» 48.
■MARŢI I MARTIE.
ANUL II. — 1877
BONAMEJMTELE
    IN TOATA românia:
L. d. 48 24 II
.aS .                  
«I .  IN STRA1NAT1TI:  
90
                                                                                                                             1NSKKT1U.M 31 KICUMi:
                                                                                                                                                                                                                                           4» 80 litere P»*-"» IV. «0 huil i*in» II 80 buni, pe pamn» II,*I«I «ol
      g^clam? I IM noi linia.
■ număr In Capitali 10 bani.
TIMPUL
                                                                                         ESE IN TOATE ZILELE DE LHCRr.
BIDBODL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI: PALATUL ,DACIA.*
         AMTJ TSTGIXJPIX 8* uriineac In str&in&tat*: La D-ni1 Hanţet*, tfrtn ti Vugîer In Vi*nna , WiSlfiiehţfA-"^ 10. A. Oppclik In Vi<*nna, 8tubnnba*tM 1 ; Hwlol Mo**e in Vieun», 8*iler«UltLe 2; Vinceru Hrş-cka <n Vipnna, FeinfaltJtrMJie 17; Fhilipp Ijub in Vi**nna, Etchenbiichtfrunr 1! ; />. I^ang ti Comp. In Peyta yi Ifacae-JAiffite-BuUier dt Comp. In Pari*.
                                                                                                                                     Scrisori nefrancat/- nu primate.
                                                                                                                                    Articolele nepublicate ae vor arde.
    Un număr In Oitlriote 15 bani.
Uleun telegrafic
                                                                                                                                                                                                                            Serviciul privat al ,TIMPULUI.*
          (Agenţi* Iîitu),
        Coustintinopole, 10 Martie -no Cristicî, delegatul Serbiei r» porni îp. Perle w-Effun di a plecat ieri; •• (îrmnnal cel noii Ia
                                                                                                                                                                                                                                                 Atena. 10 Martie.
. Deli^eorjţis pe ocnpS ca formarea mi-srinlnî, în nnire ca d-no Zaimis.
                      Paris, 10 Martie Dntele de Şatalo/f, ambasadorul Rnsieî jondra. care renise Ia Paria spre a s» Ini ca peneralnl IgnatiefT, a plecat astă neaţiî Ia postul aflîl. EI n comunica irnulol engles ultimele disposiţiunî ale eî
, I>apuv de Lome, bonapartist, a fost senator inamovibil în locnl ge-lilol Changarnier.
                                                                                                                                                                                                                                         Constantinopol, 10 Martie.
I&îsorile cari vin din provincii constată Iţinmle de cari pretutindeni suferă crej-, ruaî cu seamă in Armenia.
adesianea guvernului MareT-Britanie la programul rus care pare foarte împăciuitor.
                     Paris, ii Martie.raportul clar şi consciinţios al d-luî S« n.ignrS c* generala! IgnntiefT n'n ™- pan|lit Casimir, aprobat de imani-nauciat a merge la Londra. Scopul călu-toriel sale în Anglitera va fi de a obţine
BOCORESCl F.“
Fk?HDARI«
MABTIK.
                                     Casarea alegerel (l-iul Vrinov 9aQ Voinoff de către Senat poate inspira multe şi varii reflecţiunl atât asupra stârel legislaţiunel electorale la noi, cât şi mal i u seamă asupra moravurilor politice, ce 18 ani de regim parlamentar şi 11 ani de practică specială a Constituţiunel din 1866 aă stabilit la noi. Aceste reflecţiunl nu sunt măngăitoare. .
                                     Eată un personagift, care de la 1867 se Introduce (nu seim cum) In viaţa politică a României, eată-’l că ia steagul nafionaUsmulul şi al libe ralismulul, se pune sub patronagiul
. .  . ,      .      ...       , şefilor demagogiei, strigă mal tare
Mrînrchal ormenmn, vS/end ca recii- ,                .   .          .  ,
.miile sale nu era* ascultate şi căde      ^ C*nd 8t4PInU 8Unt la
    nn Ian nici o măsură pentru a îtn- putere, iar când vreraile se fac grele
                                   pentru d&nşir, se pituleşte, se face mic şi dispare lntro funcţie a statului bine retribuitâ. unde nepâsâ toril conservatori 11 laeâ şapte ani de zile. mânâneft Ia toate mesele, se Ingraşe din toate budgetele, face şi o bună stftrieieâ printre picături, graţie
Cu aceste fapte rele, şi-a dat demisa
   observă că se manifestă la Poartă are slăbire în opera reformelor, ourta a hotărît să plătească in bani de *tie pe amploiaţii te/egrnfaloî, ceea ce oreasă ca 40 Ja sntă lefnrile lor deja mici. Amploiaţii ameninţa de a face
                                                                                                                                                                                          meseriei de advocat pe care o ah rele (ţreceţtî rcnticnS » nirniifesU ne-'|pe?te ]ft fun, ţjunea blldgetară şi li<
_nmlre in rmi "' n'or-                   apărarea poporului, trei Insărcinăr
luntenenrenii r-l<-        mȔ concede..         ,      .      . ,         ,
      .          ,   .     , , _   .   . toarte lucrative; şi la o a doua In
e peste cererile lor. A. ordnl re priveşte                    T
mloios.
                    Constantinopol, II Mart’e onsilin 1 de miniştri s’a întrunit astăzi esnroinat din nofi cererile formulate B-’e(ţa*it muntenegreni. 88 asigur* cS Kliul a respins mei mnlte din aceste ri mai cn sesmS cedarea districtului sici. Cn toate acestea delegaţii munte reni s& par boUriţî a nn scădea nim’c pretenţionile lor fi a persista a cere mdonBrea teritorinlni Nicsici fi cedarea ii port pe Adriatica.
viere a Roşilor, reapare pe scenă 9cmeţ, resbunătnr, cerănd aproape ■apul acelor miniştri, generosităţel cărora datoreşte acele posiţiunl, de care s’a bueurat pe tăcute. —Şi ni menea In tot acest timp de 11 ani nu s’a gândit să Întrebe pe acest domn, cine este? de unde vine? şi mal nainte de a vorbi in numele României, dacă este cel puţin Român? El bine, astăzi s’a dovedit prin
mitatea afară de unul, aSecţ. de verificare a Senatului.
   1. Oâ d-1 Voinof nu este Român.
   2.    Că fiind chiar Român, a fost şi este funcţionar al statului cu incompatibilitate de a fi ales.
   3.    Ca alegerea sa la Senat este viţiată şi viţioasă In diferite moduri.
   Prin urmare, nu numai d-1 Voinoff n’are dreptul se fie senator dară n’a-vea dreptul 9e fie nici deputat, nu numai nici deputat, dară nici funcţionar, nu numai nici funcţionar, dară nici alegător, nid cetâţian, nici Român.
   Prin urmare prin fraudă şi surprindere sa introdus de atâţia ani In funcţiunile publice, şi In Corpu purile Legiuitoare.
   Nule sunt actele, nule sunt vo turile — era se zicem : nule sunt şi discursurile d-sale. dară aceasta n’a-vem trebuinţa să o afirmăm.
   Dar ni se va obiecta că Senatul s'a bazat pentru a casa alegerea nu mal pe cele din urmă douâ considerente iar nu şi pe cel d'&nt&iâ?
   El bine! cine ar putea crede, că dacă. Senatul n'ar fi fost convins de realitate» considerantelul celui d ăn tidil. era să caseze alegerea pentru imputaţiunile cam vagi asupra lis t.elur ele.-torale din Rumân etr ?
   Insă pentru ce s'a Iftsat la o parte motivul şi s'a luat pretecstul de ce d-1 Voinoff na fast gonit pe nşs cea mare. ci condus pe portiţa de din la-
guvern safl pe un Voinoff oare-care al guvernului, 11 sgudue, Îl descoase, tl trântesce, 11 duce până la marginea abisului şi când toată lumea se aşteaptă că are să deschidă mâna şi să'l părăsească In vânt, 11 ri-lică binişor, Îl scutură, şi 11 aşează earăşl la loc. Nimeni nu poate încă spune In termeni precişl căt va ţine acest joc. Ast-fel după ce a demon 8trat Senatului, că d-1 Voinoff e un bulgar fără drepturi In această ţară şi care spre a acoperi această slăbiciune, se arată In vorbe, patriot înflăcărat, după ce probează că pe lingă asta mal este şi funcţionar public, 1). agent direct al guverna Iul, că iea leafă, că câştigă drept la pensiune, că este sub ordinile unul ministru, revocabil după voinţă, ceea ce tn toate ţerile din lume consti-tue funcţiune publică după un admirabil discurs In fine cum ştie să le facă d l Cogălniceanu, d-lul printr'o onclusiune neaşteptată, cere să se şteargă din considerentele raportului cestiunea naţionalitâţei ca şi când ar fi zis d. Voinoff: „Te iert pentru naţionalitate, tnsâ alegerea totuşi trebue casată.* Dacă impresiunea ce produce elocinţa ar fi lăsat majori tăţel Senatului sângele rece ce 9e cuvine sur fi putut poate respunde d-lul Cogălniceanu:
   .Senatul n are nu l se f voreze ni ■ să ierte pe d-1 Voinoff Senatul avea să-l judece. In asemenea cestiunl nu încape tiansHCţmne.*
                                                                                                                                                                                     Este Insă adevărat că Senatul ca -ând alegerea, fără a se preocup5
   Tnainte de a termina, se nu uităm, care a fost predecesorul d-lul Voinoff In acest Col. II de Roman. A fost d. geueral I. Floi eseu. Senatul de astă primăvară vrea cu ori-ee chip să invalideze această alegere, şi ne-gâsind alt motiv, se basă atunci pe neregulariiăţl pretinse In confecţionarea listelor. El bine, după câte-va luni, cu aceleaşi liste, eu aceiaşi a-legătorl. se alege d-1 Voinoff. Ce zic radicalii nostril? Listele care att dat pe general Florescu eraă rele ; listele care dafl pe d-nn Voinoff sunt bune. Din ne norocire sunt aceleaşi: şi corpul electoral care alegea pe generalul Florescu fiind conservatorii la putere, alege astazi pe d. Voinoff fiind acum fracţiunea tn capul ţerel şi a funcţiunilor. Admirabilă docilitate a corpului electoral aşa cura l'a făcut Constituţia !
rât? A< estea sunt misterele parlamea- ip opţiunea naţu.nalităţel, n a pu-turismului. D. Cogâlm. eanu marelaţtut prin aceasta îmbrăca pe d l Voi-orator de la Senat se joacă de launnoff Cu o naţionalitate care nu este timp încoace cu roşii şi cu fracţioniş-la ga. Cestiunea remăne Întreagă şi til. In cestiunea d-lul Voinoffca şi In numa.1 instanţele judecătoreşti pot
altele mal meri, d-lul vrea să arate guvernului că poate dar că nu vrea.
să o deslege.
    GHICITORI PARLAMENTARE
                                                                                             DREPT*, STÂNG*, CENTRU 1).
                                                                                                       IV.
   In deşert se silesce Pretsa a proba că şi In Belgia, In Englitera. In Germania. in Italia, in Grecia există un partid Centru. Exemplele ce ne dă sunt rău alese. In Belgia există doă partide, partidul catholicu sau clerical , cum 11 numesc ou ironie ’ib-rali d’acolo şi partidul liberii; afirmarea că lnd< peudt nftl br/gi-ă re-presintă centru >-sie foarte ri-a-ată. \ oh st jurnil pst.e tot. atfti dn radi-al ca şi R mânut nnstni şi peste Roate şi cosmopolit.
   Aseim nea In Germania, există partidul naţional i Ic ral | articnlanştil •atholioi. ear partide ou denumiri de dreapta stânga, oentrn nn există: fie-oare din partidele parlamentului german repre» ntft o .dee, o aspira, ţitine saQ o tra4LTţ'i«nei oare toate corespund la evenimentele politice din aceşti din urmă zece ani, din care a eşit unitatea Germaniei.
   .             * j, ti            i -            1) Alegerea         domn a mal fo*t easati in
9au nu VTta tnc(*. De eseoiplu. ie& pe 1 a71 tot pen.ru motiv CA er» funcţionar public.) 1). (Veiî ,Timpul4 de la I. 8 yi 15 Fevruarie^
                                                                                                                                                                                                                               nePr''nc*0S este tv pune deosebite * populaţiunl să lucreze impreună, de oare ce noi ne Înţelegem mal bine
                                                                                                         MAGHIARI Şl MAGHIARISM 1)
                                                                                                                    (Urmare).
Ne mărginim a arăta, In ce chip ste ramuri de administraţiune aO ins ad absurdum, căutând să rea-rze tocmai ce eraă menite a stărpi. Ori ce arendare trebueşte să pur--dâ din două consideraţiunl prinsele : din desvâlirea terenului şi1
Intre noi şi maghiarii se lnţ“leg mai bine Intre dânşii. Siliţi fiind a lucra trapreunft, noi ti jignim pe den-şif, el ne jignesc pe noi şi ast-fel trebueşte să consumăm o mulţime de puteri numai şi uumal spre a isbuti să ne înţelegem şi să fim capabili a hotărî ceva împreună. Arondismentele, care eraă la anul
   împărţirea etnografică a popu- î866, îndeobşte eraă resultate topo-ţiunei                                  „
» , „   . „     ,               .. Krwtice, pentru aceea unele eraă prea
Mi poate fi un lucru mal nepnin-          ,            .  .   ,        ,,
                                     mari, niţele prea mici şi cele mal multe
                                     cu populaţiunea amestecată. Intre cele 80 de arondismente din Ungă ria şi Ardea] nu eraă de cât 19, în cari 90 procente a populaţiunel eraă de aceia-şl naţionalitate. Va să zicâ nu mnl puţin de oftt ăl ora0 cu popu-laţiune amestecată ş. anume 12 amestecată ast-fel, că nici un element nu ajunge ia maioritate abso Iută. Făcând acum arondisările, maghiarii ar fi trebuit să caute să deo-
>s. de căt a pune centrul admi-etrativ. ui unul teritoriu la nn inct, care comunică puţin cu acest Titorifl. A«t-fel ar fi absurd a face pe ne-va să treacă Carpaţii ori Dună
a pre a merge la tribunal, la cen
.1 autonomiei teritoriale, la oficiul contribuţiune ort la cadrul regi-ntulul din care face parte. Ş ă nu mal mult, cel pu^,n
U Twl „Tiapal" No. 41, |i srautoeroU.
sibească după putinţă elementele de oare-ce scopul arondisărilor nu poate fi de cât a înlesni administra-ţiunea. Din contra Insft. principiul care domineazâ arondisările făcute la 1866 e de a crea arondismente tn care populaţiunea să fie amestecată şi anume a împărţi ţara astfel, ca In toate arondismentele să fie maghiari. Spre a realisa acest plan numai de căt trebuia să se nesocotească principiul topografic şi numai puţin economic. Centrele s’afi aşezat la nisce puncte, care maghiarilor le vin mal îndemână, pentru ca ast-fel să facă nemnghiarilor participarea la viaţa publică mal anevoioasă. Nu 9’aO gândit 1n9ă că prin aceasta fac ţării o pagubă de căle-va milioane pe fie care an, Ingreu nând tot-odatâ şi funcţionarea organelor publice. Şi această pagubă cade cu deosibire in sarcina noas trâ, care suntem siliţi a perde câte trei zile pe drumuri grele spre a a umbla pe la tribunal ori pe lacen-j
trul autonomiei teritoriale. Justiţia şi dreptul dea participa la viaţa publică pentru noi sunt mal scumpe de cât pentru maghiari ; ast-fel egalitatea pusă In con9tituţiune devine un moft. —
   Dar moftul este In viaţa noastră un lucru obicinuit. Ne trezim însă că acest sistem de arondisare tocmai maghiarilor le vine mal mult 9pre stricare. lmpârţindu-I In celf mal multe orondismente, el aproape In întreaga ţară devin minoritate şi ast-fel funcţiunea lor organică este negaţiunea: a nu lăsa ca alţii să facă ce lor nu le vine la socoteală. Intr'adevâr nn noi luptăm contra maghiarilor, care sunt In arondismentele noastre, ci el luptă contra noastră. El trebuesc 9ă consume In această luptă mal multă putere de căt noi, care ne mărginim a re-sista. Aceasta de asemenea e una dintre căuşele, pentru care popula-ţiunea maghiară scade ; o populaţiu
ne osăndilă la o mumă improduc-tivă nu poate spori.
   InfăţişinJu-ne viaţa internăaUngariei pe această canava, nu putem de căt să urmăm nănă in cele din urmă a căuta consecinţele triste ale unul principiu greşit.
   Noi am cerut ca In justiţie şi In administraţiunea autonomiilorlocale limba noastră să fie pentru noi şi In cestiunile. care ne privesc, obligatoare Aceasta era o pretenţiune naţională. In aceea şl vreme Insă un reson administrativ. O judecătorie, care nu funcţionează ast-fel. ca judecaţii să înţeleagă funcţiunile el, numai de cât este o rea judecătorie. Nu e destul, că judecătorul să fie om anest, bun legist şi iubitor de dreptate, pentru ca să fie un bun judecător: el trebueşte să cunoască şi societatea, In care judecă şi să 9e fi lămurit asupra datinelor. credinţelor, nsurilor şi îndeobşte asupra vieţet etice a impricinaţilor ; alt fel deose-orl va trebui să fie nedrept.
   (Tel, rm.)           (Va urma.)
TIMPUL
    In Anglia nici este vorba de drepta resele linul partid safl unei coterii. Mnr avem de vorbii; la numărul de stânga, de centru. Afară din rorys uneori să fii feciorti unei şcoale satijviitor.                          C. N. Brtiioiu
şi Wigs, este pnrtidul Iriandes care secte de calomniatorii, casă ajungi!                      _______
pretinde instituţiunl separate pentru ministru fără alte serviciurl ; făl ii, ex Irlanda şi represintă. ca şi cele 1 alte penenţa de lucruri, şi numai cu su dofi partide, O idee religioasă, idea meţia juneţii.
          Catholicisniului: pentru că In ma-rea-llritanie idea religioasă are o mar° influenţă asupra partidelor politice, aşialu căt daca voescl sa scit de ce partid este un om politic, o poţi sci. căutănd se afle la ce biserică merge iu zi de Duminecă. Ni sa părut foarte curios dar a vedea pe confratele nostru de la Pressa a fir mănd că partidul Iriandes In paria
   Este adevărat iarăşi că boeri din vechime nu cunosceau nici pe Ho yer-Collard. nici pe Benjamin Con stant şi nici seină că independenţa be/gieâ este centru; dar Işl cunoscea ţara lor. prin experienţa doblndită
                                                                     DIN AFARA.
  Rusia. Ignatielf a sosit la Paris, a conferit mal multă vreme cu Or-lolf şi su Şuwnloff. apoi a dat o vi zită ducelui Decazes. Aceasta e cea mal proaspătă dintre ştirile mal noul
din Viena prevede că pot fi nece- itedifl, 3 baterii şi un regiment sare concentrările cu deosebire In cavalerie, cu totul, 12,000 oamenI| Ardeal. Cu privire la concentrările In sfărşit mal este un număr n-din Dalmaţia un corespondent al zia-liotărăt de trupe aşezat pe la trl
intr'o lungă carieră do servicii, prin Dacă generalul a islnitit ori n'a is stagiu administrativ. De aci venea şi bntit a face treabă pe la Berlin, a-privilegiul hoerultil vechiu: şi răngii ceasta nu se ştie. Dar oficiosul „ A■ rile şi scutirile de dajdil eqi:ivnhiu bendpost* constată că ziarele euro-
mentul Engliteril este unii partid cu decoraţiile şi cu pensiunile de as-pene ati dreptate, cănd susţin, că
          centra'.]... Să ne erte. dar aceasta
        nu este serios. Erudiţiunpa desvol-tată de contradictoriii nostru ni să pare cam fantesistă ; şi deci nu ere dem de nici o utilitate a mal vorbi şi de Italia şi de Grecia, unde. de şi există partide şi individualităţi, mal mult sad mal puţin marcante, clasifica rea lor In dreapta, stănga şi centru nu este cunoscuta...
         Ceea ce este serios 1n această clasificare a Pressa, este un fel de do minium ce voesce să-şl aroage asu pra conservatorilor pria espresiunea unei dogme trinitare de partid eon-servator-liberal-democrat, sub cuvfint că „acest partid represintă progre-„ sul, că lui e9te dat a avea direcţiunea afacerilor publice, că parti-„dul radical represintă ochlocraţia „iar noi conservatorii repre9intăm „oligarchiu. tyrania Pisist roţilor (sic). ‘ Mare trebue să fie preocuparea clasică, a autorului articolului Pressel ca să ne transforme In PisistruţI. şi mare passiunea pentru figuri de retorică. Noi conservatori nu credem că merităm acest esces de onoare, şi nici ni sa dat ocasiunea dea face pe PisistraţI.
        Exemplele, ce ne aduce dulcele nostru critic, din legislaţiunea re gulamentulul organic ca să probeze că noi represintăm o aristocraţie, o aulă privilegiată ca conservatori, nu probează pentru noi absolut nimic, fiind că n'ati nici o relaţinne cu po-siţiunea noastră de astăzi şi cu atitudinea partidului nostru In con diţiunile politice actuale.
                                                                                                                                                                                        După legislaţiunea regulamentu lui organic, privilegiul consta pentru boer de a avea un rang determinat spre a putea ocupa o func
tftzl. le ţineati locul. Teoriile specii
   lative şi doctrinile liptuad boeriloi In conducerea afacerilor publice ; dai guvernul ţării nu erea espus a fi batjocorit pentru incapacitatea guvernanţilor. şi se bucura de respectul şi de încrederea ţării. Astăzi nu este ministru, nu este un corp constituit căt de înalt, care să se bucure de autoritatea ce i se cade, pentru că calomnia şi impertinenţa ambiţiu-umlor na lasă nimic la locul lui şi pe poporul nostru Fam transformat intr'un fel de jitif errant cărui îl interzicem orl-ce linisce, şi 11 a runcăm pe căi rătăcite sub pretest (le progres. De aceea şi ne svircolim In dureri şi Intr'o neputinţă politică din cele mal nenorocite, pentru că lumea numai crede in nimic, a levenit şceptică, şi am ajuns int.r'n -itnaţiune psychologică de desordină morală, care intr’un moment dat al învălmăşelii orientale poate deveni clopotul morţii. Nimeni nu se gân desce că lipsa de prestigid şi de autoritate Intr'un guvern, este o peire şi nimeni nu se găndesce să'şl schimbe conduita politică, să-şi îiufrăneze am biţiunile, să Îndemne şi să Încurajeze pe popor la muncă pavlnică şi liniştită.
   Acum revenim şi întrebăm pe ,l‘ressa“ de ce face din scutiri care erau generale individuale, de care se
                                                                                 bucurau toate stările ere oameni,
                                   " ■[ lupă cum se ijicea pe atunci), toate ■ brusle/e intr’o organisaţiune politică ce nu şl are asemanarea cu cea de istăzi? de ce. <jicem. „Ptessa" voesce şi stăruesce a representa pe partidul politic al Conservatorilor desul Constituţiune. ca representant al unul partid oligarchic privilegiat. învins
ţiune oare care şi viee-versa, precumconilarnn^t la incapacitate politică U’aris. Berlin şi Roma. se urmează In instituţmnea militurâj|;l degradare cetăţenească, partidul! „ Agence Russe* zice. că menţine
Ignatielf nil are altă Însărcinare decăt pe a acea de a încredinţa pe cabinetele europene. că llusia nu intenţionează a se isola şi cu atăt. mal puţin a intra fărăconsimţiiuen-tul puterilor în acţiune. Cu toate acestea de la lo Martie toate li-niele ferate de la sudul Rusiei vor fi reservate pe un termen de 14 zile pentru transporturile de trupe şi fortificaţiunile se urmează cu energie.
   Ştirea, că Ignatielf ar fi cerut ab rogarea tractatului de la Paris, se lesminte. Alăturea cu aceasă des minţire „Bolit. Corres.“ comunică Insă din St. Petersburg, că princi pele Gorciakoll a însărcinat pe co mitele ŞuvalolI a stărui pe lăngă guvernul engles pentru răspunsul la nota circulară (le la 31 Ianuarie. Cu acea-şi ocasiune Şuvaloff a primit instrucţiuni privitoare la poli tica Rusiei, ale cărei principii sunt următoarele: Ori puterile sign,atare, şi cu deosebire Euglitera. recunosc validitatea tractatului de la Paris şi după ce Poarta arefusata primi propunerile conferenţel, ori Rusia va fi silită a nu recunoaşte nici drepturile, pe care Poarta le-a cftş tigat prin tractatul de la Paris. In caşul d’âtăili Rusia cere. ca puterile signatare să hotărască pe Poartă a primi fără de nici o modificare propunerile conferenţel preliminare. Prin aceasta Rusia ar fi hotărâtă a re nunţ i la vesbel. Eară dacă puterile -ignatnre vor rămănea şi pe mal departe pasive. Rusia va declara a tractatul de la Paris nu O mal oblică la nimic şi va intra In ac «oţiiine. — Asemenea iustrucţiuui o primit şi ambasadorii din Viena,
   unde rangul de major de esemplu corespunde cu funcţiunea de comandant de batalion, rangul de colonel cu funcţiunea de comandant de re-regiment. aceea degenerai cu funcţiunea de comandant de corpuri de armată. De aceea am şi zis că aristocraţia noastră a fost o aristo craţiâ administrativă supusă la Huc-tuaţium de personal, de stagiat ie-rarchic; şi prerogativele de care se
                                         pisistraţilor romănl, la ostracism isgonit de la căminul politic al patriei noastre, numai pentru că am avut nefericirea ca unii din noi să păstrăm mune de familii care nn sunt străine de istoria ţărei : şi posează '-a distribuitori de drepturi, care ne promit amnestiă zicăndu-ne autocraticesce ; de primiţi aceasta sunteţi cu noi ?
                                            Permiteţi-ne a vă spune că nul bucura In represintaţiunea ordinară suntem matca partidului conservator a ţării, eraQ nisce imunităţi legate liberal, şi nu noi ne-am despărţit cu posiţiunea politică. Căt pentrude voi; nu este dat noă să mer-scutirea de imposite, In ce privescegem la voi; ci voâ vă este dat să impositul fonciar, boerif nu eraO mal veniţi la noi. căci suntem mal bătrănil scutiţi de căt ţărani moşneni şi de voştri!: Noi suntem veteranii par-căt cel l'alţl proprietari. Singurul tiduluf. Cu condiţiunea ce ne pu-imposit de care ereaiî scutiţi boeri. neţi „de primiţi sun/eţl ca noi* ne era impositul personal, capitaţia; daţi a Înţelege că puneţi o clies-dar şi acest imposit 11 plătea sub o tiune de supremaţie în faţa noastră, altă formă boeri. ca şi cele 1 alte pe care o mascaţi sub cuvănhul de clase de locuitori, (breslele dupe cum Cenlru, cuvănt anodin precum am se zicea atunci), uni anual, alţi perio-zis, şi fără valoare politică, pentru dicesce boeri sub formă de diplomă că este un simplu ruvănt de comode nngurl; neguţători, sub formă ditate, de şedere de jeţ. de patentă, boeren.işi de neam. man-zili. postelnici etc. sub formă de cărţi de aşezămănt. Nu mal vorbim
şi de mulţimea feţelor cu deosebit n, un ]irjn(.)pjfl liberal evue să nu caracter, şi altor oameni din clasa fie al nostriI - şi lna, cfi seamă pen ţfiranilor. care toţi ereati scutiţi <Jelfni L.^ ge anuncin cu ostraniamu de dajdn. (privilegiaţi prin urmare), fără învingător!, care ne tratează
   El bine supremaţia aceasta nu o primim, pentru că nu se justifică jcu ni' ( o politică superioară , cu
să fie boeri, pentru servicii publice.
     Este adevărat că un fecior de boer putea să ajungă mai lesne a fi boer mare şi ministru, dar ii tre-buea un şir de ani de serviciu, şi să tmbătrănească, spre a putea ajunge la asemenea înaltă funcţiune ;
In vreme ce astăzi este destul sa fii ambiţios, să poţi servi inte-lcentuat.
                                                                                                                                                                                                                                  pro
noi de privilegiaţi învinşi; şi când ne judecaţi ast-fel nu vedem In ce
                                                                                                                                                                                                                                   ' re
consistă deosebirea voastră ilintr radicali, care şi iei ne tratează ca pe nisce priveligiaţl reacţionari, care nu visăm de cât la trădări şi la despotism ; şi sună clopoţeii! de mo (raţiei ca şi voi. . . ceva mal ac-
rea păcii atărnă numai de la Engli tera, de oare-ce Rusia Înarmată nu cere de cât garanţii positive. Tocmai pentru aceea .Indep. Blg.“ ne asigură, că IgnatiefT este însărcinat, a stărui pe lângă guvernul francez, ca acesta să hotărască pe Englitera a sili pe Turci să primească propunerile conferenţel. In mijlocul aces tn- -tăruinţe pacinice o depeşă din St. Petersburg anunţă că Flota rusească a plecat spre malurile Cnu casiel că Bosniacii ati făcut guvernului rusesc arătare despre relnce perea insurecţiunel şi că patru (Mitre cele nouă corpuri de armată orga-nisato in zilele aceste vor pleca la armata de sud. gară eele-l'alte cinci vor forma o armată centrală cu car tierul yeneral In Chrakow.
   Austro-Ungaria. De multă vreme se vorbeşte despre concentrările de trupe, pe care Austro-Ungaria urmează a le fa- e In Ardeal şi la graniţele despre Bosnia. Deocamdată insă aceste concentrări nu sunt de O deosebită importanţă. Sunt însă fapte, din care ne putem încredinţa.
> ă ministerul de rssbel din Viena a pregătit toate pentru moliilisare. In săptămăna trecută se publicase un ordin ministerial privit.ee la funcţionarii publici, care fac parte din reserve; deasemenca comunele rurale an primit instrucţinnl pentru efec-tuirea exactă a mobilisăril, în sfirşit tot in săptămâna trecută ministeiul de Resbel a făcut negoţătorilor de cereale din Oradea mare întrebare, câte
nilul „Allg. Zeitung* scrie următoarele : „Savfet Paşa din noă a cerut explicări In privinţa concentrărilor le trupe, care se fac la graniţele Imperiului otoman; e de prisos a vă mal spune, că i sa răspuns că toate ştirile despre acjste concen trărl sunt lipsite de temei. Şi acest,» e adevărul. De altmintrelea, după-ce eară-şi «n început luptele în Bosnia, nu ar fi minune dacă guvernul Austriac ar lua măsuri pentru apărarea graniţelor. *
    Imperiul Otoman. Negoţiările cu Muntenegru lntîmpină greutăţi. Por ta pare a nu voi să acorde «nele dintre concesiunile pe care la cer delegaţii muntenegreni. „E de altmintrelea semnificativ, — zice Frem denblalt, că tocmai atunci, când se încheie pacea cu Serbia şi se nego ţinzâ pentru lneheiarpa ci cu Muntenegru, ne sosesc ştirile despre pregătirile, ce se fac In Bosnia pentru reînceperea luptelor. „Pol. Corresp.* anunţa din Serniew, că toţi diregă toril, atât turcii, cât şi creştini, sunt ocupaţi cu pregătirile pentru noua companie. La 24 Fevruarie s’ati re-quirat o mulţime de trăsuri pentru a transporta 5000 lăzi de muniţiunl la Mostar. In vechia Serbiă eraă di9 locate 16 batalioane, dintre care 12 ati fost comandate la Seraiew şi în partea nordică a Bosniei. Oarda na ţională din Seraiew a primit puşti noi in loc de cele vechi. Cu ocasiune acestei distribuiri de arme Valiul Nari f-Paşa a grăit câte-va cuvinte pe cât se poate de resboiuice.
   Nu de mult două comisiunl militare au călătorit prin vilaet şi ati făcut o conscripţmne despre toate provisiunile pe care le-ati găsit ln-tr’ănsul.
   Insurecţiunea s'a început cu deosebită vehemenţă la mai multe puncte de odată. La lvliuci. Varcar şi laici sunt trei trupe de insurgenţi bine irinţl: se crede însă că comanda su-|ireraâ este iu mâna unul singnr conducător.
   Pentru recoloniaarea familiilor bulgare refugiate în Serbia s’a compus o anume coiuisinne. Guvernul a ho-tărit nu numai a le clădi casele pe 9pesele statul®, ei a da tot odată fie-eărel familii eăte 25 lire pentru Începerea gospodăriei.— Durere Insă lirele sunt numâi kaimie, adică „hârtie moneda.
   Generalul Klapka fâcuse Turcilor propunerea de a şi întări armata prin inumit număr de soldaţi şi ofiţeri magiurl In zilele aceste Poarta refusat definitiv această propunere Redif-Paşa. ministrul de rebel, a declarat că nu are locuri de dat pen tru ofiţeri maghiari şi că ii pare răti de a nu putea profita (le bună-voinţa maghiarilor.
   „Gazeta de Colonia* publică următoarele detaliurT privitoare la aşezarea trupelor otomane:
   „Întreaga armată europeană a Turcilor e dc 146,000 oameni şi anume la:
   Vidin şi Zaiciar sunt două corpuri compuse din 4 7 batalioane Re-difi şi 10 batalioane Nisami, 2 regimente de cavalerie, 23 batent de
cătorile balcanilor.
                                                                                                         SCIRI OFICIALE.
   D. Eugenia Anghelescn. membru Ia curtea de apel din Craiova, in local rsmair vacant prin demisionarea d-luî C. Chinezn.
   L). J. l’rocop Demetrescu, procuror la cartea de apel diu Bncuresci, in local d-lnî Eugenia Anghelescn, înaintat.
   1). G. Hagiescn, supleant la cartea de apel dia Craiova, in locul d-laîl. Rilceana. demisionat.
   „Monitorul» de Marcorl şi Joî publici decretele pentru următoarele pernintărî i prefecţi :
   D. loan Fardaescu, actual prefect laj deţul Muscel, trece la judeţul Olt.
   I). R. Eărcăşanu, actual grefect la judeţul Vâlcea, trece la judeţul Moacei, ic locul d-luî Furduescu.
   D. Gr. tieani, fost directore de prefoc tură, e numit prefect al judeţului llimni-cul-Sărat, iu locul d-lnî Sergiu Candiano
   D. Dimitrie Simulescu, senatore, pref la Vâlcea, in locul d-lnî Fărcăşann, p mutat.
   Priu decretai No. 30(3, d. Nitstase P' povicl este numit intendent al palatul administraliv din Iaşi, in locul domnul George llasnaşl.
   Prin decretul No. 323, d. Costache P pesen ţiitor de registre in ministernl nancelor, este destituit pentru fa/şific; a doă recepise ale Casei de Depuneri.
   Prin decretele din 21 şi 23 Eevruaril sunt numiţi şi permutaţi:
   D. Ioan Ilosetti, prefect al judeţului D. rohoid, in locnl d-laî D. Morazi, dem sionnt.
   D. L. Ciolacu, actnal deputat, prefei al judeţului Botoşani, iu locnl d-luî A Miolescn ;
   D. Dim Munariu, snb-prefect la plai Fundurile, jndeţnl Vaslniă, locul domnuli locotenent Eascar Costin, demisionat :
   I). Al. Sanda Miclesen, sub-prefect plasa Stemnicu, jndeţnl VaslniB, în loc d-luî Dini Munariu permutat.
   Prin decretul No. 361 d. Ion Procopii este numit director al penitenciarului Pâu giraţi, judeţul Neamţu.
   Priu decretai No. 310 d. N. Velean este numit judecător la ocolul III din Bu curesci, iu locul d-luî C. Caragiali deceda Prin decretai No. 3-’3, d-nn locoteueu colonel miliţian Poenaru Grigore este nn mit comaudaut al Guardeî orăşenesc! dit Giurgiu la vacanţa ce este.
   Prin decretai ca No. 15(31, s’a dat înalt* autorisare snb-hirnrguluî reservist Granca* Nicolae pentru a purta Crucea de Takov ce i s’a oferit da Alteţa sa Principele M Iau Obrenovicî IV pentru serviciele aduşi răniţilor armatei serbe Timok-Morava
                               SENATUL
                                                                                                       Şedinja de la 24 Fevruarie 1377.
   Şedinţa se deschide Ia ora 1 juni. p. m snb preşedinţa d-luî V. Preşedinte.
   Sa declară vacante col. I de Wmnic -. Vâlci şi col. II de Dâmboviţ* de oare cej d. titulari Simulescu şi Is*1® Lerescn a fost numiţi prefecţi.
   Cu această ocasiune d- Deşliu propun» ca daca guvernul nnmesc pe senatori pro* fecţî şi sub-prefecţi sa ie invite uşî da de-misiunea din Senat.
   D. Prim ministru. Aceasta nn e treab guvernului, d-sa insciinţea/a tot de odatU mesaginl pentru legea comptabil ităţeî.
   D. Deşliu. Roagă pe d. miuist.ru ca s biue-voiască a publica iu ţară prin eomu nele rurale că după legen de urmăriri vo
linie, cn totul 51 până 52,000 oameni
   La Şistow sunt- 3 batalioane şi la Nicopoli "
   La K ii sci tic sunt 4 bat. Nizamişi opt bat. liedifi, 8 baterii şi două companii de genili, cn totul vr'o 11.000 oameni;
   La Şumla sunt S bat. Nizaml şi tată de Senat, sunt prescrise datorile ţ? 6 Redifih^l regiment de cavaierie, rănilor de trei nul de zile.
10 baterii şi lin batalion geuiti, cu D. V. preşedinte. Socotesc că d. Deşliu totul 20.000 oameni;                    va da mai ântâiă dreptul tronului pentrii
   La Rilistra sunt 3 bat. Nizaml şi sancţionarea acestei legi.
                                            17 bat. Redifî. 4 baterii şi 6 corn- pj prj,u ministru. Roagă p» Senat a panii de pionieri, cu totul 1 fl,000 iplsn            jndepliuească datoriele adminis
                                            oameni ;                                   trative nşea emu le înţelege şi cum trebut
                                               La Varn.a sunt 10 bat. Nizaini şii*31 fie înţelese.
bucate ar putea aduna la acest punct,!) bat. Redifî şi a baterii, cu totul               Incidentul se închide,
in timp de 11 zile. Toate aceste ne 1 7,000 ainenl ;                                     1). Y. preşedinte comunică ordinea zilei
Încredinţează, că guvernul central| La Tulcea 3 bat. Nizami, 8 bat-.                     Se acordă cnvântul d-luî Apostolean
TIMPUL
pi a;! deevolta interpelare» d-s»le a-ministrului de Esternfl.
getul 1877 este terminat şi clepunendu'l bînroQ roagă pe Adunare de a ’l vota
   âpostoleanu. Cunoasceţî d-lor obiec ,t mal curând
   «rpelaţiuneî mele. Stopul interpela-|Voci : să se pună imediat la ordinea ft este ca d. ministru de Esterne sutei !
■presentaţiunea naţională iu cureu-l D. V. Manin : Să lucrăm în permanenţă l( icerilor esterioare. Mi se pare nml-ne vom termina !
Haină că după desfacererea conferenţel D. ministru Justiţiei roagă pe Adunare Constantiiiopole, d. ministru era da ie a ţinea şedinţe serule şi mâne Duiui-gjS ne facă cunoscut resnltatul muiecă. Se primosce.
■r cestiunî importante. Tot aşa d D. P. Ohica nnnnţă o interpelare d-luî |:ant era a ni se comunica angajnaiinistru de Interne relativ la nişte aba
                                        teri do la lege* comunală prin nnele co mune rurale. Pace din aceasta o cestiune personală cât îl privesce
                                          D. Furculescu : IWB faci! Scormonescî lucruri ce n'o să ’ţî placă ! (ilaritate) p. Dirnit. I. Chica cere a se pune azi Ia ordinea zilei petiţiunile şi indigenatele
     cestiunî importante. Tot aşa d :ant era a ni se comunica nngaj 6 comerciale contractate cu puteri D. ministru trebuia cu atât mu e iniţieze in aceste afaceri, fiind i ici cind d-sa era pe băncile represe' ineî naţionale, acnsa pe d. ministru rne de atunci tot pentrn tăcerea t re plâugem noi acum. Mie mi se pffl
vile legislative se pregăteşte cu legea, prin care se da6 delictele de presă la juriu ; insă, aceasta va fi mal târziu. căci până acum d'abia comisia însărcinată de cameră ’şr a făcut raportul pi. Mie mi se pare că chiar In partidul conservator republican, zisă .oportunist" sunt mal multe chipuri de a Înţelege .conciliarea." Fără Îndoială adevăraţii republicani conservatori sunt convinşi că n'au sil poată face ni mic stabil prin violenţă ; de acea o şi dafl la o parte ; Insă pănă la
irem nn serv ici BŢoarte important d-5 (A! a! a!V
I rn ca să’l angajăm cel puţin pe e n se conforma nsnrilor parlamenta». L place a crede că d. ministrn nu a în această interpelare altă dorin* ijl’arte’mî de cât aceea pe care a emis) t d-sa, în alte timpuri, de a ue file jECute interesele diu afară ale ţîreî. * ■etăzi s'a primit 1» prezidenţia ao«-Senat ceva relativ Ia convenţinnile |o-ciale.
ai inteid să luăm eestiunea misiunjor
sn putere otrăvitoare a sărilor de acuza unele pe altele ca instigătoare aramă. Academia franceză de ştiinţl îi revoluţiei, ea şi cum foamea n’ar aii Început a se ocupa şi ea de a-ifi fost destul de puternică ea sin-ceastă chestie; atăt fisiologiştil par-gură ! Ceea ce ’ml pare important tizani al intoxicaţiei cu sările de ara-in acest fapt este causa ce a adus
mă efit şi protivnicil lor s’aâ pus pe lucru, cerând şi unii şi alţii dovezi Ic la esperienţâ. Se înţelege că până la dovedirea faptului Int.r un chip sail In altul, atăt opinia medicului legal căt, şi a, juristului, Intr’un eas de pretinsă otrăvire cu sări de aramă, trebue să fie modificate. Pin-tre cărţile publicate pe câmpul şti
   D. 1. Gliicft continuă în sgomot, că cererea d-sale este conform regulamentului.
   Voci în toată Camera: A! a! al destul!
   D Preşedinte respunde că regulamentul dă dreptul Adunării de a decide asupra ordinii zilei.
   Adnnrea încuviinţează cuvântul d-luî E-pureann pentru a r«punde la alegaţiile de ieri ale d-luî ministru Cultelor. D-nn Epnreann combate ilealurile d-luî Chiţu
                                             in politică, nnde instituţiile trebue să fie aB fost făcute in streinălate asta-virt adaptate stării intelectuale a poporului le misiuni de mult şi aB luat sferşlol c~lcţ cn idealurile nn se poate obţine ren t-«te astea noi nn seim nimic dere-Lnltatj practice, reale.
litul lor. Numai aici nu ne poate < ide d. ministru că eestiunea este pbi-e ;i de acea a tăcut.
                                                                                                                                                                                                privinţa memorandului, toată ţira tă s'a făcut, şi că a dat nascere laun
                                              D. Stătescu : Şi ideilnrile sunt necesare iu progresul omenirii t
                                              D. P. Grădişteann :|Cer curentul pentrn a pntea întrernpe ki eB 1
                                              D. Epureaun continui a 'şl desvolta şi ct diplomatic la care atunci d. mi-Jcorobora teoriele, citâr 1 din mnlţî autori fe a voit să asocieze   ţara întreagă    şi englezi, italieni etc. V rbesce despre re-
îru care conflict ne-a consultat      şi pe [ele ţârei, despre scopu coaliţii de la Ma-
   Nu trebuia oare ca       d. ministru să ne zar_paşa; «rată că nic in ordinea politică,
■nnice resnltatul? EB      sunt sigur că in njcî îu cea financiară   a se poate lncra
* Europeană d. ministrn ar fi găsitcn teorie vagi, cn ilns şi idealuri, ci to-ule momente favorabile pentrn ca sătul trebue să fie couforh cerinţelor reale cm câştiga mult şi cu toate acestea noi p palpabile ale    ţerei; m loacele  să fia prac-
cim nimic decă s’a lnat vre     nu demers t;ce> serioase ; starea mterială  şi  cea in-
îce istă privinţă.                         teleetnală să fie în harionie! La noi toţ:
upă   tractatul          de Paris, în adevăr, nn am fost pe      la gnvrn am putut con*’» nsignrat o   posiţiuue specială; un iu sfata c- suat dofocte în instituţiile noa-
usignrat o.leutralitate garantată <le pn-s,re po|itice; in Ieg(sa 9ţctoraIă, şi maico c:*rr ar fi fost singura garanţie a                c5 drepturile su.l împărţite rău
lî noastre. Aceasta a zis’o şi autornl^ pe cit tiinp poporaţi ua e capabilă urei   «O eugetare politică,. Trebuia de ,?J        esersa    inţe]e3, dreptariief toate
   ca  acum să       se profite de ocasiune. |eg^e jţ art. de   procediră nu vor înlătura
î chiar dacă conferinţa nu      ar fi v°it confusinnile şi ilegalităile, fie în  alegeri,
»e ocupe, fiind-că cam ne       a spus d. fie ;n finanţe<  fle ftiarJ:
istm, că Lordul Salisbury i ar fi de- D min Calte]or rt)plicând, susţine că >at că nu poate să se ocupe de tracta- ?i ;n politică trebue să fie ideulurî, sco-de Paris căci aceasta întrece puterile purI maI inaHe dfl njall! ş; (cu voce ina •d ituluî conferinţei, totu-şî d. ministru U) cine gcie cî,ţI am fi a|egstorî din noi,
Gainbetta, după cum se ştie).
violenţă sunt o mulţime de grade înţel vom însemna: L’espece humaine ie împăciuire, intre care unul ar pur d'Onatrefiges, operă In care a-fi acela pe iare foarte bine '1 ex- utornl zice că a adunat o mulţime primă zicătoarea noastră ,nicl lu-de fapte şi deducţiunl relative la spe-pul flămând nici oaea cn doi miel“,cia omenească, afară de orl-ce con şi in care se poate clasa legea con-sideraţil filosofice sad religioase, siliilor ,des prud'hommes*. Un alt Cartea tinde la negura Darivinismu grad de impăciuire foarte depărtat lui. Adevărat Darwinismul pare a fi o ie acesta, ar fi, a face pe senat să necesitate logică, dar nu tot ce e ne c* leze la cea mal mare parte dincesitate logică este şi necesitate re-cererile camerei, de frica de a nn alA ; In Franţa originea speciilor a face el o violenţă, el representantul lui Uarvvin este privita ca o ipoteză conservatorismului monarchic, care foarte logică, foarte necesară dacă se pretinde mal statornic de căt vrea cineva, dar nu mal puţin hi cel republican ; ca exemplu la acest- poteză.
din urmă gracl se poate aduce cri- Eâ consider ca o bună calitate a za de unde a eşit ministeriul Jules spiritului francez de a se Împotrivi 8imon. E important cmn aceste nu-la luoirile prea hazardate şi a fi anţe ale partidului republican conser foarte stăruitor ca o teorie să fie vator din Franţa restălmăcesc dis- complect demonstrată cn fapte. Căci cursul Împăratului Germaniei. Cel dacă se iad hipotezile drept legi de pe care i am clasat supt firma moustrate şi apoi se clădesc pe dân-.nicl lupul flămând nici oaia cu doi 3ele zidiri Întregi, când ipoteza se miel* caută să citească in discursul dovedeşte de falşă, falnicile clădiri Împăratului o ascunsă atitudine res- se risipesc cu dauna omenirel, dacă boinică, să inţelege, pentru a zice ele aft fost Înălţate pe cămpul «prac-republicanilor mal exigenţi:      luaţi ticel ;* saâ cel puţin cu .decepţiunea
seama la duşmanul comun şi fiţi el* daca ele aă fost ridicate pe câm-cu minţi. Ceialalţl găsesc (ca toa- pul teoriei, decepţiune zic, fiind că tă lumea) discursul Împăratului omenirea ’şl zice desperată: „apoi nu foarte pacinic şi adaug că numai mal este nimic sigur pe lumea a el ce vor să sperie Franţa, pentru ceasta!* Departe de mine de a crede îl o distrage de la urmărirea Inte- că n’aâ drept spiritele ingenioase să meerel instituţiilor republicane, scor-facă fel de fel de „ipoteze*, dar şti-nesc atitudini resboinice din par inţa nu le poate primi In câmpul el, tea Germaniei. Pentru a inâ ţine de cât numai atunci când vor
numai in sinul partidului republican complect demonstrate, adecă atunci conservator voia cita pentru Intăia când vor deveni legi ca acelea din categorii jurnalul „XlZibme sibcle* care se aleătueşte coprinsul el.
(care, se <jice, a fi partizana Iul De la ştiinţă pot să trec fără mare Jules Siraon); ear pentru a doua săritură la statistică, care se ane-Mpublique franţ.aise* (ziarul lui voeşte cu multă trudă a deveni ştiinţă.
  criza industrială. Camera de comerţ de la Lyon In raportul adresat ministrului agricnlturei şi comerţului asupra acestei chestii spune că adevărata cauză a crizei stă numnl In „sporul producere! coineidând cu scă-ierea coosumaţiei." Cmn lumea poartă mal puţină măt'se de căt anul trecut? De sigur că du, atunci cum de se cere mal puţin? Probabil că mulţi se aprovizionează de aiurea ; se laudă mult fabricele de mătase din Sviţera. Nu se poate vedea in acest fapt un Început de declin a unul ram atăt de Însemnat al industriei franceze, dar un simplu efect al concurenţei.
    V am făgăduit data trecută 6re-care detaliurl asupra societăţii tinerime! române din Paris mal ales când ea se ocupă de chestia jidovilor din România. Afară de titlul prea pretenţios contra căruia sunt tot-d'auna, mie ’ml vine să iaă lucru mal serios de cât mi-s’a părut la prima vedere, şi iată pentru ce:   chestia
  jidovilor ’ml pare a fi menită să o deslege o generaţie nouă, fiind-că generaţia care s’a ocupat de dănsa până acum a făcut din o chestie de interes naţional o armă de partid politic. Sciţi cine esploatează In Iaşi chestia jidanilor, şi sciţi că oamenii aceia nu afi asupra el nici o solu-ţiune demnă de vremile In care trăim; mal mult de cât atâta; nici nu’şl bat capul a găsi vre-una, fiind că scopul lor este a profita din tur-buraraa chestiune!. Cel, din alte partide politice cari Indrăsnesc să'şl spunâ opinia lor In această importantă chestiune economică şi naţională sunt repede tacsaţl de vânduţi străinului şi compromişi In ochii fi gloatelor ignorante, pe care le pâs-
fi putut să vie a ne declara ca cel pn-gomotele despre ruperea acestui trac-nu sunt adevărate şi să alunge nst-■pi-nica din lume. Vom aprecia râspun-d-luî ministrn in această privinţă.
)e ne va răspunde însă d-sa lacestiu nepublicării convenţiilor comerciale? ţi că s’a votat o lege in Juniu prin care mloriză guvernul a face arangiamente vi sorii comerciale cari vor avea de basă veuţiuuea cu Austro-Ungaria; aceasta *ă la Incheiarea convenţiunilor defini-Aceste aranjamente erau dară un t îndeplinit. Pentrn ce atunci aceste mgiamente s’aB contractat între d. mi-trn cu agenţii puterilor străine şi nu ugenţii noştri cari i avem in stră-i late ? Dară ceea ce este mai r8Q in a-;e arangiamente este că na sunt con forme t-gea ce am vota’o noi in luniB. d. Apos* nu critică apoi aceste arangiamente, «and că ceea ce era o cucerire in con-p.iunea comercială cn Austria, acnm a s să fie o perdere cn cele alte t anină probând că convenţinnile nn al Buut contra legeî din luniu dară r, o violează.
                                                                                                                                                                                                                                   (Va urma).
dacă drepturile s’ar da după seiînţn şl capacitate, cum susţine D. Epnreunu, pe care 1 aproba D. Sturza!
   D. Sturza : Cum ve adresaţi la mine N'am dis nimic!
   D. iuin. Cultelor: Aveţi curajul opiui-niunilor D. V!                   (Va urma)
CORESPONDENŢE PARTICULARE
ale
                                                                      TIMPULUI
                                                                     l-ia CORESPONDENŢĂ.
           Paris, Ld (28) Fevruarie. Un fapt petrecut de curând In ciuuerile franceze adivereşte cele ce ve spuneam data trecută, auume că spiritul de conciliare a partide lor este fisionomia politicei interi oare pentru moment. Eată şi faptul
                                                                                            Camera
&/in[a de SJml.ua 2G /•erruarie 1877.
St- deschide la ora 1 p. m. sub-preşe-iţa d-liri A. Sihleann, fiind presonţij 7b njnî deputaţi.
8o îndeplinesc formalităţile ordinare.
). P, Ghica anunţă o interpelare d-luî astru de Culte, despre resnltatul ân-«tel in privinţa iregularităţilor comise reparaţiunea teatrului; despre neplata |.]»I francese şi scandalul cn ocasia re-► entăril piesei: „zdrenţe politice.* î». raportor Codrescu comunică in solo Comitetului, că raportul relativ 1»
prin care se lăsa consiliilor „de« prud hoinmes* dreptul de a şi alege preşedinţii şi vice-preşedinţil lor. Senatul de o cam dată refusă acest punct, cel mal important al lege! pressa începe a se alarma şi parti dele Încep n'şl asruţi armele, cănd se ivesc la mijloc partizanii Im păciuirei, fac pe senat să revie asupra deciziei luate, şi unul din a mendamentele cele mal importante din căte s an produs in această ches tie, acela a lui .Jules Favre propune următorul mod de Împăciuire, la care se crede că senatul va adera : con siliile „dos prud liommes* vor alegi
                                        El bine, eată căteva cifre in care se resutnă mişcarea populaţiei in Franţa pe anul 1875, cifre luate din „Journal Officiel.* (care rezumă lucrarea biuroului de statistică generală de pe lângă ministeriul agri-culturel şi a comerţului) :
                                        Nascerl: 950.975.
                                        Morţi:    845,062.
                                        Adică cifra născuţilor întrece pe acea a morţilor cu 105.913.
                                        Dintre cel născuţi cifra copiilor de sex bărbătesc întrece pe cea de sex femeesc cu 23,587.
                                        Copii naturali sunt In număr de : 66.876
                                                                                                                                                                                                                          Cel legiuiţi de 884 099 total 950.975
                                        Departamentele cari daâ mal mulţi chiar zice apriat că dacă ar fi a se capii nelegiuiţi sunt: 1J La Seine face un sistem de Învăţământ pen- 9.616 nele. pentru 58,419 legiuiţi, tru un popor ce n’a avut nici o «)le Nord. 3) le Pas de-Calais *) le lată instrucţie, lucrul ar fi lămurit Rhăue 5) La Somnie et Ies Bouches-şi uşor, nu este aşa insă pentru du-Khone.
un popor istoric, ce are o tradiţie. Încheiem această scurtă dare de o cale bătută. — Voiu căuta a vă seamă cu două fapte, unul atiugător de
                                                                               ALTA. CORESPONDENŢA
                                                                                                                                                                        Paris, 17 Fevruarie,
   Oameni competenţi se ocupă in presă de reforma învăţământului superior; aşa zilele trecute au apărut două articule foarte importante : unul in „Revue de deux mondes* le Michel Brâal care de multă vreme se ocupă de chestia instrucţiei in Franţa; şi altul in „Revue politique et littâraire* de Bontmy; amândouă au ca model organizarea învăţământului superior din Germania, dar nici unul nu propune o i-ruitare seivilă In care nu s’ar ţine seamă şi de tradiţia poporului francez pe această cale M. Brâal
toresc cu bâta amâgirel câţl-va râc-nitorl de profesie. Ast-fel fiind starea chestiei, ea pare că numai are capăt, căci sau trebue să strigi ca răcnitoril ebrei-ofagl din Iaşi saâ dacă Îndrăzneşti să al opinie deosebită şi să te simtă el că vrei să le strici coţea îndată te lovesc! de stănca nepopularităţel şi prin urmare a nnposibilitâţel de a face ceva Intr’o chestie unde opin;a publică este un factor Însemnat. Vorba se reduce dar la aceea că In loc să al o opinie publică ignorantă şi pătimaşă In chestie, să se creeze prin tinerimea din străinătate (neclasată încă In partizi politice) o opinie publică luminată pe care „strigătorii deşerţi* să n’o poată In-mladia după voia lor. In societatea care se ocupă cu resolvarea ehes-tiunel evreilor din România poate sâ intro orl-care Român din Paris şi ceea ce e Însemnat şi toţi studenţii evrei din România, cari se află in Paris. Find amândouă elementele faţă în faţă şi frâinân-tâ'adu-se cu vorba ideile şi a unora şi a altora, resultă cel puţin o creştere a spiritului de toleranţă şi o micşorare a fanatismului pitriotic rââ înţeles. Ceea ce iară din discu-ţiele urinate până acum este câ pâ-
Camera deputaţilor votează o lege ţine In curent când această chestie agricultură şi altul de industrie: Si rerea multora e că naţia românească
va veni in camerâ, câ’i nu se pare Franţa, precum toată lumea ştie, se
a fi foarte importantă pentru noi Românii, cari încă n’avem un !n-vâţâmlnt superior al nostru (ceea ce este, se poate considera, eu nici escepţil, caşi cum nici n’ar fi) şi cari prin programele iuvăţămlntu-1 uf secundar (numai limba franceză obligatoare) pregătim pe tinerii noştri! mai mult pentru a merge In Franţia de căt iu Germania. — Intre chestiile ştiinţifice, la ordinea zilei in Franţa (academie frani),aise) voift Însemna aice. una care mi se pare a avea o destula importanţă practică mai cu seamă pentru medicii
trei candidaţi pentru preşedinte şi legali şi jurişti. Încă din 1858 s’ad trei pentru vice preşedinte, dintre ivit Îndoieli asupra putere! străvitoa-
carl guvernul va numi un preşedinte şi un vice preşedinte. — Un nod motiv de neînţelegere Intre corpii-
re a sărilor de aramă; o cercetare nouă a doctorului Galippp se sileştea mic şora dacă nu a nimici chiar pretin
întreţin cu mare Îngrijire pădurile; aceasta e veche; e vorba astăzi de a crea păduri nouâ pe munţii cel pleşl din fire. Camera a şi votat chiar o lege pentru acoperirea munţilor şi a colinilor cu păduri; scopul este de a evita prin aceasta inundaţiile şe-surilor cultivările.
   Al doilea fapt atingător de indus trie este revolta celor 40.000 de lucrători de la Lyon. Sigur că ştiţi lă In urma unei crize produsă In industria mătăsurilor de la Lyon. 10,000 lucrători nu rămas fără treabă ; subscripţiile şi zecimile do mii de franci votate de câte-va consilii comunale n’aâ putut decât sâ le astâmpere foamea pentru moment; In definitiv ci s'nO revoltat; Încă o armă in mână partidelor pentru ase
nu poate primi pe aceia ce se leapădă de naţionalitatea lor pentru a veni la dânsa In orl-care condiţii : acest principiu caută a se urma şi pentru jidani, insă condiţiele nu pot fi acelea ca pentru orl-ciue alt străin, In consideraţia masei lor prea numeroase In unele părţi ale României. Discuţia are sâ continue mal multe Dumineci. VoiO căuta să vă ţin în curentul fuselor prin care va trece această chestie.
CÂTRE ABONAŢI
  Sunt&m ailiţl a fac^ să apar A linrul pentru eAte-:t iile pe o hArtie nia) miau. Cuna e*te cA in toatA capitala nu bc mal aHâ hArtie nici in formatul eiarulul nostru, nici intr un format iuti mare» Acea comatulatA de rol ţji aviaaU deja de mult timp, nu no-a aoait din causa intreruperel comunicaşi unei. Cerem scuie abonaţilor nojtri daci forma ilarului nu iniu^ejto condiţiile estetice,— in** contra elementelor nu ne puiem lupta.
                                îl (imtmjf nt(»a.
rBHTWt ţffOPWllB Bllffl I i
X T

I 1 M »* IJL
fOES DE LFECTE PUBLICE SI DE DET1SE
                                                                                                         Hucurnci, 2d Ftbnuiri* 1877.
                                                                                                                                                                                                                                         V A L O % R K A
                                                                                                                          Kurilo
                 10*70 1S04 *       >      1,1 sorii
Io pr. OjipMnht'fin 8P/o 1884 OM ii». Dome ni alo 8''/o 1871 »         , cţjitHas orţî
    >  C.ro-lit fonc Kur. î°/o
    9  Credit ft*nc. Urlisin
Impr. Mun. C:ip. 80% 1 Ht5 IVn**il <3oO) »lol»dinlA fr. 10 A i ţii Câîle for. rom. 5%l86^ , priorităţi (V'/o 1808 Diuriii C*1* »lo Assie.
Aci. <fr. 500)   8>y0 iSTi
România C ia »îe Assi?.
Act. (fr. 200)   8% 1878
Mandate ........
Tmpr. Municipale fr. 20 Act. financiare Români18% C&ilr forate Ottonianr Act (fr. AOO)       3%
Egnta Româna............
                                                                                                                        CUPOANE
Oblig. Rurale p. Octoruh a.c.
   ,   Doiupnîate ....
   ,   Fonciare rurale . .
   ,   Comunale ....
?S
71*1
DFV1SE
Paris . .
Marseille
bi i»<* n.....             
An»'*’ 4 . . . . . .   . , 
                           
rlumhurg.....              
AmiieriLtm ....        . . 
VÎ4*n:i......              
Berlin......               
Li j) sen.......           
Escompt.....               
Lira Ottomnnă. . .         
0:iD«*nu austr. . .        
Aîţio c. Argint. . . .     
750
50
9$40
0025
T E A T R U C R L M A II H
                                                                                                         M^rtgrl 1 Mart’»* 1571
Offtrit e  N«r4 Mur# ’ ' f ' 1                                             
          tUti  bn fii i i D-rol î.( DO^i 10 W1BST                         
                  Şef ilf >rrk*-*trial Tbvatralul N’aţionel y |»ro^«*>r    
            8                     , .,. i , • . Mutual B                   
^4                               ZOR NfOUUttSCU A M \ V,                   
7d        15 Vi ariiftil alTh^atruful N ‘ .                                
94              ra*oDjr. D-nl Praf" J1*"* ţl^finr^ru. elr-                 
:i        7lVe  ▼ii ti (' -iha#r« -i:«»rutul wmln |« ara'ifti 1 orchratrrl 
40         ---                       Teatralul NkţM.                       
78        ---                          P «r ;*-a t»                        
uo        ---                          CON C E E T                         
07
                                                                                                                                                                                                                                                                         25021/, 2501V*
— îţi'1
                                                                                                   ( l R8UL YIENE1
                                                                                                 10 Martie (st. n.) 1877.
Metalice........................ <*2 90
Naţionale.......................OS   —
Renta în aur....................<4  45
Lose..........................11
1. Hommtf* Â M*;er!»e*r# fw* t»«*A penira rinli»4 oouipu»A
    |i fir.- .|»«...........D-nu \\ 1 ’•
2. Nap» «li* •!« Liwt |»#«iru
    Pi4»>, NmiUtt îe.............Pntf*r
3. 8tr*B*4t 5eCh O**»*), rân-
    Ut A U ................. » 8Mtaft88
4. m f»iVe »aferin|A.
    |i [t4.Vn> I» «iii niţionil roman, oflipm |t Pircutit *le , Wietf
5. Arie din opf*ru ,Pununi< dt
    K*!iiei, rinUU de .... D*ftZ> S. Auu> 4. ») 8*irenir IOiIpm», M mira ie Ceecrrt, A) Perpetuu mo-e>              de ilu: jr’» ju*
    eAril pentru ViV.irA. comp.
    ■i r«rr d«...............D*nu WWft
7. M trePulunaiae deChop n |>ea-
    in pinn<>( r««rgui •!• . •  • Pnjtr
8. ItDsunţ't <1ib opern Linda
    cAoUtA ie           ...» SufteMQt
2. k) Romanţ i din ep»r» ,Mi;• ion,4 de A. Di om**, M Nu mu uitn, rciam|4 ki|ici|iklA( rit*
    tatA de..................0*n Z. N. ttutii
l0. 8(401% Ranuhiulul, finti«>A ii.pri lânteeelor Di|iokklf rom Ine , corapuvA |i c** ce*
    UU de                     D-nu Wie*t
                                                                                                                Pnrte* If.
    MUSICANTU
                                                                                                             • Paner* J%r«i'i+tl
                                                                                               Cornelie ilnm* lot* un *et. trkloetn de f). M pji-'k'y. Me|o.iram* 4e D. CnnAelto.
                                                                                                       I|>r put«l la 8 T» Kfl urerif.
Acţiunile băncel.....        . . 824 ---  
                                          
Londim.........              . 124   90   
Obligi,ţi uni rumlo ungare . . . 75  20   
            , temeşvar . . . . . 72  25   
           , transilvane . . . . 71  50   
Argint in mărfuri ....       . .112  ?’»  
Dncntnl........              . . 5   S9   
N.ipoleonul.......                   >.I0 
Varc 100........             _ r’,0  80   
                                                                                                     CURŞI I, I»F. BERLIN
                                                                                                     10 Martie (st. n.) 1877.
Acţiunile căilor ferate romane .  ',2 70
Obligaţiunile române 6 0 n . . .  4'-1 "''
Priorităţile căilor fer. rom. 8°, . 5
Ii Iprumutul Oppenheiin   ...     8-1 50
Napoleonul................... 16      27
Vienn, termen scurt..........104      Io
   ,      , lung................168 15
   FOSTUL CIRC
Direcţia D-luî J. D. Jonescu
                                                             AstAcjr şi In fie-care <ji
  F.IPRESENTATII TEATRALE
                                                                     CQ
                                                             PROGRAMA VARIATĂ
                                                            ÎNCEPUTUL LA 8 ORE SERA.
                                                                                                                                                                                                                                       Bei'ebcieotql far# OiK»r. Pulihr I ia jile«Ul
ioTitklriBi.
y vgazim i, de mărfuri
                                                                            du
ICĂNIE, COLONIALE Si DLLICATESS
GUSTAV RIETZ
                                                        la
   STfiGUL ALB
(FONDATA T-A. 1060
                                                   S'a moUt ţi ntabilit tu
  (>0 Strada Carol I 00.
               &13—8.
aî; unciu
.% ■ .**
  De vânţlare nn Pianu, callut* «uprriăi D00£ PRţV.ţLll din. li in bune condiţiont. Aleatorii •     «ilr\e.B||.           4,,', ;nil„t
                                                                                                                                                                                                                                   «.«?• U-!nf •
« Im adroini.traţinnoa »c«tul          P-^Vrd.YinldV i’mchirkt'd- I. suVlt*
toi ,D»ct*«.                               Hilar. PMlro iaforamtiufa» •<«
                                                                                                                                                                                                      a i«iign>tiiiil d-!of Alb. 4 Io». Ollulnt
                                                                                                                                                                                                                                no, in eolţol 1
                                  Moşi» Parfrardulnt.                       505—O
Sâ arendGdâ ft177?t 0hwa,Mo1 in
r»p« din Pnkim, lingi! gSril» Mi/.il ţi Albeşti, doritorii n* ror adru.a cliimr la| MoşiA Im pruprintAr, •• 1 in Strada Crino-11T No. 15, Suburbii liatift«a.
   Xo. iu£.                            5-1
)e închiriat. Lo./iţB;tr7
cademii No. 20, doritorii •>* ror miroa tien Mogop'.iai No. 101.
P)p, Yen da re 2I. po,!6ne ;,f’ t o».nnrlat Moşiile Harlesrlldin
1 - V UUVrl1 menta , n oucea fQ areilClai, Argeş şi Ostrov J parte du, întregul trupQ de moş,a 1.1 ho- 4 VMcea, având, pe lângl eele-Ulte caii tarul Salcuţa - M,l;,r, plasa Dumbrăvi,. w t(; ,ono 6ne !ir5tura in unI d'strictul Dolj,,,. Amator,, sa se ...lre-eze ,n 0,a]uV Doritorjj bM vor „dresa in Bnrf Bucureşti Strada Scaunele, No. 4/.             rri           \j , Ij;lhovary, iar la Ril
                            No. (70,-3.         nu-Vâlci la ,1-nu C. I. Luhovarv.
                                     ----------                                No. 404- ».
            IIITEIIE iii:
                                                                   este de ven^ore cu
                                                               preţul forte eftin prin Domnu
C. SIEBUECtîT
                                                                      Hucurescî.
De închiriat, 2t»rX£
glii* viitor:
Prăvălia vis-â-vis de teatrul cel mare,
c»l«a Mogufdici No. 40. unde «ealli actualmente n:sga»ia Glialrl de haine gata a d- or fraţi Koch. — Doritorii .1, adreo-zu U -nil K. (Irau.e A Comp, librari, Iftng» ue-Dninita privi ie.      511-15.
                                                   B I B L I 0 G R A F I K
                                                      A eţit do »nb tipar
   POESII
                                                           de
                                                       N. SCURTESCU
                                                                                                Se afla de redare de-o-cnni data Ia Ti pografia Grecesc,, piaţa teatrului No. 4.
                                                      Preţul 2 Lei noi.
ANUNCIU
          Doctoru Russo cpecialist de 20 ani pentru bolele secrete şi bolele de femei, anunţă, că orele de consultaţie sunt dimineţi, de la 8 pene la 10, şi de 1 — 3 dupe tmcijfl.
                                                                                                                                                                                                                         Struda StavropolooB No. 3.
  No. 503—5. (Piaţa Dou-tandin-Vodi).
l*e închiriat,
   ie
*lv
    d d" p-’ru Viţ.,„n d tr.a t a
> nlsio fi o eninie, \n.y-v. rulenţe şi por » tseaiuiele Na B'iriii.i-ii 'iji
li fitu : Catul d« io», Stn l( raiaGcirge Costnfum
Ifiroiu chiar in acel" mm. ContnHI deiuct, ;ri* T" t« |-ite face tle >na u la St. Givirge anal cormt. CM
44444WM4444»4M>l>«Mnt44>t4IHMtHIH4444Pt4444IHP»44l
  La Tipografia Thiel & Weiss şi la tot' librăriile se află de veinjare:
                                               A de LAMARTLNE
  REGI]STA
                                               Tradusă ae d na Zoa Tesio.
                                                  Preţul 1 LeQ 20 b-nî.
De închiriat şi de ren* De arendat,”;-:       l;;i: “ :
                        0,1 No. 206 din Strada if** ‘ ' • M 'gojdieî, alături cti D-nn Adoif inUcnrino, nvlnd mi. opt camere cu salo,,, jos patru odăi, pivniţă boltită «i câr-nnăriu; iar iu curte grajd du (}ecu cai. şi şopron de cinci trî»nrl, cu bucătărie, pilliitorie şi dnoa camere pentru servitori Anatorii »e ror adroia , tu or'-ee iji, I» D-nu Mariu Cocinbry , pănc la ora dou* dnpe aniiadi, Strada Frun,6-â No. 12 Na. 504 t.
Vinuri negre, roşii şi
~ 1 V ^ vechi şi noul in butoe, de ven-tAlU> • (Jare la snb-sen,natul. Strada Cosiră, No. 5. — Se recomandă în special vinul negru rechin de cea mai bună qua-itate.
  No. <06,-3.         A Manolescu
arendedâ de Is St. Glivorghi- 1 •'77. Doriri lorii » vor adresa U D-n 1 N. Bonrfci, Calea Mogoţonl Nol 174.        40*. t—a
                                                                             siebeecht
                                                H ECO 51 Aţii
                                         BATOAZE DE PORUMB
                                           recunoscute de cea mal tuni construcţie
                                                                             PIETRE DE MIDAEA >/
            fi          ^
PLUGURI DE DIFERITE SISTEME
                                            CUJPREJUR IJS C Ă 0 U T E
S.
                                                                                                          O
                                                                                       » £--k~ »r
                                                                                                                                                                                             c
                                                                                                                                                                                          să sa
p c/> b o
GRADINA
                            f.a <*u tiu intrări ] t f:i'i*4 Y.t* iir«»ci*
'• *r, N.» 1 ' 1 A1 |t| - t r:t' 1 I Triunrft: tl î. ’I - «
vlnd î"»ll I r-*'lil4>n, vir. <r l-d ‘ rî. cor.UÎH» m im Ţ'*)/.»n «I- fr n, d «îi-Tiii «L» i‘.ri£ ,t <* J ÎO« h n 1 ţ **:i!i 11 »♦: i r *• - ■ .' r. .-.-r • . I * '
trei ffC cinei «nil. m ror iriU Iii 1 urniiţu (iMti ft'.f-A VidirfMU No, 151 dc 1» orele ti |*4o8 la 12.
           Locot-Coloneh D Pnppazotj'u-
                                Vo (Oii - 8.
                                                                                                                                                                                        îmdiirinl p-«noi ori m»i
                                                                                                                                                                                 UU . I IUI I lllrll, mulţi ani, <:..»*li-
din Strada Scanniîor No 3- avetid pe«le tot şaaee încăperi uns hiicatărio, dulie piv-niţl, o»ebit grajd, şopron, puţ iu curte.
   A w adresa la proprietarul lor D. Stefnn Stefănmcn. in cancelaria Antreprizei ln>-pcMitului spirtiSselor (Hotel llillelj.
    LII DE FOC
cualitatca cea mal bună numai tnfau şi fr,L'
                                                                       tăiat şi adus la domiciliu cu 75 FK. SXE3NT JENUL la magasia de lemne a l„T Lessel, lingă gara Tergovişte, vis-n-vis de fabrica tutunurilor.
  Cori,ă„dile se priimesc şi la Tipografia TI,iei & Weiss, palatul Dacia. 314-5-0.
Lamei ------- ----
	
SOCIETATÎA DE ASSfGUIiA ÎE
FONDATA xrsr Alsixn- 16SS.
     Aducem la cunoştinţa onor. public, că societ iţea assigurezA c..ntra d.mnelor provenite de incendia la clădiri şi obiecte misră-dtre contra daunelor causate prin grindină, şi contra daunelor rnnsafce mărfurilor transportate pe apă.
     Aseiuena «sigun’^ă ijiestre pentru copil in tdte roiubinaţiumla cerute, şi asupra caşurilor de mdrte.
     In formaţiunile se dă ia sub-sfrisa agenţia generală şi ia a-g»nţiile el de prin districte
                                                                                  Agent general pentru România
                                                                            A 1» 0 L F W F. I X B K It (i
                                                                            Colţul -trudei şt curtea v«chie (bana rofidj.
                              .tl....... IIIHV»H»H»»|I IM
»»»»>" .............
               CEL MAI MARE MAGAS1N
                              IDE
 HAINE CONFECŢIONATE şi DE ARTICOLE DE MODA
                         I IST E O Js/L ANIA
                  fL •!«»». €- IB BJ.NIL IB ■« *J *■
                       Colţul Bule vaniii Iul cassa Grurianu.
                 ASTAZI AM PRIIMIT UN MARE ASORTIMENT
P A
DK
»E$1V III
Şi
   CoiiMn'l r din provincie se efeotu^zft. ou ren. maî mnre promptitudine; lucrurile ce nu vor conveni se priimesc InapoL                              ^               C5-X^TLTTSJ BA ^
                                                                                                                                                   [ Colţul Bulevardului cassa GrecianuJ.
Tipografia Thiel A Wcim i'ahitul