Nr. 45.
VINERI 25 FEBRUARE.
ANUL II. — 1877.
abonamentele
     IN TOATA românia:
     . . . ...L. n.
    xn........................
    8 luni.........................>
■i S Innl............................
              IN STRAINATATK:
48
24
t«
80
        INSKKT1UN1 SI KICLAMS: nia de 80 litere petit, pagina IV, 80 bani. ■' paginalll, 80 bani, pe pagina II, 2 lei noi
                                                                                                                   Kec'ame 2 lei noi linia.
  Un numSr In CapitalA 10 bani.
T

"P TT T
Jl 5J J_j
                                                                             ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRF BIUROUL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI: PALATUL ,DACIA.»
                                                                                                  AlNTCTISrCITTBtl
Se Drimeac In «tr&in&tate: La D-nil Haiuen iţei» A Vogler In V,enna, Walfiaehg.iaae io. A. Oppelik in Vienna, Stubenbaatei 2 ; Hudol Mont in Vienna, SeileraUtte 2; Vinceru Ur^-cka in Vienna, TeinfalUtraaae 17; Philipp Lob In Vienna, Eachenbaohgaaae 11; /,. J^ng A Comp. In Pe5ta şi Ilaoat-Laf/Ue-Bullier A Comp. in Parii.
     Scrisori nefrancate nu te primeic. Articolele nepublicate ie vor arde.
   Un număr In Districte 15 bani.
   BULETIN TELEGRAFIC
                                                                                                                                                                                                                Serviciul privai al «TIMPULUI.*
                                                                                                                   (Agenţia Harae).
                                                                                                                                                                                                                                      Berlin, 7 Martie.
   ‘Bnrger Zeitung, relatează o convor-ire a corespondentului seO cn secretarul generalului Ipnatieff, prinţul Zertilew.
   Prinţul ar fi zis: «Misiune» încredinţată generalului IgnatiefT, dacă aceasta să pune ii cestiune, n’ar putea tinde de cât a re-ntări şi mal mult relaţiunile ce esistă între cabinetele din Paris şi Viena. Călătoria generalului IgnatiefT la Londra, nu este aotărîtă, dar este posibilă.,
   Prinţul b'b pronunţat într’nn mod eva-uv asnpra scopului călătoriei generalului fgnatieff. El a declarat iu termeni formali că Rusia nu va consimţi a accorda nn ter-Teu Porţii pentrn aplicarea reformelor ce aceasta a anunţat.
   Pe lăngă acestea, prinţul a esprimat o-îiuinnea, cu constituţia otomană este o operă ţasoriă.
   Densul a adangat: «Situaţiuuea creşti-îi'or in Turcia continuă a fi precară. Iu sasul câud resbelul ar isbucui, Asia n'ar fi teatrul ostilităţilor. Rusia nn favorisează urmarea statelor slave indipendento forjate cu populaţiunea slavă din Turcia.
                                                                                                                                                                                                          nu cere preschimbare iu confignraţiu-oea politică a Europei, dar reclamă ca să
*  pue odată capăt vătămărilor pentru cari Ireptnl public este obiect din partea Tur-liel.
                                                                                                                                                                                                                                      Viena, 7 Martie.
   Se annnciă din Petersburg ziarului ,Po-•tiscbe Corespondenz* :
   Principele Gorciacoff a însărcinat pe am-asadorul rus de la Londra, contele Schou-raloff de a insista pe lângă cabinetnl din tnint-James pentrn a căpăta un reBpuns
*  circulara sa de la 31 IanuariB.
   In acelaşi timp prinţul Gorciacoff a transmis contelui Schouvaloff insteucţiuni asupra părerilor guvernului rus, instrucţiuni ie să pot resuma ast-fel;
   SaB că puterile garante, semnătoare în aactatul de la Paris, şi în special Anglitera, lonsideră acest tractat că fiind încă in vi-foare cu toată respingerea de către Poartă i resoluţiuniior formulate de conferinţă.— iad că Rusia poate considera ca espirate » nici Un efect drepturile Porţii aşa cum resultă din tractatul de la Paris.
_ Priniul caz, Rigla pretinde că pute-•ile^ îutr un comun acord, trebue Bă se si-easeă a obţine ca Poarta să accepte cora-dttamente resoluţianile luate de conferinţa preliminară de la Constau tinopol. A-*st mod de a proceda ar da Rasial mij-ocul de a evita orl-ce complicaţi oue.
   Daca, din contra, puterile ar rămânea
   Mim im
OOETiTEA fBMW VECHI nUHTUSESTl
   Aceia era încă o viaţă adevărată, când
Hatul lăutar colinda din loc în loc, şi 0_
ir ndu-Be înaintea mnlţimel entusiarte ce
nfonjura cărcinma satului, sau străbătând
n lainicele saloane ale cavalerilor, intona
   a 1 mândrele sale cântece despre ispră-
   -         ^ntn'a sburdalniceşte asnpra
ntamplănlor galanU R,e c]cricilor Aceia
.rad încă nişte bărbaţi adevăraţi, cari, câDd nntro sublimă inpvi,a- .   _
- a;n« »         sdere m DumnezeQ,
aud dmtrnn „em«*       . . .       ’
ft-j             J         de onoare^
                                                                                                                                                                                                         r"ntTa o damă.
Rnd uintr'o fragedă iubir*
    avânted în lutitf           j
                        ,nTertind ubn Înv f:a puternică. Acelea eraH x • 0f - . r - x                 ° QcS n'?t« ade-
'<rate femei, cărora in li»i|tea
   nnei edncaţinnl monastic, li * arîtft pm
a b *J,n 8m0ruI Cel '“feresc, până Sud mons tirea era înlocuiţi de castelul mnl bărbat, unde apoi amoral însuţi serba * versuri şi acorduri musicale intrare» solemnă in inima el cea deschisă f Timpul a trecut peste toate acestea cu 'urile sale, şi a îngropat o viaţă atât " Murită şi de înfloritoare. Acele figuri
ulterior în inacţiune, Rnsia nr vedea în această inacţiune o renuncinre de fapt la obligaţiunile şi drepturile Turciei, aşa cum sunt stipulate de tratatul de la Paris. Prin urmare Rusia ar fi silită a privi tractatul ca ne venit în toate părţile ce o cou-cernă şi s'ar reserva a face demarşe independent de cele alte pateri.
   Instrucţiuni concepute într’un sens analog ad fost de o potrivă adresate ambasadorilor ruşi de pe lângă cabiuetele din Viena, Berlin, Paris şi Roma.
                                                                                                                                                                                                                                     Vaschingten, 7 Martie.
   Cabinetnl format de d. Hayes, noul preşedinte al Statelor-Unite e compus ast-fel;
   D. Villiam Evarts, secretar de Stat, d. Iohu Schuman. secretar la Finance, d. George Mairnry la Resbel, d-nu Richard-Thorapson la marină, d. Charles Devers, la Jnstiţiă, d. Cari Schnrz la Interne, d. David Key, secretar general al poştelor,
                                                                                                                                                  BUCURESCI"
   FEVRTJA&re 6 HÂRTIE.
   Din străinătate Încă nici o ştire mal lămurită asupra misiei generalului IgnatiefT la Berlin şi Paris. Convorbirea Intre secretarul lui Igna tieff şi un colaborator al ziarului berlines „Bbrger-Zeitung,* ce ne o depeşază Agenţia Havas, nu merită onoarea unul telegram. „Bbrger-Zei-tung* sab mal esact „Staasbbrger-Zeitung* din Berlin e o foaie secundară, ale cărei convorbiri cu secretarii ambasadorilor sad cu ori şi cine ar fi, nu ad nici o Însemnătate.
   Tot aşa de puţin lămurită este situaţia In lăuntru. Aici Insă opo-siţia Senatului In contra Cabinetului va aduce peste puţine zile resol-virea crizei Într’un sens sad In altul. De o cam-dată d. I. Brătianu a trecut ad-interim eaiăşf la Finance păstrând şi ministeriul de Interne.
   Incapacitatea de 10 luni, întreruptă prin diletantismul d-lul Sturdza de 10 zile, Îşi face din nod intrarea In Vistierie ; dar de astă dată pentru scurt timp.
   A propos de această incapacitate financiară a radicalilor, găsim In .Românul* de ieri câte-va cuvinte la adresa noastră, pe cari le relevăm numai drept curiositate.
   Eacă aceste cuvinte :
   «Timpul4 de astăzi dă pe faţă planai
n’aB perit insă de tot. Ele par nnmal a fi moarte, întocmai ca |locnitoriI oraşului scufundat in mare şi amintit în poveştile arabice. Ajunge cnî-va să deschiză ochii şi nrechilo la moment potrivit spre a auzi concertul clopotelor şi glasuri voioase, spre » vedea pe cavaleri şi pe dame trezindn-se dintr’o piroteală de mal multe veacuri. Locurile lor de odihnă sunt insă pergamente antice. Oh cât e de atingător a le arunca o repede ochire şi a zări cnm sclipesc între rândurile îngălbenite ochii cei naivi ţî copilăreşti al nnnl Bernard de Ven-tadour, cnm renaşte de odată din trăsăturile de condeifi pe jumătnte şterse sunetul cel plin ţi paternic al epopeiel populare !
    Desvoltarea toatei culturi medievale ’şl are în Franţa punctai sM culminant. Precum .n antichitate Grecii aB fost destinaţi a produce tn arte cea ce * f09t maI ranre şi a fi călăuzii celor-l’alte naţiuni; precum in timpul modern care aparţine la nn period încă departe de » fi terminat, Britanii posed pe poeţii cel mal demni de a e-aercita o influenţă, de nn pe cel mal inocenţi, asemenea şi in evul meziă locuitorii Franţei, adică Francosif şi Prnvenţa-» i fost acela nle căror [conipnueri, aii
prin care acnsaţil naţiunii vor se restoarne pc aleşii naţinnil.
    Eacu’l ast-fel cnm îl dennnţă ,Timpul*:
    ,Cn finanţele afi începnt radicalii în primăvara anulai 1876, ca finanţele vor sflrşi în primăvara analul 1877.*
    Aşa este că argumentai este nnic in felul sgB î
    Aşa este că nimene n'ar fi pntnt da a, cestor oameni o lovire de moarte ca cea ce 'şl deteră inşii prin această dechiarare?
    De acum Patria e scăpată! Noi conservatorii ne-am omorlt înşine prin o frasâ de jurnal zicând că radicalii aă ajuns In primăvara 1876 la putere din causa finanţelor, pe care promiteail de a le Îndrepta, dar că, dovedindu-se lu decurs de aproape un an absolut incapabili de simpla administrare, necum de In dreptarea finanţelor, el vor pierde puterea In piimâvara 1877 tocmai din aceeaşi causâ a finanţelor, noi conservatorii ne-am dat ,o lovire de moarte* şi am desvâlit .planul acu-saţilor naţiunii în contra aleşilor naţiunii.*
    Ne mărginim In această scurtă relevare a cuvintelor «Românului.* Situaţia politică este prea serioasă pentru ca unul organ de publicitate să’l fie permis a ’şl pierde vremea cu asemenea lucruri.
    GHICITORI PARLAMENTARE
                                                                                            D3EPTA, STÂNGA. CENTRU i).
                  III
   Avem o datorie de Împlinit către amicii noştri de la „Pressa,* şi cerem scuse atât lor cât şi publicului că am Întârziat a respunde articolului publicat In numârul din 9 Februarie prin care .Pressa* combate pe cel publicat de noi In .Timpul* din 1 Februarie.
   De şi regretăm întârzierea, am avut Insă o fericită compensaţiune, căci .Pressa" a putut prin un al doilea articol publicat In numărul seb din 16 Februarie sâ-şl desvolte şi mal bine ideea şi sâ-şl complec-teze gândirea.
   începem dar replica ndstră astă<j(, şi acdsta o facem nu pentru plăcerea de a contrazice pe amicii noştri, ci ca să ne îndemnăm unit pre alţii de a nu aluneca in teorii şi a ne
                                                                                       b (7e<j1 .Timpul» cîe la 1 ţi 8 Februarie).
făcut ocolnl întregului occident şi aB străbătut chiar în Islanda şi la Bisnnţia drept modelări de poesie galantă, drept tipuri şi isvoare ale romannlnl, drept miniere de nuvele şi de posne.
   Ast-fel precum putem vorbi astă zi do o filologie clasică, nn suntem încă în stare de a vorbi şi despre o filologie medievală menită a urmări in relaţinnea lor reci-proacă toate acele elemente jindependeute de naţionalităţile particulare, dar analoage in felnl Ur, care constituesc cultura evului media. O asomenea ştiinţă va trebni în orî-ce cas să’şl îndrepteze privirea mal cn preferenţă spre Franţa cea veche. Pnnc-)ul de vedere al relaţiunil amintite nn se va putea dobândi de cât Inândn-seca pnnot de plecare teremul filologii francese.
   Filologia franţuzească se poate pirvi ca o ştiinţă aproape germană. Mal nainte chiar de a se începe intre FrancesI activitatea corifeilor acestei ştiinţe (Pnnlin Pari-, Francisqne Michel, Gnessard şi Mi-chellant), o parte însemnată dintr'o rnate-riă atât de întinsă se cop.insese în Germania de Immanuel Bekker, Ludovic l'h-land, Ferdinnnd A\ olf şi în fruntea tutn-rora de Frideric Diez. In Franţa însăşi ştiinţa cea nouă pare n fi luat un mai mare (
amăgi de aparenţe nu numai nefo lositdre, dar încă vătâmâtdre.
   Noi am Z:» şi susţinem că nu In ţelegem clasificarea partidelor la noi aşa precum o face .I’ressa:* In drăpta stănga, centru ; că acâstă divisiune o găsim In Francia numai; şi In po siţiunea ndstrâ politică, lu tradiţi unile ndstre istorice, nimic nu au torisâ o asemenea divisiune; că un partid centru la noi nu corespunde la nici o realitate, la nici o nece sitate actuală.
   Cuvântulb .centru* adoptaţii In Francia de la care ne împrumutăm spre a’l naturalisa, este un cuvent de posiţiune, de şedere In incinta adunării.
   Iâtă ce ne Z'ce In adevăr un pu blicist frances d. Charles Du Rozoir „Numim ast-fel partea unei adunări „care şâde în mijlocnl salel, on ap~ pcle ainsi la pârtie if une assemblee qui siige au milieu de la salle. Şi ne spune apoi că sub Restauraţiune, In acdstu parte a Adunării se grupase depu taţii care doreab alianţa regalităţii Burbanilor cu regimul representa tiv, cu Ckarta ; In stănga republi cânii şi imperialiştii, iuemicil Bur banilor; In drepta legi ti m işti f cari ţineab cu tradiţiunile monarckice vechi ’şl aveau de politică reacţi-unea constantă contra instituţinnilor noul. Acâsta este caracteristica partidelor care s’ab clasificat prin locu lor de şedere In sala Adunării.
   întrebăm acum pe onorabilii noştri contradictorl, cari ne spuu că In şedinţa din 17 Noembre 1875 un deputat ar fi vorbit de juna drâptâ de bătrâna drâpta de centru, vă-Zut-ab acâstâ clasificare Împărţită pe jeţurile adunării, şi găsesc dum-nâlor vre-o analogie intre grupurile năstre parlamentare cu grupurile parlamentare din Francia care să justifice clasificarea. Pentru noi In România o drăptâ o stângă şi un centru nu pdte fi, pentru că n’ab cuvânt de a fi. Noi considerăm acăstâ divisiune, ca ficţiune, ca un diletantism literar sab parlamentar de voiţi, care va Încurca mintea celor mal mulţi, şi va servi numai a produce coufusiune In rândurile conservatorilor.
   Ca sâ justifice Insă clasificarea sa şi mal cu sernâ ca să legitimeze numirea de partid centru ce 'şi-a luat. Pressa ne lntrâbâ daca credem că la noi nu sunt partide politice, şi, „daca toţi suntem adoratori sinceri .al Constilufiuntl, cum mal pdte fi
„vorba In caşul acesta de drâpta şi „stânga. Desfiinţaţi, esclamâ apoi „Pressa, şi acăstâ deosebire, conto-„piţl lntro singură nuanţă pe pri-„mul-ministru de astăZl cu şeful ca-„binetulul din Martie 1871, căci şi „unul şi altul vă afirmă că sunt cre-„dincioşl tronului şi Constituţiunel."
    Inteligentul nostru contradictor să ne permită a’l spune că depla-sâză cestiunea şi ne atribue opini-unl pe care nu le-am avut şi nu le avem. Mal ântâib nu este un argument plauaibil a ne Zice că, de <5re ce nu admitem legitimitatea unul partid centru, fusiuuâm prin acesta două politice opuse.
    Noi n’am pretins că nu sunt partide la noi, nici am avut strania pretenţiune de a identifica pe d. Brâ-tianu cu d. Lascar Catargi. cu atât mal puţin cu căt putsm Z*ce c& 1Q realitate d. Catargiu n a fost un om politic, ca cap de partid căruia sâ ne fie lnfeodat, ci un om de influenţii de o influenţă Însemnată In Moldova ; partidul conservator l'a sprijinit In guvernul săb ca sâ restabilâscâ ordinea atât de râb sdruncinatâ In societate. D. I6n Brătianu este cap de partid, d. L. Catargiu a fost organ.
    Convicţiunea pnfundă şi temerea că divisiunea politică ce voesce să continue Pressa In partidul conservator prin clasificarea artificială de grupe luând peutru grupul săb numirea anodină de centru, ne-a făcut sâ protestăm: şi articolul din urmă al Pressel din 16 Februarie, ne confirmă, şi mal mult In temerile năstre.
    Ce lnsemnâză In adevăr apostrofa superbă ce ne adresâză autorul articolului când, afirmând că burgesia există la noi şi că centrul este re-presentantul burgesiel, ne Z*ce „aZl „burgesia este considerata ca partea „cea mal luminată a naţiune! ; el „este dat In mare partea direcţiunea „afacerilor publice; şi dar noi reprt-„sentăm progresul, căci noi am do-„bândit ce nu aveam altă-dată. Dum-.niavâstră aţi perdutdin influenţa tre-.culă, nu puteţi prin urmare pretinde .cil aţi mers înainte ; asLlifl vi s'au . mărginit drepturile ce. aveţi altă dată.m Un asemeuea limbagib provocator, şi cu totul nejustificat, este imprudent, nepotrivit cu pretenţiunea afişată de centru — dacă centru est"' — că el este uu partid de conciliaţiune : dar — sâ ne permită a o spune fr.m-camente — nepotrivit şi cu talia politică a unul centru. C.ib am putea si lutreblai pe acestâ burghie s i-
avânt da desvoltare da la epoca resbelalal celui din arma.
   In capul mişcării se află Gaston Paris şi Pavai Merer, doi învăţaţi distinşi pan tru gradai lor eminent de penetraţinne şi profesori amândoi la universitatea din Paris. Pe lângă întemeierea unei reviste periodice pentru filologia francesă sub numele «Romania, (chiar în Bensnl acesta Germania dedese esemplnl prin «Jahrbuch fur romanische Literator.), întreprinderea el cea mal de frânte este 4 la Socii te des anciens textes franţais4 care a Inat aso-pră-şl însărcinarea dea publica monumentele antioel literatori provenţale şi francese cn tontă corecţinnea filologică. Gate evident că iutr’un present atât de tnrbnre o asemenea întreprindere trebne să fie in-bucurătonre pentrn frances! fiind că le dă ocasinnea de a se resfăţa intr'un trecut atât de bogat şi plăcut. Şi într’aderSr aceia a fost o epocă mare. Naţiunile Europei atârnaB ca entnsiasm de trura Franţei, şi ascnltnfi cn urechile aţintate cântecele drăgăstoase şi basmele pnrnrea noul pe cari sora lor ştia să le povestoască cn atâta elocinţă.
   Mal deună-zl Societatea a dat la lnmină cea din nrmă din pnblicaţinnile sale cari
nparţiu la anul cel d'ântdiB. Aceste pu-blicaţinnî, făcând abstracţiune de la 4Bul-letins de la Societe dss auciens tex te s frau-ţais, destin ite n coprinde numele membrilor, protocolul şedinţelor şi descripţin-nea testărilor incă nelnate în cercetare, sunt cele următoare:
   1). Un Atlas de fotozincografil ale monumentelor celor mal vechi din limba francesă (sec. IX şi X), consistând din zece table eseentate in modal cel mal frnmos şi îngrijit. Execuţiunea este de admirat mal cu seamă la tabla 10-a, care conţine nn concept de predică cnnoscnt sub 'numele de ‘Ionas, şi scris în note tironiane; părţile pergamentnlni şterse prin frecare şi prin trecerea timpnlnl sunt reproduse cu o asemănare completă. Gaston Paris promite un comentar la nceste monumente.
   2). O culegere de cântece populare franţuzeşti din sec. XV, publicată de Gaston Paria. Meritnl dea fi recunoscut importanţa şi frumuseţea anticelor cântece populare fran-nzeştî aparţine nnmal Ini Moritz Hanpt, marele filolog german.
   (AUg. Zeitung).             (Va urma).
meţâ rare ne spune cil a dobcndil .e nu avea altă-dată: care ii sunt tradii;miile cl de lupta prin care a dobândit contra aristocraţiei nostre privilegiate drepturile politice de care ne Imcurilm astăzi?
   Noi ne bucurăm şi suntem mândri a vedea cil in societatea noastril simţul de demnitate, de om a început a lua o desvoltare serionsil, cil acest simţ a împins naţiunea noas-t.ril pe o cale de progres ca sil ne apropiilm de nivelul de civilisaţiuno europeanii. şi cil noua generaţiune rom ii nil cultivil toate artele, sciin-ţele şi industriele. Respectăm şi iubim pe comercianţi, pe manufuctu-rarf, pe industriali, pre bilrbaţil cari se disting prin laboarea şi travaliul lor, ingineri, artişti etc,., de care ne vorbesce contradictorele nostru şi pe care ni'l represintil ca elemente de burgesie.
    Dar de cilnd aceste elemente aii Început a se înfăţişa In ţ£ră la noi ca elemente de civilisaţiune naţională 1 Pil nil erl toate aceste profesiuni cele mal liberale şi cele mal nobile se esercitatt de străini. Toţi oamenii de oare-care vârstă o scit). Prin urmare cel de astăzi bnrqesl romănl — dacii st pretinde că esistă o burgesie ca clasa distinctă. — nu sunt In trept a vorbi de boerl ca de o clasă privilegiată, ca de o clasă învinsă căzută, şi să I reproşeze privilegiele el de odinioară, pentru cuvântul foarte simplu că burgesia de astăzi română n a esistat In ţeară la nor, şi na avut onoarea să se lupte contra boerilor privilegiaţi, ca să le smulgă şi să dobândească drepturi ce n'avea. Boe-ria era o clasă guvernantă, care avea clienţii el, se recruta din a-ecştl clienţi prin favsarea domnească, şi forma o aristocraţie ad inisfrativă precum am mal dis-o. Daci încolo era clasa ţăranilor, şt nici o altă clasă de Români intermediară.
    Dac s’a întăiuplat ca din această clasă de boerl 3ă se menţină în regiunea politică vr'o căte-va familii, pe cănd cele mal multe aă scăpătat şi aă conservat sub numire de boer-naşl de neam, de paharnici, mazil-etc.. un suvenir de origina lor; este oare aceasta un cuvănt, este oare de o bună politică să vină o nouă clasă de oameni, numiţi burgesl, să le tăgăduiască dreptul de viaţă po litică cu strigătul de vae indis 1
    Să ne permită contradictorele nos tru de la Pressa să’I spunem că partidul politic carele se pune pe un asemenea tărlm, căt de centru va fi, dovedesee o mare ingratitudine, o lipsă de t.iot politic şi puţin p. t.riotism. cu tot amalganul qualifi-rativ de conservator-liberal-demu crat cu care se Impăneasâ.
     Dicem că este o mare ingratitudine de a vorbi cu irreverenţa ce In trebuinţesă de boerl, pentru că boerl aă luptat ca să conserve naţionalitatea romănă; iei aă comunicat drepturile lor politice şi la cele -1-alte clase ale societâţel. In toate mişrârile naţionale vedem figurănd
pe boerl. Cămpinenif, Golescil, Cre-[iilescil, fthîculesiil, Văcăreşti, Stur-zeştl, RaleţI, Cogălnicenl şi alţii aă fost promotorii reformelor, In timpii nostril, toţi boeril, fără să mal vorbim de cel din vechime ca Ba-sara' r, BuzeştI, Calomtireştl etc.
   Uitaţi-vii peste CarpaţI dincolo în Transilvania. De ce naţiunea romănă de acolo se svârcolesce In neputinţă spre a’şl consacra drepturile el de naţionalitate, politice. Pen tru simplu cuvânt că toate tradi-ţiunile politice naţionale sunt concentrate In famihele cuceritoare un-gure, iar romănil n aă mal nici o familie nobilă care se rcpresinte tra-diţiunl naţionale romănescl, ca să se poată lupta cu avantagiă contra unei situaţiunl politice pe care sunt stăpâni numai ungurii.
   Este iarăşi puţin tact politic ca .lamenl cari se zic conservatori, să trateze ca pe nisce Învinşi, cari visează privilegiul'!, pe nisce companioni de luptă care le-a Întins tot-d'auna o mănă amicală în toate Împrejurările grele pentru ţerâ, fără resprvă şi fără să pretinză drepturi esclusive pentru dânşii.
   Este In fine puţin patriotic a voi să ştergem din inimele generaţiu-nilor nouă, respectul, veneraţiunea şi stima către familiele de boerh pentru că numele lor nu este numai o proprietate de familiă, ci este a proprietate a ţărel, o proprietate naţională; şi o naţiune care sub mspiraţiunea unor sentimente de ură passionată, calomniasă şi des-preţuesce o clasă de oameni de care se leagă istoria ţărel, se despreţu-esce şi se calomniază pre sine. Dacă am elimina din istoria ţărel numele familiilor de boerl, şi ne-am mărgini numai la tradiţiunile burgesiel noastre, bagajul istoric ar fi foarte slab şi puţin strălucitor. Nu trebue ca invidia democratică, să ne orbească pănă a cionti istoria ţărel. O naţiune ca şi o familie trebue să’şl consacre dreptul el de existenţa politică prin titluri de nobleţă. Daca noi n’am fi avut se producem Europei tratatele noastre cu Sultanii Turciei, care sunt un titlu de nobleţă naţională, n'ara fi dobăndit nici simpatia Europei nici drepturile ce ne-a concedat. N’am fi avut nici avantagiul de a vorbi astăzi de dreapta de stânga, de centru, nici de a ne certa pentru această clasificare.
     Pentru astăzi ne oprim aci şi vom continua In numărul viitor. Trebue să ne lămurim, să ne spunem curat şi limpede, fără artificii de limbagifl, fără pretext de democraţie, ce voim. Voim guvernul legilor saâ guvernu oamenilor? Aceasta este Întrebarea care am pus-o deja de la primul nostru articol, şi in care vom insista fără echivocurl.
                         C. N. Brăiloiu.
                                                                                                        DIN AFARA.
     Rusia. In cercurile militare din Berlin se vorbesce mereă despre re-
fusul mareşalului Manteufel de a priimi comanda supremă asupra armatei ruseşti de la sud. Se susţine ca positiv, că el a refusat tocmai fiind-că cu ocasiuuoa inspecţiei gar-delor imperiale, la care a asistat, s’a încredinţat că cu asemenea material nu îşi va putea aduna lauri.
El a respuns Ţarului Alexandru, că spre a primi această propunere măgulitoare, ar fi silit a renunţa nu numai la posiţia, pe care o are In armata prusiană, ci chiar şi la dreptul de cetăţian al Germaniei, eară iubirea de ţară nu II permite să aducă Ţarului nişte sacrificii atât de mari.
   „Moniteur* pretinde a fi bine informat, că principele Gorciacoff nu intenţionează a se retrage şi că Rusia nici într’un cas nu se va desar-ma Înainte de a fi primit respun-sul puterilor la nota circulară.
   „Fremdenblatt* comunică de la gra-niţile de la sud următoarele : Transporturile militare ah început din notl pe toate liniile, care merg spre Basarabia. Mereă sosesc contingente de reserve din districtele mobilisate. Din Brest aii sosit a-l-altă-erl 34 de vagoane încărcate cu muniţiunl pentru tunuri. Un l ferant din Riga s’a angajat a transporta 15.000 pu-de de plumb la Kievv. — Sotuiile că zăceştl aşezate pe linia Ilotinulul ah priimit ordin de a se concentra In apropiarea Bucovinei. Baza graniţelor a fost încredinţată geandar-meriel.
   ,Times* comunică din Berlin ur-mătdrele: De oare-ce fieşte-care din tre puteri voiesce a respunde numai In urma celor-l-alte la nota circulară a Rusiei, e probabil, că de-o-cam-dată nu se vor da de cât res-punsurl verbale. Politica reservată a Germaniei şi discursul de tron al împăratului a deşteptat Intru câtva pe cercurile diplomatice din St. Petersburg.
   Imperiul Otoman. După „Morning Post* Poarta a însărcinat pe fostul Colonel engles Valentin cu organi-sarea unei gendnrmeril compuse din 60 000 oameni. La această gendar-merie se vor priimi apoi şi ofiţeri streini. Adeverindu-se această ştire, va trebui să ne Încredinţăm, că Poarta aste hotărltă a lua din propria el iniţiativă măsurile, pe care conferenţa le cerea de la dănsa.
   Alegerile de deputaţi s’ah efectuat In Constantinopol la 1 Martin, şi precum ştim, la 13 Martin se vor Întruni corpurile legiuitoare. „Fremdenblatt* comunică privitor la alegeri următoarele: De-o-potrivă cu cel-l-alţl supuşi otomani şi Maroni-ţil din Libanon ah fost provocaţi să’şl aleagă deputaţii pentru parlamentul turcesc; tot-o-dată ah fost din noh asiguraţi, că privilegiile lor nu vor fi nici într’un chip jignite pin aceea, că vor lua parte la afa cerile comune ale Imperiului. Maro-niţil ah cerut sfat de la Patriar-chul lor, şi se crede, că nu mal de cât vor grăbi a’şl alege deputaţii
   Ministrul de Esterne al Turciei a făcut representanţilor din străină-
tate comunicare despre Înfiinţarea unei scoale de administraţiune In Constantinopol, în care se vor priimi tineri atât musulmani cât şi ne-inusulmanl spre a fi formaţi pentru toate ramurile administraţiunel. Comunicatul Însărcinează pe represen-tanţl a asigura pe puterile, la care sunt acreditaţi, că Sultanul este ho-tărit a nu mal face nici o deosebire între musulmani şi creştini, ci i face ca aplicarea In funcţiuni se atârne numai de la vrednicia candidaţilor.
    Delegaţii montenegrenl afi sosit a Constantinopol. El insistă, că să se cedeze Montenegrulul un port, şi se crede, că Poarta nu se opune. Se asigură Insă că Austro-Ungaria ar stărui contra acestei cesiuni, de oare-ce se teme, că portul Montene-grin nu va fi de cât un franco-port pentru agitatorii panslaviştl.
    Francia. Ştirile despre apropiata retragere a ducelui Dâcazes mereh se reivesc, de şi mal adese-orl att fost desminţifce de câtră organele ministeriale. Deasemenea sunt desminţite şi ştirile despre unele diferenţe ce s’ar fi iscat Intre I. Simon şi De-cazes. Cu toate aceste în Roma se asigură că Marchisul de Noaille* de present ambasadorul Franţei la Roma, va avea să primească porto-foiul esternelor.
    Revisiunea legii de presă Intim-pină deosebite greutăţi. Ministrul de Interne, I. Simon, a declarat dele-gaţiunil camerei, că ar dori ca unele delicte de presă, precum sunt, agitaţiunile revoluţionare, atacurile Îndreptate contra capului Statului şi contra suveranilor streini, să rămâie de competenţa poliţiei corecţionale : el a făcut provocare Ia câte-va verdicte, pe care curţile cu juraşi le-ah pronunţat la anul 1875, şi care ah produs In streinătate cea mal rea impresie.
    Englitera. „Fremdenblat* primeşte de la o persoană, care face parte din cercurile diplomatice ale Londrei, următoarele detaiurl, care aruncă câte-va raze de lumină asupra situa-ţiunel actuale: „Dacă „Times* aa-runcat In lume ştirea despre desar-marea Rusiei, avea cel puţin pe jumătate dreptate. Sunt informat din isvor sigur, că Rusia este dispusă a demobilisa o parte din armata sa şi anume pe aceea, care este aşezată la graniţele din Asia. spre a Îmblânzi prin aceasta pe Englitera, In tocmai precum a esclus diu combina-ţiunile sale militare pe Anstro Ungaria prin Incheiarea păcii între Serbia şi Turcia. Englitera se teme, că emmpâud un resbel Turco-Rus In Asia, populaşiunile mohamedane din India se vor agita, un lucru pe care ar voi să-l evite cu orl-ce preţ. De altă parte Rusia se teme, că un resbel In Asia ar putea să provoace o luptă a tuturor Mahomedanilor contra el.* __________________
                                                                                                   SOIRI OFICIALE.
                                                                                                                                                                                     Decretul cu No. 2G6 din 14 Fecr. cor. prin care sunt numiţi dd. N. Poenaru şef
al Orarei Filaret şi d. S. C. Varnav inginer şef al întreţineri liniei în admiuistrn-ia Chiî ferate Iaşi-Ungheni, avtud aprimi păni la promnlgarea bugetului pe anul corent onorarul prevSznt in bugetul a. 1870.
Manitoruî oficial cu No. 38 de la ir, Fevr. publică inaltul "decret cu No. 271 priu care sunt convocate Colegiele I, llt şi IV electorale pentrn consilieri generali al judeţului Dolj la 14, IU şi 23 Martie viitor spre a alege câte un consilier in loc vacant.
Decretul din 15 Fevr. prin care sunt numiţi d-niî A. Drăghiceanu director al prefecturei Prahova, C. G. Urlăţeanu subprefect la plasa Târguşoru distr. Prahova, A. CSmărsşescu poliţai al oraşului T&rgn-J i ul al.
   Decretul cu No. 283 de la 16 Fevr. prin care se aprobă bugetul pentru an. 1877 al Eforii Spitalelor civile din Bucureşti votat de Adunarea deputaţilor.
   Decretul diu 1(5 Fevr. prin care sunt numiţi d-niî C. Ciocăilan jprefect al poliţii capitalei, I. Lupescu director al prefectura! Mehedinţi, Ion Dimitrescu sub-pre-fect la plasa Mostiştea distr. Ilfov, I. p0. pescu Igroşianu poliţai al oraşului Turnu-Severin.
   Decretul cu No. 282 din 10 Fevr. prin care se numeşte d. C. Vieşoreanu director al arestului Curţilor din Craiova.
                                                                                                               SE3ST A-TTTXj
                                                                                                           Şedinţa de la 22 Februarie 1877.
   Preşedenţia d-luî Ioan Ghicn.
   Şedinţa se deschide la 2 ore
   După aprobarea comunicărilor, se dă citire comunicărilor între cari este deniia/u-nea d-luî Cogălniceanu din V. preşedinte al Senatului.
   D. Cogălniceanu. Rog pe onor. Senat să crează că motivele demisiuueî sunt pentru demnitatea persoanei mele. Vă declar că decisiunea mea este nestrămutată şi irevocabilă.
   D. îorgu Radu. Demisiunea d-lnî Co-gălniceanu trebue să aibă iuteres fonrte mare şi rog pe d. Cogălniceanu ca să’şî arate motivele.
   D. Deşlin. Nimeni nu ar trebui să se bucure ca mine de dimisia d-luî Cogălniceanu. Cu toate a-tea e3 crez că trebue să rugăm pe d. Cogălniceanu a’şî retrage demisia. Să urmăm şi noi esemplul Camerei din Belgia care nu a primit demisiunea preşedintelui şi l’a obligat a’şl lua locul la biuroft.
   Se comunică asemeuea demisiunea d-lul Voiuov din mandatul de senator.
   D. Cămărăşescu zice că D. Voinov ’şî dă demisia diu causă că vede atâtea dificultăţi din partea comisinnei de verificare de a-I valida alegerea.
   D. vice Preşedinte zice că această demi-siune nici nu se poate pune indiscuţiune pentru că d. Voinov nefiind încă Senator nu 'şl poate da demisiunea.
   D. Lecca. Cestiunile de verificări sunt ces-tiunî de urgenţă pentru Senat pentru că ele’l constitue. D. Pnnait Casimir ne spune că este bolnav, eă cred că aceasta este o rea voinţă din partea d-sale, să se numească dară alt rnportore.
   P. S. S. Episcopul de Argeş, zice că ar fi bine ca să se aştepte până la venirea d-lul Raportore.
   D. Îorgu Radu zice că d. Casimir nu e
                                                                                                   MAGHIARI Şl MAGHIARISM 1)
                                                                                                             (Urmare).
    Si aici stâm In faţa unul fapt e-conomicprea clar : „maghiarii nu vor „putea concura ou noi In lucrarea „econon.ică, fiind-că noi avem tre-„lniinţe mal puţine de cât dânşii ; „noi suntem deprinşi cu sârbei a, iarâ „dânşii nu sunt. Si aceasta e cea „d’ântftih causă economică, pentru „care populaţiunea română se sporeşte, iară cea maghiară scade.* Ast-fel tocmai voind a stârpi pe Români, maghiarii operează cu atâta lipsă de bun simţ In cât crează nişte condiţiunl, Intre care Românii se pot spori, iarâ maghiarii scad In ruptul capului.
    Si să nu creadă maghiarii că aceste cuvinte sunt espresiunea sarcasmului : să nu creadă, că noi ne bucurăm că el se stlrpesc, că Secuii emigrează In România, că In deobşte elementul maghiar pere, dându-ne
     1) Veil „Timpul" No. 41, şi următoarele.
nouâ teren de respândire. Un Român, care Înţelege bine posiţia etnografică a maghiarilor nu va putea să vadă asemenea lucruri de cât cu cea mal adâncă amărăciune. Interesul nostru a Românilor,este, că acolo unde sunt maghiari, să remânâ maghiari, un popor viguros care să ne despartă de germani şi să lupte In folosul nostru şi al sân contra slavilor care ne lncongiurâ din toate părţile. Cu toate că maghiarii ne jignesc In desvoltare, noi avem o privire mal clară de cât dânşii şi prevâzând că In locul unde sunt dânşii ar trebui să se aşeze nemţi, jidani şi slavi, dorim ca el să remânâ şi să se desvolte In toate privinţele. Suntem dar revoltaţi, când vedem că el lnsi-şl se sinucid prin esperimentaţiunile politice, pe care le fac.
    Dar este o altă causă, care ne revoaltă.
    Dacă oamenii muncesc şi sunt siliţi a pune la disposiţiunea statului
o parte din rodul ostenelelor lor, el pot pretinde două lucruri: unul, ca statul să nu ceară de cât din prisosul lor, altul, că el să le dea anumite foloase In schimb pentru partea ce a luat din rodul ostenenele-lor lor. Administraţia maghiară a luat de la noi peste prisosul disponibil şi apoi nu ne a dat aproape nimic In schimb. Numai o foarte mică parte din banii care s’ah luat de la noi ah fost cheltuiţi In folosul nostru; o parte mal mare s’a cheltuit spre stricarea noastră ; altă parte tot atât de mare s’a cheltuit pentru lucruri, de care nu era trebuinţă, şi. In sfârşit, cea mal mare parte sa cheltuit spre stricarea Intregel ţări.
   Numai de cât administraţiunea financiară a consumat pe fiesce-care an câte-va milioane fără nici un motiv bine-cuvântat. Sunt cu deosebire cheltuelele de esecuţiune, de care e aici vorba. Sunt caşuri, In care contribuabilii din adins nu plătesc
dările, contestând legalitatea lor ori speriind, că In curând vor ajunge a nu fi siliţi să le plătească. Acesta era caşul In Ungaria până la 1866 şi cu deosebire de la 1860, când maghiarii Indemnafl pe oameni a nu plăti dările la neamţ, fiin-câ năm-ţul nu e In drept să le ceară. De la anul 1866 Insă contribuabilii nu contestai! legalitatea dărilor şi nici nu sperah că vor .ajunge a fi scutiţi de dânsele. Dacă el nu plăteah, era că economia celor mal mulţi nu producea atâta, ca dările să poată fi plătite cu Înlesnire. Celor mal mulţi le venea greft, ori chiar peste putinţă a se lipsi de o suină »(fl> de mare ca şi aceea, cu care erafi impuşi. Ast-fel, dacă Înainte de anul 1866 necesitatea justifica osecuţiu-nea, după anul 1866 ea era o nedreptate. O administraţiune serioasă, ivindu-se, necesitatea esecuţiunilor, numai de cât ar fi căutat a-şl da seama despre căuşele el; şi dacă adminis-
traţia maghiară ar fi făcnt’uaceasta, s’arfi încredinţat, ca impositele, parte sunt prea mari, parte slint răO distribuite. Numai unele clase economice trebuiau să fie esecutate; pe câtă vreme altele, «vând destul câştig, plăteau dările cu înlesnire: dovadă că unele ernâ prea mult, iară altele prea puţin impuse. Nu remft-nea dar de cât să scădem de la unii şi să încărcăm la alţii. Aceasta nu o putea face administraţiunea maghiară, fiind-că ’I lipseai! cunoscin-ţelfi statistice comparative. Ast-fel In loc de a fi căutat să lndrepteze râul din temelii a urmat cu esecu-ţiunile, cheltuind milioanele contribuabililor numai, pentru-câ nu scia de unde să apuce lucrul, ori pentru că I lipsea bunul cumpăt de a re-nuncia de o cam dată in interesul desvoltâril economice la realisarea
câtor-va dorinţe naţionale.
                         (Tel. rom.)
                          (Va arma)
                                                                                                                                                                                                       bolnav căci a font pa !n d-sa fi nu l’a
    D. Apostoleann. ’MI pară foarte răB când se aduce cn ntâtn uşurinţă scusăr! unui P. Senator. EB am fost In d. Cnsimir şi 1 Bani giisit bolnav fi cu toate astea lucrând cn un scriitor caro a fost tramis | chinr de aici de la Senat fi cn care a lu-rat raportul până la 6 ore seara.
     P. Loca M’aţî convins 1
                                                                                                                                                                                                         D. Apostoleann. DacS d. Lerca nu voesce
Ks2 se convinsa atnncl poate crede necesa-riB să i se aducă probe. Eî bine, întrebat! 1 d-voastră pe directorele cancelariei dacâ nn este adevărat că a tramis la d. Casi
TIMPUL
  mir un scriitor fi fac apel la d. Bâţco-vennu care era acolo când se lucra ra-
  portul.
     D. Bâţcovesnu. Aşa e.
     (Incidentul se închide.)
J P. Preşedinte al consiliului comuuică de-misiunea d-lni Stnr/.a din ministru al fi-naucelor, şi însărcinarea d-sBle cu interi-mul acestui minister. — D. Dcfliu nnnn-; ţa pentru aceasta o interpelare.
     D. Dimitru Chica se plânge coutra biu-roulnî, pentrn că eri a ridicat şedinţa fără ca să uscepto toţi d. Senatori şi ast-fel Senatul a perdut o zi.
     D. V. Preşedinte loan Ghica espliră cum n fost faptnl. P-sn arată că până la orelo 1 şi jnm. nu venise decât vr’o 7 din Senatori şi de mea D. V. Preşedinte M. Co-gâlniceaun s'a creznt in drept a anunţa pe dd. Senatori că nu se ţiue şedinţă.
     P. Cagălnieeanu. Snnt dator să eomplec-tez cele zise de d. I. Qhicn. Venind la 3e-rat am primit o telegramă de la d. Stur-
(»a, prin care mă anunţa că nn poate veni la Senat căci şi-a dat demisiunen. Din senatorii cari veniseră nfl plecat la Cameră auzind această comunicare şi nmî mulţi diutre d-lor sepreâmblaB pe stradă şi spuneaţi că nu este şedinţă.
     E8 atnncl văzând că nu snnt de cât 7 saă 8, am anunţat ţediuţa pentrn nz.î. Cn tonte astea en tot am aşteptat până la 8 ore şi jnm. tot cre/âud că se vor ndnna şi tocmai atunci am plecat de la Senat.
     Pr. D. Ghicn. Nu e vorba de ora la care a plecat D. Cogă] niceunn, uicî procesul biurouluî nn voesc să fac; voesc insă să se stnbilenscă că noi nu suntem şcolari ca să ni se fixeze o oră In care să venim ci treime să fim aşteptaţi.
     D. lorgn Radu. Cred că drepturile tn-tnlor senatorilor sunt egale fi prin urinare toţi senatorii trebnesc aşteptaţi.
     Incidentul se inchide, luândnse decisin-nen ca şedinţele să se înceapă la ora 1 şi jumătate.
     D. vice-preşedinte face cunoscută ordinea zilei în capnl căreia este intepelaren d-lnl Apostolennu.
     D. ministru preşedinte cere intervertirea
  ordine! zilei, şi amânarea interpelărei, pen-
  trn a se vota mai ântâiB legile financiare.
     D. Apostoleann. Nn primesce această a-
  ni&nare, interpelarea d-sale va fi destul de
  scurtă ţi nn va ocupa mal mult de cât 1
  oră. Tot ce pot fsce este s’o amân pănă
  mâine.                        IV. „.„„i
                                ţ v a urma).
   D- Epurenun : A <jis că .pisica blândă sgârie răB.*
   D. Prim-ministru declară că proectul s'a elaborat cn aprobarea tuturor miniştrilor Cât dospro resbel, apoi nn se poate începe fără votul corpurilor legislative, cari votează şi cheltnelile.
   D. N. Fleva roagă pe Adunare să ’î dea ascultare.
   Voci: Scurt, scurt!
   D. N. Eleva : Am să vă deseoper lucruri cari vor schimba voderilo acestui art. şi dacă mă veţi asculta astă-z.î, nn voiQ mal lua cnvflntnl cât va ţinea sesiunea....
   Voci: Ce ni să ne descoperi ?
   P. N. Fleva: Am descoperit lucruri importanta şi am învăţat, ca ori cine, care cercetează adevărul. — D. Fleva apoi susţine şi acum acele avansate de d-sn in şe diuţele trecute, în privinţa prerogativelor şi drepturilor Adunării deputaţilor şi n Senatului ; căci numai cheltuelile cari nn se bnsează po legi organice trebnesc votate şi de Senat; face distincţiunea intre creditele estraordinnre şi suplimentare. Cine dispune de imposito, dispune şi de buget, după Peregrino Rossi, o autoritate pe care u o va contesta nici d. Epureanu (care întrerupe adeseori şi face dialognrî cu d Fleva etc.) Dacă Adnnarea primesce teoria d-luî Epureanu, ea rennnţă la una din prerogativele sale şi consecinţele ar fi fatale pentrn ţară. — Când e vorba de ere dite estra-ordinnre neprevăzute in buget, cheltuelî necesitato de împrejurări ce nu s’a pntut prevodea — ca într’o familiă când se bolnăvesce nn membrn şi cheltnelile trec peste buget — atnncl legea iată ce zice (citesce din Constituţie) zice că gn-vernu săcheltuească şi Adunarea vn aproba acele cheltnelî la timpul săB—nn se zice nicăiri adunările.*
   D. Epnreann : Citiţi mai departe I
D. N. Fleva : Cât poftiţi! (citesce până
nnde se zice că ambele adunări vor fi convocate spre n cerceta cum s’a tăcut cheltnelile în cns de resbel etc.
   D. Epureanu : Se convoacă Adunările!
   I* N. Fleva: Negreşit adunările, pentru că un corp nn poate lncra fără cel-l’at, iar nu pentru eă Senatul are dreptnl a se prounnţa asupra clieltnelelor nefic-sate prin legi organice. Senatul ar fi votat creditul pentru tipărirea netelor de a-onsnre ? Nu, nici nu e trebuinţă de votul
săB. Conchide rngând Camera să nn
camera
                                                                                                                                                                                                                       Şedbfs * Mărfi, 20 j.e:ruarif J877.
    Se deschide la orele 1 p. ra. snb pre_
If "V*lnI C A. Rosetti, fiind presenţî <8 d. deputaţi,
    S. ind«pli„«, („„.lijjpi, „j,
             M.,
dsclara vacant col. 4 din Arg«
    Se continnă desbaterea proBf , desvoltarea legii de compUbiliUt.. Art 7 U- hPoreann vorbesce pentrn „x..;-/ rea nrl 7               -: ___•
4-.ni n                 ri r+ţ s*
    1 N- Flev“> °*re a snsţmnt că prin ;t.
     ar^ 88 “IcS Constitnţinnea şi prero_ Camerei.—Acnsaţinnea ce s’a a, r;.,.8akVernalllî ?1 Stnrzfl> ca aiS sur-,1 ^ na'cr0dinţă a Adunării, este pe 8           pe atât neîntemeiată. Cât
   P ^ >pnnga ţărel* ea       g cm 0 5^
in mana d-lnî pi. , .
     , x t^leva, tot goală va rămânea, dacă nn vo»____,
statului, iar nn’ P °*"’ toat8 Poterile
"f          ...p ";.r:1          - **-
nn ţineţi Ia el, atancî ’
» Senatului, dacă
                                                                                                                                                                                                     decât a nn’l consulta "i ‘'’T1'1 l“i‘I bi"e’
                                                                                                                                                                                                     in caşuri de resbel • iJ’ '"î P°liUcP' _Vm,5.,nnt ş. alte cre-
aţinni interne, e*n i«^iu . . bugetare, concesiuni <fe diferite ri «,i
XTT17'rH''
Kneni, căzut în zilele acestea „ c«lora Senatul a avut tot-d’auna aprLi-n * 8aIe’ Conchide cerând să w primească lM dln proectnl de lege.
C' Pr'rn-ministrn nn crede că d. Fleva
‘'iu'* C* RnTernn* a fost surprins de d.
nunţe la prerogativele snle şi să primească amendamentul ce propune In art. 7.
   D. G. Verne8cn zice, că discuţia de până acum provine din neînţelegere nsnpra formei dar nu şi asupra fondului. Ceea ce se stabileşte prin art. de faţă se practica mult şi de Senat.
   Cât pentrn buget care s'a citat şi s'a interpretat aşa de răB, aceasta uu e nici al Camerei nici al guvernulni, ci e nl ţârei, şi adunarea care nu l’ar vota, ar comite nn act nepatriotic, un act de desordine. Conchizend, cere votaren art. ca in proiect.
   D. P. Bnescu arată că ideea de a nn trece creditele, de ori-ce natură ar fi, de cât numai prin Adunare, până acum era impartaşită şi de d. Iepureanu. D-sa acum se schimbă. Adnnarea însă nu trebne să se lase a fi desbrăcată de o prerogativă a 9a.
   Discuţia se inchide.
   D. raportor C'ostinescn, comunică că comit. delegaţilor, spre a împăca diverginţele a respins toate amendamentele cât şi art din proiect, păstrând art. din legea de contabilitate.
   Se urmează o mică discuţie in privinţa I art. 1!5 din legea electorală.
   Ih Min. cnltolor cere amânarea desb.1-1 terii pentrn câte-va zilt*.
   Se citesce un mcsngiB domnesc pentru numirea d-luî prim ministru ad-interim la finanţe.
   Adunarea no mai fiind in număr şedinţa se ridică la orelo 4 şi jnm.
DESTĂINUIRI RADICALE
   Cetim In „Democraţia romftnft,* organul frueţioniştilor din Inşi:
   Graba ce nm pus in expedierea ultimei mele corespondenţe, nS fost singura emisă, d-le redactor, care m’n făcut să vorbosc numai in fuga condeiului despre comitetul de la Mazar Paşa. M'am încercat, cu tot acestea, in acele puţine rânduri cu să'nri
ASUPRA STABILIMENTELOR DE BĂI evpllc po cnl«a logică, raţinnoa de a fi, saB
la
BALTA ALBA.
                                             de a nu fi nl acelui comitet.
                                                                                                                                                                                                                                                   Câte-va persfine inteligente, printre cnri ni-se ci teză d. Mărzescu, nB mers până a
   Ni se trimite următoarea scrisoare, I Cameră ia rvepresentnn^n majorităţii din ,                             ,.        • himera ca sa se retragă de la direcţiunea
pe care o recomandăm atenţmr ono- afacerilor şi să dea sprijinul lor unor Per-rab. administraţii a domeniilor Sta-1 sdne, cari să lucreze sub inspirnţiu
tu lui.
Nota Red.
Domnule Redactor,
                                                                                                                                                                                                  O asociaţie de câte-va persoane aB cerut la administraţia domeniur 'or să li se
                                                                                                                                                                                                        , com--va
                                                                                                                                                                                                                                              Yashlnţtnn, 4 Martir.
   Asta noapte ilayes a depus jurământul. Congresul a statornicit listn Ini civilă la snma de .r>0,000 dolari.
                                                                                                                                                                                                                                                   Berlin, S Martie.
   împăratul n conferiri eri şi astăzi cn Bi«-marck, eară astăzi In f 0re va primi in audienţă pe IgnntiefT. Seara IgnatiefT va aven audienţa Ia ImpSrfttennn.
                                                                                                                                                                                                                                                  Londra, 6 Marti*1.
   Valian Effendi, însărcinat cu o misiune specială la Paris şi Londra, a fost primit de către Lordul Derby.
                                                                                                                                                                                                                                                   Berlin, S Maitie.
   IgnntiefT a avut astăzi întrevorbirl cu corniţele Karolvi.
BULETIN METEOROLOGIC
   Temperatura. — In noaptea de luni 21 spre marţi 22 Fevrnarie, termometograful sa scoborît la 10 grade, divisinnen centigrade, snb 0.
   Astăzi, mnrţi 22 Fevrnarie, 9 ore dimineaţa, termometrul a marcat la umbră 0, iar la soare 7 grnde c : mai sus de 0.
   înălţimea barometrică este 7.76 milime-tre. Barometrul având teudinţă de a se urca de ieri, este probabil că timpnl se va menţine cn ger noaptea.
                             A. Se. Ghici.
                                               mitetnlui de la Mazar-Paşa (Cogălnicenn tpnrenu). Doritorii de o schimbare, 6-menî cn fantasia bogată, câţl-va din noii membri ai nonlui comitetB de la Mazar-Paşa, făceaB şi refăceaB pe fie-care oră
vînză 15 pogoane loc po marginea Bălţi- I b'naţiunile ministeriale, înnintea câtor Albe, ca să clădească un stabiliment de băi. I rePrese»tanţî ai majorităţii din Cameră,
   Această cerere ar fi lăudabilă dacă n’aş I cnr" Pnvesc cn sânge rece efectele acestei vedea intr'insa o tendinţă către nn fel de I snres<ntaţinnî ministeriali. Comitetul de la monopol in profitul numnî al nctnnlulni I ^azar-Paşa nu mnî era acnm nici nmbra stabiliment şi al aceluia ce se pretinde a I l,cefof comitet, cnre luptase cn atâta băr-
                                  *          I Lvz’ ■      .       .
crea. Căci, acel asociaţi pretind dnpă cum I °"Vle ln contra regimnlnî trecut, şi în sase vede in petiţia inserată în jurnalul »Te-I nu' ncefor întruniri, iu care odinioră se legraful* din 8 Septembrie 1876 — că |0-I rofl,«ias« «pUrătorii libortăţilor publice, cui de 15 pogoane se conprinză toate că- I ''’GeceaB acum, gonaşii vânătorii de por-suţele ţărăneşti ce astăzi fac oficiul unui I ^°fo^'* m>nisteriale. — Era un adevărată stabiliment. Ast-fel ca pe viitor să nn pu- I x9*86!^6 chase* de candidaţi la ministere tern aven loc de cât fn stabil imentele am- or8anis«t <1® d. Epurenn. bilor speculanţi; căci după ce se va dă- I ® a             0 încercare — douS-treî, şi nici
râma satul după cnm repetă asociaţii in Unn* ^'u n°Liliî cursierî nu nii njuns la I 11 n talent adevărat poate să’âi facă cariera .Unirea Democratică* din 18 Februarie — tl™p la 8enln- In fi''a organisatoriî nces- chiar sub circumstanţe nefavorabile, seB că ţăranilor li se vn face graţie să-si r;_ tuî >'°B sistem de candidaturi ministeriale, dacă mnlte capacităţi per negăsind dice cnse in primă vara viitoare, căcî nei*esperanc* de succesul Întreprinderii lor, I sinnea pentrn desvoltarea lor. zic in urma ncestnî act vnndalic nici un I ortîan'sarâ o nltiraă nlegere de .consola- I Privind pe cunoscutnl mnemonic d-nn ţăran nn vn fi nebun să mai clădească vr’o ţlune-‘ Această ultimă ca şi celealte fură I Ş«pira, în eserciţinl artei snle, trebne cine-casă care va fi ameninţată să i se distrugă I lucoronnte cu acelaşi, nesucces.            I va să se decidă pentrn cea din urmă
n don zi. Ce ne facem însă noi cn mai ^ar <ie mortî sa "n vorbim de cât bine. Sub-semnaţiî am fost faţa când acest puţine mijloace şi cn familii grele care a- ^um’neca fr8Cntă, o dată cu îngroparea I d- a dat probe de talentul săB. Aceasta veni nevoie 9ă mergem la Balta-Albă ? carnavalulnî, s’aB îngropat şi acel comitet era într’o serată, în care d-nn Ş.pirn a EB merg de doi ani de arândnl la Balta-I al noulnI Mazar-Paşa, care de astă-dată citat o mulţime de aliniate, din toate păr-Albă nnde am văznt sănătatea copiilor mei. | ^ra ^Pnre-inu. Lumea dnpă îngroparea | t'10 Codului roman, destul numai că i
ARTA MNEMONICA
Adeaea-ori a’a discutat cestiunea de
Am locuit in sat nnde nm găsit odăi des- I ţ-'arua^aln!oî s’a pus pe post şi pe pocăi- I indicat un cuvânt caracteristic al părţii
tul de comode, am improvizat o bucătărie, ln^“ ?1 nsen,0nea lumii, domnii de la Mn- respective, cea-a ce constitne o cunoscinţă pentrn că satul procură alimentele tre- zar"Pilîa văzut că nB venit timpul să de lege, pentru care l’ar putea invidia
boincioase; cn chipul acesta nm cheltuit postea8ca de Portofolii.
ori-ce legist.
foarte puţin, altminteri dacă mi era sat I . acea sara 'a m0ir.ul nopţii baronii re- I Numindn’î vocalele nuei frase, era de
trebuit-a să mănânc cu şease copii ni mei I g" ?1               balurilor mascate aB ridi-I ajuns ca să găsească singur toate conso-
ct un preţ caro ar fi fost peste mijloa-I Cat.mafcele lor P011Gii ase vedea, nnii pe nantele din Bibliă şi prin armare d’a ci-cele mele.                                   I alţii, ca snnt nisce simpli muritori. Prin ta îndată întreaga trasa.
   D-nii Asociaţi pretind că numnî in drep- ° c“noa8a coincidenţă, in acea seară vână-I Prin diferite rânduri de cifre combinate tul satului snnt ivsoare minerale şi nă- t0r" (,e_Port°fo1,I de la nonl Mazar Paşa, de dânsul, într’un mod foarte spirituale, mol bnn. Afirmă că      domnn   d-r, nl aso- ftcul ca^‘ asc,,,lser;>   dorinţele lor dnpă o ne-a arătat numeroase      şi variate prodne-
cinţilor n’a stat de    cât trei censnrt ]a   pretlQsa lngrijire pentru ţară, ’şî ridicară  ţiunî, CBri aB provocat      ndmirHţiunea tu-
Balta-Alba, şi tontă    ştiinţa  ce o posedă  mn8Cele P8ntrn a 80     «rata unii altora, că tnlor asistenţilor, în cât a trebuit ga rămâ-
despre Baltn-Albă se vede căa   culeso de pe  SUDt n'SCe »8IIUP,1,     postnlnnţi de minis- | nem încântaţi penă la        culme, când ne
  Se pnne la vot snprimnrea art. 7 şi se admite.
   Art. 8 din proiect, devenit 7, art. 9 şi 10, se admit fără nici o discnţinne,
   La art. 11.
   D. I. Codrescn propune ca ori-ce adjudecare care trece peste 5000 lei să nu fie valabilă, de cât după ce a treent prin cons. miniştri.
   D. Sturza zice că acest amendament n’are a face cn proiectul de faţă, şi cere respingerea Ini
j fofmreann arată că amendamentul ' î!/lr,in proiectului, dar e foarte bun, ? nnarea | ponte primi ca o propunere separată.
    Codrescn, îţî retrage propunerea. Discuţia se inchide.
   [ ^ Preşedinte întreabă pe guvern dacă adera la toate a,ne„d5rile ^
Huna rAannna ahvM..aa
după răspuns afirmativ, pn„e in totaI la vot proiectul.
   Votanţii 69: 51 pentru, lg contra
   I). preşedinte proclamă ca Adunarea a admis.
   Se ia in desbatere interpretnrea lecriî loctorule.
   D. raportor cit<>şte art. 20 din proiect ?î dă esplicări relativ la numărnl cerut pentru formarea binronlui.
a oamenii cu totnl streini ştiinţei. Am citit toate scrierile privitoare la Balta-Albă precum: analisele d-luî Frank, scrierile d lor Widman, Mepites, Davila, şi Ve-ieann şi nici într’nna nn se zice că esistă cea mai mică diferenţă în cnnlitatei apei ana a nămolului în vr’o parte a Bălţi. Mai ştim enrnşî că acnm se face cnră şi pe proprietatea d-luî Adolf Cantacuziuo
tere.
                                            gândim că d-nn Şapira n’a nrruat de cât studin in limba Ebraică că toate acestea nu le datoreaza de cât talentnlni naturale şi imensei sale memorii.
   v                                       . Intr adevăr, dacă d-nn Şapira ar fi con-
Aflam cu o vie părere de răB încetarea I sacrat rarele senle talente pentrn rr’o '
NOUTĂŢILE ZILEI
din viaţa a d-neî Alecsandrina Hnralam- I inţă specială, el ar fi devenit o celebritate, bie, năacntu Magheru, întâmplată la 20 Ast-fel dar esprimăm prin nceasta d-lnl Fevrnarie in nrma unei pneumonii. Do- Şapira sincera noastră recnnoscinţă, cum
care este mai aproape cn donă chilometri an’1B 1Ia_rn,ambie “jnnsese de abia la'vîrsta şi mulţumirea noastră publică, de coada Bălţi, de care fug d-nii asociaţi d® i>2 ani' _________________________ (Semnaţi) DimxtrU Brătescu, MoH{ Ţaig-
?i ncolo cura dă aceleaşi resultate. Mai mnlt încă: la 1847 când era in cea mai mare vogă Balta-Albă pnterea curei era tocmai la coada Bălţi pe proprietatea d-lnî
VARIETĂŢI
Ier, Berudict Langbanc, Dr. Lea Rabner, M. Sehtinfcld.
              Bueurescl. 7 Februăris 1877.
I. Bălăceanu. Prin urmare nn există nici un motiv serios ştiinţific nl asociaţilor de
a ocupa satnl, decât numai spiritu de I ,                                                    1'
speculă ii poate îndemna la aceasta, cucî ' j"0'!                 , "              stabll'rea
          a____ ii............... I caţiunai intre Merîit.flrnnfl m SaLo
   Nu e yhiimme              Intr’unn din şe-
dinţele 80cietiiţeî geografice pentrn Egipet, d-nul Lesseps da unele lămuriri privitoare
una
ditrumânduse satul visitatori se vor nfla nu
                                                                                                                                                                                            aţiuneî între Mediternnă şi Sahara alge rianfi şi se radicit se arate ceva pe chartfi
mnî în faţa a don? stabilimente care nnin- i(i. , . C).               it          *
duse in interesele lor vor specula lumea I             “ ^o00. preşedintele societăţei nn-
cnm le va pliîcea.
                                                                                                                                                                        maî de cât ’şî scoase sabia din teacă şi
   Adminisf ralia a •   ..        , i *"° *n^nse spre a se folosi de dânsa. Dar
   Administraţia domeninrilor chiar din erfldnml .onai„i - i ^  f „ ţ.A.
toamna        „ r- x ,        .      creatornl canalului de buez refusa politi
rZtliToo 7"                 pr,n               N" -«i            (hL„.
Biliu ZirfllT"' “ " “T- K"!*) ■“«> 0..1 fk,. ,i                   b„to
   \ p8Dtrn fo,niar0a nnei comune şi a- nu] d.Iuî Bo0rd      1
ceasta in nrma nnei cerinţe generale. Iată I n l« R„, , i ’ -      . ,
o idee lăudabilă. Dar de ce nn -’--I •     - Bour<lon’ >niprumntu-mi bas-
                                                                                                                                                                                                                             — D-le Bourdon
           . ,                  9a Poposi tonul d-tale.«
acest proect de urgenţă în cameră, eî ş’-a
dat precădere nnei asociaţii de speculanţi ?
  Dacă în adevăr guvernul se ocnpă du
binele pnblic trebne să grăbească forma- | SC1RI SOSITE CU POSTA DI» URMA
rea unei comune care 9ă poată alimenta
stabilimentele de băî, şi să fie sigur că a- I                          Ylen», 5 Martie,
tnnei vor fi destule propuneri de înfiinţări BupS 8c'r‘le sosite din maî multe părţi de stabilimente când ele vor avea destui I           ^'n M0*'*™ a declarat, că resbelnl
clienţi în comuna ce se va crea. Pănă a- | contra Knsiel este o datorie religionnră. atnncl să se menţie actualul sat pentru I                     ConsUntlaopole, 5 Martir
cei cu mnî puţine mijloace, şi la care tre- I Înainte de intrnuiren corpnrilor legini-bne să se gândească gnrernu căci cei bo- I toare a0 va pnblica nn manifestai Snlta
gaţi işi pot căuta sănătatea ori nnde.
   Primiţi vă rog domnule redactor, asigurarea osebitei mele consideraţii.
                                M. Gflorgeicu-
nulnî. Edhem Paşa va fi înlocuit cu Meh-med Rnşdi ori Djewlet Psşa.
                                                                                                                                                                                                                                                      Londra. 5 Martie.
   PREFECTURA JUDEŢULUI ILFOV
                                                                                                          Publicaţi une.
   Conform decisiunel onorabilului ConsiliB general nl acestui jndeţ prin care sala a-thenenlnl din locnlnl judeţinn a remss a se închiria de a dreptul de comitetul permanent, acesta prin inebeeren No, 590 a formulat condiţinnile următoare :
   I.   Orî-cine ar voi să ia sala athenenlni pentrn concerte saB seiate mnsicnle să se adreseze la comitetul permanent în locnlnl judeţinn strada Mihaî Vodă.
   II.  Costnl pentrn o seară este de Iei şese-zocî pe cari amaru ’I va vărsa la casieria judeţnluî şi va presanta Comitetului
recipisa spre a se da autorisnţiune pentrn deschidere sălei.
   IU.    Ecleragiol, aranjamentul şi curăţitul privesce pe amator.
   IV.    A dona zi dupe reprezentaţie va preda snln şi mobiliern in buuă stare.
   V. Amatorul va plăti uşierului Athene-uluî trei lei pentrn fie-care seară iară Intendentul va avea intrarea liberă pentrn a putea priveghea.
   Se publică dar nceate condiţinnl pentrn cnnoscinta amatorilor de a avea Sala A-theneulul.            Prefec, C. Ci,-cârlan.
                                              ANUNCIU
  ,TiWs, (lesmiiit-s ştirea, că IgnatiefT vn ■ 9e ',fln!lar0 un Pianu, calitate snperidră
călători la Londra- IgnatiefT se vn iiriâlni b*J"8 8on(1,VnnI- Amatorii a se adre-
, i, ■    oncira, iguaiien se ia intelni 18a )a adnnnistraţiunea acestui diar, Pala-
la Pana cu ŞuvalotT.                1 - ' ~  • -                v
| tnl ,Dacia*.
i
TIMPUL
                                                                                                                       1VE_A_ Gr-A-STZS1 U"I_i
                                                                                                     SE AFLA. IU HAI.F.A WOtjQSIOEI N° 20- VMS DE GRAND HDTEjJEMUV
                                                                                                                 CEL MULT INCA NUMAI II DILE
m bucuhesci si din districte
ari do transport a mărfel nfiMre, inapoindn-o in străinătate, ţi in VTO* M-,rl ar. sosit acuma, neam hotărât a mai )S*a filiala nfetrX in aerat ora» mc*
rele «rele ale sitnaţinrei actuale, am furat inoS o ,«nlncer,- !*** Reprezentantul Soclctiţe fabricai de Olandă fi Albituri.
<T DUPft SCApKMftNTUL DK 4'* CU PREŢUL KICSAT. uzină                                    R"r® d0 I,amo
....     ■    ' V* Căinase cn şnur da chilf. de tr. :i
                                                   V. 3 50 p. la 8 50 m. f. ,5 p. la y — ni. f.
y
*
urî
»
t
12     >    > n\* cur. alb* ...       *  0
l’ămlilrle şl garnituri tio masa
                                                                                                                                                                                                                                                 fr. H
38  do  coţi Pâuijft d« cam*  ....
80  »     »     »    »  copil . t . .
45 ,     , Olanii* de monte ....
58  ,     ,     > Beldie*............
60  ,     ,   PimJA do Olnnd* ....
60  ,     ,     »   •   Romb.........
<Jn ,    , Toilo batiste fine........
7 li .- i t:11roţi de lat...........
                                                                                                 Şervete eu feţe de mese
Pentru 8 por», do la 0 fini la 15 fr. cele mai fine
Diverse
1 Dur.. Ciorapi de Dame
   ,    de lin* . • •
   ,   de fildccosie .
bărbaţi de liuă . . .         . fildăcoss»
I
                                   > *
                                   ,   Peptm
                                                                                                                                                                                                                                                          1 Buc. Flanele
eu broderie vternrat*.
lurl pentru deiue, Manrhrl# |i gulere ru presuri iti c i nume I) broda*                     . .
    In tdte culorile, Şhw»1iirt lunci oe India |l l ,„r 6 «rraUta ea cea mal mare promptitudine.
CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEVISE
                                                                                                                          lluewwi, 23 Ftbruarit ÎS77.
                                                                                                                                     V A L O A li F, A
Oliliir. Rurale . IO11/o 1864 ,          ,      la sorţi
Iinpr. Oppenheim 8% 1866 Oblig. Domeniul ■■ 8'Vo 1871 ,         , cşilrlaBOrţl
   ,  Credit fonc Rur. 7°/o
   ,   Credit fone. Urban
Impr. Hun. Cap. 80*70 1875 Pensii (300) dobândii fr. 10 Acti LCai le fer.rom. 5'’/o 1863 ,* priorităţi 6"/0 l®68 Dacia O'* de Assig.
Act. (fr. 500)   8°/o 1871
Roinania C_1* de Assig-Act. (fr. 200)   8»/o 1873
Mandate..................
Impr. Municipala fr- 20 Act. 6nanciare RomAne8% CAile ferate Ottomane Act (fr. 40U)        S1’/»
Ronţ a ItomâBfc
                                                                                                                                        CCPOANK
Oblig. Rurale p.Octomb o.c. , Domeniul* . . . ■
   , Fonciare rurala , ,
   > Comunale . ♦ . •
                                                                                                                                         DEVI3E
Paris...........
Marseille . . . bv;ii’*i.rs . . ■ Anvftr* .... Lrf>ndra . • • *
     ■ şm il -.micii Hanihurţ . . . Amsterdam . • Vlona .... Borlin .... Lipsea .... Escompt . . • Lira Ottomarik. Galltonu austr. Agio c. Argint. ,
CercU Offerite Trecill 
                flout  
841/1 85         84    
      93               
      ---        ---   
      77       7 0;,/i 
      96         ---   
72»/4 731/j      73    
_     00       ---     
_     76       ---     
_     125      ---     
---   ---      ---     
---                    
  250 260      -       
50    00       -       
---            -       
      97         97    
               _       
                       
      9940     9940    
      9925       ---   
__    9925      9925   
    _            ---   
---   2502'A   2502 Va 
---   ---      ---     
---   ---              
---   ---      ---     
_     ---        ---   
---   ll2Vl    ---     
---   ---      ---     
---   ---      ---     
_     ---      ---     
---   ---      ---     
---                    
                                                                                                                                                                                                                        CURSUL TiENEI
                                                                                                                                                                                                                     7 Martie (9t. n.) 1877
Metalice....................
Naţionale....................
Renta iu anr ................
Loso
  ..............................
Acţiunile băncel................
Creditări.................... ^ f!
................................™ 6j
Obligaţiuni rurale ungare ...
      , temPţvar................1 - -0
      ,     transilvane
Argint în mărfuri . .
Dncatnl
                                                                                                                                                                                                                             71 00 113 30
                                                                                                                                                                                                                               5 90
Napoleonul................... 9 89
Marc 100.....................00 '•>
         CURSUL DEjBERLIN
         7 Martie (st. n.) 1817. Acţiunile căilor ferate române . Obligaţiunile române 6 0 „ . . Priorităţile căilor fer. rom. »° » . împrumutul Oppenheim . . •
Napoleonul..................
Vienn, termen scurt.........
         . lnng..............
12 40 50 — 50 25 84 90 16 '40 103 90 182 80
   FOSTUL CIRC
Direcţia D-luI J. D. Jonescu
                                                                   Astăijl ţi In fie-enre di
 REPRESENTATII TEATRALE
                                                                          eu
                                                                 PROGRAMA VARIATA ÎNCEPUTUL LA 8 ORE SERA.
C*»ad in Strada
nouă ţi Strada
De închiriat,
Academii No. 20, doritorii se vor adresa Calea Mogoşoieî No. 101.
                                                                                                               I MANIT Ate A
                                                                                                           Societate Mutuală de Bine-Facere
                 B rureset,
   Se aduce îa cunoscinţn d-lor Friseri şi Palurierî, de utf ce naţionalitate şi din (6tă ţera , celor ce vor voi a face parte ; cum că o asemenea Societate s'a constituit în scopnl mal sns indicat.
   Sânt invitaţi acel d-niî care vor fi dispuţi ai da concursul necesar, pentrn susţinerea scopului propus, şi caro se va putea vedea diu Statutele deja iu circulaţiune. Se va putea face cuvenita cerere de in-scriere, la biuroul central , care se întru-nesoc, în fie crre Lnnî la ora 8 sera la Hotel de France. localul provisorirt.
   D-uii din provincie se pot. adresa prin poşte către Preşedintele seu Secretarii Societăţii.
                                                                                                             Preşedinte. Paul N. Ardelenu.
                 Secretar, C. Petit.
                                               La Exposiţia din Philadelphia 1876 s’a premiat cu Medalia şi Diploma de ondre (cea mai mare distincţiune)
                                                   E.A.TT IDIE COLOCa-ISJ-E
                                                                    DF
 3 ai a a a as a 11 a*’ a aa a a a
                                                              Place Jtiliers No. 4
                                                          COf^OGME la
              0                    - '  . Nrw-
                                                                                                                                  1873 51 Sânt-
A mal Ist premiat _penTru»iiperu>nti^.a^6lJ*urmAt6rj^eE^po*iţîl:                                                                                         1
York 1853, Lnrdru 1882, Oporto 1865, Cordoba (llenub, Ar-ent.) 1871,
Jaao (Chil!) 1875. — Deposit penlru vemjare cu ridicata le D-n. :
                                       AFFEXj &c c-"i0-
                                     liucurcscl, Strada Covaci No. 1. De vamjare ir detail la toţi Parfumeri şi DrOfiiştl buni.
                     Recomandate de toţi medici Europei, sunt re-tivadele dupe un sistem englez ast-fel numite „Water Closette.“
                       Dupe nenumfirate încercări destul de dificile, am reuşitanrangiaasemenearetirade cu re-servoire de apă, încheiate hermetic, pentru oprirea orl-cărul miros desagrea-bil. şi ale confecţiona cu totul gata pentru orl-ce loc, ast-fel ca fie-cine să le piită aşeija; mal ales celor din provincie li-se oferă prin sistemul med un mijloc forte uşor de a şi-le procura unde vor voi.
   Preţurile se urată îndată dupe trătarea mâsurel. qualitâţel lemnului şi mărimel maşinel.
   In comun preţurile sunt de la Franci 120 pănă la
                                         MARCUS LITTMAN.
                                 Fabrică ic Water -Chsette hermitice i _‘24_Bucurcscl, calea Mogoşdcl No. 28.
300.
   Un professeur de langues habitant Bu-carest depuis 32 uns, untrefois gnvernear dans plnsieurs nmisons distinguces, deşire de troiiTcr nu plucemcnt dans quelqae familie distinguee â Bucurest un y donnant tous le jours deux heures d’enscignement de franţais, d'allemand et de caligraphie, il demunde â titre de recompense:      ,loge-
mont immeuble et tontes Ies coinmoditcs de la muison hormis le blancliissage pour lui et son epoase.•
   Monsenr Nicolas Butculesco et Madame B. son (jponsp, out bien voulu dans lenr extrâme bionveillnnce accorder un sollici-tenr leurs recommandations et renseigne-mens â tonte demande y faite.
   L"s condiţiona d’nrrangements peuveut etro stipulees deja .d’aujourdhui'entre Ies contractanta car Ies circonstances dn solli-citcur l’exigent absolument, qne pour regler lâ-dessns ses mesnres, son plncement uit lieu ,un plus tnrd4 le l6u Marş. Vonlant traiter pour l’arrangement de cette affaire, ou pcut s’udresser anssi directement: Calea Şerbau Vodă No. 135.        394,5-3.
De închiriat,"
grajd de patra cai, şopron de trei trăsuri, o odaie şi o cninie, independenţe şi pod de fân: Catnl de jos, Strada Scaunele No. 40, casaGeorge Costaforu. Doritorii să se adrese/.e cbiur în ncele case. Contractul de închiriere se p6te face de neam şefi de la St. Gcjrge anal curent. 401—6.
GRĂDINA
             V "^T a mea cu duoă intrări A-bsxx ţn calea Vacăresci-lor, No. 151 şi in strada Triumfului, având pomi roditori, vie, trandnfirl, eâcăije ţi nn pogon de fragi, domnii doritorii a o închiria pentru rodire »eQ petreceri, pe trei şed cinci anii, se vor arăta la locuinţa mea calea Văcăresc! No. 151 d« la orele 6 pâue la 12.
                                                                                                                                                                                                                           Locot.-Colonel, D Pappazoglu.
                            No. 400-8.
A4
MliiM
    DE ÎNCHIRIAT^
            cn preţnri moderate •
  Apartamente, Pnlv&lie şi Localul
                                         CE’LÎI OCCUPĂ BANCA DE BUCURESCl
                                                 in
PALATUL0 „I)ACIA“
                                               precum şi mi
                                    APARTAMENT IN FOSTA CASA R E S C II in faţa teatrului naţional
                                       Informaliuni Ici Direcţiunea Societăţii *DACI/i
                                                                                 Aă apărut In Iaşi
ALMANAH MUSICAL
                                                                                        de
  TEODOR T. BURADA
pe 1877 (annl al 111-lea), cuprinzând mai mnlte figuri de diferite instrumente de mu-sică aflate iu ns la poporul român, precum şi diferite arii de (lanţ naţionale, a-runjate pentrn piuno.
  Lu finele almanahului se află ,Elena horă pentru piano de antore.
  De venţlare la tote librăriele.
Vinuri negre, roşii şi
cj 1 Vqp vechi şi noul in butoe, de ven-aiMO, ^are la sub-semnatul, Strada Co»-
  Noul şi cel mal mare magasde în in-călţăminte peutru bărbaţi, dame şi copil sub firma:
SAL. WFJSERMAN
                                                                         La Vultur, strada Carol /. No. 6-
  Sub-semnatul am onore a aduce Ia cn-noscinţa onor. P. T. Public, că nro aranjat în sns-<Jisnl magazin un bogat asortiment de tot felul de încălţăminte Fng-ros şi Fn ditai/, atât in ceea ce privesce gheţărie, cismărie de lncs şi de tot felul, cât şi şoşoni şi galoşi francese şi germane, din fabricile ceh mat renumite in Europa. Preţurile mal eftine de cât ori nude. — Fac plecata mea invitaţinne tntulor d-lor cnm-perătorî şi rog a mg onora cn visitele d-lor spre a se informa atât de fina cualitnte a mărfurilor cât şi de eftiuătatea preţurilor.
                 Cn stimă
            Sal. Weiserman.
    a;w m s
  DUO?) PRVVALlI din casele d-lnl Gre «eiun, vis-â-vis de Grand liotei de Bulevard, sunt de închiriat de la Sf. Gheorghie viitor. — Pentrn informaţiuni a so adresa la ningasinul d-lor Alb. & -los. Grunbaum, tot in casele d-lnl Grecennu, in r olţnl Bulevardului.
S05  6.
    român, M aflministrator, ş
practice in termen de 20 anii in agricu tură, doresce a se angaja ca administrator la verî-un proprietar de moşii. Doritor;! să bine-voiască a se ndresa la Tipografia Thiel
k Wew».
De arendat, ÎXi1 Siva111
arendedă de la St. Gheorghie 1877. Dori-ritorii se vor adresa la D-ni N. Bourki, Calea Mogoşoaî No. 174. ^ ^ ^
403.
5 p   la y   --- ni. f. 
6 50  •  12        •  • 
3 --- •  7     --- ,  • 
7 --- •  15    --- t  V 
3 -   •  fi    --- ,  • 
5 50  •  1"    --- ,  • 
î n                     
2 ---                   
. fr. 5  60   p. fr.  8 
      6  50     »     0 
      9  ---    t    15 
Tipografia Thml * T.Veiae Palatul .Dacia*
ma, No. b nul negru litate.
   No. 406,-3.
                                                                                                                                                                                                            Se recomandă in special vi-vechin de cea mal bnnă qua-
*• Mtnolescu.
De arendat,
   Vâlcea, având, pe lângă cele-l-alte cali-tăţî, pi ste 1000 pogone de arătură în lunca Oltului. Doritorii se vor adresa tn Bncn-rescî la d-nn N. I. Lnhovary, iar la Rim-nicn-Vâlci la d-nn C. I. Lahovarv.
No. 404-1.
ANUNCIU
   13* Docloru Russo specialist de 20 ani pentrn bolele secrete şi bolele de femei, nnunţă, că orele de consultaţie sunt dimi-neţa de la 3 pâne la 10, şi de 1-3 dupe anieijB.
                                                                                                                                                                                                                                                Strrda Stavropoleos No. 3.
   No. 503—6. (Piaţa Conittmtin-Vodâ).
De închiriat şi de ren-
fl fl Pd *RFeI“ ca No. 206 din Strada Udl C, Mogoş6ieî, alături cu D-nu Adolf l.antacuzino, avend sus opt camere cn ss-lon, jos patru odăi, pivniţă boltită şi căr-bnnărie; iar în curto grajd de (Jece cai, şi şopron de cinei trăsuri, cn bucătărie, spălătorie şi duoă camere pentru servitori. Amatorii se vor adresa, tn orl-ce <ji, la D-ua Măria Cociubey , pene la ora doue dupe amiadi, Strada Frum6să No. 12.
                      No. 604-6.
fin îripliirinf i" 1 1           ‘ ma^
I/t; xllvllll Idit, mnlţlanf, Casele din Strada Scannilor No 33 avend peste tot şeaso încăperi una bucătărie, două piv-niţî, osebit grajd, şopron, puţ In curte.
   A se adresa la proprietarul lor D. Ştefan Stefănescn, în cancelaria Antreprireî Im-positnlni spirtoselor (Hotel Hillel).
De Veujare,
parte din întregul trupă de moşiă iu hotarul Sălcuţa - Sulari, plnsa Dumbrăvii, districtul Doljin. Amatorii să se adreseze în Bncureşcî Strada Scaunele, No. 47.
                  No. 476,-8.
Să, arend^dăîg^MoJia"Para pa din Prahova, lingă gările Mizil şi Albeşti, doritorii se vor adresa chiar la Moşi* la proprietar, sgă în Strada Crinului No. 15, Suburbia Bitiştea.
  No. 402.              3—3 (J.
                                                                                                                                                                                                                       care cunâsce i bine şi a practicat mai înalţi ani studiele programului liceal, doresce a preda lecţiunl particulare.
  A să adresa la admenistraţiunea acestui ijiar, Palatul >Dacia*.
                                                        BIBLIOGRAFIA
 A eşit de sub tipar la Librăria Socec şi C-nia:
                                                         ISTORIA
ARCHEOLOGIEI
                                                    Curs pnblic ţJuntJa facultatea (le litere di" BueuroscI
                                                              de
                                                        A |. ODOBESCU X.
 ANTIC1TATSH SI RENASCEREU
[Jn frumos volum în 8°, de 768 pagine.
                                                       Preţul 12 LoI 50 bani.
cualitatea cea mal buuă numai tufan şi fag tăiat şi adus la domioilifl ou 76 FR- STBNJEM U Xj la magasia de lemne a laî Lessel, lingă nn Tergovişte, vis-â-vis de fabrica tutunurilor Comăinjile se priimesc şi la fypograha Thiel & Weisa, palate1 Dacia. 314-5-0.