8AMBATA FEBIIUARE ANUL II. — 1877. Nr. 40. A bonamentelb IN TOATA KOMANIa: L. n. 46 .’ »»................... oi J> 6 luni.................’ ’ i.. 3 Innl......... in strainatatk: .........«o 1» no ..........■ ■ • 1 INSKKTIl'Nl SI KKl'I.AMK? l.inia ile 30 l.tcrr P'lIPn* p pagi» IU. 80 bani. pr VW»* lb» ^ «ol grolauie 1 lei noi linia. Un nnmâr In Capitală 10 bani. FISE IN TOATE ZILELE DE LUCRU B1UROUL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI : PALATUL ,DACIA.* Al-TSJ TJISrOXTJmX 8e priiuPic in itr&in&tate: Ea D-nil Ifautn itein A Vogler in Vienna, WalfiichfifAiv» io. A. Opjxlik in Victima, 8tubenbait*i 1 , Hudol Mo$st in Vienna , SeileriUitte 2; Vincens Ur^cka in Vienna, Teinfaltatr*s*e 17 ; Phdipp Ldb in Vienna, E*chenbachgo««e 11; X*. Jjang A Comp. in Pegta şi Havaa-LaffrU-Bullier A Comp. In Pari». 8critorl nefrancate nu M primeac. Articolele nepublicate ie vor arde. Un număr In Districte 15 bani. D-nii abonaţi, cari atl "mtirziat fincft cu plata abonamentelor, sunt i rugaţi a lc achita penă la finele Hunei curente, clici cu începerea lunel Martie vom înceta cu trimiterea ziarului tutulor acelor cari nu şl vor fi aquitat pene atunci abonamentul. Administrata. Bl LETIN TELEGRAFIC Serviciul privat al .TIMPULUI * (Agenţi» H»vu). Conslanlinopole, 8 Martie acar». In conferinţa de 8z.î delegaţii muntene-I greul aQ motivat cererile lor. Soviet Paşia '«-o combătut ţi b’o opus moi cu seamă , Ia cedarea fortereţel Nicsicî şi a unnî port Jve mare. Athena. 6 Martie. Ministerul, căruia Camera 1 a Imputat o'a i acordat o pensie ilegalminte, 1) perzeud ma-j joritatea, căci a avnt contra 70 voturi şi pentru 61, *’ţl a dat demisia.. Londrr S Martie. ,Camera comunelor.* D. Durke, sub-se-cretar de Stat la departamentul afacerilor ! strSine, zice că guvernul Mareî-Britanii n’a trămis nici nn respuns la circulara prinţului GnrciacofT, ji c3, dupiî cererea Rusiei acest respnns s’a nmânaf până după priimirea nnei corn inicari adiţionale care u'it venit iucă. Londra. 8 Martie. D. Burke, re«punzeud urni membra din Camera comunelor, recnnonsce inconvenientele cari rezultă din lipsa de la Con-stantinopol a nmb sudorului engles. El adaogă insă că guv. ruul are intenţia (Ta ]>relnngi starea actua.ă. BUCITRESCI" Senatul a invalidat alegerea d-lul Voinov. Argumentele pentru invalidare nn erail tocmai tari In sine, tare şi semnificativ a fost verdictul Senatului numai in contra d-lul Voi-nov fracţionistulul pasionat; In contra d-lul Voinov bulgarului de peste dunăre, care se ascundea sub masca Numai m,materni BrUiauu-Ro.etti cu favor,.arsa A-M Bilce.cu, acord&ndu 1 întreagă, contra Ugn, habar n'are ImU pensia unulromânism intolerant, dar şi intolerabil ; In contra d-lul Voinov. membrului „desert,or* al comitetului de 7, violentulnl acusator al miniştrilor conservativi. Semnificativ a fost In fine votul Senatului ca un precursor imediat al rolului, ce acest înalt corp este chie-mat a juca In soluţiunea crizei provocate prin neputinţa radicalilor de a guverna ţara. Că această soluţiune este iminentă, o simt toţi. Chiar şi Românul a in-ceput a ’şl perde siguranţa şi Intr'un articol de astăzi, In care acuză pe Însuşi guvernul amicilor săi de .şovăire,* de „tărăgăire* (espresiae delicată), de .lipsă de acţiune şi de suflarea vieţel,* zire Intre altele : Cabinetul nctanle are pentru dânsul majoritatea Camerei: nu are însă şi majoritatea Senatului. Mal mulţi bărbaţi însemnaţi din osebite partite s’aQ întrunit de trei orîncum câteva zile. Aceste întruniri n’ail produs încă resul-tatnl ce negreşit toţi ’! doresc. Toţi însă nB fost de opinuine că situaţinnea pre-BÎnte, mal cn seamă din puntul de vedere fiunneiar, cere imperios să se evite conflicte intre puteTile Statului. Recunoaşte In fine Rdmânul, că ministerial ,sCQ de predilecţie a per-dut majoritatea In Senat; recunoaşte, că ar fi trebuit să se evite conflictul Intre Puterile Statului; Insă se trezeşte prea tărzif! şi numai sie-şl îşi poate atribui vina. D. C. A. Ro-setti, redactorul săil principal şi totdeodată prezidentul Camerei radicale este acela care, de la biuroul prezidenţial, a tolerat In Camera con dusă de d-sa cele mal nepomenite insulte In contra Senatului, nu o dată, nu de două, ci de zecimi de ori. D. lîosetti este acela care, tocmai prin această toleranţă, a făcut să se creadă, că este In vederile şefilor radicalismului de a împinge situaţia spre disolvirea Senatului. Răă vine acum acelaşi d. Rosetti să recunoască necesitatea armoniei Intre Puterile Statului, răti vine şi prea tărzifl. RăO vine aspnienea d. Rosetti să impute adversarilor săi .orbia de a încerca resturnarea cabinetului tocmai pe ceşti un ile din afară.* Românul nu poate sau nu vrea să Înţeleagă adevărata causă a oposi-ţiei In contra guvernului de astă-zl, şi de aceea noi credem, că a pierdut simţirea dreaptă a situaţiunef. Tocmai In această crisâ fi nanţiară să se provoace conflicte, se Întreabă Românul 1 Tocmai In criza Orientului să se restoarne ministeriul? Dar ce-a făcut d. Brătianu ? dar ce-a făcut d. Ionescu, pentru a merita această neîncredere ? Noi respundem: D. Brătianu la finanţe nu a făcut... nimic; d. Ionescu la esterne nu a făcut. . . nimic. Acest nimic II nimiceşte. Aici nu este vorba de partide; ţara este lntr'o stare prea grea pentru a nu fi sătulă de discuţiile partidelor, dar aici este in prima linie vorba de capacitatea persoanelor conducătoare. In asemenea momente grave a avea In guvern miniştri ca d. Brătianu la finanţe, d. Slăniceanu la resbel şi d. Ionescu la esterne, este o adevărată ironie. Simţimăntul de neîncredere este general; nu este un singur om cu minte, care să nu reclame un guvern mal capabil , ori din ce partidă ar fi compus. O mănă sigură la finanţe, o c&rmă sigură la esterne, — eacă cerinţa ţă-rel, şi adevărata cauză a slăbirii regimului radical este neputinţa In care se află de a o îndeplini. DIX AFARA. Rusia. Despre călătoria generalului Iguatieff cireulează deosebite scirl; toate insă convin în acea. că misiunea generalului este a face Încă o Încercare pentru mănţinerea păcel. In deobşr.e disposiţiunile resboinice aQ slăbit intru căt-va In Rusia. .Bolit. Coresp.*, ca tot-d’auna „din is voare competente,* comunică următoarele despre situaţiunea din St. Petersburg; .De Duminecă In toate zilele comitetul ministerial ţine şedinţe şi ?jiarsA irrîmaA. SOCIETATEA TESÎUHILOR VECHI FRANTUSESTl (Urmare ţi fine). Paris aduce unele pasagiurî din corespondenţa epistolara a lnî nnupt, cnrl dovedesc cum-c8 acesta avea de gând să editeze împreuna anticele cântece populare ,lm ranţ», şi strânsese deja nn ninterial osrte bogat cu acest scop. Colecţinnea actual*, .n oţiti ,i d9 me]odi. ,n nQte nl0_ • x' ?°D^ne n'?t® cântice de o graţia r,T* Cine le-a citit oda!», ” ,P cn P'»™re in maî multe rânduri. Cu dr-nt . ,. aropt cuvent spune edi- torul^ ‘Isvonrele poetice de atun.T s'aQ -leit de mult spre a fi icnite de nişte alcRtu.r, mult mal niRiestrite ,i falnic, , f n pent cn *■ cele «1'AnUiA v rea arnncStură de apa care ţi9DQa pe tijj]. pul Ioanei d’Arc curge şi »»tR,i în c&t ebiar noi pntem cn o adevârnta plăcere sâ lnâm cn cavitnten mâinilor cftte-va pic». turl din apa aceeu care scânteiază cn atâta voioşie Iu razele soarelui Intre ierburi l> petricele., H). Prun dt la Montaignc, roman de aventuri publicat ncnm pentrn întâinşî dată de P. Meyer. Atest roman, căruia din ne-fericire’l lipseşte finitnl, aparţine jumătăţii posterioare din sec. XIV, şi pe lângă interesul limbistic, ofere nn interes particular în privinţa metrnlni, fiindcă pare a fi cea d'ântâiO poesie care tractează ce-snra versului alexnndrin ast-fel precum se obicinueşte şi acum. Argumentul este împrumutat dintr’o legendă populară. îndată ce nn prunc e depns nuapten m pădurea le la Ureceliant în Britania, i se arată zî-nsle pentru a’l înzestra cil deosebite da-mrî. Micq] nrnn esje depUS şj e] jntr’o noapte In acea pădure, Trei zâne se a-propiă, două din acestea 'I dhrnesc frumuseţe, putere şi toate onornrile cavalernlnî. A treia şi mai puternică însă, care e stăpână peste cele-l’alte, destinează soarta cea neferi-i' i de a căuta in zadar o fe-mee iubită în cnrsul jnneţiî sale, şi de a nu gSsi nici o corespnndere la fomea acea căruia ’i va destina inima proprie. Cei ce s'att ocupat numai cu limba fran-ceeă de astăzi aă avantugiul de a nn întâmpina în cele din nrmă don» tomnri nişte dificultăţi cari să nn fie înlăturate cât ajunge fprin notele editorilor şi prin glosar. Ediţiunea este elegantă şi cn gnst, ceea ce merită o consideraţiune încă mal mare dacă observăm că preţnl total (fără a socoti 10 franci pentru intrarea in societate) nu trece, pentru pnblicaţiunile u-nnî an peste snma de 25 franci. Foarte bine ar fi daca o societate care ofere un folos îmbelşugat amicilor antichităţii nn maî puţin de cât amatorilor literaturii francese, veneratorilor poesieî populare sad aî cântecelor heroice şi cercetătorilor vieţii medievale, nr găsi o partieipnţinne numeroasă şi din partea publicului nostru. H. Suchier. (AUgem. ’/.citung). SAPATURELE LOI SCHLEIMANN Li MICENA Hambnrgesul Schliemann este fără îndoială cel maî de frunte dintre toţi diletanţii de arheologie ce s’ad ivit în zilele noastre, şi strălucitul succes nl scormonirilor sale prin câmpiile Troadeî şi prin necropolele Micenei a fost o resplată bine meritată a stăruinţei fără exemplu cu care fostul băiat de băcănie, lipsit de părinţi, de învăţători şi de mijloace, n ajuns nu numai să iasă învingător din lupta pentru guvernatorii de provincii unul dupâ altul sunt cliiftmaţl la St. l’eters-burg spre a raporta despre disposiţiunile care se manifesta In gu-vcrnamentele lor. Din aceste raporturi guvernul s’a Încredinţat, cil Rusia nu e dispusă a intra In luptă, că Insă protutindenea necesitatea resbelulul e recunoscută, de oare-ce lipsesc basele pentru o soluţiune, care ar putea asigura pacea pe un timp mal Îndelungat. Tocmai pentru aceea guvernul a luat hotără-rea de a declara, ca indiscutabilă propunerea Engliterel de a se acorda Turciei un termen pentru Introducerea reformelor.* . Viener |Abpst“, comunică tot din St. Petersburg nisce scirl chiar mal paclnice : .Răspunsurile la nota circulară a principelui Gorciakoll nu au sosit încă. După toate informaţiunile, ce le pritniny, pare insă ca sigur, că aceste răspunsuri nu vor fi de căt o nouă dovadă despre comunul acord ce esistă intre puterile europene, dănd ast-fel Rusiei ocasiune spre a se alipi cătră cele-l'alte puteri. — Să nu uităm, că mobilisarea oştirilor noastre s'a ordonat, pe cănd Ţarul sta isolat şi trebuia să se pronunţe cu energie spre a scăpa pe Serbia de peirea sigură. Ultimatul Rusiei, precum şi faptul că armatele ru-sescl aQ luat posiţiune la graniţe, fără Îndoială aQ inrlurit asupra Porţii tocmai atftt de mult ca şi propunerile pacinice ale Conteren-ţcl. — După ştirile sosite In cursul zilei, pacea Intre Poartă, Serbia şi Montenegru pare asigurată. Oposi-ţiunei ţăranilor din Seupcinâ nu tre-buesce sâ’l dăm o importanţă. Europa voesce pace. Poarta acordă condiţiunl cu totul acceptabile, deci pacea se va Încheia. Numai de căt după tncheiarea păcel. Rusia va fi gata a di sarma, dacă Turcia ’şi va trămite acasă miliţiele şi trupele iregulare.* Englitera. Se asigură că In curând guvernul Engliterel va respunde la nota circulară a Rusiei şi anume In nisce termeni, care vor Înlesni retragerea. Rusiei, dacă e adevărat ca Rusia doreşte a se retrage. Cele-l’alte puteri ’şl vor potrivi răspunsul cu acela nl Engliterel, fâ-cănd Rusiei concesiunea de a recunoaşte, că toată acţiunea diplomatică de până acum a fost lipsită de resultate; de asemenea ele se vor declara singure respunzâtoare pen- existenţă, ci încă siî’şî formeze o stare însemnat», să înveţe o mulţime de limbi şi sa devie cel mal activ şi entusiast, de nu cel mal profund, tălmăcitor nl lui Homer. Cu cât însă talentul firesc şi erudiţinnea cea dobândită aă ajutat pe nntodidnctul nostru intrn a proecta şi n săvârşi lucrările sale de esploraţiune In faţa locuia!, cu atât ’l-a fost maî vătămătoare lipsa de disciplină a fantasiei acolo nude a fost vorba de a judeca despre lucrurile aflate. Mal deunăzi el vedea în tonte crestăturile vnselor pelasgice ochit coţofaneî, prototipul inform al Minervel; se plimba cn o deplină siguranţă prin odaia de culcat a Iui Priam, strângea de pe pământ scale de aar părăsite intr'o ladă de către nn fugar lângă porţile Scee: astăzi ’l-anzirăm numărând dinţii Ini Agamemnon şi poves-tindn-ne de câţi ceniim»tri a fost talia Tiudarideî adultere care omori pe marele Atrid. Cititorii noştri, cari afl fost informaţi prin ziaie despre tonte acestea, şi cari ponte nă vSzut iu *London-News, sati in «Illus-trirte Zeitung. maî multe desennri relative nouilor descoperiri nu vor găsi fără interes următorul estract dintr'o scrisoare pe care o priimeşto din Athenn ’Gazota tru cele ce s’aft petrecut. Dacă după toate aceste Rusia va declara res-belul, atunci va rămânea isolatâ. Deosebit de acestea, mal multe ziare susţin, că răspunsul Engliterel a fost trâmis şi chiar primit de către guvernul Rusiei. Imperiul-Otoman. Delegaţii munte-negerni aQ dat In Sâmbăta trecută visite marelui Vizir şi ministrului de externe. Tot Sâmbătă s’aO Început şi negociârile privitoare la la-cheiarea păcel. După Incheiarea pâ-cel Poarta va trămite la cabinetele europene un Împuternicit cu misiune specială. .Presse* din Viena comunică ştirea, că In urma mal multor asupriri suferite din partea autorităţilor otomane, 700 de bosniaci catolici din Buciche şi Ivansca s’aQ res-culat şi aQ intrat Intre insurgenţi. Deocamdată Insă insurecţiunea pare a fi potolită; chiar ştirile despre rescoala miridiţilor se cred a fi exagerate. Austro-Ungaria. In dipta din Pesta deputatul sărb Polit a interpelat pe guvern : dacă Austro-Ungaria mal ţine la principiei^ statornicite prin alianţa celor trei împăraţi şi dacă guvernul Ungariei este hotârlt a suferi şi pe mal departe demons-traţiunile turco-file ? Pănâ acum ministrul Tisza nu a respuns Încă la această interpelaţiune. Răspunsul prim-ministrulul maghiar fără Îndoială pentru politica Austro-Un-gariel nu va fi de deosebită importanţă ca atât mal mare pentru politica oare-şl cum intern ţională internă a Ungariei; ast-fel e aşteptat cu oare-şl care interes — *Egye-tertes* organul stăngel estreme se se bucure de această ocasiune spre a putea spune cet'torilor săi, că .Tisza* e laş In afară şi perfid In lâuntru. Franţa Jules Simon. luând parte la discuţiunile comisiunel Însărcinate In cestiunen Cassagnac, fiind Întrebat. pentru ce nu a luat măsuri contra ziarului *Pays,* a respuns, că era botărlt a o face aceasta pe vremea, când luase măsuri contra ziarului .Droits de l'Homme,* dar a ţinut seamă că Casagnac era deputat. Ca ministru susţine cu privire la principiele, la care adera ca membru al oposiţiunel; nu urmă-resce un delict de presă, ci o crimă comună comisă prin mijlocirea presei. — In urmă I. Simon promite, că va persecuta cu toată energia de Colonia,. Scrisoarea vine din partea u-nni om competent, şi coprinde cea d’ân-liiB părere formulată în nnmele ştiinţei despre obiectele daogropHte In jtAomna trecut». «Obiectele de aur conţinute înt'nna din cele patra lăzi sosite de la Micena aQ fost «spuse câte-vn zile in localul Băncii şi notabilii ornşnlnî aQ fost invitaţi s» le priveasc». Apreţnirea acestor obiecte formează tema generală a conversaţinniî. învăţaţii din Atena nflă că nnmele lui Agamemnon esteşi prea recent, şi aleargă la data regelui Danan. Alţii recunosc bucuros o mare antichitate la n-nele bucăţi, şi anume la peceţl; nn pot insa a recunoaşte în majoritatea obiectelor de anr nici nna din insnşirile ce deosibesc epoca cea mai remotă a artei asintice, adică masivul metalului şi simplitatea stilului. Obiectele de anr sunt toate ifănrite în plăci subţiri, formele şi deseninrile sunt mal de obşte fără stil şi arată mal mnlt o epocă de decadenţă de cât periodul primordial în care aQ sosit la ţermurile Europei cele d'ântâiQ ginvnericnle frigioniste. însăşi localitatea nu ofere nici o garanţi in favoarea nnei anticităţ! atăt de depărtate ; fiidcă, chiar dacă gropile cele perpendiculare ale acropoliei aparţin antic pe BonnpartiştI şi In deobşte pe toţi aceia, care lntr'un chip ori ln-tr'altul ar ataca republicii moderată. SCim OFICIALE. Prin decretul No. 270 din 15 Fevruarie 1877, consiliul judeţului Argeş este con-rocat în sesiune estraordinară pentrn ijioa de 9 Martie viitor. Prin decretul No. 28 (0(?) din 15 Fe-brnarie, consilul judeţului Bacăd este convocat in sesiuue estraordinară pentrn zioa de 9 Martie viitor. Prin decretul No. 303 din 17 Fevruarie, colegiul 1 electoral pentru consiliul general de la judeţul Rîmnicul Sărat este convocat în zioa de 18 Martie viitor a se întruni pentru alegerea unnî membru, spre împlinirea vacanţei ce esistă in consilid. Prin decretele din 18 Februarie curent sunt numiţi prefecţi: D. Isaia Lerecu la judeţul Dâmboviţu, în locul vacaDt. D. Teodor Boldur Lăţescn la judeţul Bolgrad in locul d-luî Caramalid demisionat. Prin decretul No. 293 din 17 Februarie d-nu Iordnche Gauea este numit primar al comunei Bârlad, in locul d-luî Cos-tăchescu demisionat. Prin decretul No. 150 din 25 Ianuarie s'a aprobat d-lnî N. Marino o pensie de lei 100 pe lună dia casa Epitropiei Sântului spiridon din Iaşi. Prin'decretul N. 284 din 16 Februarie, d-nn Gr. Gr. Morţnn este numit judecător de Ocol în locul d-lui Ion Giosan demisionat. Prin decretul No. 329 din 21 Fevrna-rie d. I. C. Brătiann este însărcinat şi cu iuterimul ministrului tinancelor. in locul d-luî Dim. Sturdzu demisionat. Prin decretul No. 314 din 16 Februarie. Colegiul I electoral pentru consilierii generali din judeţul Iaşi, este convocat geutrn 23 Martie viitor, a alege trei membrii spre împlinirea vacanţelor ce esistă în consilid. Prin decretul No. 291 din 17 Februarie, d-nn C. Giuvara este mituit primar al comunei Brăila. Prin decretul din 19 Februarie 1877 sunt numiţi şl permutaţi: Diinitrie Creţeanu director la prefectura judeţului Buzăd, in locul d-lnî V. Raco-viţă permutat; V. Racoviţă director la prefectura judeţului Brăila in locul d-lnî Gr. Giani. Ne grăbim a publica următoarea scrisoare ce ni se trimite din Bârlad. CHESTIA LISTELOR ELECTORALE. Domnule Redat tor, Defunctul meă părinte Vornicii Grigore Suţu, fost deputat la divanul ad-hoc al Moldaviel, a lăsat şase copii minori dintre cari patru suntem de mult acum majori, ear doi minori. Succesiunea s’a deschis la tribunalul de Bârlad, care cu-noasce prin urmare starea afacerilor noastre. Moşiele şi alte imobili remase noâ de la părintele mefi, noi fraţii „le pesedăm astăzi In imLvisiune* plă- tăţiî, tot n’a putut incă nimeni să dove-denscă destiuaţiunea lor primitivă ca locuri de iumormîntnre. Ar putea foarte bine să fie numai nişto spaţiurî pentru adunat pro-visinni nst-fel precum trebuia să se găsească la ori-ce castel din vechime, iar spaţierile acestea aii putut foarte biue să so întrebuinţeze ca mormiute de familiile domnitoare ce s'nil încuibat acolo iutr’o vreme mult mai poslerioarâ. Şi intr’ade-ver uecropolele mai de unăzi descoperite n’ad uiuiic din mormintele veacurilor lie-roice, şi scheletele nearse aflate în fund şi în văii te de nu mare strat de pămînt, nu prea dovedesc in sensul uueî etăţi homerice. Clădiri de o epocă mult mai recentă se găsesc de altmintrelea fără de nici o îndoială intr'o inudiată apropiere. In asemenea împrejurări e luern firesc ca o de-termiunţiuue chronologică in privinţa mormintelor in cestiune să şovăiască intre vremea lui Danau şi vremea evului mediu franco-bizantin, şi trebuind să mai aşteptăm câte-va lnni de zile mai 'nninte de a vedea strinse la an loc toate obiectele aflate, eate acum peste putinţă o judeentă mal sigură. De nceia, publicul grec şi cel strein ce ar dori chiar din miuntul de faţă nişte răspunsuri decisive, se va găei ne- tind impoăitele fonciare pentru aproape „şase mii galbeni*, şi perceptorii ne daă quitnnţe legale pe numele „eredil defunctului Grigore Su-ţu.* Ne aHăm In bueurarea deplină a drepturilor noastre de „proprietari tn indivisiune,* dăm moşiele noastre în arendă cu contracte transcrise autentice, subscriind In ele noi toţi patru fraţi majori, ear pentru minori tutorii lor. Numai moşiele noastre Bălăşeştil şi Buda din acest judeţ, sunt arendate cu „cinci mii cincl-zecl galbeni* pe an; prin urmare fie-care din noi avem „opt sute patru-zecl şi unu galbeni venit funciar pe an.* In aşa stare de lucruri, eO m am presintat la Consiliul comunal de Bârlad, In ziua de „2 Februar 1870,* am depus toate dovezele cerute de legea electorală şi am cerut să fid Înscris Intre alegătorii coleg. 1 pentru deputaţi şi senatori. In şedinţa de 5 Februare 1870. se iea cererea mea In desbnterea Consiliului se pune la vot şi se primesce „In una-„nimitate,* în urma dovezilor pre-sintate (ijice procesul verbal) şi pe considerente că d. Grigore Suţu Însuşeşte condiţiunile cerute de art. 3, 17, 30 din legea electorală, să fie Înscris In listele electorale coleg. I pentru deputaţi şi senatori, conform art. 31 din lege (vezi. dosar primării de Bârlad Nr. 132 din 1869, pag. 81). Ast-fel, efi „de la 5 Fevruarie 1870, am posesiunea acestui stat politic, şi de atunci penă astăzi l'am esercitat. Insă în zilele trecute, majoritatea Consiliului comunal actual, pre-testănd că face revisuirea anuală a listelor, m& şterge „de la sine* din liste, pe mine şi pe fraţii mei Ghe-orghe şi Alecsandru (Înscrişi şi el In urma mea), sub pretecstul frivol că „suntem In indivisiune şi că prin urmare n’am avea censul legale.* Cunoaşteţi, domnule Redactor , cum primarele indignat îşi dete dc-niisiunea motivată pe care presa ad reprodus’o. CunoasceţI interpelaţiu-nea făcută in Cameră In zioa de, 5 Fevruarie de d-1 Mauolaki Costaki. Am apelat la tribunalul de Bârlad, şi eti şi fraţii mei. — Am fost apăraţi de fostul nostru tutore d. Alecsandru Papadopol Calimah şi de d. 1. A Sturdza, deputat. Insă oricine din mulţimea de asistenţi aft simţit „presiunea superioară* sub care sucomba tribunalul. Procurorul d. Flondor in conclusiunile sale demne şi eloqupnte a apărat dreptul nostru. Preşedintele tribunalului d. Vidra a apărat de asemenea dreptul. Insă complectăndu-se tribunalul iu trei, d. judecător de instrucţie Grigorescu şi d. membru de şedinţă Costescu făcând majoritate, au respins apelul med şi al fraţilor mei. pe cuvinte că „proprietarii In indivisiune nu sunt proprietari !* şi că quitanţele perceptoreluf vorbind de „orfanii defunctului Grigorie Suţu, ear nu nominativ Grigore. Gheorghe. Alecsandru, etc. etc. „nu sunt valabile spre dovedirea censului!!* Am făcut recursul nostru la înalta Curte de Casaţie. Sperăm că acolo legea va triumfa „nefracţionisată...* sperăm că Justiţia supremă a Ţerel va sdrobi sub puterea sa suverană injuria ce se face tuturor legilor şi principiilor de dreptate. Mulţăraindu-vă pentru ospitalitatea ce veţi bine-voi a da tu coloanele stimabilului d-voastră ziar, e-pistolel mele de faţă. vă rog să bi-ne-voiţl tot-o-dată a primi, domnule redactor, asigurarea distinsei mele considf raţiuni. Grigorie G. Soutzu. SEJNT .A-TTTILj Şedinţa de ta 22 Februarie 1877. (Urmare)* D. Cogăluiceanu. Ed am rugat pe d-nu Apostoleanu ca să amâue interpelarea nu însă pentru ceea ce ne a zis d. ministru dară pentru că voesc să fie nci d. ministru do Esterne, care şade tot la Cameră. Şi In Cameră ui se nduce uoui acusa-ţinnî, pe când noi suntem aşa de moderaţi, şi când mai deuuă-zi rai-am permis să zic ceva just despre un d. deputat, d. Lcca s'a iudignut şi mi-a făcut observaţi uni. Voesc dară să se desluşească şi această cestiune. Voesc să iutreb pe d-nu ministru de Esterne pentru ce tot-d’a-una străluceşte în Senat numai prin absenţa sa. Voesc să spun guvernului care ne-a convocat de 8 IudI şi nu ne-a dat nimic de lucru, şi cu această ocasiune să '1 întreb dacă însemnăm noi ceva in mecanismul constituţional al acestei ţări sad nu? Am văijut în „Monitor* publicate declaraţiile de nngagiamente comerciale cn Francia, Anglia şi Italia, dară s’a publicat după 4 luni după ce Londra le publicase deja de mult. Voesc dară să se lichideze această situaţiuue şi să probez că tot ce a lucrat d. Ionescu de când este la minister a lucrat răii. D. Stur/.a. Crede că snntem in nisce timpuri în cari nu ne putem ocupa de cât de financie|; aceasta trebue să ne fie politica cea mai de căpetenie eară nu interpelările. D. miniştrii de finanee, zice că trebue mai inteid lichidată situaţiunea financiară şi apoi acea de care ne-a vorbit d. Co-gălniceanu care se va schimba îndată ce se va desvolta interpelarea d-luî Apos-toleanu. Dacă însă Senatul insistă, n’are de cât să depeşeze domnului ministru ca să vie. D. Cogălniceauu. Se poate ca d. ministru să facă din nceasta o cestiune de cabinet, se poate ca să voiască să disolve Senatul, însă până atunci voesc ca să se respecte dreptul de a interpela al celnî din urmă Senator şi voesc ca Senatul murind să adreze ministerului cel puţin acele cn-vinte pe cari la adresau gladiatorii romani lui Cesar învingător. După acestei incidentul se închide. D. Deşliu. Sunt nevoit să mă adresez la d. ministru de lucrări publice. D. ministrn de lucrări publice. M'aştep-tam să te alegi şi de niinp. D. Deşlin. Interpelez pe d. ministrn pentru ce d. inginer trămis să studieze minele de la Bahna nu şi-a depus incă raportul la minister, pentrn că sunt ingineri stră. ini cari ne dail 100,000 franci pe lună ca să esploateze aceste mine. (ilaritate). O voce. Eacă-ue scăpaţi de situaţiunea financiară ! La ordinea zilei este proiectul de lege de urmăriri rămas în desbatere la art. 8 D. Apostoleann susţine amendamentul ce a propns In acest articol ca Statui »8 nu primeze şi pe creditorii ipotecari anteriori, căci prin aceasta s’ar da o mare lovitură creditului public. D. Sturz-a combate amendamentul. D. Deşlin se miră corn se poate ca miniştrii noştri să nn producă nimic nod. Proectul acesta este copiat după cele de la 74 al d-luî Mavrogveni. Tot aşea şi lege comptabilităţeî n fost copiată după a Belgiei. D-sa combate apoi articolul şi se revoltă contra celor zise de d. D. Ghica în şedinţa precedentă că ceî cari nu plătescjda-toriele sunt mişei. Apoi după urma ncelor mişei trăescî şi d-ta, d-le Ghica şi te preâmbli în trăsură. Intră apoi în disenţiune generală asnpra proiectului şi zice că e foarte aspro şi că d. ministru ar trebui să-şi aducă aminte do cuvintele lui Napo’eon al lll-lea pecari le-a zis ministruluî|sSd când i-a presentat un asemenea proiect aspru pentru urmăriri. Napoleon III i’a zis : ,Dacă nu mi-al fi amic aşi crede că eşti in contra mea.‘ Conchide pentru suprimarea articolului, ca să nn vedem pe Bă-racl revoltândn-se. D. V. Preşedinte. D-le Deşlin aţî vorbit în disenţiune generală. Princip. D. Ghica. D. Deşlin nn nnmal că a vorbit in disenţiune generală dară a fost ofuscat de luesul med. E gelos că am o pereche de cai. D-sa ne zice că se va revolta lumea. Nu se revoltă aşa lesne românii şi probă e că Buferim pe d. Deşliu să ne spună asemenea lncrnrî şi nu ne mai revoltăm. Toţi miniştrii de finanee ad fost de acord asupra acestei legi. Aceste amendamente emană de la acei cari ad combătut legea în luarea ei in considerare. D-lor sunt consecinţi. Noî insă nu trebne să le primim căci am face o lege mai slabă chiar de cât cea veche. D. ministrn ad interim la finanţe. Susţine articolul din proiect pentru că în general săracii işî plătesc datoriile şi urmăririle Be vor îndrepta mal cn seamă in contra celor bogaţi căci aceştia sunt mai răî de plată. Dnpă închiderea disenţiune! se pune la vot amendamentul şi se respinge. Art. 8 se votează ca în proiect împreună cn art. 9, 10, 11 şi 12. La art. 13 d. Deşliu propoue un amendament ca'adjudecaţia de vânzare să fie u-nulată dacă nu va fi investită cn toate formele. Prin. D. Ghica. Mi-e să nn ne riză lumea dacă vom primi acest amendament, căci să iuţelege de sine ci in acest cas se anueaze adjudecaţi a. D. Deşliu. Dacă nu'l băgaţi in seamă rni’l retrag. Se primesce art. 13, 14 şi 15 nemodificate; asnpra art. 16 d. Apostoleanu cere a se egplica că publicaţiile de adjudecare se vor face numai in ziarele oficiale eară nn in orî-cari cnm se zice in proiect. D-sa propune asemenea modificarea redacţiuneî aliniatului 5 al cărui sens este cam confus. Dnpă aplicările date d e d. ministru, d. Apostoleanu ’şî retrage propunerea şi art. se votează nemodificat. La partea 17. »Despre agenţii de urmărire* se propnn mal multe amendamente privitoare la totă seria articolelor din această parte. Aceste amendamente, după esplicaţiuneajdată de d. Stnrza, sunt pentrn a se suprime agenţii speciali de urmăzire. După oare cari discnţinni se primesce amendamentul. Cele alte articole până la fine se primesc cu neînsemnate modificări. D. Deşliu voesce a se pune in lege nn articol adiţional insă dd. senatori nn mai sunt în număr. Şedinţa se ridică la 6 ore, rămânând a se vota legea în total a dona zi 23 Fe-vrnarie. Şedinţa de la 23 Fevruarie 1877. Şedinţa se deschide la ora 1 şi trei sferturi sub preşedeuţia d-lnî vice-preşedinte Ion Ghica. Dnpă oare cari discuţiuni asnpra ordi-nel zilei se dă preferinţă raportului relativ la alegerea coleginl II de Roman efectuată în persoana d-lnî Voinov. D. raportor Casimir dă citire raportului şi conchide pentru invalidarea alegerel mai ântâid pentru că alesul nu este cetă ţean român, 2-lea) că nici nn putea fi eligibil de oare ce d. Voinov este funcţionar ocnpând postul de advocat al Statului şi 3-lea) că a fost ales după listele electorale cari s’ad susţinut că snnt falşe şi esiste nn protest al unnî alegător care declară că d-nn Voinov este o persoană cn totul străină districtnlnl in care a fost ales. D. Deşliu. In nici o ţară ca in România nn s'a văznt boala aceasta de a contesta rnered alegerile. Nn e de contestat că trebne să observăm coustituţiunea şi legile de câte ori un străin voiesce a se impune ţerel. Când insă noî avem străini cari sunt tot aşa de Romăul ca şi noi nn înţeleg cnm d. Punait Casimir vine a face un raport aşa de pasionat, răscolind toată viaţa privată a d-lnî Voinov, pentru a conchide că d-sa nu este Român. D-lor nu trebue să facem politioă di» a-legerî, şi ori cât aşi urâ ed grupul politic din care face parte d-sa, şi care astăzi este la patere, mie 'mi pare mai bine să avem aici adversari pentru ca să ne putem lupta cu ei. Se impută d-luî Voinov că are nn frate care nu scie românesce. Dară a-oessta nn se poate oare întâmpla şi unul Român ? Este destul insă să cunoascem că tata d-luî Voinov a venit in ţară înaintea regulamentului organic, s'a inserat cn o Bomncă, a dobândit funcţiuni şi ranguri, şi nimeni un s'a gândit că fini săd nn ar fi Român. Cu toate astea partea Il-a a raportului este forte, d. raportor are dreptate, şi trebue să invalidăm ajegerea, pentrn că d. Voinov era funcţionar eând s'a ales Senator, şi art. 42 din Constiţiune opresce aceasta. Ed am fost îu tot-d'nuna contra acestei sisteme de a se primi ca represin-tanţi ai naţinnel funcţionarii salariaţi; nu’l voi primi din partemî nici odată în Senat, şi de aceea ori de câte ori s'a ales câte no general sad colonel l'am combătut. Nn este bine să primim asemenea oameni, şl de aceea ar fi bine ea d-nu Voinov, dacă ţine să fie senator să'şi dsa deraisiunea şi apoi fiind-că i-se impută că nu eate cu- voit a ’şî astâmpăra o nerăbdare atăt de nervoasă. Comoara luî Priam s’a aflat n-cum patru ani, şi pănă in zioa de astăzi nu s'a obţinut încă nici o desluşire despre epoca unor giuvaere pe cari unii ş’uH închipuit de a le vedea la gâtul Androma-ceî, iar alţii cn podoabe ale vr'unnî barem turcesc. Aurul de la llion a dispărut iute şi s’a subtras cercetărilor. Contoarele de la Micena, ca averea a Statului, vor fi es-puse intr’o colecţinne, cu anevoie Insă nml 'nninte de Aprilie. La llion ca la Micenn, nici un om cu dreaptă judecată n'a pn-tut să se îndoiască despre remota antici-tute a vaselor şi figurilor de lut aflate pe acolo : obietole de aurărie, ncolo cn şi aici sunt din contra nişte lucrnrl fonrte problematice in ceea ce priveşte determinarea timpului, şi preţurile pot oferi o divergenţă de miî de nnî. Este obicein de a mărgini istoria Miconeî In epoca Atrizilor, şi a o crede încheiată pentru tot-d’a-unn cu anul 460 înaintea luî Christos. Că aceasta oste o greşală se poate dovedi prin con-strucţinnile mult mai recente ce atl eşit la lumină mai de unăzi; şi este cnm ciudat de a tăgădui evnl mediu al Greciei, împreună cu falnicile sale cnrţl domneşti nn-m»I şi numai pentrn că nu-1 cunoaştem. Enigma va provoca nuoî cercetări, şi mal curând ori mai târziii va conduce la nişte resnltnte importante.* Pănă nci corespondentul „Gazetei de la Colonia.* El esprimă intr’adevăr numai o părere individuală înconjurată de mai multe reserve, şi esto foarte probabil ca alţii să gândească alt-fel. Însuşi Schliemann nu va lipsi de a apăra enunciaţiuuile proprie şi de n pune in mişcare, ca pe timpul săpăturilor de la Ilissarlik o ceată întreagă de părtinitori. Cu toate acestea, puţinele noţiuni critice conţinute în foaia germană nu vor lipsi do a fi instructive şi la noi, cnrî prin preţioasa carte a d-luî Odobescu începurăm să reducem la |adevârata lor valoare nişte apucături anslonge cu cele mal puţin plansibile nle neobositului es-plorator de la llion şi de la Argos. (All£. Zti/ung). F. Cettifian 1. Elomente de gramatica limbul române. Clasa II. prim. Edit. Galaţi. Tipografia comercială.--Schnek. 1876 oc-uiv 32 pag. Această cărticică este tare străină de re-cerinţele pedagogice. „Gradele* (6), in cari este împărţită cărticicn, face pe cetitorul a cugeta la prima vedere, că materialul gramatical cuprins în ea so grnduează după recerinţele pedagogice, de la lucrurile mai uşoare la cele mai grele, de Ia puţin la mult. Nu este însă aşa. Sub 6 grade se înşiră pe rând întreaga materie gramaticală. Forma catichetică (întrebări şi răspunsuri) despre lucruri abstracte ca una contrară peste tot învăţământului intuitiv şi pentru învăţarea gramaticei în specie cu totul nepotrivită, esto astăzi eliminată mai de tot din şcoale ; căci ea duce la recitare de rost fără înţelegere. „Ne mirăm, cum d-nul Cetăţian, care — precum ne spune — este de 12 ani profesor, nu s’a convins despre acest adevăr. Nn este ertat a întreba pe şcolar aceea „ce n’are de unde şti, sad despre ce presupune învăţătorul că nn poate şti.* Cum să ştie şcolarnl respuude la întrebarea: „Cnm se numesce fiinţa sad lucrul, despre care se vorbesce in proposiţiune ? Fiinţa and luci ul despre care s« vorbesce în o proposiţiuue se nnmesce „subjec** (vezi png. 2 etc.), dacă iuvăţătorul n'a spus şi n'a esplicat şcolnrulul mal tntăî, ce este snbjectul. Forma entechetică se poata aplica nu- mai ca resumat a nnor regale ***** ftpl' cate şi pricepute de şcolari. Aproape curioasă ni se presintă espnne-rea de pe pag. 5, unde autorul, fiind vorba despre gen, întreabă: ce cunoascem substantivele de ge»"1 bSrbStesc T »Sub-stantivele de genul bărbătesc le cunoascem dacă pot primi lângă sine : „un* la siu-gurit şi „mulţi* la ,înmulţit*, şi apoi analog despre femeniue. Espunerea aceasta este tocmai ca şi când, voind cineva a face altuia, care n’a văzut îu viaţa luî animalul „cal,* o ide®, i-ar spune, că calul are şea : văzând apoi necunoscătornl de cal, nu asin cu şen, ar zice : eată calai 1 Esteriorul cărţii este bine adjnstat; hârtia şi tiparul frumos, precara ne-arn -r~ dat a vedea de un timp incoace Ia *r-ţile ce se tipăresc în România- Din „Foiţ* Tel. Rom.* MAGHIARI Şl MAGHIARISM 1) (Urmare). Nimic lns& nu demontlieeaeft. pe contribuabil mal mult de cftt chiel-tuelele de esecuţiune, prin care el 1) T«1 „Timpul" *1- I' uimitoarele. TIMPUL noscut in distric sâ’şi pună candidaturi» in alţii parte. D. Bosianu. Aţi văzut cii conclnsinnile raportului sunt pentru invalidarea alegere!; în privinţa ingerinţei ce ar fi fost iu alegeri ea nu este de cât o presupunere si chiar raportul nu o probezi! ci face numai nisce alecaţinnî bnsate pe faptul că primarul era rudă cn D. Voinov. — In privinţa naţionaliiăţoî d-lul V inov, d-nn Raportor nu s’a gândit la un lucru: ru s’a gândit cS de ţi d-nu Voinov nn’I poate proba cn acte că este Român, este destul însă că are repntaţiunea şi posesiunea de stat de Român. Şi tocmai d-nn t'asimir ca advocat trebuia să scie că ducă ar, contestă posesiunea de cetăţean ; cel care o cou testă e dator să o probeze. In privinţa celui de al doilea punct că este fucţionar, art. 26 din legea electorală L/ice că deputatul nu’şi poate relua exerciţiul mandatului de cât după ce ’fl va da demisiunea ce ar ocupa ; tocmai din accnsţa resultă că poate fi eligibil căci trebuia prin urmnre să fie funcţionarea săpotădemisiona. Când legea electorală zice în altă parte că ori-ce funcţionar se3 agen‘. nn poate fi mles iu locul unde ’şi esercitâ funcţiunea, nu înţelege prin aceasta pe toţi funcţio-■ narii ci numai pe aceea cari sunt mâna guvernului şi cari fiind ast-fel s’ar alege în tot-d’a-una ei singuri. Dară advocatul public nu este un funcţionar propriu zis. El este nn om de meserie pe cnre Statul ’1 plătesce ca să’î apere procesele, cum mi-ar plăti şi niie a. e. şeii d-luî Deşliu, ca aă'î apere nn prop.-s oare-care. Diferinţa intre advocatul public şi d. Deşliu sed miţe este că uoi am fi plătiţi cu ziua pe când advocatul titular este plătit cu luna. Trebue dară in acest cas să cercetăm spiritul iară nu litera legeî şi de aceea vă propun a respinge couolusiunile raportului Ifi a se valida alegerea. D. Cogălniceanu. Nu trebue să inchidem discuţîunea pentru că ţici nu este vorba de persoana d-lui Voinov ci este vorba de principiQ, şi mai mult încă este vorba de. o situaţiune Eu am multe de adăogat la cele zise de d. Bosianu, care să’rnî permită a i spune nu’i recunosc njitu-zî, atât de slab a apărat dreptăţile d-lui Voinov. D. Sttirdza. Eu a'şî ruga să se închizi! di cnţiunea pentrn că intr’o alegere nn ^îoate fi vorba de cât de alegere iară nici de cnm de o situaţiune; tot Senatul este Iluminat iu arma discursului atât de clar | al d-lni Bosiann şi a prelnngi^discnţinnea ar fi o perderş|de timp. 8e pune la vot priu bile închiderea dis-cnţinnel şi se respinge cu 30 voturi contra 18. Se acordă cuvântai d-luî Cogălniceanu. D. Cogălniceanu:'Mi paro bine că nu s’a Viehis disenţinnea pentru a arăta d-nului Stnrdza că du este aşa laminat după cuin crede D-Sa. Dacă s’ar fi închis disenţinnea, acele 30 de bile negre cu cari s’a respins ar fi lo-’ vit pe D. Voinov tocmai acolo unde nu ar trebui. Am voit să vorbesc de o situaţi ane socială. Merefi se votează naţionalitatea unor Români imaginari şi aicî nu e 9, şi pană azi nu s'a făcut nimic in conformitate cu dorinţa donatorului. D. ministru cultelor. Mulţumeşte iuter pelatornlui de viul interes ce poartă faţă cu acele donaţiunî. Declară că recunoaşte Ş> ca a constatat şi d-sa mai multe abu-z-ioe, sunt de natură a des- surl. Acestoa, rieOiî1 J9 Cf “r dori sS in>'t* pe fe rici,u donatori de până acnm. seminariul Nifon n numit o co- Voci. Dar noi nn emitem corp? I PA A Ui IM DI n 4 n 4 m o 7 ni nli/t Ci a . 1* - _ . misiune, care a constatat maî multe neregu Ic, dândn-se nnorfondurî şi lucruri şi altă destinaţiune. Mitropolitul Nifon a lăsat u fond şi pentru înzestrarea fetelor sermane Din acesta s'a înzestrat o fată care avea de la părinţi 10,000 lei. S'aS mal consta tat şi alte neregnlaritlfţT. Cu hrana elevi lor se chvltueşle îndoit şi intreit de ceea cu cheltuieşte Stitul cu elevii de prin in teruatele sale. Testamentul fericitului Başotă lasă o a vere foarte maro pentrn fundarea unu institut de eduenţiune şi de şi de atonei snnt vre-o 6 ani, şi de şi venitul diu le gaturi trece peste 17,000 galbeni, până a Cum nu s'a făcut nimic. D-sa în unire cn ministru de interne, n nnmit 0 corui-si'ine care sa facă o anchetă, dar epitro pi* aă protestat, zicând că dnpă testament guvernul n’are dreptul de control, ci nn mai snverannl ţârei. In urmă a rugat pe M. S. Domnitorul ca eă bine-voeancă a da atenţiune acelui legat, şi M. Sa a consimţit. Acum e nnmită o altă comisiutie, a cărei resnltat il aşteaptă. Donaţiunî zice, că sunt foarte multe şi de acelea de cari guvernul nu ştie nimic, D-sa insă e decis a urmări şi a trimite înaintea justiţiei pe mă cari se abat. Relativ la starea seminnriului Nifon citeşte o parte din raportul din cnre a citit şi d P. Ghica. D. P. Ghica. E3 voiam să ’l citesc întreg, dar nu ra'a lăsat d. preşedinte. D. ministru Cultelor. Bine a făcut căci mi-a lăsat să citesc şi e8 (risete). D. lepureanu zice că din epitropia testamentului Başotă, face şi d-sa parte. Acel testament dacă nn s’a realisat până acum, cansa e că are părţi foarte gred de realisat. Aşa cere pentru institut ca profesorii să fie dintre cel d'ânteiB din Paris. Zice apoi, cum vor veni acei profesori diu Paris, deprinşi cu corfortabilul, să stea ntr’o comună rnrală unde nn e nici bibliotecă nici spiţerie. O voce. Nici teatru ca să rîză ! D. lepureanu arată că nici venitul nu e aşa de mare precum l’a arătnt d. ministru. Averea pe lingă nceasta nu e împărţită încă. î D. ministru Cultelor respunde d-lnî Ie-pnreanu, susţinând că averea e maî mare şi de cum a arătat’o. Cât pentru institut, testamentul zice să fie in conformitate cu cerinţele ţârei şi cu profesorii cei mai buni. Iată dar câ ideea e realisabilă. Averea re-cunoasce că nu e împărţită, dar domnu Iepnreanu când ar voi, zice că ar putea influinţa pe lingă vâduva d-na Başotă pentru n se face împărţirea. Disenţinnea se închide. D. Sc. Pastia. VreaB să vorbesc şi eB căci mâ simt atins. D, preşedinte. N'a pronunţat nimeni nuli ele d-tale, şi nu poţi vorbi căci discuţia a închis. O voce. Da nu ştii ! Cere cuvântul dacă vrei, în cestiune personală. D. Pastia. Ah da ! Cer cnvântul tn cestiune personală (risete). Vorbeşte în cestiune personală. In arma să ia în desbatere interpretarea legii electorale. Se nrmeazii oare care discuţie. Voci: Nu suntem in număr. Alte voci: Asts e groasă, venim la Cameră pentru a face act de presinţă, şi In urmă mergem la Senat. Se face din noB apel nominal şi se constată că Camera e în număr. Se propun mai multe amendamente. Depntaţii ies in inciută spre a se consulta asnpra lor, fără a se suspenda şedinţa. Consultarea nrmează cu sgomot, până ce nu remân de cât vre-o 30 — 40 deputaţi. Aat-fel şedinţa se ridica pe la orele 4 şi jumătate. 0 SCRISOARE REFUSATA. Le la junii Mircea şi Vintilă Rosetti am primit de 2 zile o scrisoare 'ie 16 pagine trimeasă din Neapol 1n urma celor publicate prin „Tim-Pţl“ asupra d-lui C. A. Rosetti şi fii „revoluţionari — socialişti — democraţi.* 1 e cftt aflflm, dd. Mircea şi Vin-tilâ Rosetti nu afl ajuns încă In vârsta majorităţii. Prin urmare ne dispensăm de a ocupa timpul cititorilor noştri cu elaboratul d-lor; cine se interesează, Îl poate citi in Românul de ieri. Junii dd. Rosetti. In modestia d-lor vor înţelege, sperăm că depeşa eă-tră redacţia Droits de Ihomme de care ne-am ocâipat, nu avea pentru noi nici o importanţă. Intru căt provenea de la Mircea şi Vintilă, ci avea mportnnţa număr Intru căt era o dovadă pentru direcţia politică ce d. RoseUi tatăl o inspiră tinerimel romăne. SCIRI SOSITE CO FOSTA DIN ORMA Roma. 6 Martie. Guvernul a presintat Camerei documentele privitoare la cestiuuea orientală : in curând ele se vor distribui între deputaţi. Londra, 6 Martie. Ambasadorul Rusiei, Contele Şnvnloff, a plecat la Paris. Barcelona, 4 Martie. Regele a ţinnt cu ocasinnea dosehiderel expoaiţinneî un discurs, iu care laudă, pacea şi munca. După aceea a ţinut o revistă militară. Seara va pleca la Rosas. Constantin pol, 5 Martie. Delegaţii muntenegreni afl presentat ministrului de externe un memoriB privitor la pretenţinnile muntenegruluî, şi annme cere: refularea graniţelor, portal Spiţa, libera navigaţinne pe rinl Beiana, libera reîntoarcere a refugiaţilor herţegovinenl, statornicirea de două reiaţi util intre Mnntenegru şi PoBrtă. Ministrul a pro mis că va răspunde cât mal cnrâad. Deputatei grecilor, ales la Constantino-pol, a refusat mandatul. Berlin, A Martie. Generalul Iguatieff a petrecut înainte de a miază-zi maî mult timp la ministerul de Externe, eară in urmă a primit visita lui Bismark. Seara Ignatieff d'impreonă cn soţia-sa a fost la serata dată de cătră ambasadorul Engliterel Odo Russel. St. Peteribnrţ, 0 Martie. ‘Invalidul Rus, publică un ordin al Ţarului datat de la 3 Martie, iu care se dispune ea din divisinnile din districtele militare Petersburg, Vilna, Varşovia şi Moscvg să se formeze nu corp de grenadieri şi opt corpuri de armată. wste silita Ja mal mult decătchiar şi multul, care i se cere şi aceasta FPre un scop care nu are nimic co-iinun nicr cu statul nici cu contribuabilul, de oare-ce acel eseeutor nu *este de căt un om, care trăipşte bine şi adese-orl prea bine din Împrejurarea, cfc contribuabilul nu şl poate plăti l.irile. Ptntru aceia o admi-nistraţiune care scie ,de ce e vor-tot-deauna aduce cele mal m*n MtiM* spre a evita esecu-ţ umile. Ad*^**^ mayliiarft na Înţeles o „ceasta şi prin unnare nu ponte fi lucru mai fireSc de căt ca contribuabilii * 0 ÎR ^ poiatore. £» va t*ţui * tre lft sorţi Impr. Oppenhnni 8% 1866 Oblig. Domeniale 8% 1871 > , eşitelasorţl * Credit fone Hur. 7% , Credit fouc. Urban hupr. Mun. Cap. 80% lR<5 Pensii (300) don&ndft fr. 10 Ac ţii Căile fer. rom. 5% 1868 » priorităţi 6"/o 1868 Dacia C-i* de Assig. Act. (fr. 500) 8% l87l România C-*« de Asaig. Act. (fr. 200) 8% 1873 Mandate................. Impr. Municipale fr. 20 Act. financiare RomAne8% CAile ferate Ottomanc Act (fr. 400) 3% Renta Români........... CUrOANE Oblig. Rurale p. Octomb a. c. , Domeniale .... > Funciare rurale . . , Comunale .... DEVISE Paris.................. Marseille ............. bru-i'M.ea............. AnfOrs . . Londra................* ly^r-i • d,micii....... flamburg............... Amsterdam.............. Viena.............. Berlin . . .......... Lipsea ................. Eaconipt............... Lira Ottomani.......... Galbenu austr. . . . * ■ Agio c. Argint......... C*nW 8* 3 «/a 84 — 93 TB'^t 7« 7 0/4 72 60 72 120 260 flO 97 9935 9925 PreciB (leat 84 »7 9925 25037, *5037, IM'/» (URSUL YIENEI 8 Martie (st. n.) I s7. Metalice...................... Naţionale...................... [tenta in aur.................. Lose.......................... Acţiunile băncel.............. Crediturl...................... London ........................ Obligaţiuni rurale ungare . . . , temeşvar............... , transilvane . . . . Argint în mărfuri.............. Dncatnl........................ Napoleonul..................... Marc 100....................... 02 35 67 80 74 70 108 75 82(3 -143 50 123 85 74 50 72 25 71 50 113 15 5 92 9 90' GO 80 CURSUL DE BERLIN 8 Martie (st. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate române . 13 GO Obligaţiunile române G n 0 . . . 50 --- Priorităţile cailor fer. rom. 1* , . 5G 25 Împrumutul Oppenheim . . . 85 --- Napoleonul......... 16 2G Viena, termen scurt..... 164 10 » > lung..... 1G3 --- ANUNCRJ AM PERDUT nstăijl contractul du in-cliiriereu caselor muie cu d-nu Dobre'cn, •iau il va găsi şi mi’l va aduce la locuinţa mea, are o recompensă de 2 Napoleoni. Chiriaoa Guslav. Strada Justiţiei No. 3. Bucuencl, 21 Februarie 1 S7 i • _ făcând muii u...................__ţ Studii practice in 'termen de 20 auii iu agricultură, doresce a se angaja ca administrator la verî-nn proprietar de moşii. Doritorii sa binc-voiască a se adresa la Tipografia Ihiol ii W»is«. 1 FOSTUL CIRC Direcţia D-luI J. I). Jonescu AstAiJl şi In fie-care Şi REPRESENTATII TEATRALE cn PROGRAMA VARIAT.V ÎNCEPUTUL LA 8 ORE SERA. De închiriat,: Academii No. 20, doritorii se vor adresa Calea Mogoşoiei No. Ml. C. SIEBBEC IEI T RECOMANDA BATOANE DE PORUMB recunoscute de cea mai bună construcţie , ■' i PIETRE de IVI CD A-TR.A. PLUGURI DE DIFERITE SYSTEME CU’PREŢURI SCĂOUTiE _ O M “ 3 > co ~ : uj k‘ £ î! QC V - , GQ ' ’ k ^ * III * • • ........■ • ■■****+ SOCIETATEA DE ASSIGURATE ICURAT FONDATA TIST _A.NTTTIE 18SS. fff Aducem la cunoscinţa onor. public, că societatea assigur^ză Contra daunelor provenite de incendia la clădiri şi obiecte iniscă-6tre; contra daunelor causate prin grindină, şi contra daunelor causate mărfurilor transportate pe apă. Aseraena assigur^ă (Jestre pentru copil In tdte combinaţiunile cerute, şi asupra caşurilor de mdrte. Informaţiunile se dă la sub-scrisa agendă generală şi la agenţiile el de prin districte Agent general pentru România ADOLF WEINBERG Colţul stradeî şi curtea vechie (hann roşiii). I miww DUOE PRAvALIÎ din casele d-lnî Gre-eeinn, vis-n-vis do Graiul Hotel de bulevard, sunt de închiriat de la Sf. Glieorgbie viitor. — Pentru iiiformaţiunî a se adresa la magasinul d-lor Alb. & Jos. Grfinbaum, tot in casele d-lnî Greceanu. in colţul I)u-levardulnî. 505—G. Da ar Arul ol Moşia Inoteşti, dis-*-''3 «I CilUcll j trictul Prahova se arendeijâ de la St. Glieorghie 1877. Dori-ritoriî se vor adresa la D-nu N. Bourki, Calea Mogoşoaî No. 174. (OJ. 8— i noul >u butoe, de ventil UU, <)lire la sub-semnatul, Strada Cos ma, No. 5. — Se recomandă iu special vinul negru vechia de cea mai bnuă qua-litate. No. 40G,-3. A. Manolescu. Da ’nAlliriăi r® unul ori mal aUtllinai, mulţi anî, Casele din Strada Scauuilor No 33 având peste lot şease încăperi una bucătărie, două piv-mţ1, osebit grajd, şopron, pnţ in curte. A s. adresa la proprietarul lor D. Stefau otefunesen, in cancelaria Antreprizei Im-ponituluî spirtoselor (Hotel Ilillel). De Vendare . 1 n -ntd, » einc«a parte din întregul trupQ de moşia în hotarul Salcuţa - Sulari , plasa Dumbrăvii, districtul Doljui. Amatorii să se adreseze în Bucureşci Strada Scaunele, No. 47. No. 476,-8. Să, arend&jâ îe8^'Vl:rfc rapa din Prahova, lingă gările Miz.il şi Albeşti, doritorii se vor adresa chiar la iloşiâ la proprietar, sed în Strada Crinului No. 15, Suburbia Batiştea. No. 102. 3_3 j. Ho OPGnrlnî Mo?ii,e Baile!,ei din Uu ci I CllUcI L, Argeş şi Ostroveni din Vâlcea, având, pe lângă ce!e-l-alte calităţi, peste 1000 pogone de arătură in lunca Oltnluî. Doritorii se vor adresa in Bucu-rescî la d-uu N. I. Lahovary, iar la Rim-nicu-Vâlci la d-un C. I. Lahovary. No. 401-S. De închiriat şi deyen- 1 . oasele cn No. 206 din Strada nare, Mogoşoiei, alături cu D-nu Adolf tantacuzino, avend sus opt csmere cu salon, jos patru odăi, pivniţă boltită şi căr-bnnărie; iar în curte grajd de (jece cai, şi şopron de cinci trăsuri , cn bucătărie, spălătorie şi duoă camere pentru servitori. Amatorii se vor adresa, tu orî-ce <)', h‘ D-na Marin Cociubey , pem6 la ora două dupe urnind], Strada Frumâsa No. 12. No. 504-8. BIBLIOGRAFIA A fşit de sub tipar la Librăria Soeec şi C-nia: ISTORIA ARCHEOlOGIEI Curs pnlilfc ţinnt Ia facnltatea de litere din BneurescI de A. I. 0 D O B E S C U X. ÂNTICITÂTEA si RENâSCEREA Un frumos volum în 8°, de 768 pagine. Preţul 12 Lei 50 bani. care cunosce lţ bineşinprnc-ticat mai mulţi uni stndiele programului liceal, doresce a preda leeţiun! particulare. A sa adresa la admenistratinnea acestui ijiar, Palatul ,Dacia‘. W. STAADECKER Bucurescl, Strada Germană No. 8. SOSIT ACUM S! EXPUS LA SUB-SEMNATUL SPRE VEDERE Batdze de porumb cu aburi, sistemul cel ma! nou perfecţionat. Conntructiunea cp» mal noua a unei asemenea mnşin! transportabile , prevuijuta cu curilţitor, se datoresce renumitei jji celebrei fabrice a d-lul M. Floflierr in Viena. La RatfopUde pone acuma, piu va mal jrr6s& , fol «le porumb, bucîlţl de stuleleţl etc., împreuna cu piu va mal mică. oşîAti din maşină in douu părţi opus»». D. Rofhrrr insă, a arangiat maşina sa ast-fel, in cât pleva se gonesce din maşină in acea şi direcţiune, şi anume către partea din faţă. 1 ransportorul cu aparatul pentru oăjţare in saci, se aHă aşezat nu in lungul, ci in partea dinapoi a muşine!. Batoza se face ast-fel ma! injustă şi cutia transportorului este apărată de stricăciune. Aparatul pentru băgare in saci nu împiedică aducerea şi căratul porumbului, şi cele-l-alte lucrări cum este când manîpulaţiunea cu taci! etc. se face pe la laturile maşinel. La cele-l-alte bat6ze cu aburi, împărţirea greutăţi! proprie cate neegală. Partea cea mal grea, la care este a-şcilată cutia transportorului, sunt deră mal mult şi bo u*u/ă mal lesne. La batoza a lui M. Hofherr batoză cilindrică este nşe