«\MBATA 8 J.VNIHRIF
Precinl 10 Bani.
                                                                             No. 5.
ANTL1I. — 1877.
A BOIST
              IN TOATATR0MAN1A î   
*F»;»n . .                         
Pf fl lUTlî .                      
P* 8 lnnî .   IN TOATA EUROPA!     
r.» ■                              
     INS1RTIUN1 Si rkclamk:        
L,oi» 4* IO   pitii, ptfin» IV, fl 
f |>A.^na Ml. 90 p» IL t M „#g     
TIMPUL
        I?IAR POLITIC, COMERCIAL, INDUSTRIAL ŞI LITERAR.
                                                                                                AisrxjisrarxjB.i
8« pniim^K In tir fii uitat*'*. La D-niî1 J7aaj*w-§Uin A Vogler \n Vienna, WalfinchffOM* 10; A. OppAik în Vienna, StuWnhwtei 1 ; ftudol Moese în Vienna, B*il*r8t4tt* 2; Vincms Hrdicka in Vienna, TeinfalUtrawe 17 ; T’Mipp LAb in Vienna, EBchenhochjţaane 11 ; J*. Jjang d Comp. în Pejta gi Havai-LaffiU-BulUer A Comp. in Paris.
                                                                                             Bcriiorî nefrancate no ■* priimeio.
Reclame 2 lei noul linia
ESSE IN TOATE D ÎL ELE DE LUCRU
Artioolele nepablioat* no m ror înapoia.
BXTJBOTJL REDACŢIEI SI A TDTs/TTTsTTS^r’T^ A_TIET: PALATUL „DACIA"
   BULETIN TELEGRAFIC
    Serviciul privat al .TIMPULUI.'
                       Berlin, 18 Ioauari:
   Principesa Carol de Prusia, sora Imp. rîlteset, a murit a<Ji dimineţS.
                Constantinopole, 77 Ianuarie
   Situaţia nu s’a schimbat. Se crede i marele Consilii! va refnsa mâne cele doţî punete cunoscute.
   D£cS Turcii vor da mâne respans negativ, arabasndoriî vor pleca, dar totuţi p6te sft remnnft speranţa pentru mfinţine-rea păcel.
    Sultanul, priimind in audienţă pereprt patriei lor comune, tentantul Persieî, a <jia că voiesce a col tivn relaţiele cele mal amicale cn Perei».
                                                                                                                                                 Guvernul nu va pnue în circulare şepte In numArul nostru de la 5 ale Cu-niilifine livre hârtie-mouedă, a căror emi-lrentel am publicat nota d-lul mi-
tAre, atunci delegaţii şi ambasado-rit celor şAse puteri vor pleca îndată. lftsănd tn ConstantinopolI fie care căte un Însărcinat al afacerilor.
   Cedarea Porţii nu este probabilă.
   Asemenea este positiv, că d. de Werther a susţinut cu mare energie pretenţiunea Romăniel, d'a nu forma o parte integrantă a Turciei.
   Marele Vizir a visitat la 14 ale curentei pe patriarcul grecesc. In cur sul convorbirilor,’şl a esprimat speranţa, că acuma Grecii vor lucra Împreună cu Turcii la regeneraţiunea
nicarea ce v’a adresat Savfet-Paşa, I d-lul IlOtscb & Mflller, din colţul Pasa-relativ la protestul nostru, vfi au-1 giulul romftn. Kesunetul produs Insă torisez, d’a supune Exelenţel sAlelln Pasagiu prin loviturile lor, atră-părerile guvernului I. 9. Principelui I gănd atenţia vecinilor, aceştia aă Carol In aeAstă afacere.            1 dat de sciro şi, deschi<J&ndu-se ma-
   .Comunicarea d-lul ministru delgasinul, s’a constatat numai Incer-esterne otoman, esaminată din pune-1 carea de spargere, fără să se p6tă t.ul de vedere al drepturilor nAstre, I prinde făptuitorii.
dupe cum sunt recunoscute şi confirmate prin tractatele europene, nu este menită d’a satisface reclama-ţiunile guvernului Romăn.
   „DAcă harta otomană conţine es
                                                                                                                                                                                                                               Pănă ncnm nu seim d6că autorii acestei operaţii patriotice s’afi prins.
                                                                                                                                                                                                                               Ceea ce ne miră Insă este modul cum aceştia aă intrat In canal, cănd
                                _        seim că se luase mAşurl din partea 1 comandă independent». Armat» fiind îm-
presiunl, cari se pot interpreta In I poliţiei d'a se păzi gurile lui, pen- I prăştiată pe La eincî-<jece de pnnete, avem diferite moduri, atunci tocmai acA-1 tru a prelnţfimpina spargeri ca la 1 trebuinţă de aţâţi comandanţi.*
ne vor găsi 'gata. Noi sperăm într'nn »-rangiamfint. Dacă însă ace sta nn aevapn-tea realisa, atunci vom aştepta ori-ce eveniment.*
   Relativ la armată, Midhat Paşa (jico:
   .Infanteria a complectat tâte cadrele, şi prin nrmare avem disponibili 0^0 batalion!. Acest nnmer insă este inc» departe de adevăratele pateri de cari pntem dispune in Cas de nevoia. Artileria eBto es-celinte, avem numai lipsa de ofiţeri cn in-(tracţiuni sciinţifici cari pot condnce o
tere e'a decretat de curând, ci nnmai peste cale trei milidne oarl sânt nonm tn circulaţie se vor mai adăogi unul aed doă mi-liâne.
                                                                                DIN INTRU.
   TAte sforţnlp demagogiei pentru a găsi o persAnă care, înlocuind pe d-nu Dim. Sturzea la ministerul lucrărilor publice, să dea In acelaşi timp şi Aro-eare vitalitate şubredului cabinet, ne isbutind, d. Ion Bră-tiann a trebuit să se resemneze a încredinţa interimul d-nulni G. Vor nescu.
                                                                                DIN AFARA.
    Relativ la atitudinea d-lul Baron Werther, plenipotenciarul Germaniei la conferinţă, sfi anunţă . Agenţiei Ha-vas* din ConstantinopolI unuitArele: r Este neesact, că atitudinea Ger-egnaniel s'a manifestat In şedinţele 'din urmă ale conferinţei printr’o de-claraţiă arneninţătdre din partea d-lul Baron Werther. Acest din urmă nu a declarat nici de cum In conferinţă, ♦ că s’ar retrage In caşul, cănd delegaţii turcescl nu ar priimi propunerile Puterilor neschimbate. DAcă In convorbirile particolare s'ufl ivit din cănd In cănd divercinţe de opiniunl, dAr In şedinţe plenare nn s’a lntfim-plat acesta nici O dată.
    Toţi împuterniciţii europeni sunt In deplin acord, şi dAcă PArta nu va ceda In şedinţa de Sămbâta vii-
FOITIA -TIMPOim"
PREŞEDINTELE CAMEREI
UŞIERUL SENATULUI
   In fine, Dâmna Maria Roselti, matrâna României, căci sşa îşi dă însă’;! aernl (nn rideţl, c’apol d-eî vi plânge), după ce ne-a făcut aă adaBtam ranit, mult de tot (ceea ce mirâse mai mult a ciocoism, de cât a democratism), a bine voit & ne reSpUnde prin Românul de la 1 ale carenţei in numele gi pentrn preşedintele Caiuere; e3. clamărilo nâstre cn ocasinnea "Hratâreî n-şiernlnî Senatulnl, începând prin % spnne:
   1-  ifl Că acel nşier se nnmesce Coat-ache lo. nescu— (luern care nn ne prea interesa).
   2-  lea. Că el este din satul Golesc!. ( ” va ieraşl cam de prisos, de âre ce ne in-cbipniam noi, că trebue eă fie din vre un cuib al ovtalel).
   3-  lea. Ci proprietarii acelnl sat, din tată In fiii, S aă purtat bine cn sătenii. (Tot ce ee pdte).
   4-  lea. Ca Ia 1857, Costache a fost recomandat de familia (lolescn, eă d'atnncl ineâce el a plâns de cale 0rţ a plân» d-na Roeettj şi d-nu preşediuteal Cantorei, a rte de câte ori a ris d-na Ronetli gi prege-dintele Camerei, gi s'a creijnt in tot-d’a-nna ferieit »Afi nenorooit, dupe cum a'a crezut d-na Roselti gi d-nu preşedinte al Camerei. lAcdata era fârte natural, de6ro
îistru de esterne N. Ionescu către igentul nostru din ConstantinopolI, lelativ la unii articoll din nouă Con-Jtitnţiune ttircAscă. Astăzi suntem b posiţiune d’a publica şi respun-«1 lui Savfet Paşa, căt şi a doua n«tă a d-lul Ionescu, şi Ată-le : .înalta PArtă. ministerial de es-trne, No. 4604*11 7 Ianuarie 1877. Dlul general Principele Ghica, A-geatul Principatelbr-unite Moldavia şi Valah ia.
   .Domnule Agent!
   ,Fiind-că se pare, că unele espre-siunl ale Constituţiunel otomane aă fost interpretate lntr’un sens greşit, credem nocesar, d’a vfi declara, că Înalta PArtă n’a avut nici o dată j ntenţiunea d’a prejudica nici direct nici indirect pusiţiunea Principatelor unite, posiţiune resultată din tTa-tate. Şi fiinu-fă Constituţiunea nu este ui act internaţional, care ar putea -ealisa o schimbare a trata-tatelor necum ar putea altera eon-diţiunib esistenţel politice a vre unei ţftit care formAză partea integrantă i Imperiului Gioman, — ajunge a se confirma de înalta PArtă, că posiţiunea Principatelor unite r8-măne aceea, care a fost înaintea Constituţiunel. In căt guvernul A. 9. Principelui Carol să rSraănă In a-cAstă privinţă complectarainte mul-ţămit şi liniştit.
    .Priimiţl etc.          «safvet,.
    Domnul ministru de esterne al Romăniel către agentul sAă din Con-stantinopoli :
    .Respun'jfin'i la telegrama dv. de la 7 Ianuarie, care conţinea comu-
sta este ceea ce nu ne pAte mulţumi I MarmoroşI şi Farchi. şi mal puţin linişti precum o dore-sce E. S. Safvet-Paşa.
   .Numai o declaraţiune formală din partea guvernului Majestăţil Sale Sultanului, şi comunicată prin Ministrul sift de esterne guvernului Alt.
Sale Principelui Carol, ar fi menită să ne satisfacă.
   .AcAstă declaraţiune trebuo să con
                                                                         ULTIME SCIRI
  ţff Dcutschi Zeifung din Viena de la 15 ale curentei publică ur-înătArea scire :
                                                                                                                                       Din partea cător-va agenţi di-
   Erî a fost priimit Salisbnry in andienţă de către Sultanul. Acest din nrma n declarat, că 'î esto imposibil d’a primi acele dou? puncte.
   In şedinţa Conferinţe» de arjî, SaîUburv vorbit fdrte tare, el u acnsat pe Portă de nemaiiţinerea parolei şi ’î-a reproşat ingratitudinea faţă cn Anglia.
ţie, că România nu e coprinsă Intre plomatici Principele Carol a fost in-acele provincii otomane, de cari vor-1 format pe calea diplomatica, că as besce harta promulgată la 23 De- j pjraţiunile Romăniel, pe căt ele sunt
cembre; că legăturile, ce lAgă Ro- drepte şi realisabill, nu vor putea do-mănia cu imperiul otoman nu suntl                                             .
altele de căt acelea, cari derivă diu|kin(l1 satisfacerea lor sub cabinetu capifulaţiunile vechi Încheiate Intre I actual, fiind-cA acest cabinet, de-principii romănl şi aprobate prin trac-j parte d'a întrebuinţa mijlocele şi ţaţele Încheiate ln timpii din urmăjcftiele conciliante cari ’i s’atl reco-Intre Turcia şi puterile europene
                Constantinopole, 15 Ianuarie. Nubar Paga a priimit postai de guvernator al Bulgariei.
cari aă pus sub garanţia lor colectiva relaţiunile politice ale Romăniel.* BucurescI 10 Ianuarie 1877.
                                                                                                                                                                                                                           (Semnat) N. Ionescu.
                                                                             CRONICA
  Felicitare. Citim In Vocea Covurlu-iulul:
  Suntem informaţi că cu ocasiunca serbării anului no a M. S. Domnitorul a avut graţiositatea a adresa telegrafic, d-lul Lascar Catargi şi d-nel Catărgi, felicitările cele mal sincere atăt din partea M. SAle căt a M. SAle DAmnel. D. L. Catargi, ni se spune, că a râspunB făcAnd urări căldurAse pentru dinastia ro-mănâ şi prosperarea ţărel.
                                                                                   • • a
                                                                                                                                          litoercare de spargere. — Eri sera pe la orele şepte. căţl-va patrioţi, ntrănd prin canal, aii Încercat a sparge duşumeua de la magasinul
mandat de puterile protectore, el caută a intluenţa asupra spiritelor, provocănd o iritare silnică.
   In ast-fel de circumstanţe, Ro-mănia este in periool d’a pierde şi ceea ce a căştigat pănă acum.“
Poşta, 16 lannario.
                         Borlln, 16 Ianuarie.
ţ)iarnl oficial .Reichs- gi 8taati-An7.ei-ger* desminte astă-^i printr'nn comnni-rat. aserţiunile foielor stridii», cari susţin ca Germania a lnat în ultimele Şile o posiţiune deosebită in Conferinţa. Origiua acestei sciri se atribue .Agenţiei Ilavas.* T6te aceste sciri sunt neadevărate. Germani» a şi mal nainte nn represintă In Constantinopole interesele politicei directe, şi are mal pnţine motive de cât alte pnterl, d'a zori resolvarea cestinnelor pendinte.
    Represintantul (fermnniei a avat şi »re ordinul d’a se însoţi păsurilor colegilor s5î, şi docăPârtaar persist» in refusnl el, d'a părăsi Constantinopole Împreună cn cel alţi ambasadori.
ce d-nn Rosetti, cam»tr6nă n României, şi d-nn Rosetti, ca preşedinte al Camerei, per sonificaS naţiunen, ţera intregă, dnpă d-lor, negreşi'!)
   5-   lea. Că câte o dată el ’i-a însoţit la porţile palatelor. (Care palate şi în ce ocasi nne? La II Februarie??—Sji in cecnalitata? De tovarăşi seu de lachod ?) Şi mal ade sea ’l-a urmat in temniţă. — (Cn ce oeasinne a fost d-na Rosetti în temniţă ? Şi Cos-tăchiţa o însoţit ae'ă merge» Înainte ca girant ? t ?)
   6-    ia. Că tn nnele momente bietnl Cos-tăchiţă a pns tn serviciul d-neî Rosetti şi d-lnt preşedinte al Camerei micele sale economii, fără de cari d-lor, cari ne spnn adesea, că personifică naţiunea şi ţdrn,| ar ti perit de fdme. (Când d-na Rosetti. terminând foiletonul şefi, a (Jis: *-Actstapro-vi,l> rtiu/„—la acăstă frasă e’a gândit?[?)
          Că eL'.Ooatnche, de 20 de ani im parte                    bucuriile şi dnro-
rils, rit «I văcjnt nascert I? — (Dnpă curo se va4a, el era şi mamos ?) căsătorii bAle, nenori*^ ?i yftI , m6rte 1 (Măritori suntem to\\ jj
   8. Că de patru orţa ,,]jng cn J.]or pe co pilaşil cari ’îJvS^nie             patru ori
T-a veghiat cu d-lor, ,i„ pntrn Qrî singur micele lor coscingnti braţele sale, (8e vode că el eate şi cioţln de meserie!) câ a ajutat pe domna R 'setti pe pre şedinţele Camerei a'l cobori ln morm4ng (9e vede că dânina şi d-nnl Rosetti locniatl
   Midhat Paşa a declarat eorespondinte-luî ŞiarnlnT .Pester Lloyd,, într’o andienţă privată, că P6rta va declara categoric conferinţei, că nn ra admite snb nici o formă comisinnea de snpraveghiere, nici nu rairea guvernatorilor cu aprobarea Puterilor. In caanl estrem se vor lăsa amba-Sadoril •k plece, aşteptând ori ee eventualitate. O ţtiră, care se respectă şi ţine la onorea sa. nu pâte de cât să respingă a semenea pretenţinul. .Noi,—a (jis el,—nn vom priimi nici odată asemenea lucrări., I
                                                                                                     DEPEŞE TELEGRAFICA
                                                                                                         Serviciul .Timpului*
               Cnnstantlnnpnl, 18 Ianuarie.
   Marele consilifi este întrunit. I)onâ snte mari dignitărl afi asistat. Intre dânşii se găsesc ş<fce-(Jecî de creştini.
   Midhat-Paşa a espns gravitatea sitna-ţinnel, adăogând câ Tnrciî nn pot compta 1» nici o alianţă.
   Marele consilia, în unanimitate, a
      • . . . . - . . . ■ ---------------------------------------------------------- re5'
   Relativ la plecarea plenipotenţiarilor, a I pins proposiţinnile puterilor, declarând că
adăogit:                                      1 preferă mal bine mirt ea de cât desonoren.
f'*‘Acestă eventnalitate am regreta-of6rte 1 Midhat a cerut eă totu’şî să intre in mult, insă am lăsa pe aceşti domni să ple- I negoţiaţinnî cn puterile asupra puntelor ce; dar concesiuni in privinţa celor două I refuaate.
pnnete nn vom fac© nici atnncl.               I Consiliul i-a respuns negativ şi că dis-
   *T6te cele alte puncte din propuneri, I cnţinnea nu pâte arma la conferinţă decât » .x             a;.______________________ _______r _________________________■,  -T.__
pot să fie supuse discuţiunel, pentrn care
pe atnncl In ţâra Hotentoţilor, sAil că lumea simpatisa atât de mult cn d-lor, in cât nu se găsea nimenen ca să le den o mână de ajntor in asemenea moment I)
   9.    Că in ajunul verî-cărel serbări de familie şefi a unei [aniversări de dolifi, el se dncea eă ’î întrebo ee are do făcut pe cjina de jiuâne.* (Sermannl! El se îndulcise la meseria de masalagifi şi ciocln).
   10.    Câ acnm'căţl-va ani dâmna Rosetti, la plecarea sa din BncnrescI, fiind cn ini ma sdrobita de dnrere şi cu lacrimelo in ochi, se uita şi n’avea cui să incradinţeze mormintele copilaşilor sel. . . şi lui, bnnu-lnî Beii Costache, !nî T-a (jis; »Ţtc le încredinţez..* (Nn credeam do trebninţă d’a ne spnne acesta. Este un ce prea patetic spre a o spnne intr’o piesă de care tnsăş' domnia el (jice că provâcă risnl, şi npol credem ca putea să lase în grija Ini Dnm nejofi mormintele copilaşilor Bel, mal bine de cât în a Ini Costache.)
   ln fine dâmna Marin Rosetti (jiee, cS drept resplatn pentrn tâto aceste servicii domnia el împreună cn preşedintele Camerei afi ris şi afi plâns iuipreuuă cn Costache şi cu nevasta lui;—şi ca să ’I probeze cea mai estremfi reciinoscinţă, a pnB pfl preşedintele Camerei, ca să ’] sărute in bot chiar in ..ala 8enatulnt.
   A! tote bnne! DAr micele economii p, cari Costache la vremea de nevoe li le-pns la disposiţio, i le-afi înapoiat săli nu? __ g$n acostă sărutare era un fel de cn
nnmnî aanpra contra-propnnerilor Turciei.
pon semestrial, ca ale Tnrcieî asnpra datoriilor publice, cari nu se plătesc nici o dată?? ?
   Nn cnni-vn devisa dâmneî şi d-lul Rosetti este :
   ,A pupa âmenil ’n bot Spre-a le Ina din pnngă tot?*j Acnma aţi înţeles, bani cititori, pentru ce Preşedintele Camerei a îmbrăţişat pe uşierul Senatului.
   DAcă n'aţî înţeles, aliaţi că DAmna Rosetti: ,vî plânge.*
   Cât pontrn noi, mărturisim că, cn tot plânsul Dâmneî Rosetti, nn putem de cât se ridem, ba încă cn hohot, căci nu pri cepem ce nevoia avea dâmna Rosetti ră publice tâte aceste parascoveniî private de nici nn interes pentru pnhlic, afară numai, decă n’n voit să facă un moft demagogic; precum nu pricepem asemenea, ce afi a face acestea cn Preşedintele Camerei României, cnalitate in care, chiar dnpă dâmnn Rosetti, social şefi a sărutat şi nn pe Costache, ci pe uşierul Senatnlnl Decă era vorba de recnnoscinţa d-lnl Costache Rosetti via-â-vis de d. Costach Ionescu, atnncl credem, cu acest din nrmă ar fi preferat o reennoscitiţă materială caro ar fi fost şi mal convenabilă de cât o dnlce sărutare cu dulcea guriţă a frn mosnlni şi simpaticului domn C. A. Rosetti, In public, faţă cn cel-l-alţl uşieri carii d’atnncl şi până asl&ijl nn afi ince tat d’a ride de pupătura Ini Costache. In |
ne, decă d. Rosetti a voit să facă o asemenea damonstraţiune, adică dAcă nn a avut destulă modestie d’a mulţumi nmiculni seu între pntrn ochi, in slnnl familiei set», sAfi cel puţin îmi'un cerc mal restrâns, spre a nn avea aernl de fanfaronade de-mocratico-demagogico, atunci cel pnţin in loc d’o îmbrăţişare presidenţială, să'i fi dat vre-o 2 — 3 piese de aur soi! măcar vre-o acţiune d’a lui Strnaberg fie chiar cn cursul Brăduţ,—(ni se pare, că aci am greşit, eăeî, «tind d. Rosetti avea a face cn 8trns-berg nu erafi încă perfecţionate acţiunile) şi snntem signrl că a’ar fi bncnrat mai
mult bietul Costache......
    Noi ne aşteptăm acum 1» nn nit foileton in Rom inul, subsemnat do Costache, Ionescn, arătând, că el preferă dnlce» să ratare a d-lul Rosetti banilor de aur. insă nuntem cnrioşi decă Rom nnl, care recapitulară acnmn tâte evenimentele din nnnle»-pirat, cândvaaosila Inua Nosmbre, — dacă va menţiona şi evenimentul acestei sărutări, care, atât in ţern eât şi in străinătate a făcut mai mult rgomot (prin risnl lumii) de cât chiar alegerea rt-lni C. A. Rosetti 1» presidenţia Camerei. R. R.
                                                                                                       POST-SCRIPTE M
    De ce 6re a întârziat Domna Rosetti n-lâta timp cu acest respnns? Şi de ce 8’» ales tocmai (jioa de anul noii, spre a face acest mare elogii! in privinţa simţiniântu-lor prea iubitului eeil Costâchiţă ?
    Nu cnm-v», ca prin acesta să scape de bacşişul anulai noi! ?
CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DE7ISE
EITI'HOI'U SEMINARULUI
liuourmei, ? Ianuan» 1$77,
            VALOAREA             C«rnl* Oftării • Pr«l» 
                                                   Ani  
Oblitf. Rurala .                        1 71,/.   71    
               % , *pto la sorţi        ---        ---  
         împr. Opppuhpîm 8°0l8d6  ---   ---        ---  
      OMiff. Doinonialf 8*0 1871  ---   A®        «8'/* 
               y , c^itP linorţî  ---   ----       ---  
      » CrP.iit f'nc Rur.         ---   85 \i           
           * Crrilit f>«c. Urban  ---   62              
      Impr. Mun. Cai>„ 80®0'1S75  ---   <54        ---  
răngii (300) (iol»/Vnilfl fr. 10  ---   ---        ---  
Artil CAilf' fer. rom.            ---   ---        ---  
          , priorităţi fl°0 l8G8  ---   ---        ---  
Dacia C*** de Assii?-             ---•  ---        ---  
         IrS. (fr. 500) 8°„ 18T1  ---   ---        ---  
Homarii a C"1* 4* A-î'iC.         ---   ---             
         Art. (fr. Î00) S°o 1873  ---   ---       ---   
Mandat**........                  •---  ---       ---•  
Imţir. Municipal* fr. 30          ---   ---        ---  
Act. financiar^ RomAn*8°0         ---   ---        ---  
Câilp ferate O t tom ane          ---   ---             
Act (fr. 400) 3°0                 ---   ---        ---  
Renta liomină ......                               ---  
            CUPOANR                                     
Oblig Rurale p.Octomb a.c.        ---   • fl            
                , Domcnîal* ...»  ---   3«         ---  
     » Fonciar* rural* . .        ---   ---        ---  
        , Comunal* ....           ---   ---        ---  
             DEFI6K                                     
Psris..........                   ---   03.40     69.35 
Herniile........                  ---      ---     ---  
Hruxelle* ........                ---   ---        ---  
Anvcrs .........                  ---   ---       ---■  
Londra .........                  ---   J5.08'/.  M0T|i 
Londra dornicii .....             ---   ---        ---  
Hambur^........                   ---   ---        ---  
Amsterdam.......                  ---   ---        ---  
Viena.........                    ---   ---        ---  
Berlin.........                  122*1, ---        ---  
Lipsea.........                         ---        ---  
Ksoompt ........                  ---   ---        ---  
Lira OttomanA......               ---   ---        ---  
Galbenu austr. . . . • •                -               
Aţfia e. Argint.                                        
CURSUL YIENE1
                                                                                                                                                                                                             Viena, 17 Ianuarie («i- n.) 1877.
Metalice........................ CI  CO
Naţionale.........................C7 95
Ren ia în nnr.................... 75 50
Lose.............................112 2*
Acţiunile banaeT.................817  —
Creditori........................141
London....................... . 125 85
Obligaţiuni rurale ungare ...     73 50
      » temoşvnr................71 50
      >    transilvane .... 71 50
Argint în mărfuri..............11 5 80
Ducatul........................... 5 97
Napoleonul........................10 04
Mere 100.........................61  80
D I. D. IVIalla,
                          nuncia ca se îu-earciiu'sR a pleda înaintea tutulor instanţelor eansele celor, ce vor bine-voi a’l o-norn cu încrederea d-nelor. — Orele de contulnţie de la 9—1 1 şi 4—5.
• utilitatea cea mai bnuâ nnmai tufan şi fag
                                                                                                                              tăiat fi adus la domioiliG cu
76 FR. STjEDlST«JET^TXTUi
NI FON MITROPOLITUL
                                                                                Fublicatiuni
  No. 2. In dina de 1 Febril uri il viitor, se ▼« ţine licitaţia Ia cancelaria Epitro-piei, pentru arendarea moşiilor Kiajna din judeţul Ilfov şi Baţcoveni din jud. Vlflşcn, pe termen de cinci ani, dupe comliţiunile elaborate de Epitropia, care se pot vedea în orl-ce <Ji de lucru în cancelaria. Asemenea se arendezi! pe termen de trei ani li vedea fi gradina numita Gramont. Tot în acea <)i se va ţine licitaţia fi pentru vemjarea productelor aflate la moşia Kiajna din recolta annlnî trecut şi anume : 79 kiie Grafi: 140 kile Porumb: 4 clăi fân , din cari don§ mari şi 2 mici ; 2 clăi pao de ovar. şî 7 vedre rachiîi tescovina.
  Amatorii se vor prese»ta în citata <ji însoţiţi de garanţii în regula pentru a-rendurea moşiilor şi gradina Gramont, spre a concura la licitaţia.
  Licitaţia se va ţine in cancelaria Epi-tropiel, localul Seminarului Nifon, calea Filaretuluî No. 2 de la orele 12 — 4 p. m.
  No. 3. La 30 Ianuarie cnrent, se va ţine licitaţia pentru darea prin autreprisâ a aprovisionâret Seminarului cu carne şi pâine, pe termen de nn an, pentru nutrimentul elevilor şi personalului de ser-vicifi. Amatorii se vor prezenta în arătata (ji, de la orele 12—4 p. ni. la cancelaria Epitropieî, strada Filaretul, No. 2, spre a concura la licitaţia.
   No. 4. In rjioa de 20 enrent, se va ţine licitaţia la cancelaria Epitropieî, strada Filaretuluî No. 2, pentru închirierea pră-vălielor din ospelul numit Dedu, situat în calea Mogoşoeî, pe termen de trei anî, cu începere de la 23 Aprilie viitor. Aceste prăvălit se închiriază iu parte şi în. total. Amatorii se vor presenta în arătata di, de la orele 12—4 p. m. spre a concura la licitaţia.                   373. 3—1
                                                                EPITROPIAE SMINAUUnUl
NIFON MITROPOLITUL
                                                                    AisrxJKrcixj
  Se publica spre cunoseinţa tutulor acelor persone care până acum se bucurau de adjutore viagere şi burse pentru inv£-ţament că de Ia 1-ifi ale curentei, s’a suprimat din budget asemenea cheltuelî din cnusa neputinţei încasării veniturilor fondului Laicii şi acte de bine-faceri.
                                                                                                                                               377. 3-1
POLONESII ?„££*, 5
nore de a preveni pe amicii causel lor, cu în (jiua de 10 ti Ianuarie a. c. la 10 ore dimineţa va avea loc în biserica catolică >Baraţia( un serviciu divin în memoria luptătorilor căijuţî in anii 1803 şi 1864.
SOCIETATEA
                                                                                   pentru
                                                                      la umgasia de lemne a luîLessel, lingă gara Tergovişte, vis-â-vis de fabrica tutunurilor.
  Comanzi le ae prii mese şi la Tvpografia Thiel & Weiss, palatul Dacia. 314-5-0.
                                                                                A VIS
  Pentru constrncţiunea încălzitorilor; reconstruirea acelor de faţă cari nu corespund scopului lor ; preschimbarea sobelor pentru lemne In acele pentru cărbuni şi cocs; con-sultaţiunl In tdte chestiunile privi-t6re la încălzitul şi ventilcţiune, se oferit un om special In aceste afa-cerl (tehnic).
                                                                              DE VENDAKE
SOBE DE FER
                                                                          in diferite sisteme.
                                                                        A se adresa la hiuroui tehnic Strada Dionisie No. 90
                     302. 0- 3
mmm mm roman
                                                                                            SECŢIUNEA CENTRALA
  Domnii membrii sunt cu on6re invitaţi să bine-voiască a se întruni în şedinţă ordinară, conform regulamentului, Dumineca 9 ale curentei, ora 11 a. m. în localul şc6-lei (curtea bis. Sf. Ecaterina).
            Preşedinte: C. BosianU-Secretar: M. Paclurea.
CĂRBUNI de PETRA
                                                                            QUALITATEA I.
  Cn preţul (le 58 L. n. Tona
                                                                                se vând la
                                                                         Nachmann & Focschaner
                                                                             Strada Colţea 10.
  LECŢIUN i PAimOOLARE
                                                                                  s.
                                                                     dvc A- T E dVC ATICI C. Brailoiu, fiul
                                                                           47 Strada Seaunele 4 7.
SALA CIRCULUI
  SAmbătâ 8 Ianuarie 1877 J . *
Musica .Militară a Regimentului
                                                                           I-Ju sub conducerea Maestrului de Capela d-nul 8CUOLTI8CU şi plftcuta bandă de lăutari, a d-lul
                                                                                     NIţă Colţatu
                                                                           ror esecuta, alternativainente, cele mal nuot arir de Dans, Naţionale şi de Salon.
                                                                              Incepntul la 81/* ore s£ra
                                                                                 Preţul intrărel 2 franci.
   Berger & Reinhorn
Succesorii d-lul JAQUES HERDAN
                                                                                 Podul Mogoţtel, Pulului Deoia vis-a-ris d» Vohţiă
  MARE MAGAZIE
                                                                                          de
Bijuterie si Argintărie fine
                                                                                      precum şi de
  CESORNICEDE lURBAŢIŞJ DAME
Intorcfindu-nc dintr’un voiagîCidin strâinutate, am fost în «tare d a îmbogăţi oiortimontul nostru cu lucrurile cele mal alese; şi ait-fel «untem In plA-•uta posiţiune d a ne recomanda onor. public, ru-gflndu'l ea bine-voescft a ne visita, spre a ie *on-mrae atlt de ioditatea, c/Vt şi de preţuri!• cel* ingl moderat* al* tutulor mărfurilor
                       867.-12-1
[SOCIETATEA FILANTROI’ICĂ
                                                                               pentru
Ajutorul elevilor pauperi de ambe-sexe
              din
                                                                     SCULELE PRIMARE PUULICE
SERATA MUSICALA
                                                                     se va dala 23 Ianuarie 1877.
  Un bilet pentru o familie până la 4 persdne 5 lei noi;
  Un bilet pentru I persdnâ 3 lef noi. Ţinuta convenabilă cerută In asemenea ocasII.
  Riletele se află depuse Îs, cancelaria Comitetului In localul Internatului „LIBERTATEA.* Calea Moşilor No. 120.
              COMITETUL
  Noul şi cel mal mare magstin de încălţăminte pentru bărbaţi, dame şi «opil sub firma:
SAL. WEISERMAN
                                                                       La Vultur, tirada Cârti I. No. 6.
  ţub-semnatul am onore a aduee la eu-noseinţa onor. P. T. Public, că am aranjat în sua-disul magaiin nn bogat asortiment de tot felul de încălţăminte En frot şi Jn ditail, atât în ceea ce privesee gheţărie, eismărie de Inc» şi de tot felul, cât şi şoşoni şi galoşi frnncese şi germane, drn ţabricele rele mal renumite tn Europa. P reţ ii -rile mai eftine de tki ori unde. — Fac plecata mea invitaţiune tutulor d-lor cumpărători şi rog a m8 onora cn visitele d-Ior spre a «e informa atât de fină cualitate a mărfurilor cât şi do eftinătatea preţurilor.
                 Cu atima
                                                                                                                                                      Sal. Weiserniau.
IJIiTMM Ci® TUTULOR ||(wJ|,l
srţ
                       Recomandate de toţr medici Europei, 8un^ re-tiradele dupe un tistem englez nst-fel numite .Water Closette.*
                        Dupe nenumfiraUlncercărl destul de dificile, am reuşitaarangiansemenearetirade cu re-servoire deapft, Încheiateherraetic, pentru oprirea orl-cftrul miros desagrea-bil, şisle tonfec.ţiona cu tutui gata pentru orl-?e loc, ast-fel cn fie-cine sâ le p6t* aşeja, mal ales celor din provincie li-se oJră prin sistemul meâ un mijloc M6rte -şor de a şi-le procura unde ror voi.
   Preţurile se arată Îndată, dupe tratarea măsurel, qualităţel lem-nulur şi mărime! maşinel.
                                  la Franci 120 pană la 300.
                                         MAHCUS LITTMAN.
                                  Fa/iili de Waler-Clasette hermetue
                                       Bucureael, wl.. UognjA.l î(o. 28.
In
comun preţurile aunt de
i. * ij.
                                                OPBRILB MUSICALE
                                                     Imprimate in tfţian*a n6itr4
THIEL.dc WEISS, TYPOGRAPI
                                                     tirada Lipicanl palatul ,Dacia.*
CONSTANTINE8CO D., Souvcnir de Zum, fals* pour pianofort*.............. 2
CARIjSON C., Quatre morccaux Roumaine, pjur pianoforte............... 2
FLKCHTKNMCHER A., Muma luî Ştefan, pntru o voce şi piano ....
GEORQE8CU TH., Douo suspin*, rom. per®B o voce ci piano............
       —       # Spune, rom. naţionali,pntru o »oce cn piano ....
KRATOCHNVIL A. K.. Hora, Vi^ţa Romi» pentru piano......................
MEDEK J. W., România, Quadrifle de Comerţ pentru piano................. 4
MDSICKSCO G., RAnduiala cunaniei pentn piano........................... t
STERN  L., op. 10, Der Wunuch (DorinţaJilr Singst. undClavierb.......... S
     .  .  op.  11. Lebewohl (Adio Mola^) Singst. and Clavierb. ......    1
     >  »  op.  4. Grande Etude pour p*oforte............................ 1
     «  .  op.  17. Hora. Maridra pentrcfianoforte......................  1
     »  »  op.  18. Durerea ml este marţ Val** brii. pentru piano........ *
     »  .  op.  13. Visuri Ce de ccpil, IMlrille pentrn piano.......
     »   » La Favorite, Schottisch pouipiano........................
     »   » IţiV-Polka pentru piano . . I............................
     »   » op. 10. Apele de IA Văcărea^ 8chottisch pour piano.......
VIEDX E.. Marche de Cavalerie pour tino............................
         T6t* aceste i* vând eu rabat «)25
FR. c.  
    --- 
%   --- 
1   50  
1   40  
1   40  
1   40  
4   --- 
5   --- 
%   --- 
1   60  
1   60  
l   20  
t   --- 
1   --- 
1   16  
1   --- 
1   50  
1   --- 
rjK
                                                                  V,
   An «osit chiar acum :
 APiRATE DE ESCAMOTERIE
                                                                     şi alta articole de petrecere;
                                                                 I MÂSC1 in toate soiurile
şi focuri de artificie pentru salrfne.
                                                                     Preţurile cele mal eftine.
              CAROL WETZEL 3. Strada Oarol 3.
                                                            Schimbarea Localului.
Magazinul cu măriirf de Băcănie, Coloniale şl Delicatesse
a lui
                                                C3-TJSTJ^E RIETZ
                                                          „la Stogul alb*
                                                        (fondat la anul 1850
                                                           s a mutat acum
60 Strada CAROL I. 60
                                                      în «asele nuol a le D-luî 10AN PASCU
     Cu atestă ocasi* împlinesc o datoriil de a mulţumi numer6seî clientelei mele pentrn tiuevoitorea încredere cu care n»’a onorat în cursul d« 26 anî şi rog pentru continuarea ncestel încrderei şi pentru viitor, asigurând, să voifi iecumlsce şi mulţumi în tot-d’a-una prin serviciul bun şi solid, precum şi preţurile cât se p6te moderate.
     Busar*«*L *4 NoCŞbria 187®.
                       GUSTAV RIETZ.
MT. 10— U
Ţm rfATT A               nWit In strada Ca-
                                                                                                                                                                                                                             riALLA lonfirescu No. I0(strada
lângă Hotel de Londra).
325-5-5.
II II II lll’vPII nvocat »<r»d» Colţe1 II, M/, lill LdUl1 No. 63Cons,'lt"t>>iu1 in t6t« (jilele pknX la l)or« diniiiiSţa şi de la 6—8 ore eera.                 331.
            *#ar MABELE
                  «AU A SIN DE HAINE GATA
                     JAXjB. JOS.
                                        Colţul Bulevardnlul cassa Grecianu.
   1 «evitabilul reehel din Orient, adin'ănd o crisă apftimftntătdre In tdtă Europa, mărfurile aă scăzut f<5rto mult. _ Pentru aeeat «ur*nL fiind In legătură
cu mal multe fabrice din Europa, ne am decis a vinde cu preţuri fdrte reduse. — Rugăm d£rft pe onorabilii nostril clienţi şi p® întregul publio, bA b ne-voie»eă a ne
vi«it», spre a se convinge eingarl nă numai In Magasinul nostru se pdte găsi hainele cele mal moderne şi cu un preţ incomparabil *le e^i». — oeebire reeomaudăm
marele 1 sortiment de                  _ __ __ __ ______ ~   ‘
                     PTMINCICOAVE^tH
                                    (Paltdne lungi cu corddne).
                 In magasinul nostru a mal eosit 1000 duzine cămăşi şi artic le de Modă bărbăteacl specialitate de Paris, irovineie se efci tm'să cu cea mal mare iiromptitudine; lucrurile ce nu vor conveni se priimesc Înapoi. ^ [ _, 1 -l eSzi JOS. A.XJJN/I.
                                                                   [ Col|ul Bulevardului cetea Grecienu].
Uomandele din
eie
Tipografia Thiel & Weiaa PaUUl .Daaia*