Timpul' «lela 1, 8, 25 ţi 28 Fcvruarie) unii nu ne vom da In lături. Vomu mare sensaţiune cu deosebire l| arăta undo credem că este rana şi eoniptâm pe concursul Press?i. Sâ nu reducem Insă iliscuţiiinca la propor-ţiunl meschine de partide fără sens şi fără valoare, ci sâ o ridicăm la înălţimea marilor interese sociale C. N BrAiloiu. declarând că cedarea oraşului şicl, a teritoriilor despre Albanial a portului Spizza nr provoca un O rent periculos In opinia publică iii Turcia. .Biuroul Reuter* publică o depei a lui Savfet Paşa către ambasad] rul de la Londra Musurus-Paşa. j această depeşă se accentuează hoţ rlrea Porţii de a introduce toate r formele. Reformele sunt de douâ q tegoril: unele vor fi introduse n mai de către guvern, eară In pi vinţa celor-alte va hotărî parlamei tul. fîuvernul va introduce geanda' meria. va aronda cantoanele, va ai mite pe creştini şi israeliţl In i-stitutele militare, va interzice c< chesilor colonisârile In mase, form râii de trupe iregulare şi purtar de arme fără de autorisaţiune, i •Ja amnestie insurgenţilor, va asigui libertăţile de cult, va scuti de iu posite pe districtele careaă suferită resbel ori de insurecţiune şi va reci noasce dreptul de proprietate a erei tini lor. Afară de aceasta se vor pr( spnta parlamentului proiecte de IqJ li] privitoare la presă, In jurisdicţii) la administraţiunea comunală fi ? budgete. Grecia. Noul minister sa compui In sfîrşit şi anume: lWigiorgios eâ terne şi adinterim interne, Levi.il finunee. Antonopu?<,s justiţie, 'I vroinichalis resbel- Zoobios marină Rangabis cult»’ instrucţiune. Se asigură lnsâ- ch n°ăl minislffl va urma politica inaugurată de cătrl fostul cabinet. Francia. In şedinţa de la 10 Ma* tie a senatului Dupuv de Lome I fost ales Cil 14 2 voturi senator i* rinţâ contra hu Andrâ, care na In trnnit de căt 140 voturi. Această a legere a unul bonapartist a produ ebire l| l avu4 îsftndul ercurile republicanilor mal • ţi. care atacă pe senat acusfl le a fi adversar al republicel. După ce a conferit uial ndese-ol .'ii Generalul lgnatielf. corniţele Şti valolî Ba Întors la Londra şi se asi gură, că va avea să facă guverni TIMPUL ţnglesoarpşi-cari Împărtăşiri. care pregilti terenul pentru Genera lanntiell. frbia. ,1'olit. Corr|>.‘ pnblicA clin ■rad urm&tonrele detaiurl usu-l^itua^iunel din Serbia : 1 >istrictele Alexinnţ, Zaielar şi de la Berlin. Tot aşa şi pentrn celo alte centrurî. D. Sturdzn propune un amendament ca să se suprime ataşaţii de la Paris, Viena şi agentul comercial de la Varna. O. Sturd/a. Principele Ghica v'n spus cum din cifre mici se pot face sume enor- Se îndeplinesc formalităţile ordinnre. D. Prim Ministru presentă proectul de lege pentru modificarea legii timbrului. Se trimite de urgenţă la tipnr. 1). Ministru Cultelor citeşte un mesagiu pentru fixarea contingentului armatei D. Fnrcnlescn : Am să arăt d-lnl mi- • • me. De aceea eil vani propus suprimarea nistru de finance cum să sc facă economii m/evat nil suferit a furii «lin sen- 4 ^ ^ ‘ . 1 ' . ■ „ ..... . , , ’ iii • | ■ . , ataşaţi or. Am fost şi eu agent nproApeşi sa se echilibreze bugetul, u in urma resbelnlul. Alexinatul . . ‘ .. , , * I . . . . , .trei nul la ConsUntinopoli şi amvC/.utcă (Bravo! a planşe) trei Consta n tinopoli im viG.ut că Ar «ape cu deşii vNrşire ruinat. e;iril . . .. , , 1 , • ■ . , , . iici'şti ataşat! nu sunt de nici o trebuinţa ci irul şi Kmnzeviiţiil In cea mal „ “ f ' ' . . oi- ,A„ „„„eiici nu aii să lucreze nimic. Ministru fi parte art ars. Sunt vr o 10(1000 n luna August scupcina va avea se convoace In sesiune extrnor- . . Portuirn iei In Constantinopoli nu aro pe uni filril de lira nil şi fii vil cilii;» ' , . . . . v ,,, . * , . , . : 1 lângă densul nici un copiat macar. El si «nivernal a luat mPsuvf sure a * „ . .... .... , ■ , nir lucrează şi şi reprcsinta tern. t mi.l ca Ift li oraşele şi vro 200 de sate ® . , . . *. „ , , . dara aceste funcţiuni sunt o sinecura pro- e a da adăpost acestor oameni. • , pun suprimarea lor. D. V Laliorari. Din n« norocire d. Surzii . , . , i , . . mi-a luat înainte şi 'im pnre bine. Ea a- ar;V Înainte de toate parlamen-i , . , . . . ..... 1 Iveam de gând sa propun tocmai acesta u» h Invitat a vota un Impru ... _ , . „ . . f, . . inoditlcarl, ş- zic ca nu pare bine peutru de 24 milioane. In urmii se vor . 1 . 1 ... , „„ci daca le-aşi fi propus eu de sigur nu masuri pentru reducerea arma- .... s ar n primit. Ader dara şi eil cu totul la amendamentul d-sale. D. ministru de esterne. D. Stnrdz.a a permanente. In cilt bugetul sil ăzut cil fiO proeente. pstro Ungaria. In tot cursul ieşim Turco-Serbesc Anstro-Unga-Iştiind Iu urma efiror instigaţiunl lotârlse Principele Milan a dea resbelul. observă o atitudine Tvatfi şi chiar liitru-cflt-va ostilă v cu Rusia. De cănd s’a încheiat i pacea cu Serbia ambele Curţi ce In ce se apropie una de alta 0 «sigură, că partidul militar din na a asigurat pe Guvernul Ru- ri va stărui ca Yustro-Ungaria Abservo o neutralitate bine-voi-«, dacii Ţarul ar fi silit să de- 1 resbel Turciei. SEITA.TTJIj- .SV im fa de la 26 Fevruarie 1877. «eşedenţia d-lnl Vice-preşedinte loan propus suprimarea ataşatului de In Viemi Eă cred Insă că acesta este de mare importanţă. Se poate ca la Constantinopol, să nu aibă de lucru dură la Viena are şi are prea mult, fiind-că acolo avem multe interese comerciale şi acest ataşat ţine comptabilitatea. Se pune Ia vot luarea in considcraţiune a legel şi se primeşte. Se consultă Comitetul delegaţilor asupra amendamentului d-luî Stnrza, şi d. raportor Cogălniceanu declară că : Comitetul delegaţilor a primit amendamentul, d-sa insă '1 respinge. Noi avem cele mul mari re-laţiunl cu Viena mai întinse de cute cu orl-care altă putere. Nn este zi ca agenţia noastră să nu aibă eorespondeuţe mal cu toate autorităţile locale. La Paris ase- 1). Kurculescn: Le voii! desvolta chiar mâne ! Adunarea, fără a lua o decisiune in privinţa aceasta, ia in desbatere proectul pentru reorganizarea Curţii de ComptnrI. D. raportor N. Eleva dă lectură rapor tulul comitetului delegaţilor relativ la a cel proect. D. Stnr/.a in cestiuuea prealabilă, zice că acest proect va suscita discuţiimî furtunoase şi lungi, şi pe când Adunarea a hobârit a termina cele-l'alte legi bugetare urgente, acum vede cu se ia in desbatere modificarea totală a legii Curţii de conturi care va fi numai peutru 1878. Cere punerea la ordinea zilei a legii comunale sau de prvstaţiunl. D. Mauiu este de opinia emisă de d. Sturzii. Urmează in privinţa aceasta schimbări de cuvinte, întreruperi şi esclanmţiunî din menea avem o mulţime derelnţiunî şimullpurten d-lul Eleva, Cantili, Stnrza etc. întâia tinerimea noastră care se află acolo în numer dc sute. dinţa este deschisă la 2 ore (lupă al. Cogălniceanu raportorul legel pentru nisaren ministerului de Esterne, face scut Senatului modificările ce a adus el legi. D-s» motivează redocţiunile pe oriiîî, arătând că şi alte state mici. Grecia, afl fost constrânse Bă reducă aiul repnsentaţiuneî lor în străină- tonia remâue asemenea un agent, ^e Legea in total se ndoptă cu majoritatea * ast-fel douî agenţi. Se mai face încă ^ 3Q votQrî contra , oromie, prin redneţinnea agentului din D Stefan Be)u raportori d5 citir(S rft D. ministru a resiatat foarte mult, por,u]uj osupra ]egeî pentru mr>812caiea insă ca şi d-ioastră vă ieţl uu'ml0r articole din legea organică a curţei iine pentru a roga pe d. ministru »â dg Casaţinne. ească această suprimare de oare ce D De?lin cS nr fi trebuit să se innile noastre cn Serbia sunt foarte consulte şi Curtea dfl CaRftţie asQpra a. cestor modificări. Col. Costa-Forn. Combate modificările| D millistrQ jnstiţiei zice că această lege ,eî să se reducă agenţii cari sunt ofunfţian; Acestfl fnacţiunî g.aQ snprimat drie a naţiune!, şi pentrn cari am a- pentrn ^ g.aQ RÎgU de lux la Casaţie. Tri-işa mare dificultate până să ne fi® bunnlele aii mal mult de lucru pentru că noscuţi. pe |,-ingg contencios nO şi jnrisdicţiunen incipele D. Ghica. De 18 ani de când ?j cu toate agtpR loate iDCrări|e la desbatvrile parlamentare am ob- ,0 fftc CQ u„ nun)?r nlic de fDucţio. La Varua într’adevăr nu avem nici un interes, insă avem la Salonic. Şi acolo n-vem mnlte interese, interese scumpe căci este vorba de Românii ce locuesc acolo şi de salvarea Românismului care £este atât «Ie ameninţat de elementele străiue. D. Stnrza. Acel ataşaţi nn’î putem ţine de cât pentru vanitate şi eil combat vanităţile ori unde le găsesc; le combat in representaţiunea noastră iu străinătate, le R«mune agenţia de la Constantin o-coiubut in arniatn şi ţn fine orJ unde ele sfiinţândn-se nn secretar. I n alt a- sunt de ent o sinecura, e.te pentru Paris şi Londra; inca uni g(j pone yQt nuiandamentul ?i >entni Petersburg şi Berlin; la Viena »« primesce. in project. D-bb zice că uu trebue n a se face economii de câte-va roii nu este de cât o lege de ecouomil, făceu- du-se prin ea numai oare-carî reduceri de t că se combate in tot-d’a-nna orî-ce economie se propune sub pretext că ceea ne ra scăpa din îucurcătarile fi- narî. Credeţi deră, d-lor, că se pot face a- ceste reduceri şi că legea aceasta nu jig nesce nici de cum interesele justiţiei, când are. Acest raţionament mi se PBreace|a care e interesat vă spnne că e bnnăî 0, căci fie-cine poate înţelege că mi- [)npft 8. ministru justiţiei mal iad cu- leconomiî adunândn-se poate să se rea- T^ntn| dd Lnn?eann, Deşii,., Bell., şi Iorgn urne însemn . n) a întreb pe o ^adn cnr| conib:it legea şi d. Star/a cure •ilul meii amic d. (yost ttorn, care tre- .. . ^ ■ snRtine ii ne fie mândria noastră: a avea mi D lor(?u iliidu propane ca în loc de a ' la Berlin, ori a avea budgetele echi re,]uce numărul tuncţionarilor sh se facâ i ? Ed cred ca cu acest din nrmS X n« patern mânrefecţifor şi aceştia primarilor un nuni?r oare-care de timbre; cel puţin timbre fixe de 1 fr. şi de 50 banf, şi timbre mobile de 10 şi de 25 bani, de care se simte mai multa necesitate prin comunele rurale, j>e care locuitorii se şi le ponta procura de acolo. Scandiluri. Aflam cu regret câ preşedintele trib. Botoşani, s’u v?zut pus în neplăcută porţiune d«* a da afara din suin şedinţelor, pe d-tiiî Dmiitrie Miclescu şi Constantin Bobeica, ambii deputaţi din majoritatea guvernamentala. Asemene ne •e spune ca preşedintele trib. Vaslui a tun ltratn t in audienta publica ţ»e un domn avocjit. Cum vedem anarhia dom-nesec iu plinu putere. (Curierul Balaş). Opera din Bucuresoî. Ni-so spune ca »Preuniblându-se, intra într’o brutărie şi cu ni pâra o pitnşcâ. Şezend apoi in uşâ, ca sil ’şî inâuunce pânea înainte d’a pleca, vfzu câ se aprojne de el un câine, care ’1 fâcu ph înţeleasa câ dorea şi el o părticica din pâine. Amicul meQ îî aruncă îndată câte-va bucăţele.* — Este câinele d-vostraV întrebă el pe brutărea^ă. -■ Nu, — răspunse ea, — însă mal totă ziua ’şî-o petrec aici, şi mereu cere par.Je de la oamenii care trec pe strada. Parale? Ce fiice el cu ddnsele ? 9— O! d-le, scie el ce Ba facă... Intră in prăvălia mea şi cumpăra prăjituri.* .Amicul meO, dorind să verifice cele Spuse, cari ’I păreau de necrezut,’ se de-pnrlâ în stradă. Câinele îl urmă, cereudu-I *ce-va* cu toată elociuţa de care este capabil un câine. Amicul meQ îi dă un peny ; inteligentul animal îl lua îndată îndreptau duse ca nn vechii! muşterii! spre brutărie, unde ’şî puse amândouă labele de dinainte pe tarabă, întinzendu'şî botul cu moneda brntăreseî. Acea il dă te o pSine gram; telul acesta de pâine, ne plăcândn’f, câinele *şî strânse mal mult iu dinţi moneda. »Brutăreasa jjhici atunoî ce dorea câinele, şi ’I adase o farfurie plină cu roez de pâine. Aceasta o cerea şi el, căci in-dată lasă moneda din dinţi. Cum termini se depărta încet. Amicul nieQ îl urmări şă vC/.u mâneai ul acesta repet in du-se. ,Se vede, adaogă corespondentul ziaru-iiî >Spectator€, că acest câine a trebuit să înveţe într’un mod oare-care întrebuinţarea banilor, dacă a njuns el să înţeleagă că cu aceşti bani îşi poate procura nn numai mâncarea, dar şi mâncarea după plac. ,Este iar de însemnai, că el nu cere de cât pentru densul, şi nu după vre uu ordin hI stăpânului s?il sad »] altei persoane, care să-l fi dresat la ac^st eserciţid.* Bl LtiTI.X METEOROLOGIC Temperatura.— In noaptea de Marţi 1 pre Miercuri '2 Martie, teriuonietrograful ''a scoborit la 12 grade, divisiunea centigrade, sub 0. Aceasta a fost maximum de ger, in iarna aceasta în Bucureşti: — La ca mp de signr că *Q fost vre o 2 sad 3 ore, la umbră, I grad l-nu Francheţii cere a1 se resili** con trac-de per maţ n,^|ţ tul ce încheiase cu ministerul Instrucţiei Astn/î, Miercuri 2 Martie, termometrul publice. Regretam acesta decîsie. Se poate1» marcat la 11 ca împrejurările critice, in privinţa criseiLuk pecuniare, să fî influenţat asupra între- Înălţimea barometrica este de 7M prinderel d-lol Francheţii ; insa cum a- | inie fire adică cn 9 mii. sub variabil, ceste împrejurări trebye su înceteze odată, a. Sc. Ghic*. nnonriele anini llr.fiel mK asia •• • li •!/» i e X TIMP UL ' 111 MARELE MAGASIN DE HAU CONFECŢIONATE PENTRU CAVALERI în Palatul „Dacia” (colţul Mogosoiol şi Lipscani) sub lirma R % T 3 ■ €ft «3 IA SERV1C1D PROMPT. ESTE IN TOT-D’A-UNA BINE ASSOBTAT. PRECIDRI MODERATE. CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEVISE Buckartueî, 2 Murii* ÎS77. VALOAREA CaroU Offtrlt» Prscifl floot Obli*. Rurale . 10% 1864 »4'/j 8S>/» 84? » » , la sorti --- --- Impr. Oppenheiin 8^/0 1866 --- --- Obfig. Doiueniale 8"/o 1871 7(5 7d> /, 7S>/«' k , pşite insortl --- , Cretlit foac Rur. 7% 72 72V, 72V, , Credit fonc. Urban --- «I --- Impr. Mun. Cap. 80% l?75 --- 72 --- IVnsil (800) don&ntlă fr. 10 100 105 --- AcţilCăile fer. rom. 5% 1868 --- --- --- , priorităţi 6*70 1868 --- Dacia C l# de Awif?. Act. (fr. 500) 8% l87i 250 --- ” Romani» C*u de Assip. AcL (fr. S00) 8% 1873 60 --- Mandate ........ --- --- Impr. Municipale fr. 20 --- --- --- Act. financiare Rom&ne8% --- Căile ferate Ottomane Act (fr. 400) S'Yt --- --- --- Kenta Românii...... --- CCPOANE Oblig. Ruralep. Octomb a. 0. --- --- , Pomemale .... --- 97 97 , Fondare rurale . . --- --- , Comunale «... --- “ --- deviee Pari........... --- 9935 M.irseille........ --- --- --- Urju-'.es........ --- 9936 --- --- --- --- Londra ......... --- 25031/, 2702 Iv'rdp'1 l* micul..... --- --- --- n.nmbarf........ --- --- --- Ain«t#r Uai....... --- --- --- \riena......... --- --- --- Berlin......... --- 1121/, 1221/J Lipsea ......... --- --- --- Rscoiupt........ --- --- --- Lira Ottomană...... --- --- --- --- --- --- Agio c. Argint....... --- --- TMI-A.G-^SXIîTTJIL, SE AFLA IR CALEA M0G0SI0E] N° 20. ViS-A-VIS DE GRAHD HOTEL DE BULEVARD CASA GRECEARU % prima societate iii viena pentrn razarea le olanda si Mlitnri ia licMdatinne aduce la cunoscinţa onor. ei comitenţi că tote filialele aflătore In România trebue să fie desfăcute irevocabil până la Pasci. Acesta circonstanţă pe deoparte, şi cursul cstraordinur ilc mare al aurului, ne pun In posiţiune (le a putea reduce încă CU llllllt presurile deja forte eftine. spre a da O probă fiecăreia de eftintltatea la care pOnfi acuma n’a ajuns încă nimenea. O concurenţii vină ea de oricare parte, este dar illisorie, cftr.l lu lîmuresrl n a esistat Încă penă acuma o desfacere aşa de adevărată şl serioşii. Spre dovada mal mare a celor (Jise de mal sus să se observe preţurile curente reduse şi notate mal jos şi mal benefieiătn şi la cumpărări de 50 franci 3°/o la cele de 100 franci 5°/o şi la ce'e de 200 franci 10 °/o. Representantul Societăţai fabricai de Olandă şi Albituri Preţul curent dupe scăţlămentul de 4 9 in Ii L r G G li A F I h A eţit de snb tipar POESII de N. SCURTESCU Se află , Olandă a..........., 3 00 , 1 > , , de Uumburg . , fi — , 3 , engles. cu bord. col. tivite , t 25 , 2 t i) 50 Prosdpe şi Şervete a '/, duzină fr. 8 50 fr. 13 -8 — 1 I 25 17 — URSUL V1ENEI 11 Martie (st. n.) 1877. Metalice......................... 08 — Naţionale........................ 67 50 Renta in anr......................71 05 Lose............................ 109 25 Acţiunile băneai................ 825 — Creditări....................... 149 80 Loudon........................... 123 75 Obligaţiuni rurale ungare ... 74 25 > temeşvar............. 72 25 , transilvane .... 70 90 Argint in mărfar!................112 10 Ducatul........................... 5 85 Napoleonul......................... 9 871. Marc 100..........................GO 70 12 12 ProBope de aţă curată > » damasc............., Şervete de masă............., > , damasc............., > , , engles ...» Feţe (le mese a 1 bucată Pentru G persone albă de aţă . fr. G 50 fr. > , > i , damasc , 10 — , s »» » , 20 — . > > qual. I., ,33 — , Pâtujărie Palidă de casă fr. 38 , , copil , 10 Olandă de nmute , 55 , , Silesia , GO Pâmjă de Olandă , 90 , , Belgia ,110 , , Rumb. , 170 ' cercîfari 3 coţi lat , 72 , de Rumb. , 90 I 5" 7 4 25 7 50 9 3 50 5 50 10 50 18 - 3G 36 45 50 5S GO 60 de coţi fr. 11) oi li il ca ti V, a p. 30 33 50 GO 90 II 50 Kufe do Dame Cănmşe de Şiffbn cn şmir . . . . fr. , , , , broderie . . , , , , > Eutredeux . , 5 50 fr. G 25 , 8 — 3 50 4 50 fr Înainte 13 — 15 — 21 - 4 50 5 50 13 - Cămaşe de Olanda cu br. de mână , , , , , Entredeux , , , , de bat. forte fine , Oainisone cn cercnleţe............ » cn broderie................. . do luxe cu broderie . . , Pantaldne cu cerculeţe.........., „ , brodurie..........., , de Piquet.................. Fuste de costume.................. , cu Şlep....................... , , broderie.................. , , , şi cn Şlep ...» ItuTe pentru Cavaleri G 25 7 — 8 — 12 — 15 -SO — G 50 8 — 11 8 — 10 11 -19 — G 50 9 — Cămaşe do Şiffon ...............fr, , , , spălată . . . . , • , Olanda colorată . . . , , , Creţi on franţuzesc . , » cu broderie................ > cu piept şi niHUşe'e de olanda , > de Olanda forte fină . . . , Pantalone de Olanda............... , , Rumburg fine . . , Diverse Şorţ uri de copii.......... Du/.ină Cuiere de Dame /, , , Bărbaţi , Pepturî brodate Ciorapi de Dame , , bărbaţi 1 Bucată Flanele........... G , de Barbe p. copii Piquel, Şaluri, /lanţle, ciorapi de npi, pîapăme, Albi fr. acum 7 — 8 -12 — 2 50 3 — 7 — 2 75 3 50 3 50 4 50 0 50 8 — 12 — ■ De închinat, Jj,. Xdin dosul lui Socec vis-â-vis de Hetei M Franţa, avend 8 camere, doue cuhnii, 9 fragerie, pivniţă, mngasie de lemne, gr? J|>şopron, o odaie de servitori, grădină Spioni boite, cnrte pavată, doritori se adresa, chiar iu casa, la D-na Kleu 9 standinidis. C 516-t i|De închiriat,clliiirdencun'* jgliie viitor: i de la St. Ghe< Prăvălia vis-â-vis de teatrul cel rai 3 50 I 50 G — 4 25 5 59 G — 10 — 3 50 s ■ s [[calea Mogoţoieî No. *40, unde seaRăactaal mente nmgasia filialei de haine gata a d-lill fraţi Koch. — Doritorii sa se adreseze I d-uii E. Graeve A- Comp., librari, luuy sus-numita prăvălie.__________ol 1 1."». CC ° c/> s o o 30 a — 0 UIGOMOIIILR 1’lTIIfi II$ U este de veu(}nre cn preţul forte eftin prin Domnu " c. siebrech: tri pentru Bathte- CURSUL DE BERLIN 14 Martie (st. n.) 1877. Din cauaa aesonulul înaintat se vînd cu Preţuri şi mal reduse .... . _ . dame de pufui, şi mal ales de remarcat Batiste fine cu broderii, Garnituri pentru dame, Cravate pentru caealerl fi dam Claire fi batiste cu dantele, şî in fine câte-va sute nipona din reinâşiţele de Olanda cu 50 % rahat. Rafturile şi tote uneltele nHătdre acuma in raaţaw, sunt eftin de ven^are. Masasinul se află Calea Mogo^oî No. 20, vis-â-vi* do Grund HOtel du Bnulevard, casa Greceanu. Bucnrescî. Acţiunile căilor ferste române . 13 --- Oblignţiunile române 6 . . . 49 90 Priorităţile cailor fer. rom. 8°/0 . 55 50 împrumutul Oppenheim . . . --- --- Napoleonul......... 1G 27 Viena, termen scurt . . --- --- » . lung..... --- --- ItlEECţ’IDREA Creditului Funciar URBAN din BUCURESCI COMUNICAT Luând in formaţi uni ci» 6re care per-1 sone interesate de a compara scrisuri funciare Urbane cn preţnl scâ anul curent se probejă mersul re gulat şi prosjer al societăţii. AVIS IMPORTANT pentru D-nil Agricultori. PROBA CU BATOZELE DE PORUMB din depositul meu ce a foat anunţatu in jurnalul ,Timpul* No. 47 pentru Dumineca 27 corent, a avut loc în presenţa unul puldic cunoscător. Rcsultatele obicinuite au întrecut, după asigurările color presenţl, t(5te aşteptările. La 10 ore şi 54 iui nule a. ra.î maşina a fost pusă in mişcare, şi urmîtndu-se cu lucrarea fără întrerupere, s a& bătut In timp‘le I minute 210 stuleU adică aprbps o baniţă şi jumetate ROIUL ORT1NUT E ît A ÎNTREG 0 ASEMESEA ŞI STULEj'l NKSF.VK WI \'\\. lUl'iâitntfa cu circ lucruill lunjina ora «urpriniJăUSro, ofer n4 avantagiul col mare, că «o |)4lo pune in mişcare .le un copil chiar. Koloau' ace.tor majine pentru agricultori, a-renil.işil ji ţ, rănii e,te inveder.it, la care eete de observat şi preţul lor ne nsemnat, ndieă DE 170 LEI NOI BUCATA Atrag atenţiunea cea mal Bcri6nă a celor interesaţi asuţ r» celor posit pentru venjare cu ridicata la D-nil : APPEL 3c O-me. DucurcscI ( Strada Covaci No. 1. De văii)are în dotai 1 la toţi P-.irfiineri şi DrogiştI buni. 508 — 12. O guvernanta. rn rtinoscinţi; *UXUUUUUX*XXXUHUUUUUX'**X*XUU*>. J PHARMACIA LA „SPERANTIA" J *. Ctl.Ki HOOOŞOiKl. M. Jlţ EPO'JL MEDICAMENTELOR F R A N C E S E. J1* fun,i 1 ie! la Care era angnjiită pene acuma^j* Obiecte de Ciuciuc ,i Articole de Toalete. — Asemenea se an^ajciă a efectua orl-ce co jj Adresele respective să se bine-voiască a le'^u mande din ressortul medical. ^3DR,XTS- J# depune ia administraţia acestui diar. ^ &Ii> o. ne şi române, forte bnua pentru privighe-, rea ş< cresrerea copiilor, cu lecumaudaţil'X bine, caută uu loc, din causa plecărei])( _ ........... ............^ Colţul stradeî şi curtea vechie (hanu roşiB). MStKMlUnmitKMMKMMMMUMKKMmntKmtm» .............—.......................g 11 SOCIETATEA DE AS3IGURA iE FONDATA X3NT 1SJ3S. Aducem la cunoscinţa onor. public, cil societatea assigure/A Ci.ntru daunelor provenite de inccndiO la clădiri şi obiecte miscll-dtre . contra daunelor causate prin gnndinil. şi contra daune'or cnnsate mărfurilor transportate pe ap;V Asemena assigureijâ Şestre pentrn copil in tdto coinbinaţiunile ctrute, şi asupra caşurilor de mOrte. lnformaţiunilu se da la sub-scrisa agenţia generala şi la a-gi-nţiile el do prin districte Agent goneral pentru România adolf weinberg Tipografia Thiel & Weiss l’alatul , Dacia*.