Nr. 47. abon amentele IN TOATĂ ROMÂNIA: . L. n. 48 II’» 4J ......... Ol ........................* ’ Ţi rt 8 lanl...................1 IN STRAINATAT»: DUMINECA Î7 FEBRUARE. ANUL II. — 1877. 90 P» »B ................_ • ' • ’ INSIBTIUNI si RICLAMi: l.inia de SO litere petit, pap»» W. *° l’“'-Pe paKi.»m. 80 ba»l. pe papn» U.l lei «ol g,clime 1 lei noi linia. Un număr In apitalA 10 bani. PU ESE TOATE ZILELE DE LDCRO BIUROUL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI : PALATUL ,DACIA.* A.TMXTTSrOXXTR.1- 8* Drim**c In «tr&inAtate: La D-nil Haaten Mn <# Vogler In Vipnna, Walfiachgiu** 10. A. Oppdtk în Vienna, StuHenbsutei 3 ; BudM Motse In Vienoi , BeilsrntitU) 3j Vinceni llr^cka m Vienna, TeinfalUtracae 17; Philipp L6b In Vienna, Eachenbachfţaane 11; L. Lang ă Comp. In PejU |i HavM-Lafftte-Bullier ă Comp. In Paria. Scriaorl nefrancate du ae primetc. Articolele nepuhlicate ae Tor arde. Un număr In Districte 15 banL D-nit abonaţi, cari atl întirziat încă cu plata abonamentelor, sunt rugaţi a Ie achita pene la finele lunel curente, căci cu începerea lunel Martie vom Înceta cu trmi-terea ziarului tutulor acelor cari nu "şl vor fi aquitat pene atunci abonamentul. Administrata. BULETIN TELEGRAFIC Serviciul prfvat al .TIMPULUI.* Agenţi» Havaa). Parii, 9 Martie eeara. Limb* gini generalul»! IgnatielT eete pacific. Ziarnl «Le Tempi» arigură eă misiunea generalului IgnatiefF eoniiită simplu in a tace aă se snb-semne protocolul care rearointeece, reformele cerute de conferenţa, confirm&ndu-le. mmm r. = Cedăm locul următoarei scrisori ce ne-o trimite corespondentul nostru particular din Borlin. Berlin, B Martie. Am primit telegrama neliniştită prin care lmr cereţi informaţiile posibile asupra călătoriei generalului Ignatieflf la Berlin şi asupra atitu-dinei guvernului German faţă cu noua faşă a chestiei orientale. De la sine se Înţelege, că despre convorbirile dintre Principele Bis-marck şi generalul Ignatieff este de o-cam-dată cu neputinţă a se nfla ceva. Toate articolele ziarelor, care ’şl dafi aerul de a şti ce se petrece sunt simple hipoteze mal mult saft mal puţin ingenioase; să se adaoge la aceasta că Berlinul este una din capitalele Europei, unde informările ziarelor sunt cele mal mărginite. Discreţia ministeriulul de esterne mal ales de cănd se află sub conducerea d-lul de Bismarck, este aproape absolută. Pentru a vă putea scrie totuşi ceva sigur asupra modulul, cum 9e priveşte chestia Orientului, am sondat terenul ce ’ml este accesibil, adică cercul Întins de deputaţii din majo- ritatea Reichstagului naţional, .liberali şi noii conservatori.* De aici vă transmit impresiile aşa cum le-am primit. Atitudinea de astăzi a Prinţului Bismarck faţă cu Rusia stă In legătură cu cele petrecute In primăvara anului 1875. La această epocă, Bismarck era hotărlt a Începe din noii resbelul cu Franţa şi a trimis pe d. de Rado\vit9 la Petresburg, pentru a dobândi asentimentul Împăratului Alecsandru şi a Prinţului Gorcia-coff, împăratul Alecsandru departe de a consimţi, a Întrebuinţat toată influinţa sa pe lingă împăratul Wil-helm pentru a impedeca noua isbuo-nire a resbelulul; d. de Radowits s’a Întors din Petresburg, fără nici un resultat. In călătoria ce împăratul Alecsandru a făcut’o In acelaşi an la băl, a trecut prin Berlin Împreună cu Gorciacoff şi s’a oprit câteva zile la Berlin. Aici a arătat cu oare care ostentnţiune simţimintele sale pacifice şi aversiunea ce o are In contra resbelulul In genere. Astfel acţiunea d-lnl de Bismarck a fost paralisatâ. De atunci împăratul Alesandru şi toată Curtea din Petersburg nu a Încetat de a vorbi cu măndrie de paclnica isbăndă din vara anului 1875. Marele duce Constantin s’a dus la Paris ca prezident de onoare al Congresului geografic. Mal mult Încă Prinţul Gorciacoff-, In acelaşi an 1875 mergând şi In Bnvaria nu a ascuns de loc oposiţia vie ce a făcut-o In contra planurilor lut Bismarck, şi Întrebat de ce se desparte acum aşa de mult de politica germană, a răspuns unul diplomat bavarez, cu o alusie la necontenitele suferinţe nervoase ale Prinţului Bismarck, o» ne peut pas sutvre une politique hystlrique Acest cuvânt maliţios circulă pe atunci In toate cercurile diplomatice, şi a rămas In memoria guvernului german. Departe de noi idea de a presupune unul om de Stat de geniul d-lul de Bismarck, că un simplu resimţimânt personal ar putea să devină pentru dânsul motivul unul Întreg sistem de acţiune politică. Dar In acele mişcări diplomatice din 1875 era mal mult decât o cestie jersonnlă: era Impresia, ce rămăsese multora, in deosebi unor Germani din sud şi tuturor Francesilor, că Rusia este o puternică contraba-anţă a preponderenţei germane In Europa. Această impresie trebuia slăbită, şi jocul cel fin al politicei germane a fost de acum Înainte de a se ţine pe de o-parte In vechia unire strlnsă cu Rusia, care fusese aşa de folositoare Prusiei, In 1866 şi In 1870 şi 71, Insă pe de altă parte de a cimenta şi mal mult amiciţia din noti formată cu Austria şi cea vechie cu ăDglia pentru a paralisa prin aceste legături comune, orl-ce acţiune iso-lată a Rusiei. Este evident, că un asemenea drum politic nu putea fi apucat şi continuat cu succes decăt de un om dotat cu perspicacitatea, cu fineţa şi cu statornicia estraordinară a lui Bismarck. Pe acest drum Insă politica germană pare a-şl fi ajuns ţelul, şi de aici trebue să vă esplicaţl a-nimositatea, ce din cănd In cănd transpiră prin presa rusească, pe cănd ziarele prusiane continuă a părea tot-d’auna favorabile planurilor rusescl. Atitudinea baronului de Werther la conferenţele din Constantinopo a fo9t corespunzătoare planului a rătat mal sus, şi astăzi Ru«ia a ajuns In adevăr Intr’o posiţie critică. A merge Înainte fără a fi sigură din partea Anstrief şi Angliei, este greiY. a merge Înapoi fără nici un succes, este asemenea greb. Ingatieff se vede silit a veni la Berlin spre Înţelegere, precum Radowits se dusese acum 2 ani la Petersburg; Insă Rusia aude In primăvara 1877 In contra sa echoul cuvintelor de pace, ce le adresase In primăvara 1875 In contra Germaniei. Germania, fără a voi să slăbească relaţ.de sale cu Rusia, a strlns foarte tare relaţiile sale cu Anglia şi cu Austria, şi această unire de interese a Ţerilor de origine germa- nică se privesce aici ca cel mal »u-ternic scut pentru menţinerea păcii. Se crede asemenea că Austria nu va consimţi nici odată, ca Rusia să redobândească gurele Dunării. iGM REMÂNE CD UNIVERSITATEA DE LA IAŞI? Interpelarea ce a adresat’o d-nu Cogălniceanu tn Senat d-lul ministru de Instrucţiune a avut netăgăduit o bună parte de politică militantă In sine. Cu toţii am înţeles a-CPst pronunciamento al d-lul Cogălniceanu contra guvernanţilor noştri de astăzi, lu special contra domnului ministru de Externe lonescu şi a profesorilor diplomaţi şi deputaţi fracţioniştl. l’osiţia acestor domni a devenit foarte delicată, In urma moţiunii votate de Senat prin care se invită .cu dinadinsul Ministrul instrucţiunii ca fără Întârziere să a-,plice disposiţiile art. 10, 390,396 .şi 398 din legea Instrucţiunii publice In privinţa profesorilor de la .Universitatea de la Iaşi cari şi ab .părăsit catedrele şi ab Inbrăţişat .prin libera lor voinţă cariere şi o-.cupaţiunl ce ’I pune In imposibilitatea de a-şl Îndeplini misiunea pro-.fesoralâ şi ast-fel compromit vii-.torul unei Întregi generaţiunL* Dar chestia ridicată de d. Cogălniceanu are şi o altă parte cu mult mal importantă şi de un interes şi mal mare pentru ţară. Senatul nu s’a frământat In decurs de 4 zile numai spre a ne regala In ultimele zile ale Carnavalului cu o privelişte hazlie, In care să vedem triştii cavaleri din fracţiune jucând pe doi cal din buget, şi pe ministrul instrucţiunii arzând de dragostea atât a instrucţiunii cât şi a celor ce o compromit. Dacă d. Cogălniceanu ar fi voit numai a rupe tractatul de la Mazar-Paşa, atunci destul de abil era, ca să fi găsit spre acest sfârşit o altă ocasiune, căci din harul Domnului nu lipsesc. Credem dar, că dacă In Senat s’a agitat aşa de tare chestia Universităţii de la Iaşi, a fost, pentru a se arăta ţârei şi celor ce nu o ştiafi Încă, că instrucţiunea naţională, este primejduită, că generaţiunile viitoare sunt espuse lnstreinâri In părţile de dincolo de Milcov din causa unor profesori, cărora nu le place cartea şi cari ab adus la .decadenţa* Universitatea de Iaşi tocmai când din Bu- covina se urmăreşte desnaţionalisa-rea noastră prin cultură streină. Şi pentru ca toţi să Înţeleagă unde bate, şi pentru ca cel vinovaţi să nu se poată ascunde după jocurile parlamentare, cu care din nefericire ne ain obicinuit a ne acoperi păcatele, d. Cogălniceanu a spus’o neted şi de mal multe ori că nu face chestie ministerială din această idee Însemnată; n’a urmat nici pe d. prira-ministru Intru a se abite de la importanţa superioară a causel, al cărei apărător se făcuse. Ministrului instrucţinnir f a spus politeţe lăsându-l să le şi le iea asupra şi a conchis că voieşte a blama pe profesori, de-a dreptul pe profesorii din fracţiune cari sunt culpeşl de păcatul mare a nu iubi şcoala şi pe studenţi. 0 procedură neconstituţionalâ, dacă voiţi, o ingerenţă a parlamentului In administraţia mediată, dar pe care niminea n’a luat’o In nume de râd, atât era de jastificată pornirea, atât era de vedit răul ce voia să vindece. Moţiunea s’a primit de Senat cu 3 din 4 din voturL Cum remâne acum cu Universitatea de Iaşi I Cum remâne cu acest Înalt institut de Învăţământ naţional, la «are o parte de profesori s’a dovedit că nu vor sab nu sunt In stare a purta rigidul apostolat al culturul, ci mal ales ab voinţă, şi să cred mal chemaţi a face discursuri electorale, a lupta In for, a face pe judecătorul şi administratoriul superior şi cu leafă mare? Cred oare domnii din fracţiune şi succesu le-a d-lor a convinge şi pe d. ministru Chiţu, că votul Senatului Invitând pe ministru a aplica cutare şi cutare articol Însemnează, că d. Chiţu să facă tn urmă rum e bine ? Noi unii credem, că Senatul nu a gândit ast-fel. Noi credem, că scopul acelor discuţii a fost ca Universitatea de Iaşi să se ridice la nivelul Universităţilor ca lumea, ca cultura naţională să fie ceva In aeve, nu o vorbă ca multe altele, ca titlul de profesor de Universitate de Iaşi să fie ceva serios, nu o rubr._ă numai a bugetului de Impârţialâ, ca la lupta pe tărâmul culturel, ce Austria ne declară, să punem şi noi puterile noastre In stare. Mărturisim Insă cu regret şi îngrijire că nu se cam văd semne, ca Mim imjutid. REVISTA ARMATEI Pub.ica(ie bimensutll încă de la 1871, sub ministerul de cinci ani al generalului Florescu, pe lâng& Bcoalele create, pe lângă mulţimea operilor de artă militară res-pândite ln armată, se mal publica şi .Monitorul oaatel* ln două părţi, una, sub numire de .partea oficială*, coprindea decretele, ordonanţele, legile şi regulamentele ; iar alta, sub numire de .partea sciinţificâ*, ţinea pe oficerii noştri ln curentu progresului zilnic al artei militare. Colonel Slâniceanu, de la venirea sa la minister, ln loc d’a desvolta toate acestea, a* suprimat doă scoli, una a cadrelor de dorobanţi şi alta de cavalerie; apoi a crezut de prisos a mal continua partea sciinţi- câ a .Monitorului oastei*, ceea ce a causat o mare daună pentru oficerii noştri setoşl de cultura artei or. Azi Insă vedem cu plăcere că oficerii cari constituâ cercul militar din a Il-a divisie teritorială, umplu a-ceastâ lacună prin crearea .Revistei armatei*. întâiul număr al acestei publicaţii confirmă speranţele ce tot da-una am pu6 ln luminele şi judecata sănătoasă mal a unanimitâţel oficerilor noştri,— căci, din fericire foarte puţini sunt aceia pe cari sfor-ţ radicalilor azi la putere, a putut să I atragă pe un drum periculos şi incompatibil cu Înalta misie a ostaşului. E destul a reproduce câte-va rânduri din Întâiul număr al .Revistei armatei*, pentru a Învedera mulţumirea ce, ca ori ce oin iubitor de ordine şi tăria patriei, am simţit pentru apariţia acestei reviste. Trebue să recunoascem că Înţelep- ciunea şi patriotismul care inspiră pe redactorii acestei reviste, nu sanc ţioneazâ activitatea cu care s’a ilustrat d. Slâniceanu de când este la minister. Aşa ln articolul Întitulat «Prinei-piele revistei, citim : .Cugetaţi la această muncă a lui Sisif. gata să relncenpă cil cea d ftn-.tâib tiuctuaţiune politică, şi vă veţi .esplica de unde vă provin temerile pentru viitor şi acea neîncredere .ln vitalitatea legilor noastre mjli-,tare! .Acest fapt nu este oare de na-,turâ să ne conducă, fără voia nds-.tră, la o sigură desorganisare ? .In umila noastră părere, credem ,câ acest sistem trebue părăsit; mi-.nistri se pot schimba, — acensta .este natural lntr’un stat con9titu-.ţional,— legile Insă, şi mal cu seină .ideea care a presidat Ia confeeţio-,narea lor, trebue să remână.* In privinţa opinielor d-lul Dimi- trie Sturdza, rostite ln Senat, citim ln acelaşi articol : .Sa emis ideea că armata trebue .redusă la cea mai simplă espresi-.une. pentru ca ţ ira să nu aibă nici .0 veleitate, ln alte cuvinte, nepu-.tinţa sa recomandat ca sistem de .stat. * Iar ln privinţa broşnrel d-lul Idn Gliiea. O cugetare politică, cu oca9ia unei citaţii din Ciceron asupra amorului de patrie, zice: ,Dar să lăsăm mnlţ:mea acestor .eroi «â se odihnească In pace ln glorioasele lor morminte; timpii ca .şi oamenii 9-ab schimbat; cugetările Jar politice, s’ab Îndrumat către o .altă 9tea, şi ln patriotismul lor nu .găsesc un alt rol mal vrednic de .anticele tradiţiunl ale acestei ţâri, „de cât acela d'a ne ascunde în vi-.suinele Carpaţilor la cea d’ftntâib .lovitură de tun.* Acest număr din .Revista arma- tei*. pe lângă articolul de sus, mal coprinde urmâtonrele: .Armata şi situaţiune» financiară; .Necesitatea şi utilitatea medicilor militari: .Dare de seamă n lucrărilor co-misiunel de Încercare a armelor ; .Statutele Revistei armatei.* Terminând, urâm acelor cari ab In mână direcţia acestei reviste, succesul dorit orl-cărel opere bine-fâ-cătoare. MAGHIARI Şl MAGHIARISM 1) (Urmare). Cele mal multe ţinuturi din Ungaria sunt ast-fel jignite. Negreşit va veni o vreme, ln care şi aceste ţinuturi vor Înţelege folosul şinelor şi atunci căile ferate vor avea venit: aceasta Insă nu ln virtutea căilor ferate, ci ln virtutea desvol- 1) Taal „Timpul" M». Al, |i armAtoarala. i TIMPUL urmările interpelării să fie cele dorite. Nu va atrage a zis d. Cogălni-ceanu pe liberalul dotunu Chiţii pe panta In care intrase d. Teii şi d. Maiorescu şi d. Chiţii 1 a respuns că nici că l’ar urma, Moţiunea d-lul Cogălniceanu, şi la care sa 3upus d. Chiţii, pretinde ca imediată aplicare să se facă a art. 390, 396 şi 398 din legea asupra Instrucţiune! publice, adică, ca .profesori cari vor fi lipsit o lună de iile de la clasă fără scuză binc-cu-vPutată, să se considere ca ditnisi-onaţl. Şi pentru ca nici discuţie să mal Încapă al. 2 al art 390. spune că nu primeşte ca scuză bine-eiivi'n-tată alte ocupaţiunl, deosebite de cele legiuite ale Învăţăturii. Moţiunea cere dar depărtarea profesorilor absentaţi din Iaşi; domnul Chiţu se supune şi promite că va executa votul Senatului, prin urmare va face In tocmai ceea ce a făcut domnii Teii, întocmai şi la fel, de astă-dată Insă secundat sad provocat de Senat. El apoi? Cum remăne cu panta ? In zadar cearta de cuvinte, forţa lucrurilor este mal mare. Contra profesorului incapabil nu este altă vindecare de căt depărtarea lui. saţie. La curtea de Casaţie se rosteşte legea fixănd numărul judecătorilor, pe cănd legea Instrucţiuni fixează In art. 251—260 numărul ştiinţelor ce neapărat urmează a fi predat, lăsănd din contră numărul persoanelor la .mijloacele ţerii*. Şi dacă numărul ştiinţelor, al cursurilor ar însemna numărul profesorilor, atunci In acest sens sar crea o inamovibilitate şi pentru profesori de liceu, căci plin art. 116 se fixează şi studiele ce urmează a fi predate In liceî). Sail nu s a iscodit încă această interpretare, pentru că profesori din Licee n'afl participat încă de ajuns la politica Înaltă, n'ad fost destul de influenţi In politica zilelor? Inamovibilitatea curţi de Casaţie n'are dar a face cu inamovibilitatea profesorilor de la facultăţi. Apoi ştiut este do toţi, că un bun şi dovotat profesor poate preda cu succes 2 discipline rudite, pe cănd 2 profesori un refl se v rudiţl prin mediocritate nu vor fi In stare a ocupa o singură catedră cu succes. A invoca inamovibilitatea unor profesori vediţi a fi necores punzătorf şi a voi să vindece racila prin o dublură a profesorilor ni se pare nouă tot atăt de puţin potri- Şi pentru că s’a făcut vorbă şi vit. Pentru un ministru Constitu- de panta d-lul Maiorescu, să vedem ce a făcut şi d-sa. D. Maiorescu a propus Cameril şi Camera a desfiinţat la votarea bugetelor p. a. 1S76 lefurile cător-va din profesorii din fracţiune, cel mal deochiaţl, şi a Încredinţat catedrele, ce şi le ţinuse, altora din profesori din Iaşi cari deduse dovezi, că iubesc instrucţiunea ; iar unele din studii le a lăsat a fi suplinite, publicând concursuri spre a se găsi din pleiade tinerilor instruiţi cu care zilnic se lnavuţesce ţara, alte persoane mal calificate pentru preoţia instrucţiuni. Mal calificate buniearâ pentru catedra Li-teraturel române de cât un titular, care ar ignora genurile gramaticei latine, lucruri care se învaţă in prima clasă gimnasială. Ce a desfiinţat d-nu Maiorescu ? studiele? Nu, ci pe acel profesori, pe cari d-sa i cunoştea de mult, cum i cunoşte astăzi ţara întreagă, că prin lipsa de iubire pentru şcoală şi prin iubirea altor funcţiuni şi a luptelor politice „aQ degradat Universitatea de Iaşi" şi „compromit viitoarele ge-neraţiunl ale ţărel.“ Dar inamovibilitatea profesorilor de universitate! eată ce părea a preocupa atăt de mult pe d-nu Chiţu, In cât să nu vază alt remediu de Îndreptare de la d-sa de cât înfiinţarea de agregaţi, de Vicari, cari să facă cursurile pe când d-ni profesori caută de alte treburi. Consequ-ent celor zise de d-sa în Senat cu ocasia interpelării, d. Chiţu s’a şi grăbit a presinta la 14Fev. cor, un proiect de lege pentru agregaţi. Să esaminam puţin şi aceste punte. Mal Întâi credem noi că se face o eroare, dacă nu o mistificare, când se fac analogii pentru profesori de facultăţi din inamovibilitatea decretată de Legea înaltei Curţi de Ca- ţional şi prin urmare responsabil de mersul instrucţiuni publice, ni se pare că a invoca inamovibilitatea pentru d-nil fracţioniştî din Iaşi, şi a zice că n’are ce le face — este se ascunde Jupă deget. Saă lefurile de profesori de Universitate, ce d-nil fracţioniştî s’afi Îngrijit a şi le asigura, sunt un fel de rentă viageră votată de naţiune luptătorilor în politică, care n'ar avea moşii sad alte prinderi? Dar a-tuncl să se complecteze sistemul, să se plătească, ca in Atena pe timpurile decadenţei, leafă tuturor cetăţenilor, care se ocupă de politică in piaţa publică. Aceasta nu a fost calea urmată de partidul conservator. Membrii de dincolo de Milcov al acestui partid ştiaă de mult, cât sunt de deplasaţi profesorii fracţioniştî, când li se cere a face cursuri cu acel foc sfânt care trebue să’l aibă un profesor de universitate spre a deş tepta In auditori amorul ştiinţei. El ştiaă de mult că atăt le era de u-rltă acestor profesori ştiinţa care ’l hrănea, în cât n’aâ găsit in câte 10 şi 15 ani vreme să scrie 2 pagini spre împământenirea el la noi. D. Maiorescu, acusatul nrnistru conservator, a luat dar în serios respun-derea ee l’ar ajunge, când ar mal tolera cu bună ştiinţă, ca să se profi-reze generaţi uni după generaţiunl de tineri, prin manele nedibace ale unor mamştri fără aptitudine şi fără vocaţiune. A spus ţârei adevărul fără cruţare, a esplicat Camerei înţelesul art. 260 din legea instrucţiunii, a recunoscut espres principiul, că prin budget nu se poate nici odată atinge o lege, dar a dovedit, că aici tocmai legea lasă la înlesnirile bugetare numărul catedrelor, şi ast-fel a suprimat, ce? Cursurile ? Nu, ci pe profesorii vinovaţi. Prin aceasta s iugustat ie? Instrucţiunea? Nu. n cheltuielele zadarnice şi nefolositoare pentru instrucţiune. A trecut şi la noi epoca dilelan tismulul în guvernare. Nici coaliţiu nile nu mal ţin la probă. Voim mă suri sprioftSQ unde se vede Starea Universităţi de Iaşi nu . îndrepta nici prin invitarea ce a pro mis d. ministru că va face d. pro fesorl prigebiţl a se întoarce la şcoală nici cu agregaţi. Va faceinvitRre d-lor profesori din fracţiune să se întoarcă la cursuri El bine, el se vor întoarce ; dar odată dovedit fiind, că aă cedat silei, vor iubi d-lor de astăzi încolo şcoah mal mult, de cât n’afi iubito şi 15 ani pănă astăzi ? Minuni nu se mal întâmplă in veacul nostru D-nil din fracţiune, versaţi în ceh. publice şi ştiind că statornică este la noi numai schimbarea, vor aş tepta un alt ministru saO un alt Senat care, să nu mal asculte de d. Cogălniceanu şi atunci mira-ne vom cu toţi dacă d-nu Chiţu şi d Cogălniceanu nu vor fi daţi în judecată pentru sugrumarea libertăţilor publice în persoanele d-lor. Ş în pânda unei asemenea ocasil, ere deţl ca se va alege ceva din cursurile ce vor face la Iaşi ? Asemenea cursuri vor face concurenţă serioasă celor de la Cernăuţi? Dar agregaţi. Să admitem cu dărnicie de logică, că instituţia are sens la noi, că corpurile legiuitoare vor declara că încolo le avem tonte, să facem şi agregaţi, să admitem ca te sauru] public este în stare a suportaşi această cheltuială, să admitem chiar că d. Chiţu a şi xăsit agregaţi mal buni de cât titulare, ale căror neajunsuri să le îndrepteze el. Dar toate acestea admise întrebăm, punând o proptea bună arborelui uscat, va aduce el rod? Şi fiind agregaţii acel de la cari aşteptăm ridicarea Universităţi de Iaşi, ce sen3 mal au profesori titulari de cari ne plângem? Dacă numai prin meritul agregaţilor Universitatea de Iaşi se va ridica din decadenţă, atunci ce rost ire cheltuiala cu profesorii cari aă adus’o în paragină? Noi nu credem că ne este permis în starea financiară în care ne găsim un asemenea lux de cheltuell. 0 ob-ervaţie încă şi terminăm. Curios cum se face democraţie la noi'. Astăzi 3 din 4 ale contribuţiuni- 1 ir ce Statul le ridică, le plăteşte sleita populaţie rurală. In schimb Statul chieltuieşte cu mult prea puţin pentru instrucţiunea sătească, cu ceva prea mult pentru şcoalele secundare clasice, nimic pentru şcoalele reale şi cu mult prea mult pentru instrucţia superioară. Câţi fii de ţărani primesc instrucţiune în LiceH? Nici 8 la sută. Şi la Universităţi câţi pot ajunge? ! poţi număra pe degete. Nu este locul aici a cerceta căuşele acestui straniu fenomen. Dar această flagrantă nedreptate, fie-ne permis a întreba, nil trura se va resbuna ea odată asupra celor cari o mal sporesce încă ,n numele democraţii. Democraţie, este a mm atoarce poporul de jos spre a face sinecuri pentru acel cari ’1 fericesc cu de sus ? Alte măsuri am fi aşteptat noi de la regimul ultra liberal; şi daca astăzi ne întrebăm cum rămâne cu Universitatea de la laşi? Ce putem răspunde alta decât: Tot aşa. IUN AFARA. Austro-Ungaria. După ziarele din Pesta, dieta Ungariei va ţinea şe dinţe până la 22 sad 23 Martie o-cupftndu-se deocamdată cu proiect* de legi de mai puţină importanţa. Chiar in cursul acestei sesiuui se vor presenta insă corpurilor legiuitoare şi proiectele pentru reînoirea pactului dualistic, cu deosebire acelea privitoare la convenţiunea vamală şi comercială, precum şi la reforma dărilor indirecte, care sunt deja gata. Tariful vamal acum se traduce din nemţeşte în limba maghiară, iară proiectul de statut al băncii tocmai urmează a se redacta la Viena prin comuna Înţelegere a arabelor ministere. Parlamentul din Viena se ocupă deocamdată cu cestiunl interne : agitaţiunile provocate prin crisa băncii s’au domolit. După „B. P. Corr.* Firma băncii va fi .Banca Anstro-Ungarie.» Cele l’alte detailurl sunt identice cu acelea pe care le-rm comunicat în unul din numerile acestui ziar. Rusia. Deosebit de ştirile, pe care le-am comunicat erf. „Montags-He-vue“ ne asigurează, că Generalul Ig-natietf va pleca dela Berl.n la Viena, eară de aici va călători la Paris şi la Londra. Călătoria lui Ig-natielf se pune în combinaţiune cu proiectul Engliterel de a ho acordş Turciei un anumit termen pentru Introducerea reformelor. Deocamdată puterile urmează a discuta confiden-ial acest proiect şi tocmai pmtrn acea nu e probabil, că Englitera va răspunde în curând la nota circulară a lui Gorciakolf. După „lvGlu. Ztng” in cercurile diplomatice din Paris şi Berlin nu se ştie nimic despre aceea, că Poarta ar fi cerut un termen de trei ani; lin contra, nu pare probabil, ca Turcia va intra în negociaţiunl directe cu Rusia. „Pcster Lloyd* crede că pacea sa va mauţiuea cu deosebire fiind că atât Turcia, cât şi Rusiasunt înlâuntru atât de slabe, în cât trebuiesc să se simţa incapabile de a începe resbe-lul. Rusia va fi silită a consuma o parte din armata el spre a mânţi-nea ordinea înlâuntru. iară Turcia fără de aceasta e şi lipsită de bani. .Deutsche Zeituug* primeşte din St. Petersburg următoarea depeşă : Intre versiunile care circulează despre atitudinea Rusiei în cestinnea o nentală este şi a.-ea că Ţarul ar intenţiona să încheie un tractat particular cu Poarta şi Câ ar fi gata să rescumpere nisce anumite concesiuni cu bani. Această ştire e lipsită de orl-ce teineiO. Rusia a dovedit la conferenţâ, că este hotărîtă a respinge orl-ce separatism şi să câştige garanţia, întregel Europe pentru ln-bunătăţirea soartel creştinilor din Imperiul otoman. Rusia şi acum se menţine pe această basă şi aşteaptă ca pnterile. cu care era de comun «cord la conferenţâ, sft pronunţe. Germania. „Reichsanzeiger* crede . cuviir)ţâ a desminţi ştirea, pe care ziare edin Germania o comunicaseră n Zlle,e treente despre refusul Mareşalului Manteufei. Nu este adevă- lT,-7wice Reichsanz.‘ că Ţarul a o eri Mareşalului Manteufei comanda supremă nsupra sud; prin urmare nu armatei de la poate fi adevărat. că mareşalul a ocasiune de a se pronunţa asuptacapacităţii armatei ruseşti. .National Ztng* comunică uin is-vor prea competent următdreleinâr-turisin ale Generalului Ignatieff: „Cât pentru posibilitatea unul res-bel. în cercurile din St. Petersbug predomineazâ părerea, că Poarta va acorda concesiunile cerute şi nu va cuteza a se arunca în resbel. Până acum Poarta credea, că va găsi un aliat contra Rnsiel. Salisbury, care a devenit în Constantinopol amicul Rusiei, a lipsit pe turci de cea din urmă rază de speranţă. De la detronarea Sultanului Abdul Azis domneşte în Constantinopol cea mal mare confesiune; statul se clătină; nimeni nu ştie, daca mâne Poarta va mal fi capabilă a şi ţinea promisiunile ; Rusia dacă va fi cu putinţă va evita resbelul; dacă ’l va Începe însă, îl va urma cu energie. Rusia sperea-ză că cele-Talte puteri vor observa o neutralitate bine-voitoare.“ Franţa. Relaţiunile între Franţa şi Germania din ce în ce devin mal amicale ori cel puţin atât Francesil, cât şi Germanii 'şl daă silinţa a le înfăţişa ast-fel. Cu oca-siunea unei întrevorbirl, Ducele De-cazes a zis, că deşi crisa orientală urmează a ameninţa pacea europeană, Franţa nu mal poate avea nici o temere privitoare la Germania. Apoi ministrul de externe al Franţei arată, câ a primit raporturi din Viena şi St. Petersburg, din care s’a încredinţat, că este probabilă o acţiune comună între Rusia şi Austria, care ar trebui să facă pentru de o camdată pe Germania inoapabilâ de ori şi ce acţiune militară. Cu toate aceste Decazes se lndoeşte, câ Germania ar urzi planuri contra Frinţel. Muntenegru. Principele Nichita a primit prelungirea armistiţiului până la 21 Martie. E însă îndoios. dacă Poarta va ceda portul dela Spiţa şi districtele Niksici şi Piva, pe care Muntenegru] le cere, şi tocmai pentru acea pacea nu este inoă de cât problematică. Dacă nu s’ar încheia pacea, Muntenegrenii sunt hotărtşf acoopera eu Miridiţil, care sunt deja ţârei economice, care se va fi reali-sat până atunci. Nu dar acum, ci atunri ar fi trebuit să se facă căile ferate. Acest principia se modifică prin eonsideraţiunile strategice. In toate vremile căile principale de comercia ah fost tot odată şi căile strategice. E dar destul ca liniele să fie stra-tegiceşte bine aşezate pentru ca ele să corespundă şi scopurilor comerciale. Gri cât de resboinicl ar pretinde însă maghiarii a fi, cu împărţirea I niilor ferate din Ungaria el nu aO dovedit câln-şî de puţin bun simţ strategic. Liniile principale sunt lucru elementar. prin urmare nu se cere deo-sibitâ pricepere spre a le aşeza. Tocmai în bas» strategică a Ungariei, pe terenul între Tisa şi CarpaţI, este însă o combinnţiune de linii, pe care numai aceia o pricepe, cari ai'i fă-rut’o. Centrele strategice din această linie sunt Dobriţenul, Oradea-Marn. Aradul şi Temişioara, că patru puncte, care ştab în gurile celor patru văi principale, care se varsă din Ardeal. Strategii maghiari vor acum, ca cu ori ce preţ să creeze un centru comun pentru aceste patru puncte în Usaba, câtă vreme centrul firesc e in Budapesta. Tomnai însă tendenţa de a crea un centru, unde nu este, dovedeşte, că maghiarii calculează cu factori, cari nu sunt. Desvoltarea întregului teren Intre Tisa şi CarpaţI e ast-fel, că trupele concentrate în Csaba nu pot domina chiar nici bucata coprinsă între Arad, Oradea mare. Solnoeu şi Si-ghişioara, de altmintrelea unde este satul Csaba ar trebui să fie oraşul Csaba. Dar in sfârşit din piinctu de vedere strategic împregiuraren, că în Csaba se întâlnesc patru căi, este un lucru bun şi priineios. RSă şi fftrâ priinţâ este, că prin această cale patru puncte se depărtează unul de la altul; pentru a trece de la Arad, care este cel mal important punct, la Oradea ori la Sighidin, tre-buesce să ocolim pe la Csaba. iară de la Dobriţen la Oi adea mare pe Puspok-Ladany. Aceste ocolitori nu [iot prii nici comercialul. nici operaţiunilor militare, şi mal nainte ori mal târziu maghiarii vor trebui să chieltuiască încă câte-va milioane, pentru o linie, care să strebată dealungul podgoriilor crisieneştl. Această necesitate s'ar fi evitat, dacă linia, care trece de la Sighidin la Oradea mare, s'ar fi aşezat de la Sighidin la Arad şi de aici la Oradea mare. Care e motivul pentru care linia nu s’a aşezat ast-fel ? Acela şi numai ncela că cu chipul acesta bnia ar fi trecut pe un teren locuit de Români. Şi In aceasta găsim secretul întregel politici comerciale a Ungariei : ea rconsistâ în a crea con-diţiunl de dese uitare pe cât se poate numai populaţi unei maghiari-, E des- tul să aruncăm ochii asupra cartel spre a ne încredinţa, că aproape toate liniele sunt aşezate pe tere-nele locuite de maghiari; pc alte te-rene s'aO aşezat numai liniele intermediare. de care era neapărată trebuinţă spre a complecta sistemul Aceasta e o nedreptate pe cât se puate de mare de oare-ce din a tuturor sudori se susţin acele căi ferate. In vreme ce maghiarii 'şl fac căi ferate, noi suferim în lipsă de şiosele bune şi nu avem chiar nici trebuincioasele linii telegrafice. Dar lăsând nedreptatea la o parte ca lucru obicinuit, ne trezim că politica maghiară şi în această privinţă cu deosebire maghiarilor le este spre stricare, lntr’o ţară, ca şi Ungaria, unde populaţiunea nu e destul de deasă, căile ferate aă ca urmare n-fluenţa streinilor. Aceşti streini se aşează tocmai între maghiari, pe unde trec liniile ferate. Astăzi abia mai este In ngaria afară de Do- briten, Kecskem^t şi Siehidinii vre un oraş în care majoritatea să fie maghiară ; căile ferate vor face, ca peste puţină vreme abia sic va mal găsi vre un sat mai mare. in care veniturile să nu jignească pe maghiari în desvoltare. — Aceasta face. că sistemul nostru de cal ferate e pentru maghiari o mal mare calamitate de cât pentru ţară îndeobşte. Atâta pe scurt în socoteala lucrărilor publice şi a comerciulul. Ministerul de intern? şi cel de justiţie sunt pentru noi oare-şl cum acela-şî minister, de oare-ce ele de o potrivă ş- în acela-şl chip căutat să jignească desvoltarea noastră. Nu l vorba de nedreptăţi, de călcări de legi. nu-f vorba de pasiuni politice : toate aceste sunt lucruri obicinuite. (Te’rq Român ) (Yn nrm»I orgnnisaţl In batalioane, dispnnfind de 6000 de puşti. Dar .Pol- Corr.* ne asigur&, oii nu afl destule mu-niţiunr Serbia. La 6 Martie s’a publicat oproclamaţiune a Principelui Milan, care publuft pacea Încheiata pe basa statului quo nnte bellum şi amnes-ti» generala pentru toţi aceia, care eraft urmăriţi din causa resbelulul. I)e asemenea proclamaţiunea promite ajutor tuturor refugiaţilor şi invali-eilor, şi mulţumeşte Huşilor, cfit ş' celor-l’alte popoare pentru simpatiile lor. Trupele turceşti afi Început a se retrage de pe teritoriul sârbesc. preseută prevede aceasta. A da ţăranilor ceea ce 7.ice d. Deşlin este a le da căciula ţiganului. Diacuţinnea se închide resping&nduse a-mendameutc d-lnl Dcţrlifl. Legea în total se primesce cu 24 voturi contra 11. Şedinţa ee ridioă la 5 ore. SENATUL- Şedinţa de la 21 Fevr-uari* 1S77. (Urmare)* Mal este o altă consideraţinne care mă face sa pledez contra slegereî d-luî \ oinov. D-sa este tn Cameră vice-preşedinte al co-mitetnlnl de ncusare. Şi a însoţit acest rol ţi voesc ca să ?i ’1 nrmeze pâuă va avea un resultat; snnt roluri bone ţi roluri rele darS trebne să le urmăm până in sfârşit. Ceva sa zică această deserţione? Sunt deputat, snnt acusntor, mă aleg amicii, şi apoi rid să me odihnesc în Senat? Apoi nu se poate asta ; viaţa pnblică este plină de lapte ţi trebue să ne luptăm. In viaţa mea politică am acnsat ţi e3 penai!. însă mal de multe ori am fost efl acnsat şi cn toate astea nn m’am dat înlături, am primit lupta şi poate că am renţit. Conchid dară : nn contest naţionalitatea d-inî Voi-nov. D-sa este Român; voi propune un amendament ca să se şteargă această con-clnsinne din raport Combat însă alegerea pentru că nn vuesc să primim în sînnl nostrn nn desertor. D. Boziann. Am onoare a snsţine din nofl validarea acestei alegeri pentru că ea este legală şi paladinl libertăţeî este legalitatea, ţi toţi acel cari voesc a da legea Ia parte snnt amicii tiranilor şi aî demagogilor. Cât pentru demisinnea d-Iuî Voi-nov dn Cameră efl nn’mî permit să-Idafl d-sale lucţiunl ce trebne să facă; aceasta nici nn este în cestinne şi nici nn trebn-ia binrol nostrn să lase a se discuta pe acest tărâm. Conchide pentru primirea d-luî Voinov in Senat. D. V. Preşedinte. D-le Bosianu recunosc di tolî dd. oratori nn s’afl ţinut în cesiune, dară n’am ce să le fac, fiind că dacă aţi sta merefl să-I intrernp discnţinnea nn ar mai avea sfârşit. D. Boziann. înţeleg, d-le preşedinte, indulgenţa prelungire! discnţinnei. D. V. Preşedinte. Da, câte o dată este necesară. Se consnltâ comitetul delegaţilor asnpra amendamentului d-Inî Cogălniceann şi d. raportor declară că a fost primit în nna nimitate de comisinne. Se cere închiderea discnţinnei şi se primesce. Se pune la vot validaiea alegere! d-lnl Voinov şi se respinge cn 28 votări contra 20. La ordinea zilei este continuarea desba-terilor asnpra legel de urmăriri care deşi a fost votată până la finit, însă nu s’a pntnt vota ia totol din cansa amendamentului d-lul Deşlin. D. Deşlin propune nn amend. ca să se scutească locuitorii ţărani de a ptăti datoriile de la 1860 şi până ţa 970, Aceste datorii se vor prescrie. Sunt datorii cari datează încă de la 1860, şi efl propnn acest amendament nn insă şi pentrn arendaşi ci nnmnl pentru ţărani, cărora le-am pntea lua ţi cenuşa diu vatră şi totuşi nn ar putea să ’ţ-ţ plinească datorii de 10 şi 12 ani. Am avat ocasianea să văd ţăranii cerşind, şi când îi adncem in ast-fel du stare nn scifl dar» ei vor maţ putea promite ceva pentru ri-itornl nostru. Sunt ţărani cari datorează peste 1000 1. şi vedeţi că e imposibilitate de a’i im-plini. D. Sturz# combate amendamentul pentru ca nn ar trebni .x __ . sa figureze in aceasta lege. . Calculele d-lul T>e,lin „nnt f nce ea tot-d .nna ş, „nmM ds# ^ |j star. să ne spne că eoni ţărani cari dato-renzS peste 1000 lei. Comitetul delegaţilor respinge amendamentul. D. ministru preşedinte. Val d9 popor când ’l vom selpa de sărăoie cu propunerile d-lul Deşlin ; toată lumea scie că datoriile re hi sunt prescris# şi chiar legea CAMBRA Şedinţa de I'inert ?5 Fe-ruarie 1877. Şediuţa se deschide la orele 1p. ni. sub preşedinţa d-luî A. Tiriachin, fiind presenţî 74 dd. deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile ordinnre. D. Prim ministru, presentă trei proecte de legi; pentru rectificarea nneî erori fă-ontă in budgetul direcţiei poştelor pentrn legea de nrmăriri şi a) 3-lea pentru nlipirea nnor comune. D. preşedinte : La ordinea ijileî este : D. Furculescu: La ordinea ijilei este cuvântul meii pe care l’am cerat! D. Preşedinie : Aveţi dreptate, ertaţi ! D. Fnreniescu: In regimul constiţnţio-nal dreptul cel mai mare dreptul unnî deputat este dreptul de a face interpelări; (cn voce înaltă). Am cernt mai multe dosare pentrn a’mî desvolta interpelările n-nnnţate, spre a arăta răul, care s’a întins de sus până jos, spre a cănta reme-raediele posibile, clei cei cari ne-afl tră-mis aici vor întreba dacă in atâta timp am făcut ceva spre a remedia răni adns iu cinci ani trecuţi D. Preşedinte respnnde că anele dosare se află deja la disposiţia d. ’Fnrcnlescn, cele-l’alte afl fost împedicate de a sosi din districte fiind întreruptă comunicaţia. D. Vergati anunţă donă interpelări d-lnl min. de financ* şi d. min. de lucrări publice. D. I. Ionescn anunţă o interpelare d-lnî ministru de finance în privinţa împământenirii însurăţeilor. Se continuă desbaterea asnpra iuterpre-taţiunii legii electorale. Art. 20. După oare-care disenţiune asnpra nman-damentnlnl D. Blaremberg. se pane la vot şi se adoptă. D. Raportor citesc» alt snhatnandauient lung în privinţa alegerii delegaţilor in colegial IV-n. D. Prnncn. Da lung mai e ! s» se tipărească în broşure! D. Preşedinte. Aţi cernt cuvântul ? D. Prancu. Să se tipărească spre a fi studiat ! D. Cernătescn desvoltâ acest amaud. care face ca col. IV-a să nu mai fiă o *min-cinnă., Nefiind susţinut de cinci dd. deputaţi, nmand. se înlătură. Art. 21 se suprimă. D. I. Ionescn vorbesce despre binronl pro-viaoriu în col. IV şi descrie modul cnm votează ţăranii, cnm se adnnă şi se sfă-tnesc pe lângă gard, pe iarbă verde şi pe zăpadă, pacinic şi liniştit, când nimeni nn se mestecă; alt-fel este Incrnl când vin presiuni, ordine şi ingerinţe din partea guvernului, a arendaşului.... D. Preşedinte: Na sunteţi în cestinne D, Ionescn : Trebue să seim cnm Re fac alegerile în sate, in col. IV. D. Preşedinte : D-le Ionescn ! Nn vă pot permite mai departe, (sensaţii). D. Ionela: Tac! Tac! lăsati-mă că tac! (ilaritate) dar să ee scie, că eol. al IV e9te 0 carată mincinnă ! D. Bnescn vorbesce tot despre alegerea delegaţilor ca d. Ionescn. D. Preşedinte: S’a tranşat cestinnea. Voiţi să vorbiţi pentrn binronrile definitive? D. Bue»cn : pentru binronrile definitive. D. Preşedinte: Aşa da ! D. Bnescn : Să vezi că nn ’i aşa 1 (ilaritate sgomotoasă) d-sa propnne apoi nn amendament in privinţa compunerii biu-ronrilor provis. urbane şi rurale în col. IV care png In vot se primesce. După puţine obaevnţinni se admite de Adnnare ameudamentui d-lnl Protopopescu Pnche, ca alegerea biuronlui definitiv sX dureze cel puţin 3 ore; se primesce şi a-aieiiuaiuental d-lnl Mărgăritesen etc. re-lilT ,a nne,« alin. de lu art. 22. Vsupra cărţilor de identitate : D. Buescu vorbesce ’oontra ecestui sistem, r care -sperienţa l’a «.„uut defectuos. , I Voci : Cer cuvântul 1 D. Preşedinta: D-le Stăm trn safl contra ? D. Stnrza : Vorbesc din m.i mnltepnnte de privire. (Ilaritate). O voce. Vorbesce pro şi contra ! După ce d. Blaremberg şi Consta n ti nasc n 1 vorbesce pentru şi d. Rădescn, Stnrdza si za, vorbiţi pen- Mărgăritescn contra biletelor de identitate; — Se cere închiderea discuţiei. D. Cnriagdi. Să ne,laminăm hine, D-lor, căci fratele meii dopa moarte a fost încă trei ani nlegător dnpă cnm mi-a mărturisit nn snb-comisar.... O voce. Diu imperinl ambrelor ? D. Cariagdi termină cerând sau să se primească biletele propuse, safl să se arate alt» mijloace mai perfecte. (Dialoguri). D. Epnreaua. Combate .carţuliele* cn ueoportnne şi cari pot dn loc la mnri falşificărl şi specule ,căcî efl pot avea 6) D. Buescn 70 bilete şl noi ne înţelegem. Dec. un formalităţile, ci capacitatea a-alegătornluî este garanţia adevărată ? D. min. Cultelor. D. Epnreann prin cuvintele din urmă şi-a dat, pe faţă ideile d-sale; d-sa este nn bărbat, care nn’şî schimbă principiale; L’am anz.it ca coleg in cousilinl de miniştri şi... D. Epnreann : Şi la Mazar-Paşa ! (zgomot voci: cer .cuvântai !) D. Epnreann : O să vă daţi şi efl de gol! D. ministru Cultelor vorbesce pentrn bilete. întrerupt de multe ori, cute odată in zgomot mare.) zgomot; voci: nn suntem în număr ! D. Epnreann : Aş răspnudo d-luî ministru ! D. Lăţescn: Nu suntem în nnmăr, este contra regnlamentnlni; s’a dat cuvântai d-lni Epanrennn, şi erafl alţii inscrişi ! D. .P tibica voesce să vorbească (sgo-mot). D. Preşedinte: Nn puteţi vorbi d-nnle Gliicn, n’aveţî cuvântul; respeetaţi-vă d-lor! D. min. Cuitelor voesce să vorbească. D. preşedinte : N’aveţI cuvâutnl domnule ministrn! (confusiune generală). Urmează schimbări de cuvinte intre d. preşedinte şi d. Lăţescn, păuă se rădică şedinţa la ora 5 şi nn sfert seara. VARIETĂŢI Un due1 de dame. Acest duel a avat loc «jilele acestea în Berlin, şi afl participai, afară de dneliste, patru dame oa secondante şi un bărbat în calitate de medic. Dup.* ce dualistele la semualnl dat prin-tr’nn aplans, şi descurcară pistoalele, fără însă a nemeri nici nna din părţi, societatea întreagă g'i urcat in trasările ce adăstafl lângă grădina zoologică, şi se depărta. Pe terenul duelului poliţia sezizată, negreşit după săvârşirea faptnluî, a găsit o perechiă de mănnşî de damă, cari probaţi că proprietara lor trebuia să aibă nisce mâini foarte mici şi delicate. (Fam.) * * * Un strănepot al Iul Confuoius. >Monilornl oficial* din Peking anunţă moartei prinţului T'knng, nl 75-le strănepot al filosofului şi reformatorului chinez. Prinţn T knng nn era de cât de 28 ani ; era însă eapnl nneî familii, care număra 76 de spiţe. O smgură dinastie pe faţa pământului e mai vechia de cât nceastă familia, şi annme dinastia diu Japonia. Strănepoţii Ini Con-fncins snnt singurii nobili eriditari în China. Prinţese paraponisite. In luna trecută s’a măritat două princese, care nn sunt trecute in almanahul de Gotha. Una este prinoesa Lionetta Lnisignnno-Coruneno, fiica fostnlnl rege al Armeniei, Leon VII, mort de curând în spitalul din Milano şi 0-drasla împăraţilor bisantini de familia Comnenilor. Ei s’a măritat cu o calfă de petrar. Gea-l’alta este prineeva Anilină, fiica fostnlnl Sultan de Harrar, decapitat in annl trecut, care s’a mâritnt dnpă nn negnţător de nlenrl din oraşul Zmitah. * * * 0 întâlnire neplăcută. Iu săptămâna trecută un burghes respectabil din Pilsen, in Uoemia,eîncnnosciinţat de cătră tânăra sa nevastă, că o mătuşă a- a de la Praga e bolnavă de trage pe moarte. Bărbatul numai decât se învoi ca nevasta să plece la Praga, cu atât mai mult că aştepta o mică moştenire de la mătuşa ei. Nevasta plecă la Prnga, petrecu câte-va zii® la mătnşă-sn, caro de altmintrelea era îutreagă şi sănătoasă apoi se întoarse acasă. Adevernl era insă ca ea ’şî Ină o odae intr'un hotel din Prnga şi 'şi petrecu vremea primind in toate zilele şi la toate vremile visitele u-nni tânăr adorator. — D» o dată se bol-năveRce însă nnnl dintre copii, cnre rămăseseră in PilseD. Bărbatul cuprins de îngrijiri n umal decât dep.şează soţiei «ale şi o chiamă acasă; — primesce însă de la mătnşă-sn râHpnnsal, că nevastă-sa plecase de mai multe zile. înspăimântat de acest răspnns, părintele 'şi lăsă copilul bolnav şi plecă să’i găsească mama. întâmplarea voesce, cn iu Praga su’şî ia o-dae tocmai in hotelnl şi tocmai alăturea cn odaia, in cnre soţia sa ţipă, rîde în hohote, in sfârşit, in care 'şl petrece dnpă plac. . . Nn ! — Revederea nu a fost plăcută. e e e 0 nouă invenţiune Un ciasornlcnr din Rena a iscolit o roată cu răsoare, prin aplicarea căreia fabricaţinnea ceasoarnicelor va fi in mnregrid simplificată. Prin mijlocirea acestei roate se vor pntea tot-o-dată combina deosebitele sisteme, in cât preţul u-nnî ceasornic bun va fi redus la o atrein parte din preţul de nstă-zi. v * * 0 esp'icaţiune lămurită. Despre răposatul scriitor şi actor Henri ilounier, creatorul figureî tipice a d-lul Pudhomme, ge povestesc o mulţime de anecdote. La băile de mare din Cretar intr’o zi Monnie întâlnesc» o păreche de provinciali cam in visită, soţ şi soţie, plimbându-se pe malnl măreî. »E totu-şi curios, — zice băbuca, — cnm se întâmplă cn fluxul şi reflmnl ăsta cam valurilo se mişcă, sa rădică şi cad, cnm întreaga mare se sporeşte şi scade. — Ce zici tn bărbate? Cnm se intimplă toate aceste? Monnier se apropie de păreche şi răspnnde în felul d-lnî Prndhjmme: ,Mă ertaţi, doamna mea, această mişcare e provocată prin mnlţimea peştilor, care bnenrândn-se de vederea noastă, merefl 'şi mişcă cozile Când apoi s'afl saturat de a ne privi, deodată se retrag în fandai măreî şi valorile cad în urma lor, — acesta e reflnxul.* NOUTĂŢILE ZILEI O flagranta nedreptate. S’a remarcat de mai multe ori că nenorocirea când apasă asnpra ent-va safl îl persecută, ea vine incontinnu şi diu mai multe părţi, aşa că începe a desaspera că nu are ufîrşit; şi ca probă vom da un esoraplu frapant, soarta funcţionarilor. Dnpă ce toţi nil îacepnt a purta încă de pe la Iunie frica apucân-du’i tremurnl d» care aici până in presant nn s’a putut vindeca, din cansă că fie-care se aştepta şi se aşteaptă încă a li-se desfiinţa postul ce ocupă şi a rămânea fără asistenţă, după ce o parte din eî s’.i nsvârlit chiar pe strade lăsându’1 la soarta intâmplăreî, dnpă ce celor cnre a rămas li-s’a înmulţit atribnţiuniie şi micşorat salariele, apoi acnm ca coroană tntnror acestor snferinţî, nn Ji-se plătesc» nici le-file, căci de şi intrăm în luna Ini Martie 1877, dar retribnţinnile nn s'a plătit nici pe Decembre 1876 ; ba încă li-se face o nedreptate şi mal grosieră fiind că îi ese-entă, Statul şi în special miniştrii răspec-tivî le reţine estra-legal mandatele pe ln-nele din 1377 până vor plăti contribuţin-nile pe acest an pe când ei afl a primi le-file tot de la Stat încă din anul trecut. De nceea rugăm respectuos pe d-nii miniştrii actuali a’şî reîntorce simpntiele şi asupra bieţilor funcţionari, şi a ordona a li-se elibera imediat salariele cn cure să’şî poată conduce esisteuţa familiei lor, de oaro-ce nu mai sunt timpnriie acele când funcţionnrul nici se gâudea la leafă fiind că trăia din alte resurse. (Curier. Falas.) SC1RI SOSITE CB POSTA DIN OBIDA Helfrrad, 7 Martie. Astăzi înainte de amiază-zi armata turcească a părăsit Alezinaţnl, plecând spre Nissa. Armata sârbească va intra la 11 ceasuri in Alexinaţ. Viena. 7 Martie. Rnsia doreşte, ca puterile să nu respun-ză la nota circnlaru a lui GoreincofT decât dnpă-ce Ignatieif se va fi intors diu străine tate. Canstautinopol, 7 Martie. Consiliul de miniştri va discuta astă-zi uuele dintre punctele pretenţinnilor mon-tenegrene, care nu par a se putei acorda. Montenegru cere a i se ceda Iubci, Gaţco, Lipnic, Piva şi lesero. Pari», 7 Martie. Cnm'tele Şuwaloff a sosit astăzi nici şi n conferit cn Dacele Decnzes. St. Peterabarţ 7 Martie. ‘Invalid,, organul ministerialul de res-bel, zice că formarea noului corp de nr-mată, ordnnntă prin ncaz.nl de la 3 Martie, nu este de cât o renii»..re a planului de organisare de la 1873 —Diu contra ‘Go- los, recomandă Porţii n considera, că formarea acestui nofl corp nn este o simplă mobilisare, ci o măsură serioasă. DBPBŞI TELEGRAFICE Serviciul privat al TIMPULUI. Agenţia Havas Constantlnopole, 6 Martie, 8 şi 10 min. «eara. (Sosiţi tocmai la 10 Martie după amiază.) Delegaţii ninnteuegreni ’şî menţin pre-tenţinnile lor pe cari Poarta le respinge. Viitoarea conferinţă va avea loc luni. Kalil-Şcherif-Paşa va fi unmit ambasador la''Paris. CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DE7ISE Bucwruei, 25 FebruarU Î877. VALOAREA OfTerit* Pr*clfl flOBl Oblig. Rurale , 10°/o 1864 83 83i/j 811/, > i 1 a AOi'ţ'I f “* Iinpr. Oppenheim 8^/0 1866 --- Oblig. Domeniale d"/o 1871 75 78 7 5‘/z , , cşitclasirtl --- _ > Credit fona Rur. 7o/0 71 718/* 71 s/s , Oredit fonc. Urban 62 _ (mpr. Mun. Cap. Wffe 1 R“5 _ 72 _ Pensii (So0) dobândi fr. 10 _ 120 _ Acţil Câilofer. rom. fr /o 1868 _ --- , priorităţi ^/0 1868 --- --- Dacia C*i# de A*iig. Act. (fr. 500) 80/0 1871 _ 260 Romania C**» de Anntr. Act. (fr. 200) 80/, 1878 _ 60 Mandate........ _ Impr. Municipale fr. 20 _ . Aot. financiare Roraâne8% _ Căile ferate Ottoraane Act (fr. 400) 3*7, _ --- Renta Români...... --- - --- --- CUPOANE Oblig, Rurale p.Octomb a. c. _ . _ , Domeniale .... _ 97 > Foncinre rurale . . _ _ . Comunale .... --- --- DEV18E Pari*.......... _ 9935 _ Marseille........ --- 9925 9925 ........ --- _ _ An/*1 q......... --- _ L»r In......... --- 2502' ,25021/, i r • 1 .micii..... --- Bamburg , ....... --- Amsterdam....... _ _ . Viena......... _ { TWlin......... _ HIV, Lipeca........ . _ _ Escompt........ __ Lira Ottomană. ..... Agio c. Argint...... - --- --- (IR8UL VIENK1 9 Martie (st. n.) 1877. Metalice......................... 62 80 Naţionale.........................67 Rente in anr....................7 1', L-ose........................... 108 75 Acţiunile băncel.................825 Creditări....................... 148 50 L»ndon..........................I2.Î p i Obligaţiuni rnrale ungare . . . 74 50 , temeşvar .... 72 25 , transilvane .... 71 50 Argint în mărfnrî...............J)3 Dneatnl.......................... T> !)) Napoleonul ... 9 90* Marc 100............................; 1 -. ■ CURSUL DE BERLIN 9 Martie (st. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate române . 12 50 Obligaţiunile romane 6 . . . 50 10 Priorităţile căilor fer. rom. 8°, . 56 împrumutai Oppenheim ... 85 — Napoleonul........................ li» 23 Viena, termen scurt............] 51 15 » » lung................]63 05 FOSTUL CIRC Direcţia D-lul J. O. Jonescii Astilijf şi în fin-care ecr. C. fetit TEATRU CE U MAR E Mc rcurl 2 Martie 1877 M:>re representuţinne estraordinnră dală in henoficinl D-luî LUDOVIC VI IEST Ş. r ,1c orchrpitrâ al Thcatrulul Niiţional p profesor *.lin Conservator, cu amabilul concurs al D-rcl 7 0 E NICUI, E6C0 AMAN, artiştii aţTlieatrulul N: ţionul sub Direcţia D-lul Pascal)-, D-nit ti. l’raner iun. ţi. SjtcfAncscu, elevi! a! Conservatorului român ţi arLrgtil orchestrei Theatrulut National. Partea T. CON CERT 1. Hommacre â Meyerbeer, fantasia pentru vinliră compusă cscc. de . a • • • • • • D-nu \Viest 2. Rapsodie ••••••••• * , brod. de oland- , , 5 - p. 1» 9 — ne) bueatt............ > - - OiaMei brodat* ... . 5 «1 Şervete a V, duzină » , de im , , 7 .15 caruti................ fr. 5 Pantalon! m garnitnre . . . (5 _ 7 r a , . broilen* . . 5 50 . 10 — A (*«) ' ' ‘ ‘ 4 5A «»• rujul » y 1 75 V 1 ’ ' ' ’ 7 ... > » dame , , 2 - ( ttn’***.............. * 2 - Puate de cualm. aimp...... fr r, . ....................... * * en |lep0 » . . . . , 8 50 , i de mese a l bucată , » brod............. . 9 - Rufe pentru Cavaleri CAmnşe din nfonl vnritable............ , , Olanda colorată............ , de Chiffbn alb. simplă .... * > » , brodată .... a , Olandă fini................ Pantaloni de pichet de Imu .... , , olandă................... Diverse 1, Dnr Ciorapi de Dame.................. 1, » » » » de lină . . . 1 - , , , , de filderoaio . 1 I , , » bărbaţi de tini . . Va > » » » » filddcoeae ', , Golere de Dame.................. 5* » . » Bărbaţi............. 1 i , PoptnrI brodate................... 1 line. Flanele......................... , 12 , > aţă cnr. albi ... , Pantjftrle şi (ţarnltorl de mas S6 de coţi Pin^S de ce»ă .... Ir 33 , > > » copil . 1 . • tr 45 , y Olandă de mnnte .... , 58 y y y Belgiei.......................... Ii0 , y Pâniji de Olandă .... » 00 , t y y Romb-............ G