r. 50. ..BON AMEJMTELE Inel I ni I IN TOATA K0MANIA: . . n . , 11 in stkainatatc , » 60 tNSKKTIUM SI KKCU.UK: d-' 30 litere petit, pagina IV, *0 hani. jţţinalll, 80 bani, p-- pagina II, S lei nn\ Reclame X IM noi linia. t mmiSr In Capitală 10 bani. JOI 3 MAKTIE. ANUL II — 1 «77. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCEU. BIUBODL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI: PALATUL ,DACIA.» -A. TNT XJMCIITRI Se nriiuenLjv*iri 7 ; l:udo f Mnnse in Vionna , vSeilenitiltie 2; r«*ict»i.* Ifrdickn .n Vienna, Tei nf.il Intrau* 17 ; JOiilipp JxJb în Vi<>nna, Eichenhiirhijn^np 11 ■ JÂ. Ixitu/ <& Comp. In Pe$ta fi JIaca*-LaffiU- Itullicr ,f Comp. ih Pari*. Schiori nefrancate nu ie prioieic Articolele cepublicate ie vor ar ie Un număr In Districte 15 bani. LET1N TELEGRAFIC rviciul privat al .TIMPULUI.* (Agenţia Havan) Berlin, 13 Martie, citescs în ,Tngblutt.« sigurS in cercările diplomatice că ■ele Bismarck ar fi declarat genera-Jlgnatiefl’ că cât peutrn densul este ■* semna în principia protocolul in-onal propus de generalul Ignatieflf, *1 p* care ’1 priresce ca unul din uale cari suut de natură a da Batis-ina Rusiei. Pari». lS Martie ««ralul IgnatielT a declarat că doresce atât de mnlt, in cât chiar in cazai Euglitera ar accepta programul ras ii în parte, dânsul nu va rupe nego-«nila fi se va Bili a obţine noul conţii. Londta, 18 Martie, nrra Lorzilor. — Lordul Derby secre- EStat la departamental de estonie, I negociaţiunî esistă intre puteri, actualmente este imposibil de a face ■otnnnicaţinne în această privinţă, nera Comunelor. — Sir Northcote, miji de Finance, a zis că guvernul esa-»ză erios propunerile Rusiei. Conjtintinopol, 13 Martie, ărcinaţiî de afaceri ai puterilor se aide a aduce îuţelegore intre Poartă ţi »ţiî muntenegreni. Dar acordul este asopra oestinnii concedăriî unor nonî ril. Alhena, 11 Martie, nistrul Deligeorge este de opiniune de ţfinua preparativele militare. BUCUmCIn MARTIE in străinătate nu ne-a sosit încă o ştire mal lămurită despre 3a chestiei orientale In urma el generalului Ignatieff pe lingă Snetele occidentale. Cea mal si-■ espunere a situaţiei reraăne acum tot corespondenţa noa* din Berlin, publicata In 7*»»-de Duminecă. Căci depeşa de sus a Agenţiei Havns are aceeaşi >are, ce o avea şi o depeşă a et î anterioară cu un e-stract din Stau/s-burgtr-Zeilung, adecă nici una. Tag-b/att este o foiţă democratică din Berlin, cu alure opoziţionale In contra guvernului, şi este de sigur cel din urmă ziar Berlinez, care ar putea afla ceva temeinic despre cele ce se petrec In ministeriul Prinţului Bismarck. In lăuntru mergem cu paşi ropezl spre soluţiunea crizei politice , In care ne aflăm de 3 lunr. înainte de 15 Martie, terminul Închiderii sesiunii legislative, situaţia va fi limpezită. Intărzierea acestei limpeziri provine din hotârlrea patriotică şi bine chipzuită a Senatului, de a aştepta ăntSifl promulgarea budgetului pe acest an. In adevfir, cine ar fi putut înlocui pe radicali fără budget? Această promulgare s’a făcut prin Monitorul de ieri. După ce Senatul, cu un zel, pe care ar fi fost bine să T aibă şi Camera Încă din Octomvrie al anului trecut, a votat toate legile c&te erad supuse In conesitate cu budgetul pe 1877, Camera în şedinţa de Luni a ajuns In fine a vota acest nefericit budget, care a stătut 5 luni In părăsire In mijlocul .ale şilor Naţiunii.* El se re9iimăastfel: Venituri 81,001.284 lei noi Cbeltuell . 87,666,905 „ „ 34 Deficit. . 6,602,621 „ ' 34 Acoperirea deficitului rem&ne a se prevedea de acum Înainte prin noi resurse. In această din urmă proposiţie este cuprinsă osănda de moarte a regimului de astăzi, a regimululce-lul mal incapabil şl neprev£z5toi, ce l’a avut ţara de 15 ani Încoace. Aceasta este aşa de vederat pentru ori ce om cugetător, In căt puţine cuvinte de recapitulare vor dovedi adevărul. Mal nainte Insă este drept să ascultăm organul regimului la pu- nând ca nenjonsnl ce se înfăţişează incă la venituri să fiă îndeplinit, na prin împrumutări, cari na sunt decât o crescere de deficit, ci prin resurse sienre, ce mai că nu vor fi simţite de contribuabili, Bugetul o dată promulgat ast-fel, Camerele vor procede imediat la acoperirea definitivă a deficitului; chiar ieri, Ca- monopolul tutunurilor ! mera cât ţi Senatul aft votat mal multe tere asupra chestiei. Eacă ce ne spune Românul In numărul săil de astăzi : Ieri a fost pentrn Cameră o zi de mare satisfacere, ţi pentru întregul regim o zi de întărire. Pentrn prima oară, după do§-zecî de ani de răsipă şi deficitari, s’a putut întrevedea in fine asienrarea unui echilibru seri- Strat, arătase cu o deplină sinceritate toată greutatea financiară, in sistase cu cea mal mare energie asupra economiilor, arătase că veniturile neputănd trece peste 84 milioane, la această cifră trebue să se reducă şi ehelluelele, şi Începuse prin a reduce cheltuelele ministeriulul de resbel la 14 milioane. Pentru eclii- os, întemeiat pe de o parte pe venituri e-ralnate la minimum, ear pe de alta pelibrarea budgetului Insă din trecut toate econoraiele ce aă fost prin putinţă a şi In viitor, el cereaft un împrumut se realisa fără a desorganisa nimic, rernâ-^g j Q milioane şi Îşi re9ervaft a pre- legî relative atât la noi economii cât şi la noi ree nrse. Fără a fi optimişti, putem zice că peste trei patru zile, bugetul va fi pe deplin ş serios echilibrat. Aceasta este atât de mnlt dorinţa sinceră a tuturor, ia cât ne pare peste putinţă ca chiar oposiţiunea din Senat să nu suspende ostilităţile până la re-gnlarea definitivă a situaţinnii noastre fi nanciare; de aceea credem că peste trei patru zile această regulare va fi făcută Atunci va putea oposiţinuea să 'şi ascuţă armele şi să răstoarne chiar guvernul. Cu partea din urmă a acestor pa-sage citate din Românul ne ttnim şi noi; dar frasa de la Început, că: ,ier! a fost pentru Cameră o zi de mare satisfacere şi pentru întregul regim o zi de întărire* este una din acele naivităţi radicale, pe care de căte-va zile am Încetat de a le mal releva pe pagina 3-a a ziarului nostru, momentele fiind astâ-zl prea critice şi regimul radical prea căzut pentru a mal merita arma ironiei. O zi de satisfacere pentru Cameră?! Dar sub ce auspicii afl venit radicalii la cărma Ţ£ril In primă-vara anului trecut? Guvernul conservator, indeosibi ministrul de finance vedea alte noi resurse. Cu acest program, cad conservatorii. Vin radicalii, după ce aă strigat pe toate tonurile : nici o sporire a impositelor! din contră, împuţinarea sarcinelor ! jos licenţele ! jos Cu acest program vin radicalii. El primesc legea Împrumutului de 10 milioane, dar nu sunt In stare de «a găsi o para, neavănd credit nici în ţară nici tn străinătate. Pun pe şeful lor, ministrul-preşedent la finance. care In timp de zece luni nu e ca pabil de a face absolut nimic, ci lasă numai suma nepilduită de 50 de milioane remâşiţe ne-lncasate pe 1876. sporeşte patentele sub pretest de a le uşura, se incearcâ a impuţina licenţele pentru ca astăzi să fie silit a reveni la vechia lege Mavrogheni şi încă a o in trece. Numesc o comisie budgetară, 11 daţi diurne In permanenţă, pentru ca să şadă In Bucii reştl timp de 6 luni. şi după ce. lui regim*. prin o nepomenită negligenţă şi o fenomenală incapacitate, această co misie nu face de căt raporturi Înlăturate la primele desbaterl budge tare ale Cara^reL d’abia tn ultimele zile şi numai sub ameninţarea opo-siţief Senatului. Camera abătueşte tn grabă un simulacru de budget aş; peste picior. 11 votează cu nn deficit de 6 milioane şi jura şi ‘1 lasă încă fără legile organice corespun- zătoare şi fără nici o prevedere pentru acoperirea enormei datorii flotante, crescute prin inepţia lor. Noi suntem In drept a întreba a-cuui pe radicali şi a le da şi res-punsul : Cum stă cu desfiinţarea monopolului tutunului promisă de voi la a-legerl? — Aţi dat ordine stricte pentru aplicarea lui şi sunteţi fericiţi a constata că anul acesta D. Lang v6 va plăti 677,500 lei mal mult după contract. Cum stă cu patentele? — Lo aţi sporit. Cum stă cu licenţele? —Sunteţi siliţi a reveni la legea Mavrogheni şi Încă a o Întrece. Cum stă cu împuţinarea .sarcinelor?— Nu puteţi împuţina nici una. Cura stă cu făgăduinţa de a nu spori nici un imposit?— Aţi fo3t siliţi a spori unele şi sunteţi siliţi a crea altele none. Cu cea mal mare părere de rSă ue vedem dar lu drept şi ne vedem datori a vă zice: aţi Înşelat ţara. Şi aceasta numeşte Românul zioa de mare satisfacere pentru Cameră şi de întărire pentru Întregul regim! Noi conservatorii vS lăsăm cu mulţumire această satisfacere. Gustaţi din ea pentru puţinele zile. căte v’afl mal rămas; veţi vedea Îndată şi .întărirea* cea mare a „lntrcgu- O singură misie aţi lndeplinit’o : jţl răsbunat partidul conservator de toate calomniile ce i s'uQ adus In timp de cini ani. IAHASI ACTELE D-LIJISLWICEAND MINISTRU DE RESBEL. ii Lăsăm acelor rnmnetinţl a judeca, dai â con intrările fă ute Ini'c-tomvriH 1876 eraQ siQ nu r-di«m. obisetivi-, el aQ tncepnt a deschidă cu o rivna lioasă calea considernţionii asnpra par-lgrismnlu! limbistic, care la nici un po-neo-latin nn se deavoltâ intr’un chip . de frumos şi felurit. Trădată de no-răsboinlnl, incepn Francia a preţni t artele păcii, şi întoarse cn plăcere irea »a de la un preseut tnrbnre la t; iar când doi romanişti din Paris, care nnul ţinea foarte de aproape cn strai de la Bonna, întemeiază la 1872 /istă periodic» pentrn ştiinţa lor, d»-ce puseră ÎD frnnteu lucrării aQ fost următoarele versuri ale nuni poet antic frances: Ca vorbele străbune, şi faptele vestite, Şi datinile noastre do tot să nn se uite. Din cercurile parisiene gnstul pentru filalogia romanică se strămută pe sndnl Franciel, unde se intâlni cn o mişcare literară ce ’I vine tiitr'sjutor in mai multe chipuri. Catalanii în Spania şi Provenţalii in Franci» sunt aplecaţi dintr'o vreme destul de lnngă la o cugetare decentrali zătoare, care se refere într’adevăr şi la afacerile politice, dnr numai în literatură se desăvârşi pe deplin şi intr'nn chip strălucit. Autorul poemei «Mireio, se numără intre frnntnşii poesieî contimporane: nu me*e Ini esto Mistral. Serbatoarea de in-fmţire între Catalani şi Provenţall, atât de aproape înrudiţi în respectai limbii, fn urmată In 1875 in Montpellier de o altă serbătoare de un caracter mai obştesc, la care ştiinţa şi literatura impărţiră pre-minrî, şi se proclamă pe lângă interesele speciale de la ‘Lengua d’oc,> şi încuscrirea cea intimă a tntnlor Neolatinilor. Chiar dacă amintirea victorielor germane poate să fie evercitat aci oare-care înrîurire, to- Vsil «Timpul, de » 1 Martie. «cântecul Litinilor, peitru care în anul1 de faţă Hre a se ţinea nu concurs, nu va fi un cântec de rSsboid, ci de pace. Nu un Bertran de Born va fi acela care va sgâD-dări focul resboiului iniprotiva patriei »-celuia ce a contribuit atâta la reînvierea bătăi devină a tinerei «itomauie, > şi care peutru intâiaşl dată făcu accesibile Germanilor tocmai lncrările anticilor cântăreţi provenţalî, ale Trovatorilor, prin tra duceri escelente şi prin cotisideraţiuni lămurite. Snb călăuzirea lui, Germani şi Neolatini s'afi apucat de lucra imprennă : im preuuă ar trebni astăzi să ridicăm un mo' nument în onoarea reposatnlnl. Viaţa luî se strecură în teută tăcerea şi simplititatea ; strălucire» unor demons-traţiuni eeterne de onoare n’a fost proporţională cn meritele Ini: să ne silim dara implini golul, fiind-că in minutul de faţă maî presns de toate cotă să îngrijim ca gloria păcii să nu se nrato prea slabă in alăturare cu gloria răsboiuluî. La Roma se manifestă mal ântâiB ideia nnuî monumeut în onoarea Ini Frideric Diez; direcţiunea «Revistei de filologie romanică, încetată acam din nenorocire, des- tnşi n’a găsit, întrn cât so cnnoaşte din tinâ 100 de franci la acest scop. Ce fel relaţiunl, nici nn fel de espresinne odioasă in manifestările ei, şi este de sperat că însă de monnment are să fie acesta? Dnpă cum a fost obiectai safi modal de a In. era al cuiva, ast-fel trehue sa fi- şi mo-«înţelege soi intr'nn mod evident), şi eă nuroentul Ini: comandantului de armate i «acest institut să ia asupră-şî de stanei se cnvine unul format din bronz şi pia-|*ina,nte administra rea fundnţiimil.* tra ; comandantului artelor intelectuale unnl Dacă pot să vorbesc fără reserve, ideia dintr'o nmterie vină şi mai aleBsă. Aşa afl unei fundaţinnl Diez merită ori-ce landă: cugetat şi aceia cari la 1 Fevruarie din Lisă chipul după care e îmbrăcată este prea «cest an afl emis de la Berlin un «inani fest pentru intpmeieren unei fundaţinnl Diez, aveud de scop incnrnginrea muncii intelectuale pe tărimnl ştiinţei create de dânsul, şi anume al filologiei romanice., Comitetul e conipns din doî-pre-zece inşi, din cari unspre-zece aparţin Statului prusian, iar nouă chiar capitalei. ‘Se face pro-«punerea dea întrebuinţa procentele capi-«talnlnî de adunat spre a stabili în pe-«riode ce se vor determina ranî târziu «nişte preminrî in favoarea elaboratelor «celor mai eminente, având de obiect ra-«mnra amintită, iar aceasta va fi in ori-ce «cas în deplină abstragere de naţiona-«litate» seriitorulnf, şi, intra cât va fi cn ‘pntinţn, ascnltândn-se şi păreren nnor «bărbaţi competenţi din străinătate...., ‘Se ‘mai propnne că dnpă încheierea contri-«bnţinniî, pentrn care s’» fixat zioa de 30 «Decembre 1877, să se formeze statutele «în înţelegere cn vre nnul din institutele «ştiinţifice cele mari d n Germania (Aca-* denia prusiana de ştiinţe, după cnm îngust. Dacă vorba este de o întreprindere curat sciinţilică, Berlinul ofere negreşit ga-ranţiele cele mal bune pentru o îndelungată şi sigură existenţă, pentru cel mai priiucios resultat. Insă e tocmai acesta sen-snl fundaţiuuii Diez ? Acela care o motiv# mal mnlt de cât alţii, inii scrie ca sensul eî, dnpă modul săă special de a vedea, stă în ceva despre care manifestul nu pntea să vorbească fde ce ?), şi anume ‘ca Germanii şi Neolatinii să conlucreze din noă la o operă comună şi concordă care interesează ambele părţi de opotrivă». Si tot aşa vor gândi ce! mnî mulţi dintre romanişti. Acum, dacă întreprinderea nre să'şi în. snşească o asemenea interpretaţinne mai inaltă şi mai largă, dacă o suflare mal călduroasă, mai lnminoasă şi mai împăciuitoare trebne să se reverse asupră’i, dacă e vorba de a atrage nn nnmal inteligenţele ci şi inimile oamenilo', ei! nu pot găs> prea fericită ideia d* » «Icgo Berlinul cn pnnet de plecare şi centru. Mie mi se pare TIV P p 1 -4 de Împrejurările politice, ducă ele trebuiau făcute mal ’nainte, de esem-plu o dată cu nota ministrului de Esterne Cogălniceanu saQ dacă In Octomvrie mal era nevoe de aceste concentrări, mal ales că situaţia noastră financiară era atăt de dificilă Trecem dar la modul corn afl fost esecutate şi la cheltuelile ce s'afl făcut. S'a dat ordine pentru concentrarea reservelor fără a se ţine socoteală că printre reserviştl sunt şi sergenţi, caporali, toboşari şi musi-canţl, fără a se ţine socoteală de reserviştil fie-cărul corp. Oamenii se adunară pe la corpuri şi se văzu că companiile dispunea de un număr Întreit de sergenţi şi caporali, la altele musicanţi n-deprinşi cu arma. la cavalerie oameni din artilerie, la artilerie oameni din uvrieri de artilerie, lu fine o complectă confusie: de aci necesitatea de a se Întoarce Înapoi oamenii ce prisoseaţi, ssă care nu puteaO face serviciu de combatanţi, ceea ce provocă noi cheltu ell de transporturi cu drumul de fer pe lăngă acele de solde şi hrană Iu venire şi Întoarcere pe la vetrele lor. Toţi reserviştil fură Irnbrâ -aţi cu al 11-lea rănd de haine ce se găsi la corpuri, mulţumită unei administraţii Înţelepte de 5 ani. Dar ce se ln-tlmplât Pe la Noemvrie se ivesce o strimtorare financiară şi mal pronunţată. ceea ce făcu pe ministru a da ordine de a se cungedia o parte din oameni pe căte-va zile. pornm du se pe la casele lor cu drumul de fer. De atunci şi pănâ pe la juruă tatea lunei Ianuarie a. c. congediu rile afi urmat necontenit, dar ordi-nile aQ fost date aşa de fără chibzuinţă că In loc de economii, sad făcut mal mari cheltuell cu tran sporturile, pentru că congediurile fiind fixe la espirarea lor, oamenii se Întorceai! la corpuri şi a doua zi porneau din nod In alte congediuri. ast fel că de trei luni reserviştil se plimba cu drumul de fer. Iată dar o cheltuială pe care o valorăm ce puţin la vre-o 200 000 franci, provenită numai din nepriceperea d-lui Slăniceanu. Totul nu se sflrşaşte aci; In cele din urmă dăndu se ordine ca reser viştil să rămăe in congediuri neli mitate la vetrele lor. toate efectele de Îmbrăcăminte cu care porniseră de la eorpurl, atl n-mas asupra lor şi ast-fel a doua garnitură de haine se gflsesce respănditâ In toată Ţara prin sate şi cătune. E de prisos să descrira aci modul cu care se vor aduna aceste efecte, oorespondenţa ce va provoca, perde-rile ce vor resulta şi căte cheltuell de transporturi ; toate acestea sunt lesne de prevăzut. Şi ce a folosit armata din ace ste concentrări} Absolut nimic , căci 200.000 400.000 961.000 300 000 200,000 cel puţin nu s’a făcut nici instrucţia de care trebuia să profite. Do-rohanţil afi stat In mare parte desculţi şi ar fi stat cu toţi, dacă nu se găsea In depoul central o reser-vă de căte-va mii perechi cisrne a-provisionate de generalul Florese.u. Cheltuelile acestor concentrări pen tru care guvernul actual are să den seamă o dată Înaintea Ţării, le pu tem evalua precum urmează: Din creditul estraordinar de pa tru milioane, diu care generalul Flo-rescu nu angajase de căt vr’o trei sute mii lei. . . 2 500 000 Creditul suplimentar de lei............... Idem................ Idem . , . . . Cheltuelile lunei Ianuarie, pentru care nu s’a deschis Încă credit .................... Cheltuelile de transpo. -turl.................... 4 561.000 Iată dar mal bine de patru şi jumătate milione nsvlrlite de guver nul, care a afişat econoiniele In pro gramul săfi. Cheltuelile armatei, după comp tu rile defiuitive, s’ao urcat In cei 5 ani al ministerului trecut, la suma de 86 milioane ceea ce ne dă o me die anuală de 17.200 000 şi cu toate acestea ne a lăsat o arm t.â bine instruită şi bine echipată, depoul central de îmbrăcăminte şi arsena Iul aprovisionat cu o mare cantitate de efecte şi muniţiunl lxrup de sis temui cel mal perfecţionat, atătea scoli militare Înfiinţate din nofi şi alte multe Îmbunătăţiri. Să facem acnm bilanţul clieltue Iilor anului 1876. pentru ca să pu tem stabili o justă comparaţiune. Budgetulfl acestui an a fost de lei................ Credituhl estraordinar destinat pentru apro-visionarea de efecte şi muniţiunl . . . Creditele suplimentare des* hise pentru cheltuelile acestui e- serciţifi............ Transporturi In concentrări pentru care nu s'a acordat credite Total Să admitem că din aceste credite vor re-mănea nelntrebuin-ţate................... nente care cu grefi locui. Să facem acum menţiune şi de e-conomiele realisate de d. Slăniceanu In cursul anului 1876 şi anume: 1. Desfiinţarea şcoalel de cavalerie pe ziua de 1 Octombrie, singura şcoală pentru a forma instrucţia specială a ficerilor acestei arme. LI. Suprimarea preoţilor corpurilor cari pe lăngă datoriele religioase făceafi şi bune serviciurl şcoalelor re-gimentale. vor mal In Inc & de la suprimarea beneficielor, el este recunoscut prin art. 14 din legea soldelor şi cu toate aceste; soldaţii remăn espuşt a merge pe Irum. cerşind pe la uşile cetăţenilor A redus forţa numerică a unul regiment de infanterie la 700 oa meni, care In timp de mobilisare nu se poate urca cu reservele de căt la un efectiv maximum de 1000 combatanţi. cea ce nu poate constitui le căt un batalion : a adaogat 2 staturi majore la artilerie pentru 2 re IU. Suprimarea secretarilor de grn-]gimente. fărăase spori forţa artilerii niţă fără a I ramplasa cu nimeni cea cu un tun mal mult; a adâogat pos- e a produs o complectă confusie In turl pentru favoriţi şi a suprimat p >s-ancelariele punctelor. turile acelor persecutaţi, căci nu IV. Desfiinţarea corn panier de dis-era de ajuns d-lul ministru rnută- 16,500 000 4,000 000 1,930.000 200 000 22.630 000 1.630,000 Cheltuelile pe 1876 sunt 21,000,000 lata 21.000 000 cheltuite In loc 17 200.000 media cheltuelilor anu ale sub general Florescu, fără ca cu toate acestea să se producă ceva mal mult pentru armată; din potrivă s’afi ruinat două din cele trei răndurl de haine ale armatei perma iplină menită a corigia soldaţi vi-ţioşl. V. Suprimarea primelor jurnaliere ale masei individuale, cuvenite corpurilor pentru oameni absenţi, din ‘.are se făceafi pe nesimţite efecte le mic equipainent pentru reser viştl. spre a le avea gata la orl-ce eventualitate Această din urmă disposiţie este cu atâta mal nesocotită, că dârimă toată economia regulamentului de dministraţie a corpurilor, care nu mal In doi ani de aplirare a dovedit câtă înţelepciune a predomnit 1» laborarea lui, căci fără ca Statul să dea o centimă mal mult de cât partea anuală a lmbrâcărainti, cor purile afi ajuns a poseda trei rân duri de haine, şi dacă ar fi urmat încă câţl-va ani s'ar fi făcut din eeonomil Încă un rând de haine pentru reserviştl. Aceste economii pe care d-uu Slăniceanu a crezut bine a le face, nu se urcă In total pentru cele din urmă trei luni ale a nulul de căt la o s mă maximum de 100 000 lei. In bugetul ce a propus pentru anul 1877 pe lăngă suprimările de mul sus. d-nu Slăniceanu a propus şi reducerea pe jumătate a alocaţiei pentru Îmbrăcăminte şi equipa-ment. reducţie care va aduce Îmbrăcămintea armatei In aceaşl stare le sdrenţe ca Înainte de 1871; a suprimat compania uvrierilor de ad ministraţie, care confecţiona hainele orpurilor ce n'afi atelieurl. şi cu toate astea pretinde că va face a-provisionărl de postav In ţară. pentru a Încuraja industria naţională, fără ca să şl dea seama cât are să ne coste confecţia privată In lipsa acestei companie de uvrieri, corola-rifi indispensabil al magasii centrale a armatei ! A suprimat la capitolele de soldă indemnităţile de drum pentru oamenii ce merg in concediurt de convalescenţă safi trec In reservâ, fără să fi prevăzut la capitolul transporturilor suma trebuincioasă pentru transportul lor. Dreptul oamenilor de trupă la aceste indemnităţi datează rile. prin care a strâgânit un nu măr aşa de mare de oficerl, T tre buea Încă săi lase pe drumuri! Din toate acestea resultâ atătea probe ă se lucrează la distrugerea unei instituţiunl, pentru care s'a făcut atâtea sacrificii şi care ajunsese a lua rfind printre armatele consti tuite ale celor alte state din Eu- va putea să producă nici un fol Ştirile de sensaţinne. care se r pândesc despre Miridiţi na sunt căt un mijloc spre a tncuragia nsurgenţil din Bosnia şi spre a gita populaţiunea din Dalmaţia. Italia. De câtă-va vreme şi cu di •icbire de când cu procesul rainiati tur Nicotera. oposiţiunea conserv toare Înregistrează merefi la victoi In zilele ace tea s’a ales pentru psS lament In colegiul din Conegliaa fostul ministru Bonghi. Bonghi ful ■iese ales tot tn Cunegliano, dar ®,v ritatea guvernamentală a parlamentului, din deosebite consideraţii® ^dite. nu a verificat alegerea ; affl fel realegerea lui este o manifest! ţiune contra guvernului. De aseuM nea In colegiul din Bergamo s a ala} fostul ministru Spaventa. In şedinţa de la 3 Martie a 0a mere! s'a votat o lege privitoarej dreptul de a fi ales In parlament Se esclud de la ace3t drijpt toţi fun« ţionarir publici afară de,: J) mini? tri şi sub-secretaril de Stat; 2) pre ropa. Acela care se face instrument şedinţil şi membrii consiliului de Stat acestei cutezătoare dărâmări, este 3) preşedinţii şi membru curţilor di D. Colonel Slăniceanu. care pentrujCasaţiune, 4) ofiţerii superiori In D-sa prevede In budget pe lingă postul de general şi o diurnă de 1000 lei pe lună la şcoala de răs boia ! lnt.r'un euvănt. desordinea In administraţie, călcări de legi , risipă In cheltuell. favoruri pentru căţl-va perseeuţiunl pentru toţi cel-l'alţl, au toritatea militară paralisatâ şi dis ciplina slăbită sunt titlurile d-lui ministru de resbel actual. DIN AFARA. foarte demna de bSgare de seama împre- fitaţînne cordială şi condescendenta, şi eî juram, câ mal târziii formarea statutelor na vor refasa de sigur concnrsnl lor in şi administrarea fundaţinniî pot sa fie in- '*ra a da viaţa împreuna cu Germani la fluenţate de nişte oameni cur! nn se ocupa|fundnţin ne !n onoarea 1 uî Diez. Efl n’nş cn st ud iele romanice şi aQ puţine simpa-Şti nude aceasta fondaţinne s’ar putea corn- ti! pentru naţiunile neolatine. Un monument menit a coresponda cn caracterul ştiinţific şi personal al măiestrului, trebue s?î bina mal bine de cât la Roma ; aci s'ar pntea adiîoga lesne şi congresurî internaţionale de romanişti. Italia formenzfi nu tg fia aşezat deopotrivă pe umerii Germaniei râm neutrii şi mijlocitor ÎQtre France»! şi şi ai Francieî şi Italie!; Neolatini! n’ail sh Germani, şi tot odată un termen plăcut tl fie numai admişi saQ invitaţi într'un chip călătorie pentru ambele părţi; în Italia în ocasional, cî ati su se împărtăşească chiar.floresc cu mare spor studiele romanice şi de la început. [acolo lucrează acela căruia, in nrma 1 al Planul fundaţinniî Diez nr trebui să se Dfi*z, giotologia romanică, precum no! ceşti modifice in sensul acesta. Şi să nu zică ci- P&lţî o recunoaştem fără invidie, ’i data ne-va că acum e prea târziii; ar fi nedreptjmza mnî mult. Roma dur ca leagăn al de a întocmi in mod variabil mal nninlelimbilor romanice şi al toate! cultnrî npu-de a ae putea desbate în public, o iutre-sene, păstrează in sSnul seO mii de imbol prindere care negreşit este destinată a sedirî pentru filologul romanist. In bibiio-propaga îu cercuri maî depărtate. tecile papilor, la Migi, la Barberioi el pote Şi nici nu se poate zice că ar fi uepracticRă urmărească începuturile literaturilor neo de a urma altmintrelea; întreprinderea arbitine; pe calea oppia şi priu catacombe fi îutr'aderer mnî dificilă, însă numaî în începuturile limbilor neolatine; la S. Ono-proporţinnea valoare! ce i s’ar mal ndaogi». ’?* Vft reaminti unul din ornamentele Ceşti unea nu este atât de a vedea dacă strălucite ale acelora; in buzele Romanilor esiste puterea, cât de a vedea dacă esiste.se va mira de puterea şi graţia de care bnna-voinţa de a învinge piedicile. Să nu sunt capabile acestea. Si în cele din urma, fim prea meschini şi «fiicioşl, ci să Hduo-jRonia nu este numaî a Neolatinilor, ea este găai oare-cure dose de entusiasm pe lingă şi a Germanilor: nu tocmai din causa im- perinln! roman al naţiuni! noastre, nu. Numaî dnpî ce no! am perdot Roma mate rinliceşte, o câştigarăm sufleteşte: pentru poeţii, artişti! şi învăţaţii noştri ea deveni pentru no! o a doua patrie, şi sus in Cn pitolia institutul nostrn archeologic ’şl are reşedinţa ea. In presenţa ruinelor ce att ingropat atâtea popoare, regate şi insti-tuţiunl, vor tăcea mnî lesne desbinnrile naţionale; şi când la înflorirea migdalelor «dierea cea lina a aernluî de apus va sufla către noî, vom crede cn ne apropiem d acea ‘primăvară universala care va reîn-tineri faţa lumi!., Poate cn acestea sunt visuri; trebae însă ca să ne trezim din orî-ce vis pentrn a trăi numaî în realitn tea cea ma! cumpătată? Dacă Roma nu poate se fia centrul miei institnţiuu! menite a utiliza în orî-ce sens bun memoria unu! mnre bărbat, şi concepute nu nu mnî spre ovantngiul ştiinţe! ci şi pentrn n cultiva nmicin între naţiuni, dacă Roma nu poate •» fie acest centra, trebne oare cu orî-ce preţ ca să fie Berlinul? Hugo Schuehardt. Grat», 14 Februariti 1877, calculul rece: să facem Neolatinilor o in- Austro Ungaria. .Ori cât denscuns-ar fi scopurile, pe care le urmăreşti Rusia. — serie „Fremdenblatt*, scopul, pe care 11 urmăreşte de pre-spnt e lndeplin vederat. Ea voieşte oa Turcia să se angagieze In o formă internaţionabceşte oblică toare a introduce reformele cerute In favorul creştinilor. Afară de aceasta. Cabl netul din St. Petersburg ar dori, ca puterile europene să se oblige a intra In acţiune contra Turciei, dară pănâ la un termen hotârit Poarta nu va introduce reformele. Precum să ştie. guvernul Engliterel nu a primit acest angagiament. şi suntem siguri câ Bordul Beaconfield şi Lor dul Derby nu îşi vor schimba pâ rerile In această pfivinţă. Dacă Turcia nu se va obliga In acest Înţeles şi dacă puterile europene vor refusa a se angagia, Rusia fără Îndoială va ntra In acţiune. — Generalul Igna tieff va avea ocasiune să vorbească cu bărbaţii de Stat al Europei şi să se lămurească asupra vederilor cabinetului engles. In urma informa ţinnilor ce va fi primit de la corni tele Şuvaloff. — Ar fi o cutesare prea mare a voi să ne formăm idee despre răspunsurile pe care va primi generalul Ignatieff de )n deosebitele cabinete. Dar un lucru cutezăm a spune de pe acum: câ ori cât de deosebite ar fi răspunsa rile. ele toate deopotrivă vor cere mănţinerea păcii.* Aceste cuvinte ale ziarului vienes aruncă oare-şl care lumină asupra politicei Comitelui Andrnsy, al câ rul organ este .Fremdenblat.* Turcia. întrunirea corpurilor legiuitoare s a amânat pe căte-va zile Motivele acestei amânări deocam dată sunt un secret al Seraiului. Din Cataro soseşte ştirea, câ Marko Djon-Noţa, şeful M i r i d i ţi lor, carp di mal multă vretne era prins şi ţinut la Închisoare de către Turci, In zi lele acestea a isbutit a scăpa din Închisoare şi a se refugia în munţii Miridiţilor. — De altă parte, după ştirile sosite din Scutari, cu toate că panslaviştii merefl agiteazâ şi a-luc bani din afară, insurecţiunea Miridiţilor nu face progrjse. Popii -laţiunea din Albania nu este de loc lispusă a intra in o luptă, care pentru ea nu are nici un scop şi nu pănd de la aceia cu rangul de neral, 5) membrii consiliului su| rior de instrucţiune, 6) profesorii i la Universităţi. —Cu toate acest! nu pot să stea mai mult de cât ■ profesori In parlament. Englitera. In camera comunelor sa secretarul de Stat Bourke, resp^ zănd la interpelarea lui Dilkes, spu câ guvernul Engliterel Încă In sl tămăna trecută voia să trimiţâj punsul la circulara principelui ' ciakoff, a amănat Insă această mitere după ce Rusia li comunii al câ are şâ II mal facă unele Impilţ tăşirl. 1‘ftnâ acum guvernul engld nu a primit aceste Împărtăşiri l pentru aceea nu şi-a trimis lnoâ r» punsul. Respunzănd apoi la inter® laţiunea lui Hambury, Bourke 9P11^ câ In curănd guvernul engles şiL trimito ambasadorul la Constanţi® pol. De asemenea Bourke ImpârB şeşte camerei, câ guvernul nu a oh mit nici o ştire despre acea, câ Rof ta a impus Bosnia cu 4 milioane cu tnbuţiunl de resbel. Cât pentru surecţiunea din Bosnia şi HerţeJ vina, Bourke crede, că va Înceta! mai de cât după ce se va fi Inel iată pacea cu Muntenegru. Rusia. După ştirile sosite de ţârmuril Mării Negre o parte a sn matei de Caueas u plecat spre Prii iestul, care rămâne la Caueas. va ava să se mărginească la apărarea gri niţelor. — In cercurile diplomaţia din Viena sa asigură, câ In cas ~ resbelGorciacofi se va retrage, şind Ignatieff In locul lui. Câlăto4 de acum a lui Ignatieff nu are scop de cât a se lua informaţii^ despre atitudinea, ce amicii Rusii adică Franţa şi Germania, obseri faţă cu eventualitatea unul resbe Cu deosebire de la Germania, Rus) cere garanţii pentru neutralitatj Austriei. — E sigur, câ Înainte luna Mal resbelul nu se va Încep! SC1RI OFICIALE. Prin decretul No. 3S9, consiliul ţuluî Tecncî este convocat io sesiune 1 traordiuară pentrn rioa de 17 Martio^vM itor, spre a In» cunoscinţă ţi n’ţl da |Ş rerca asupra reducerilor făcute cu ocasiuui aprobilrel budgetului judeţului pe au| curent. î Prin decretul No. 340. Colegiul I el® torni pentru consilierii generali de la jn deţul Romanaţi este convocat în ijiua 4 23 Martie viitor, a se intruni, Ia orele de dimineaţă in localul cemunei de rejl dinţa, apre a împlini prin noua alege| vacauţa declar ti in consilii, in nrma i cet&rsi din viaţă a d-Ini Iaucu Varul reaua. Prin decret cu data de 25 lebrmr 1877, snnt numiţi ţi permutat!: D. Constantin Creteanu, prefect al j deţulni Ilfov, spre împlinirea vacanţei esistă. George Chiriţescn, fost fnncţionariminîstru G. Vernescu, îusa nu a fost fă- discuţiune» se pun la vot art. pe rând ţi uistrativ ţi judecătoresc ţi membrujcută cu intenţiona pentru că nn avea nici TIMPUL siliul de discipliuă al baorulul de (fiţi din BacnrescT, prefect la ju-Feleorman, in locol d-Iul Gr. Cin-eu, care rămâne a se chema in altă June. Emanoil Filipescn, actualmente de- se primesc. Constantin Vrăbiescn, snb-prefect I» a Topolog, judeţul Argeş, în locul d-Dimitrescu permutat, rin decret cu No. 358, d-nil M. Fio-personală contra d-luî Cogălnicennn care poliţaiul ornţnlui Turnu-MSgoreletn cu-sul desbaterilor il facnse ,Schuster.‘ imitrie lonescn, ţefnl de biurofl din D. Cogăluiceann citeşte reportul pentru aria prefertureî judeţului TeleormaM, modificarea legeî organice a ministerului * destituiţi din funcţiunile ce ocupă ţi (je Esterne. N. Neetor este numit poliţai al o Conclusiuuile raportului sunt pentru a-nl Turnu-Măgurele. mendarea legel, n decretul cu No. 341 D. doctor UI- D. Cogălnicennn arată motivele pentru unu este nnmit in funcţiunea de medic care Comitetul delegaţilor a fost de idea uu interes ca să dispensele legea de formalitatea cerută de Constituţiune. D, Deţlin. Zice că nu e adevărat că fost o greşală pentru că d-voastră, pentru că d. ministru a crezut oă acea lege era financiară şi ca stare a crezut că nu t, prefect al judeţului Neamţu, spretrebue votată şi de Senat, probă că ea e inirea vacanţei ce asistă. semnată şi de d. ministru Justiţiei, Stă- . Constantin G. Codrescu, sub-prefect tescu. fp-a Meletinn, din judeţul Botoşani, in D. Cogălnicennn. Regretă asemenea e-l'd-lui Al. Csimacan. ronrea făcută de ministrul de Interne, şi care este nml ninlt imputabilă d-lnî ministru de Justiţie sare are funcţinnea de păstrător al peceţilor (le gard de sceanx). Punându-se la vot in total proectul se adoptă prin 61 bile albe pentru, 3 negre contra din 6i votanţi. D. preşedinte, invită Adunarea de primeril Statului, care nu s'a modificat lalde la judeţele Brăila, Gorj ţi VaslniQ ce , Ştefan Dimitrescu, actnnlul sub-pre-de la plasa Topologu, din judeţul ArIn asemenea calitate la plasa Argeşul judeţ, in locul d-lnl Duculescu, des- Se pnne la vot amendamentul domnului #t. Deşlin şi se primeşce. Legea in total se adoptă cn titlul astfel modificat. D. Cămirăşescu vorbesce în chestiune Jll, la penitenciarul Teleg», în locul ii doctor Ciobaoov, demisionat. SENATUL- (Urmare)’ Stimfa de la 24 Fevruarie 1877. trece in secţiuni pentru o jumătate oră La redeschidere) : D. raportor Pătărlăgeanu, citesce raportul delegaţilor asupra legel de organisare a ministrului de esterne, modificată în cât-va de către Senat. Adunarea in unanimitate ia in considerare legea. D. raportor citesce art. amendaţi in Senat şi pnnândn-se la vot in total pro-eclnl amendat se priruescecu 67 bile albe pentru, 1 negre contra, din 68 votanţi. Legea asupra inspectorilor financiari rednşi de la 11 la 7 se ia în considerare la unanimitate şi cetindu-Be pe art. care se admit, se pnne la vot în total proiectul şi se primeşce cn 64 bile albe pentrn, l negre contra, din 65 votanţi. D. prim ministru depune la biuroă 3 proiecte de legi, între cari şi legea comunală care se va trămite de nrgenţă la tipografie. Se ia in desbatere proiectai pentrn ca să nu facă pe d. ministru de interne ti pograf, dândn-i-se in sarcină direcţia imprimeriei şi a .Monitorului* şi pe lingă Hceasta şi serviciul de statistică. D. Sturza propune a se rednee toţi a-genţiî ţârei în străinătate la trei. D. ministra de Esterne. Aderă la modificările propuse de Comitetul delegaţilor ). D. Sturz». Prin acest proiect de lege^ & gfl ]faa direcţiDnea .Monitorului* şi jtoim să ratificăm o nelegiuire comisă^ imprimerieI precum ?i 9erviciul de sta ţeent, banii cari se cer att fost chel- pg §eama teruluî de Interne I mai ’nainte de a se vinde acele bu ?. a(Ja0(ţS e& ar8 de giind B face ?i alt* .1. Aşa se făcea în trecut. Gnvernnl ce- redncţinnî dtf po,turî in lege. De aceea credite, şi camerile le acorda fără să cere ge ftmftna pe mgne discuţiunea le-iogrijea«că de modul plăţeî lor. ^ pfcng ce d_ga în anire cu Comitetul Lcesta este un esetuplu prin care se vede de]elJaţjlor va redacta nn noii proiect, orpurile legiuitoare erab numai un biu de înregistrare; se înregistra iară nn Senat, de cât numai schimbândn-se titlul Se ia in considerare fără discuţiune şi punâiidu-se la vot proectul modificat, se adoptă in nnanimitate (61 votanţi) D. Verghati îşi desvoUă interpelarea a-iiniiţatu d-lnî min. de lucrări publice, relativ la suspendarea legii de prestaţiune. Legea are partea sa bună şi partea sa rea. Dar adevărul este că şoselele şi drumurile aB ajuns în starea cea mai deplorabilă; ţăranii mai bucuros iucrează de cât să plătească. Ce are de gând d. miuistrn a face în privinţa aceasta ? D. ministru lucrărilor publice respnnde că leg-a este nnmai amânată până in campania de lucrări de şosele din anul cn rent.— Proectul d-luî M. Costache şi’l în -snş sce şi Adunarea când poftesce, poate să’l ia in desbate. Va lua disposiţinnî pen tru ca să se roinceapă lucrările de şosele, mai cn seamă când ţăranii nu sunt împovăraţi de alte afaceri, adică iarna. D. Radescu vorbesce contra legii vech-care este o plagă pentru ţărani şi dă loc n abusnrile cele mai sfuntate. Ţăranul vo-esce să lucreze, dar în comuna luî, nn în tot judeţul, nn pe la boerî. D. A. Holban este de asemenea contra sporirea taxelor de călăforie pe căile fe-legii actuale, care e barbară, selbatică ş rate cu 15 Ia sută. roagă pe d. min. lucrărilor publice să vina După oare-carî consideraţiunt generale cn nona lege, de urgenţă, înainte Camerei şuierate de d-nn Versuescu asupra ares- D. Vernescu arată că s’au perdut trei tui imposit, şi la care răspunde d-nn prim ministru, se admite legea pe art. şi apoi in total cu 62 bile albe pentru, 1 negre contra, din 65 votanţi. Şedinţa se rădică la orele 5 seara. Ştdinja de .!/.»•/.', 1 Martin 1877. Şedinţa se deschide la ora 1 p. m. sub preşedinţa d-lnî C. A. Rosetti, fiind presanţi 74 d-ni deputaţi. Se îndepliue8C formalităţile ordinare. Se pune la ordiuea zilei proectul pentrn perceperea taxelor provenite din amende campanii, in loc de una, fără a se face ceva, şi răul este că nu s’a aplicat lege» esistinte până se va vota alta. Roagă pp d. ministru a core urgenţa pentrn lege» Senatul aprobă şi orele fiind înaintatejudecătoroscî dnsbătea o lege, şi am voit să vă pro printr’un argument .ad-hominem* si-ţionea anormală care ni s’a creat. J. prim ministra. Susţine asemenea lo- a in consideraţinne a leg ei, trt. 1 se vote*ză fără discuţiune. f art. 2 se propnne nn amendament a loc de a se înscrie această samă în-veniturile annlnl 1876, să se treacă in anoluî 1877. i). prim ministra. Combate această pro-lere pentru că este mai bine a se aco-i deficitul din 76 de cât a se crea veniri pentrn anul curent. şedinţa este ridicată, anunciându-se cea viitoare pentru a doua zi 26 corent. CAMERA Şedinţa de Luni 2i firmane 1877. I). ministru Lucrărilor pnblice declar» că va fseenta voturile Camerei şi deci le gea poate să ne ia în desbatere. Voci : Chiar nstăzî ! Se închide disenţinnen. D. Preşedinte citeşte o moţinne, prin care se declară, că, *adnnarca satisfăcută de de sii fost convocate în zioa da 23 Februarie curent, aB ales senatori pe: D. Constantin Cornescu, la jud. Brăila. — colonel N. Biboscn, la jud. Gorj. — Ştefan Roseti, la judeţul VasIniB. Colegiurilo I electorale pentrn deputaţi de la judeţele Buzgfi şi Bolgrad ce aB fost invocate iu zioa de 23 Februarie curent, ti ales depntaţi pe; D. Procopie Gazoti, la judeţul BuzăB.I — Ştefan ParnşiefT, In judeţul Bolgrad * * Prelerfil populare. , Asociaţi unea din Tran-ilvania pentru cultura poporului român* publică in ,Telegraful Român* din Sibiu un concurs, in care provoacă pe toate a-:ele comune rurale, care vor a se bucura le prelecţiile, pe caro dd. Comşa şi E. Brote i'aB oferit a Ie ţinea nsnpra materiilor pri-itoare la plugărie şi îndeobşte la gospodăria casnică. Aceste proiecţii într’adevăr populare vor urina a se ţine Duminica şi in zilele de Srbători. (Jlr$Ş[ TELEGRAFICE Serviciul privat al TIMPUlUI* Agenţia Havas St. Pelerabnrg, 14 Martie. Ziarnl jPetersbourg Herald* de azî dimineaţă zice, vorbind despre călătoria generalului Iguntieff, că să studiază în cer-•urile politice serioase, dacă n’ar avea loc de a ceda îndărăt Rusiei, partea Basarabiei, ce i s’a luat la 1856, şi de a ceda României ca compensaţia, insulele Dunării situate in faţa Giurgiului. Berlin, 14 Martie. D. Stoscli, şeful Amiralităţi şi a dat di-inisia. Sâ crede că d. Stoscli ar fi lnat a-•ea*tă decisiă în urma neunirilor ce s’ar .fi ridicat Intre densul şi principele Bis- ... i i j- marele. împăratul n’a acceptat încă demi- nlnrnţinnen d-lui ministru, trec - la ordi-. . . nea zilei., —După oare-cari cuvinte foarte D. Raportor Dimancea dl lectură rapor- furtunoase, incoherente, intre d. ministru, tulul relativ la acel proect. Jd. Vernescu, d. Manin, şi d. Preşedinte Neluând nimeni cnventnl se pnne la vot nioţinnea pnsă la vot se primeşce. luarea în considerare. In timpul desp ierii scrutiunluî, d. sia d-lnî Stosch; să aşt-aptă docisia ce va lua in aceasta privinţă. Docan şi un d. deputat voind a vota, nu sunt ndmişi de d. Preş-dinte. D. Pr-ş-dinte Votul e anulat de şi aB Se deschide la or» 1 şi jumătate p. m.'fost 7f d. deputaţi prezenţi. ■ub preşedinţa d-lui C. A. Rosetti, fiind D. min. lucrărilor pnblice. Să se cous-presenţî 63 d. deputaţi. tate că d. preşedinte nu m’a lăsat pe mine Se declară vacante col. I de Botoşani ,jj pe nn alt deput să votăm ! D. Preşedinte. Constatarea făcută de d ministra face onoare binroulul, care e în regală ! O voce; Binronl e vinovat ! D. I. lonescn. Să rotăm a dona oară ! Se continuă desbaterea pruectnliil de interpretare a legii electorale.—Art. 21, 22 şi al III de Nenmţu, representaţiî cărora snnt numiţi funcţionari. Intre comunicări se citesce depeşa d-lul Ş Amendamentul punendu-se la vot, seLaacar Cojti[li p in care face cnnoscnt, cn 4nge şi legea iu total se primeşce cn ,-a ;n0molit la staţiunea Ianca cn toate iri 23 contra 4. principiele sale politice (ilaritate). ) Drossu citesce asemenea raportul a- q voce: Aşa ’I trebue! De ce a plecat cc n» reorganisărei serviciului de ÎDspec- toat€ principiale sale! n< - D. ministru de esterne, depune la binroB Ne cerând nimini cuvântul se adoptă le- |egea de organisare a minist. de esterne i ia total cn 31 bile contra 2. cu modificaţiele făcute în Sennt. D. Grăjdănescn citesce raportul asupra g0 tv&nrtite la secţiuni. »eî relative la reducţiunile şi suprima- Sepune la vot Inarea in considerare a pro-e făcute in personalul serviciului pem-getului de lege pentru echilibrarea bud- getelor pe anal 1877 şi se primeşce cn 66 căci fie-care agent fiscal este dator a per Se face a doua votare şi proectul se adoptă prin 55 bile albe pentrn, 10 negre contra, 1 abţinere din 65 votanţi. D. Sefendache propune pentrn remnne-rarea celor cari percep acele amenzi 5 şi 10 la sută, in loc de 10 şi 15 lăsată, de şi este prea mult şi aceasta. D. Verghati cere respingerea acestor re-iLuneraţiuni, stimulente şefi gratificaţianî Ne cerând nimeni cuvântul legea se a- j,;]e ^ pentru; 0 negre contra, din 66 ptii cu 26 voturi contra 2. votanţi. ID raportor» dă citire raportului şi pro- ge nrnlea7ă convoabirî în Adunare, tulul de lege prin care se modifica le- J). preşedinte. Me rog faceţi tăcere, a de la 4 August 1876 care crea 2 pos- Convorbiri pe banca ministerială, d-nn H de directore al Imprimeriei Statului şi inînistru lucrărilor publice cn deputaţii. Ini do redactor» al ,Monitorului oficial., ţ). preşedinte. Tăcere şi d-lor miniştrii, 1). Deşlin. Titlul acestei legi nu estecjcî nn pnt«m lucra I rect, pentru că legea din 4 August a j) ministra lucrărilor publice. Apoi şi st promulgată fără ca sâ tis votată şi de noi suntem doritori, nat, astfel că legea din 4 August 1876 D. preşedinte: doritori, dar nn lucrători! este o lege, şi dacă veţi primi pe cea daritate). iuulă snb acest titlu ar fi ca să ratificaţi D.RaportorCodrescn,citeşceuneleschim- Icare a Constituţiumî. Intr adevăr Cou-bări făcute in cifrele veniturilor de la Naţiunea prevede că ori-ce lege ca să drumul de fer; apoi apoi reducerile ' promulgată trebue să fie votată de am ■ s’aB mal făcut la ministerul cultelor şt 1*' corpuri legiuitoare, şi noi o vedem după prea puţine observaţinnî se pun la oinulgată in ,Mouitornl oficial* fără vo-vot şi se admit; apoi se citesc reducerile jile Senatului. Aceasta nn e călcare 4> din ministerul de Resbel, de la potcovitul cailor; epoţ da ]a flotilă. ge? Nu 'mi respnndeţî nimeni nimic. Dacă O voce. Tot potcoave 1 fi in altă ţară, dacă aşi fi în Grecia D. preşedinte. Ce! potcovire la flotilă? J şti efi ce să fac, dară fiind că suntem (risete). ţara Romanească aşa de tolerantă, snnt Se admit de Adnnare şi reducerile a- efl tolerant şi propun numai să se mo-fice titlnl legel şi să se 7.ică ast-fel ; le-pentrn îutrnnirea postului de director imprimeriei Statului cu acela al ,Mo-toralul official.* 1). prim ministru. Recunoaşte cî acea-I a fost o scăpare din vedere a fostului cestea, precum şi cele introduse în budgetul min. de agricultură. Se deschide o discuţiune foarte vie la art. 7 asupra deficitului de 6 milioane şi resurs“le de creat pentru acoperirea luî, la care iafi parte d-nu miuistrn, d-nu cepe fură aceste remise. D. E. Stătescu combate opinia d-lor preopinenţi şi susţine ucea remunerare cn stimulent pentrn perceptorii amenzilor in restanţă. D. Ferichide combate pe d. Stătescu ş se declară contra acestui art. din lege. D. min. justiţii susţine art. din proect. D. Stefănescu propune ca perceperea acelor taxe să se dea adevăraţilor perceptori iar nn casierilor cnri nnmnî primesc vărsările efectuate. D. Prim-ministrn arată că până acuma nu s'aB incasnt aceste amenzi din cHnaă ce că casierii n'aB personalul necesar pentrn aceasta şi deci cere primirea art. din proect. D. Vernescu face un amnnd inient ca atât casierul cât şi perceptorul să participe la remisă.— Se inchido discuţia. Punându-se la vot uroand. anterioare, se resping, primindn-se art. din proect împreună cq popnneroa d-lnî Vernescu. Art. 2 şi ultimul se admite fără discuţie. Pas la vot in total, proectnl se admite cn 50 bile albe pentrn, 16 negre contra, din 66 votanţi. Se snspendă şedinţa pentru 5 minute La redeschidere d. Costinescn Raportor citesce raportul asupra proectnlui de lege relative la CHrtele de identitate a alegă- torilor. D. B!»remb--rg susţiue încă odată sistemul cartelor în alegeri. Se cere închiderea disenţiî. D. Preşedinte rădică şedinţa, adunarea ne mai fiind iu număr, la orele 6 seara. VARIE T A T l NOUTĂŢII.E ZILEI. A. Sih'eanu! Acostatul. Legei electorală, titlul III, despre Eligibilit ite, zice: ,Spre a putea fi ales deputat, trebue a se bucura de drepturile civile şi politice.* Titlul I, despre drepturile civile, art. 9, zice: »Ceî ce nu sunt de ritnl creştinesc, nn pot dobândi cnalitntea de cetăţean Român.* Cum rămâne cu d-nu Alexandru Silileanu Ann-tliimatisitnl de Apostolul Pavel in carte: către Timoteid cap. III (vezi articolul d-!ni Constantin Kâţă Nicolescu din ziarul ,Tim pul* No. 44) pe cât timp, Riugur a declarat prin organele de publicitate, că nn este creştin, ba încă ridicnlarisând religia creştinească, d-luî care este deputat, ba incă vice-preşedinto al Camerei?! * * * Despre Naturalisare. In fabulele lui Ciclu udei să zice: că nn Catâr fiind odată întrebat: ,A1 cui fiB este?* el a răspuns că mamă-sa n fost fată de armăsar. Tot uşa şi la noi nni voesc aă dobindeuscă natu-ralisnrea, pentru a iuceln buna credinţă a aleşilor naţiei, se servesc cu nomele de macedoneana de şi nu câte un ov sa fi oj in codă. Acestin Îndată ce dobândesc naturali saren, încep a contesta dreptul adevăraţi lor Români, a le face perchisiţiî prin case, 1) a căuta sâ dea în judecată şi a păta numele cele mai onorabile ale Ronuinilor, nnme cnri aB dobândit stima, respectul şi încrederea naţiei întregi. Fie-vă spre învăţătură, adevărat ilor re-presentaţî ai Naţiei, spre a nu mai da aşa lesne nnturnlisarea or cui o cere! • • Colegiurile I electoral pentrn senatori Lupta unul şearpe de m ire cu un chit. De sute de ani se vorbeşte despr--o specie de ş -rpî uriaşi, care s’ar fi ivind adese-orl pe suprafaţa mărit. Naturaliştii negaO însă esistenţa acpsteî spe--iî. Acum Insă căpitanul vaporului eu-g ezesc ţPauline,* George Drevar, mărturi-s-şte, că la 8 Ianuarie 1877 a văzut un asemenea şarpe şi anume in o sitnaţiune pe cât se poate de critică,—adecă luptân-dn-se cn o balenă. Departe se vedea nn stâlp înalt ca de opt stânj -ni, care din când iu când se ridica şi iarăşi căd--a in mare, eară împrejurul lui marea colcotea, valurile să isb-au in sus şi earăşi cădeaţi spumegând. Căpitanul, cat şi oamenii de pe bord, văze-id aceasta, creieafi că »nnt in apropierea vr’unora dintre volbnrelei care adese-orî so găsesc iu mare ; npropi-ându-se de acel loc, eî aB văzut insă, că şarpele uriaş s’a fost încolăcit peste tru -pnl chitului şi lovindu-1 mereu cu coada sa. Această luptă intre şarpele nrisş şi una dintre cele mal mari balene, pe care că-pitnnul le văzuse iu viaţa sa, s'-a nrmat mereB in timp de vr’o cinci-spr :-zece rai nu ta apoi şarpele şi chitul au dispărut in aden-eimele mării, nnde uriaşul se retrase spre n-şî consuma prada. Căpitanul Drevnr susţine că lungimea acestui şarpe era de 160 până la 180 picioare, eară grosimea luî de 7 până la 8 picioare. Singur capul era de vr’o 40 picioare lungime. Tot căpitanul Drevnr a mai văzirt un asemenea şarpe nu departe de Sui Rnge, trecând cu capnl ridicat pe lângă vnsnl, in care oamenii eşise cu securi spre a-’l întâmpina. BULETIN METEOROLOGIC Temperatura.—In noaptea de 27 spre 28, Fevrnnrie, Termometogrnful s’a scoborit la 5 grade, divisinnea centigrade, subt 0, iar în noaptea de Ioni 23 Fevrunrie spre marţi Martie. . . la 11 grade sub 0. Astăzi, 1 Martie, 11 ore dimineaţa. Termometrul a marcat la umbră, 1 grad mai sns de 0. Înălţimea baromet icî este de 75 1 milimetric, adică cu ti miliinetre snb variabil. I’resinnea baronietricâ dar subsistă, însă _ 1). Cerc.-taţt numele tntolor |>.'rrhi.âtorilur de in apropieren equinoxelor, nn se ponte pre- pentru întrunirea posturilor de rednetor ^ 4ţarJi ., „„ T,.ţi plai un roman curat ci tot zice cu certitudine timpul, de oare ce baro- Vernescn, d-nn Codrescu şi inchizându-se al Monitorul oficial şi .al directorelui Im-m vitrigt. (»o cunoascc iatoria fiului vitrig.) petrul variază repede. ». Sc. Ghici. iar. a CURSUL I>K BERLIN 13 M rtie (,-t. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate române . Obligaţiunile române 0 °/0 . . . Priorităţile cailor fer. rom. 8"0 . împrumutul Oppcnht-im . • • Napoleonul................... Viena, termen seurt.......... > » lung............... Uucurttci, 1 Marfa 1877. DITOfi PUlVĂLlT din casele d-lul Gre ceaun, vis-â-via do Grand liote] de Bulevard, sunt de Incliirial de Iu Sf. Glieorgliit viitor. — Pentru informuţiuni a ae adrese la magnainul d-lor Alb. & Jos. Grfmbaom tot tu casele d-luî Greceauu, in colţul Bulevardului. 505—G. ANUNCIU FOSTUL CIRC Direcţia D-lul J. D. Jonescu Astăzi şi In fie-care ţji De vânzare un Pianu, calitate su şi în bune Condiţiunî. Amatorii a s sa la administraţi unea acestui ijiar, tul .Dacia*. TOATE SOIURILE DE PLU&UHI ANUNCIU KS' Docloru Russo specialist de 20 ani pentru bălele secrete şi bălele de foniei, anunţă, că orele de consultaţie sunt dinii-neţa de la 8 pOnS Ia 10, şi de 1- 3dupe umerii. Strada Stavropoloos No. 3. No. 503—J. (Piaţa Conitandin-Vud&). PROGRAMA VARIATĂ ÎNCEPUTUL LA 8 ORE StiRA pentru cultivarea pământului DIN FABRICA H F. ECKERT DIN BERLIN recomandă «fc hartimamm Bucurescî şi Galaţi Singurii agenţi pentru România. MAGAZINUL DE MĂRFURI COLONIALE Şi DELICATESSE f-iTJ A niM A nl0!l cu duo? intrări ■ -Lv JA. jn ca]ea Văcăresci-lor, No. 151 şi în strada Triumfului, a-vend pomi roditori, vie, trandafiri, cocă^e şi un pogon de fragi, domnii doritorii a o închiria pentru rodire seă petreceri, pe trei seC cinci anii, se vor arăta la lor 3USTÂV RIETZ 1(1 STUGUL alb (FONDATA LA 1850) S’a mutat şi stabilit în 60 Strada Carol I 60. RECOMANDĂ Vinuri negre, roşii şi albe 7cl .axKn , acntn, o casă mare compusă do şese camere, ţ salon, sală do mâncare, tăte bine mobilate.)_ avend şi dependinţe, cnsa; este situată intrei . curte şi grădină, în Colărea Negră, strada;) Mircea-Vodă No. 2 0 Suburbia Olteni. A - iji la pro-;< p j;" ‘ :Recomandate de toţi medici Europei, sunt refl , U " Ai tiradele dupe un sistem englez ast-fel numite ,, 1 ' & ,Water Closette.- —u Dupe nenumărate Încercări destul de dificile, am ţ ' reuşitaarangiaasemenearetirade cu re- il . servoire de npă, Încheiate heriuetic. pen- USN hBb!i'B' ’ ţv.f *'ru °Pr’rea orl-cârul miros desngrea-lul ilfllf$ bil, şiale confecţiona cu totul gata pen-ţjP ■> ' tru orl-ce loc, ast-fel ca fie-cine să le MV Ir ţnJpMy pdtăaşe^a; mal ales celor din provincie ^ R ' WlMSm '“se °^ei^ prin sistemul mefi un mijloc f6rte uşor de a şi-le procura unde vor voi. Preţurile se arată Îndată dupe trătarea măsurel. qualităţel lemnului şi mărime! maşinel. In comun preţurile sunt de la Franc! 120 până la 300. MftRCUS LITTMAN. Fabrică de Waler-CUsettc hernie tice 1. 3 Ş.—îi—ie Bucurescî, calea MogoşCcl No. 28. matoru se pot adresa m ori-ce prietar care locueşte într’însa. No. 602 cu preţuri moderate Apartamente, Prăvălie şi Localul CE'LU OCCUPÂ BANCA DE BUCURESCl MAGAZIEA MANDRITU S T X IsT CT e Ist X precum şi nn APARTAMENT IN FOSTA CASA RESCH în faţa leatrnlnl naţional Informaţi unt la Direcţiunea Socielă(il .DACIA* CERRU CURAT LANGA STRADA ROMANA Coldrea Galbenă, strdja nouă, colţul barierei No. 41 Calea Tunari. 405,-2. CEL Mai MARE MAGASIN IDE HAINE CONFECŢIONATE şi DE ARTICOLE DE MODA IN RO IVU A TST I A %. ■ . ■!„ (£ *JS€UIIU11VI/1IJAI Colţul Bulevardului cassa Grecianu. ASTAZI AM PEIIMIT UIT MARE ASORTIMENT Comandele din provincie se efectuează cu cea mal mare promptitudine; lucrurile ce nu vor conveni se priimesc Înapoi, ALB. JOS. a-RXTnSTBAXJTvI [Coltul Bulevardului cassa Grecianu). Tipografia Thiel & Weiss Palatul .Dacia VALOAREA C*rut# | Offerit* Pr*clB fio ut Oblig. Rurale . 10% 1864 83*/* 84'/a 84 » » Ia sorti --- --- ■--- Impr. Oppenheim 8% 18»6 --- --- --- Oblig. Doiueniale 8% 1871 757-J 7a 7 5-7* , , eşi te la sorţi --- --- --- , Credit fonc Rur. 7% 72 72Vj 72'/* , Credit fonc. Urban --- «2 --- Impr. Mun. Cap. 80% 1875 --- 72 --- Pensii (300) dobândă fr. 10 --- 130 --- Actil C&ilc fer. rom. 5'7o'868 --- --- --- , priorităţi 6% 1868 --- --- --- Dacia C-** de Aeaiiţ. --- --- Act. (fr. 500) 8% 1871 250 România C*** de Assig. Act. (fr. 200) 8>’/o 1873 60 --- Mandate........ --- --- Impr. Municipale fr. 20 --- --- --- Act. financiare Române8% --- --- Clilc ferate Ottomane Act (fr. 400) S®/o --- --- --- Renta Română ...... --- CUPOANE Oblig. Rurale p.Octomb a. c. --- --- --- , Doiueniale .... --- --- 97 , Fondare rurale . . --- --- --- » Comunale .... --- --- DEVISE Paris.......... _ 9940 9935 Marseille........ --- --- --- DrnxeDe*........ --- --- --- Anve-s......... --- --- Londra ......... 2502V2 2502 Londra tl micii..... --- --- Hamburg........ --- --- Amsterdam....... --- --- --- Viena......... --- --- --- Berlin......... --- 1321/* --- Lipsea .......... --- --- --- Escompt........ --- --- --- Lira Ottomană...... --- --- --- --- --- --- Agio c. Argint....... ---•