Nr. 44. JOI 24 FEBUUARE. ANUL II. — 1877. . BONAMEJSITELB i> an . . pe 0 luni ? 8 lnnl IN TOATA ROMAKU: IN STRAfNATiU: Ii. n. ** Pf an /mia i l'e pai II Go 1NSKKTIUNI SI KKCLAMK: □ia d» 30 lit*r* petit. P^i"» IV, > Uni l'e pagina III, 80 Uni, pe pap"» H.îlel noi Reclame î 1*1 noi linia. Un numflr In Capitali 10 bani. TIMPII K.SF. !N TOATK ZILKLE OK MTOIU) UIUTIOUL UKDACŢIEI Şl ADMINISTRAŢIEI : PALATUL » DACIA." AN TJJST CITJPtI Sr uri mc*. in ctr&inAtntf: La D-nii ttein & Vogler in Vicnna, Walfitchtfuv io. A. OpjKlik in Vienna, 8iul>**nl>a»Un î ; Jiudol Moise in Vi^nno , S^ilmUtto 2; Vincint llrdicka n Vi (in na, TeinfalUtrain* 17 ; VUHipp Ijob in Vi (An na, K»ch cub ac h goane II; X*. lung d Comp. in Poţta şi Ilavas-lMffiU liuUieT d Comp. în Pari». ticrisorl nefrancot* nu n* priinenc. Articolele Republicate «« vor arde. Un numir In Districte 15 bani. BULETIN TELEGRAFIC Sar vioiul privai al .TIMPULUI.1 (Agenţia II&vm). Belgrad. 6 Martie. /tarul afinii^ pe lângă 'proclnnmt"'ne4 principelui Milan, publică şi nn Jecrel, prorogând până In 1 lunifi termenul sciiden-ţeF înscrisurilor «le schimb. Paris. 6 Martie Geueralul IgnatiefTeste nşteptat aci asta- K seară. Vaschington, 5 Martie. Un mesagia al J-Inî Hayes felicit» pe <1. Graut ca a recurs In tribnnnlnl arbitrar pentru a stabili cărui» din cei doî candidaţi aparţine majoritatea. D. Hayes speră că acest csemplu va fi urmat şi de e.de-1'alte naţiuni. Constantinopol, 6 Martie seara. Poarta pare că se opnne la unele punc-| tnrl coprinse în cererile formulate de dele-I gaţil Muntenegreni. Mâine consiliat de miniştri se va întruni pentru a se ocnpa de această ces-tiune. Berlin, 6 Martie, seara. .Naţional Zeitung* află din sorgintă an-tentică că Generalul Ignatieff a zis : .Opininnea care prevalează la Peters-burg este cu Poarta nn va avea recurs la arme şi că va acorda concesiunile ce i se cer; căci marchisol de Salisbnry a distru toate speri.nţele ce avea Poarta de a gă si o aliată în Britaaiu-Mnre. ,Totu-şî evenimentele ce se pot produce la Constantinopol snnt de natură a dejuca ori ce fel de calcnl. .Rusia este dispusă a face tot ce-I va sta prin pntinţă spre a evita resbelnl ; dar dăcă resbelul ar isbucni, Russia ’l va susţine cu energiă, şi speră că cele-l-alte puteri vor observa iu favârea el o neutralitate bine-voit6re. Paris. 6 Martie. Contele de Cbambord, priimind pe delegaţii trimişi pe lângă densul» de către partidul legitimist din Marsilia, a . Brătianu sfi 'încredinţarea acestui portofoliu în mânele d-lul I). Studza. a fost sa-utată cu bucurie de către publicul financiar, de către toţi acel ale căror interese se află direct lovite de criza care băntue financele Statului. Incapacitatea cu care d. I. Iîră-tianu a condus interesele fiscului In curs de zece luni, Înspăimânta din ce In ce mal tare publicul. In căt chemarea d-lul L). Studrza spre a ’l înlocui, s’a părut tutulor o speranţă de măntuire. Programul financiar rostit de d. Sturdza In Senat, com-petinţa financiară de care acest june ministru a voit a da atăta probă prin recentele sale publicnţiunl şi discursurile ce a ţinut lu sinul corpurilor Legiuitoare In materii de finance, puse In paralel cu slăbiciunea complectă de care d. I. Bră-tianu a dat la rlndul săfi atătea probe In administrarea financelor, ad făcut ca chemarea d-lul D. Sturdza In capul acestui minister să fie, precum am zice, bine primită : fie care şa simţit resuflarea sa mul uşure, ne mal având a purta ca o piatră pe piept inepţia financiară a d-lul I. Brătianu şi toţi ad sperat că se va începe In fine şi măcar la ultima oară o lucrare serioasă, energică şi sistematică care să oprească răul ajuns la culme. Mare ne-a fost Insă surprinderea; căci această laborioasă reconstituire a Cabinetului a fost de o dată ameninţată a se preface In o nouă mistificaţiune! Noul ministru de fi-nance nu avuse încă timpul de a lua alte măsuri de căt aceea a suspendării plăţilor pentru 15 zile la toate casele publice, şi să răspăndea deja sgomotul unei noul crize ministeriale, prin retragerea din cabinet a miniştrilor Sturdza şi Câm-pineanu. Se asigură că ar fi urmat neînţelegeri In cabinet asupra măsurilor propuse de ministerul de fi- nance. Aceasta nu o credem, căci cum se poate ca oameni serioşi ca dd. Sturdza şi Cămpinennu să fi intrat în cabinetul Brătianu fără ca el să ti preeisRt condiţiile cu care intrad, fără 00 trupe iregulare. Artileria dispune de 160 de tunuri de linie şi 200 tunuri pentru fortificaţiunl. Cea mal bună dintre toate e însă artileria de munte. Englitera. De cănd s'a deschis parlamentul engles şi se urmează discuţiunile In chestiunea orientală, scrie un corespondent al ziarului „Allg. Ztng." oratorii şi agitatorii meeting-urilor, care aşteptai! cu nerăbdare deschiderea parlamentului, se văd siliţi a se pune in defensivă. Meeting-urile erau fără îndoială es-presia ideiloră umanitare ale poporului engles ; ele nu eraft espresia politicei engleseştl. Tocmai pentru aceea Cabinetul Torylor a reuşit cu politica sa turcofilă. Agitaţiunile contra Turciei. începute cu ocasiunea cruzimilor din Bulgaria, nu putea să producă un efect statornic, de oare-ce nu este nici un membru al partidului Tory, care nu ar condamna aceste cruzimi şi prin urmare ele nu sunt un punct de discuţiune. Publicaţiunile din cartea albastră ue-aft încredinţat, că atacurile d-lul Gladstone contra guvernului actual eraft lipsite de temeift. Cu toate însă, că ambele partide condamnă pe Turci îndată ce interesele positive ale Engliterel sunt angajate, d-nul Gladstone nu poate de căt să adruiţă politica adversarilor săi. Francia. In Cameră s’a Împărţit textul cerere! Procurorului general Leffemberg privitoare la urmărirea lui Paul de Cassagnac. — Articolul Incriminat sa publicat în „Pay.“ Estragem din acest articol următoarele pasagie dinastice : „Că republica Îşi calcă programele, şl calcă promisiunile, că e lipsită de onestitate In alegeri, de imparţialitate, de pudoare chiar, toate acestea sunt lucruri obicinuite, care nu ne surprind. Suntem datori a lupta pentru onoarea stindardului, pentru convingerile noastre, pentru interesele societăţel, suntem datori a lupta chiar şi dacă ar trebui să o facem din ură contra republicel. Pentru noi d-nul du Demaine nu era cam-biolatul unul regim, nu al unei dinastii, ci candidatul unul regim, nu al unei dinastii, ci candidatul oamenilor oneşti, care se luptă contra bandiţilor.1 SE3ST ATTTLi Şedinţa de la 18 Februarie 1877. (Urmare). D. Cămărăşeseu. Cer cuvâutul in cestiu-ne personală. D. Lungeauu. Susţine că raportul nu conchide pentru invalidare ci arată numai ire-cari neregularităţî. D. Cămărăşoscu.... D. Leca. Ve rog, d-le preşedinte, opriţi’1 de a mal face personalităţi. D. V. Preşedinte. Ce să’I fac, d-lor, dacă d-sn care e quostore nu îuţelego că un ne interesează do loc animosităţile d-sale per-sonnle. D. Lungeanu. Asta probează că ’ml plătesc bine datoriile şi când vorbesc ast-fel de d. Cămărăşeseu ’inî plătesc o datorie sântă. D-sa revenind la cestiune, zice că alegerea s’a făcut bine şi conchide peutrn validarea el. D. Drosso susţine asemenea validarea. D. Cogălniccanu. Vă declar mal ânteiii că ceea ce am crezut la Aprilie trecut aceea crez şi acnm şi prin urmare voi combate această alegere. Alegerea oste vicioasa din mal ruulto puncte de vedere. D-sa intră in discuţiune asupra alegere!, după co probează viclositatea eî, conchide ca de şi d. Antonidi este un om de bine, a fost secretar al consiliului de miniştri, şi primar al capitalei laşi, insă să se invnlide-zo mal cu seamă pentru ca sa vaza şi pe partida din care d-sa face parte, partida de la Mazur l’aşa, cum efectuează alegerile. Voesc să se sfarme alegerea pentru ca să vedem pe mari aceştia dascăli cari domina in Moldova, fiind mal toţi iu deosebite funcţiuni, dacă vor avea curagiul şi acum să intioducă iu alegeri bande de sergenţi, cum ntt făcut la ultimele alegeri comunale, pentru care prefectul a r- clamat ministrului contra şefului de sergenţi şi n fost destituit. Se pnne la vot conclusiunilo raportului şi se adoptă cu 20 voturi contra a 7. D. Cămări şeseu în cestiune personală, invită pe d. Lungeanu să se ducă în cancelarie să citească raportul d-seale relativ la mal multe alegeri şi să se convingă că le-a combătut în cunoscinţă de causă. D-sa de aceea susţine ca nlegerile să fie făcnte fără ingerinţe, căci nu voesce să se introducă în Senat oameni aleşi cum a fost d. Lungeanu la liuz.Sil. D. V. Preşedinte. D-lor senntorl, dacă credeţi că Senatul este o arenă de luptă intre d. Lungeanu şi Cămărăşeseu atunci vo rog să le daţi în tot-d’auua curentul cn să converseze. Voci. închiderea incidentului. D. Lnngeanu. Cer cuvântul. D. V. Preşedinte. Nu’l pot da. Senatul nu vi’l acordă. D. Lungeanu. Acum se constată afecţiunea d-tale pentru d. Cămărăşeseu. D. V. Preşedinte. Se poate. Nu e treaba d-tale. Incidentul se declară închis. D. Orleanu. Desvoltă iuterpelarea d-sale relativă la linia de fer proiectată intre Mărăşeştî şi Focşani. D-sa zice că s’a proiectat a sa nni acest oraş cu linia principală la Mărăşeştî. Fiiud-că îusă distanţa era numai de 18 kilometre, concesionari nu aă voit a lua întreprinderea de cât dacă se va prelungi linia şi de la Focşani înainte până la BuzSfi. S’a studiat această linie, s’a făcuUproiectul, cu toate astea vede că nu s’a făcut, nici o urmare. întreabă dară pe d. ministru îu ce stare este cestiunea. D. Ministru, recunoasce importanţr n-cestel linii şi promite că se va ocupa; insă d’o-camdată nu este timpul iu crisa in care ne aflăm. D. Orleanu. Se declară mulţumit cu acest răspuns. D. Cogălniceauu. Pledează asemenea pentru construirea acestei linii cât s’ar putea mal urgent. Din punctul da vedero istoric această linie era trasă în inima fie-căruî Român, pentru că cn drept cuvent, linia Iaşl-Focşanî-Itiinnic -Buzău-Bucurescî, se numea linia unire! ; din punotnl de vedere strategic est* asemenea cea mal bine concepută; îu fine din punctul de vedere economic utilitatea el este probata în fiecare iarnă, căci in tot-d’auua. pe linia de ustă-zl de pe Dunăre, cu zăpada se îu-trernpo comunicaţia. D. Ministru de lucrări publice, promite câ se va ocupa cât mal curând cu acostă cestiune, insă repetă in limitele budgetului. D. Apostoleanu, propune o moţiune în acest sena, care se adoptă de Senat. Orele fiind înaintate şedinţa oste ridicată şi se annnţă cea viitoaro pentru a doua zi, Sâmbătă. Şedinţa de SJmbă/il 10 Fevruarie 1 377. Preşedinţa d-luî M. Cogălniceauu. Şedinţa se deschide la 2 ore cu 37 d.d. Senatori presenţî. Se ia iu discuţiune proiectul de lege pentru urmăriri asupra căruia se amânase dis-cuţiunea laăroî in consideraţie dintr’o şedinţa precedentă. D. Leca. Susţine luarea în considerare. Proectul în discuţiune prescrie aceleaşi mijloace de urmărire ca cel vechiil, numai se scurtează termenul de plata. Nu trebue să ne dăm înlături de a urmări cu toată rigoarea pe oamenii răi de plată în contra aurora numai se îndreptoază proiectul de lege. Cerem cu toţii ca Statul să ’şl împlinească angnjamentele, să facă regulat plăţile şi apoi nu voim să’î asignrăm mijloace ca să’şî strângă banii ce i se dato-resce ? Sunt arendaşi cari stai! mal bine decât proprietarii şi tot nu voesc să ’şi împlinească dărilo către fisc. Creditul Statului o sdruncinat şi el nu se poate restabili de cât cu asemenea măsuri, şi numai ast-fel cu creditul ridicat vom putea fi prenumăraţi in concertul statelor civili-sate. D. Cogălniceauu. Se zice că projectul acesta este foarte apăsător pentru săraci ; nu se poate tăgădui insă importanţa şi utilitatea lui, mal cu seamă în ceea ce pri-vesce pe bogaţi. Cer dară a se lua in considerare, şi la discuţiunea pe articole vom nigriji a’l micşora asprimea in ceea ce pri-vesce pe săraci de care şi eă mă interesez. Se puue la vot luarea în consideraţiune şi se primesce. Cele d ânteiii 1 articole se primesc fără modificare. Asupra art. 4 d. Bosianu ia cuvântul şi cere a se suprima aliniatul 3. Acest aliniat prevede că sătenii să fie urmăriţi chiar când el ar fi contractat cn nrendaşiî sâă proprietarii pentru a le plaţi contribuţiile in schimbul munceî lor, dâcă se va dovedi că aceşti proprietari sâă areudaşî sunt nc-solvabilî. Această disposiţiuue este ceva neauzit. Un sătean se angajiază cu nn arendaş ca sâ’I muncească însă nu’şî înde-plinesce obligaţiunea, cum se întâmplă foarte des, şi cu toate astea e destul ca acest om, de rea credinţă 6ă probeze că are un contract cu arendaşul, pentru ca acesta să fie urmărit de şi nu are nimic in schimbul banilor ce plătesce. D. Lecca zice că arendaşul este asigurat de munca săteanului prin legea poliţiei rurale şi prin urmare trebue să se facă şi o lege care să vie favoarea sătenilor. D. Apostoleanu combate aliniatul tot pentru motivele espuse de D. Bozianu şi propune amendament ca arendaşul sad proprietarul să nu fie urmărit de cât când se va proba că săteanul şi a îndeplinit munca. D. Ministru de fiuance. Acest aliniat l’am făcut pentru a evita un inconvenient al legel actuale. Când perceptorul să duce să împlinească coutribuţiuuea, începe a se preumbla de la arendaş până la sătean ; unul îî spune că săteanul nu şi a făcut munca şi cel d’al doilea ’l trămite la arendaş peutru că a contractat cu densul ca să ’i plătească coutribuţiuuea. Afară de aceasta iuvoelile agricole se fac iarna şi munca vara aşa că Statul n’ar putea in-cusa nimic îu prima jumătate a anului. D. Bosiauu, susţine din nou suprimareu aliniatului mal cu seamă că este şi în defavoarea săteanului, cuci arendaşul ştiin-du-se nmeninţat de perceptor va întrebuinţa toate mijloacele pentru ca săteanul să’şî îndepliuească obligaţiunea. Se dă citire amendamentului d-lul A-postoleauu pe care d-sa ’l susţine cu noi orgii mente. D. Deşliu, în chestiune de regulament, 4ice că discuţiunea nu se urmează cum trebue. D. Lecca Combate amendamentul şi susţine că e bine să se facă şi o lege îu favoarea sătenilor cari sunt mai ignoranţi şi prin urmare mal slnbî, pe câtă vreme arendaşii fiind oameni inteligenţi sciu a şl apăra interesele. D. Giani. Susţine aliniatul din project, pentru motiv că convenţiunea prin care arendaşul se obligă vis-a-vis de satean, se face fără condiţiunea esecutareî munceî; prin urmare nu e drept, pentru a combate legea, ca să presupunem un ce care nu este stipulat în convenţiuue. Comitetul delegaţilor cousultându-se, declară prin d. raportor Manolescu că a primit amendamentul d-luî Bosiauu de a se suprima aliniatul D. General Florescu. Zice ca a se admite acest aliniat ar fi a se introduce din noă claca. D. Cogălniceauu. D-lor, să votam a-mendameutul d-luî Bosianu şi să’l privim ca o protestare in contra posiţiel creata ţăranilor români prin legea tocmelelor agricole. Prin această lege ţărnnul nu numai că nu mal este proprietar, dara nici chiar clăcaşî; atl devenit ceva mal îăă, aă devenit servi ca Ţiganii de mal nainte. Să ne grăbim dară, îu orl-ce ocasiune, a sfărâma legăturile barbare ce s’att inte-meiat priu legea tocmelelor agricole. D. Ministru de fiuance, declară că in urma acestor esplicaţiuul, primesce suprimarea aliuiatulnî, care puuânduse la vot se adoptă. Art. C şi 7 se primesc nemodificate. Se dă citiro art. 8 care deelară pe Stat creditore privilegiat înaintea tutnlor celor alţi creditori al unul contribuabil. D. Apostoleanu, Art. 1025 din Cod. Civ. nu recunoasce Statului privilegiul înaintea celor de al treilea. Legea ce se face este dară escepţională derogând 1* dreptul comun. Cu toate astea mie ’ml place acest priviiegiă, însă numai in limitele articolului 1025; voesc să zic ca să nu se primeze şi drepturile particularilor, contracta- te prin inscripţinuî ipotecare înaintea drepturilor statului. D. Lecca. Susţine amendamentul d-lul Apostoleann. D. Bozianu. Un principia fundamental de economie politică este că contribuţiu-nea este datorită de venit eară nu de fond. Este nedrept dară ca Statal să aibă privilegiu şi asupra imobilelor peutrn împlinirea contribnţiunilor. De aceea D-sa propune ştergerea din proiect a cuvântului ‘imobile., D. Ministru de finance declară că primesce amendamentul d-luî Apostoleanu îusă respinge pe al d-luî Bosianu, fiind-că chiar D-sa violează principiul ecouomic dea nu se urmări fondul, de oare-ce primesce a se urmări averea mobilă peutru împlinirea contribuţiuneî, şi averea mobilă nu este nici de cum un venit ci tot un fond. D. Apostoleanu susţine amondamentul d-lui Bosianu. Se consulta comitetul delegaţilor asupra amendamentului, şi D. Raportor declară că s’a primit. Principiale Dimitrie Ghica. Zice că această lege a fost făcută cu privire \a greaua situaţiune în care ne aflăm. Casa Statului e goală, toţi suferim şi toţi trebue să luăm măsurile celo mal energice peutrn a o nmplea. Nu admit dară nici un amendament şi nici o rostricţiune care ar anihila eficacitatea acestei legi. D. M. Cogălniceanu combate art. din project. D-sa zice că nn este bine a se vinde casele acelor mici proprietari cari aă păstrat această ţară, şi a se lăsa astfel văduvele şi copil lor pe drumuri; nu ne trebue legi draconiaue căci şi cu urna nitatea ajungem la acelaşi scop. D-sa propune ca mijloc, de a se închiria casele debitorilor, aşa că venitul va servi pentru plata datorielor şi casa va fi conservată proprietarilor. Princ. Dini. Ghica. Şi eS sunt poate ma mult ca d. Cogălniceanu, pentru apărarea^ orfanilor, căci d-le Cogălnicene, eă sunt părintele lor, şi eă am obiceiă să adun copil pe cari ’l faceţi d-roastră (ilaritate). Scopnl acestei legi insă nu se îndreptează nnnnî îu contra lor, ci mal cu seamă in contra acelor domni cari posed palate şi nu vor să’şl plătească datoriile şi pe aceştia nu trebue să’I punem sub scutul orfanilor şi al văduvilor. Convin dară să se îndulcească legea peutru săraci, însă pentru cel alţi să se lase toată severitatea. D. ministru de finance. A apăra pe văduve nu este cel mul bun act de umanitate; prima lege umanitară este a’şî plăti datoriele. Noi până acum nu am făcut de cât am cheltuit şi acum când trebue să plătim se iuţelege că ne vine greă. Admi-ţendu-se legea cum voesce d-nu Cogălniceanu, am face-o mal rea ca cea vechiă care este iu vigoare aproape de 15 ani, căci prin aceasta deja se prevedea urmărirea imobilelor peutru plata de contribu-ţiunl. Apoi tocmai îu timpurile de faţă să ne gândim a face acte de umnnitate cănd ţeara se sbuciumă sub greutăţile financiare? Deacă voim să scăpăm sitna-ţiunea trebue eă ne obicinuim a cheltui mal puţin şi ma! biuo ; de aceea vâ rog a primi acest articol care nu este de cât o reproducţiuue a legel vechi. Orele fiind înaintate, şedinţa este ridicată, anunciându-se cea viitoare pe Luni. CAMERA Şedinţa de Dumtneeă, 20 fe;-nurie 1877. Se deschide la 1 jum. p. m- ®ub preşe-dinţa d-luî C. A. Rose»'. fiind presenţî 78 d-nl deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile ordinare. (Dialoguri). D. Preşedinte: Este o reclaraaţiuue fort» im por Unt;! de e vi se comunica, v? rog tăcere ! (Dialogurile nrmeRza). D Preşedinte. D-le Maniu vă rog a permite Adunării Bă asculte comunicările ! P. V. Maniu. Rog pe d. preşedinte să facă pe d. Stătescu a’ml libera locul! (ilaritate). D. Stătescu persistă in fotoliul domnului Maniu). D. Maniu: Eă nu invidiez locul d-lnl Stătescu ! D. Preşedinte : Suspend şedinţa până ce d. Maniu va face linişte I (zgomot). D. Maniu îşi ocupă locul după cedarea d-luî Stătescu. O voce: D. Maniu şi-a luat locul ! Se citesce reclnmaţia d-lor Bobeira şi Miclescn pentru insulta ce li s’ar I adu. la trib de Botoşani. TIMPUL Voci: Cine scie dncî n’ail nieritat’o ! D. Col. Gherghel observă că asemenea fapte na se pot trece ca vederea, căci este vorba do doi deputaţi! Se cere închiderea discuţii. D. Cern&tescti este contra închiderii dis-cuţiunn până ce Adnnarea nu ia o hotarire. Reclamanţii sont deputaţi Inninte de toate. D. Col. Gherghel. O să ajungem ta ne tragă şi palme 1 Mie n’o să mi se întâmple, ci tocmai celor cari trec cu uşurinţă peste acest fapt! Eă le-aş arăta cnnd ar fi vorba ! D. ministru justiţii zice că şi d-sa a primit o telegramă do la acel domni şi a însărcinat pe procuror a cerceta faptul. Se închide incidentul. D. Furculescu amintesse că a anunţat mal multe interpelări, şi pănă acum nu i s'ab presontat nici actele cerute. Constatând acensta roagă ca biuroul se intervină spre satisfacerea cererii d-sale. D. L. Steria anunţă d-lnl mini*, de res-bel o interpelare: cum d. col. Lahovary ia două snlarie pe când col. Logadi i s’a cerut să ristitue solda ce a luat când a fost prefect in Doljin. D. Mărgăritescn annnţă o interpelare d-lul minis. de resbel in privinţa nrestăril d-luî Căp. Christodoreseu. D. C. Fleva cere a i se comunica netele relative la cheinl de Brăila, pentru care a anunţat o intepelare. — Se ia act de cerere. Se continuă desbaterea legii electorale. Se suspendă şedinţa, Comisiunea având a se consulta asupra amand. d-luî Dimnn-eea şi d. Cantili etc. La redeschidere se citesce art. 152 compus din mal multe a-mand. fnsionate, ceea ce suscită o discu-ţiune în cestinne de regulnment, la care ia parte d. Stătescu, Blaremberg, Manin, Giani. Se închide discuţinnea şi puindu-se la vot amand. d-luî Stătescn, Fnsea etc. se resping, fiind contopite în cel adus in urni? de Comisiuue. D. Blaremberg citesce acest lung amendament. D. E. Stătescu. Acenstn e calamitate ce spnl d-ta ! D. Blaremberg. Luam resp unde rea acestei calamităţi! (Terminându-se lectura, a-mand. se pune la vot şi se primesce.) D. Cantili. Mare majoritate, cn toată calamitatea ! D Dimancea propune ca cel contestaţi să nu poată vota de cât îu urma unei sentinţe definitive. D. Cantili susţine ca sentinţa trib. in contra caria nu a'a recurs, să se considere ca definitivă. D. Stătescu zice că in mnteriă electorală nu e recurs ci apel la Curtea de Ca-saţiune. Contestatul la tribunal negreşit nu poate vota până nu se vede resultatul recursului. D. Blaremberg citesce amend. săă după care faptul, nu termenul apelului să fie suspensiv. D. Sefendache propune nn amand. ca Cartea de Casaţie să judece ca Curte de fond in asemenea materia, prin care devin superflue cele-l'alte amand. Se închide discuţinnea. D. Preşedinte. N’aţI scris amand. d-le Sefendache ? D. Sefendache. Nu mal decât! I» Preşedinte. Atunci discuţia n’o pot considera încă ca închisă, căci alt-fel ne încurcam! Se pune lr. vot şi se primesce amand. d-lul Blaremberg. La art. 16 din proect, ca procedura să ge gratuită pentru operaţiile electorale. D. Raportor zice, că Comitetul a suprimat acel art. prin care se incuragiază sute de oameni de a face recursuri, aciind că n’ail a suferi cheltueJI. D- Cantili susţine mJnţinerea art. căci dacă cel interesaţi ar face recurs in materii electorală şi in urmă ar fi supuşi la cheltnell de câte 5 mii Iei, ca d. Stan Po-pescu, atunci n’ar mai fi contestări nici recursuri şi »rt. ar fi neutil , J'*^**en Pr°pune a se adauge la art. 4X * . . & ,Se P0**8 adjudeca părţilor des-păgubm nid ch.ltn.ii de judecată.* Se închide diecoţiunea. Se rtine la >at „ ■ • - ei.». " w primesc® propune- re» d-lul SUUfttti Art. 17 şi 13 se adoptă fără discutin Art. 19 este suprimat. * D. Campiniu la art. 47 propune lin. ca consiliarnl care ns „ „ . , . "®pBrti |ft secţii pe alegători după colori să fie dat cn 500—1000 Iei. Se pune la mendament. Adunarea nefiind in nnmăr, şedinţa .. sădică la orele 4*/« seara. ne. un a- 1 aman- Ştihnfa de Luni, 21 Februarie 1377. Şedinţa se deschide la orele 12 sub preşedinţii d-lnî C. A. Rosetti, cn îndeplinirea formalităţilor obicînnite. Iutro comunicări, se citesce şi demisia d-lnl Boldnr Lăţescu, nnmit prefect. D. Candiano-Popescu reintrând in adunare , protestă contra sgomotelor respun-dite cum că nr avea intenţinnea de a face desbiuărl în partid. Intre acestea d. priin-ministrn anunciă că d. Dini. Sturza şi-a dat demisinnea; dar că d-sa în calitate de prim-ministrn va susţinea proectnl de lege relativ la contabilitatea generolă a Statulnî. D. I. Ionescn, se declară categoric contra. D. Vergati, susţine că până aemn evaluarea a fost greşită, deci adunarea se ia bine seama a nu aluneca şi probeză acesta prin argumentul că „cine nn are bani mnlţl să nu mămânce la Hugnes ci să se dneă la „Idee.* Mişcare din partea d-luî Fundescn. D. Vergati, conchide că va v ta proiectul cnm a venit de la Senat. A vorbit şi d. Pană Buescn. Apoi d. Codrescn merge pe urmele d-lnî Vergnti la cari d. Epnreann conchide că acăsta lege ar fi bună admiteudu-se a fi introdusă încă din anul 1872, căci când d-sa combătea altă dată sistema, i-se Tespnndea ca România ii jnnă şi are viitor. Ei bine acea jnneţă lăudată consistă în 300 mili-6ne datorii! D. Dini. I6n Ghica, susţine acest articol întocmai cnm este redactat de d. Stnrdza, pentru că numai d. Stnrdza este singnrnl ministru de finnnce, care ne-ar putea scote din nămol. D. Fleva, propune un amendament spre a garanta prerogativele Camerei. D. Pantazi Ghica, se silesce din tote res-pnterile a apăra pe fostul ministru de finnnce pe care’l regretă. D. Vernescu, iutrebă pe d. Flevn decă ?’a schimbat ideea de alaltă-erî până adî, căci d-sa a combătut lnarea in considerare a proiectului. Rogă pe adunare a respinge amendamente de natura acelora pe cari le presintă d. Fleva. D, prim-ministru, desluşesce cestiunea. D. Flevn, respunde d-lnî Vernescu că de Liberal-Naţional, care implicit lilie-l ralitato, progres şi toleranţii nu er-1 taţi clerului a avea un Ziar, şi imputaţi ca o crimil cil are un organ) de publicitate pe care In derisiuncl Nemţeşti şi Turceşti, eilnd acele Sânte sâlaşe (astil-zl lăsate pradă intim periilor) adăposteai mii de crescini care primeai ospitalitatea cea mal frăţească şi găseai intr'ănsele un 11 calificaţi un petic de hărtie şi de I adevărat liman In contra acel pen- şi a combătut luarea îu considerare a proiectului, dar a trebuit să se supună majorităţii. D-sa propune deci un unieudament. D. Vernescu, dopa mal multe argumente cere respingerea amendamentnlul Fleva. D. prim-ministru, intervine din noii si-lindn-se a esplica din nod intenţia proiectul ui. Intre acestea şedinţa se snspendă trn cinci minute. La redeschidere pnnfindu-se la vot amendamentele se resping şi se priimesce numai acela al comisiei. La art. 2 d. raportore arată că comitetul delegaţilor l’a modificat spre a împăca tote scrnpnlele ivite în privinţa prerogativelor corpurilor legiuitdre. D. Epurenn, nu admite acestu modificare de cât dacă g’ur face economii la acoperirea dificilelor. D. Blaremberg, «jice că asnpra acestui articol s’afl ivit două opininnl; d-sa susţine că şi Senatul are dreptul la votarea unor asemenea noi resurse. D. prim-ministru, susţine aceeaşi opi-ninne. D. Meva, combate acesta opiniune , şi printr nn lung discurs, conchide că dacă s ar admite, ar fi a închina puterea dom-nescă şi a Camerei la piciorele Statului. D. Vernescu, combate pe preopinent, primind textul propus de guvern. In sfârşit discuţinnea se închide şi nrt. se priimese cn reducţiunea modificată. Tot ast-fcl »u priimese art şi 5. La art. 7 d. Fleva propun»' un n »n-dament dar, orele fiind inaiutate şedinţa se ridică. vocea nu sciţi cui? când In frontispiciul jurnalului stă scris cu litere muri „Vocea Clerului1'... De la aceste diatribe (ertaţi-ml a v’o spune) puţin estetice, treceţi la sacrilegiu, batjocorind dogma Săntel Treimi, cutesănd a ridicolisa aceea ce toate naţiunile civilisate respectă şi adoră. Apoi făr.ă cel mal mic scrii pul persiflaţi numele proorocilor şi legiuitorilor, nume ce n’ar trebui să pronunciaţl de căt cu respect, ne uitând, că tocmai lor lumea le datorează cultura, luminarea şi lnfrân rea vechiului dispotism. In ă cănd sacrilega d-v. pană sar fi oprit aci, dară odată alunecat pe această fa talâ pantă, veniţi a insulta in public cu o scandaloasă impietate pe acela care a'pus basa fraternităţii In omenire ş’a adus graţia şi mi-sericordia cerească, numind fiul tes tarului pe acela pe care crescinăta-tea Întreagă îl adoră ca pe fiul lui Dumnezeu şi pe care farisei (acel tirani) cari pretindnă singuri a domina ş’a avea monopolul patrioţi» mulul, sciinţel şal popularităţii, aă spânzurat pe Cruce. Trebue să mărturisesc că or In vot şi se admite acest ». .SCRISOARE DESCHISA domnului amcsandbu sihleanu Domnul meii, 1 »irc»r POt ^ădui trista, penibila şi dureroasa im • 1 ? cănd am citit mi presiune ce am simţit , , , , 'n 7*ari|b Deforma etii.s- to a d-voastră prin care ala, aţ,‘ cu atâta Înverşunare clerul, arm,, and,,’, epitetele ce e mal necum,,, mase. Cum d-nul med? V«ce-r,r.,«e,ijr.»l.i.. Camerei Române uitând iLlta posiţmne, descinde pănă a a meprisa sentimentele religioase alo unul popor Întreg servindu-se de bat jocoritoarea espresie pohx, insultând prin aceste sarcnstice ecspresii ne servitorii altarului lui Dumnezeu} D-voastră făcând parte din partidul nu se putea împinge mal departe blasfemii], hula şi desfrlnarea Iot In acea epistolă avansaţi o flagrantă inecsactitate, afirmând că preoţii noştri vând viaţa vectnicâ pe gologan. Clerul nostru nici o dată n a comis acel odios trafic. Singur Catholi-cismul In momentele de trufaşă Îngâmfare a omnipotenţei sale a văn-dnt (pe timpul inquisiţiilor) scrisori Ic indulgenţă promiţând remisiunea păcatelor şi fericirile vieţel eterne celor-ce le cumpăraţi. La noi din contra, preoţii aă lucrat apostolicesce mulţumindu-se cu prisoasele ce pietatea trescinilor le oferea Acusaţi Clerul că lnşulâ pe bă trâul şi copil cu diavolul. Duhul râului ecsistă In lume ca antitesâ, şi oare de la cine ţl-a venit d-tale necurata ispitire a batjocori religia străbunilor d-niel tale şi a insulta gratuitalmente pe slujitorii altarului lui Dumnezeii? Mi s’a părut straniu să vâd că In-trebinţaţl ironia Întrebând dacă sânţii apostoli afi fost gazetari. Certa mente el n'aO scris gazete în sensul cum Înţelegeţi d-voastră, El n'aft inoculat (altoită) sămlnţa necre-dinţil, a urel, a vrajbei, a desbiuâ-ril şi a impietăţii. Nu! de o mie de ori, Nu! El aii propoveduit cuvântul înfrăţirii, dragostei. al credinţei, al adevârulul, al moralităţii şal carităţii. Epistolile Sf. Apostol Cavei către Corinfcenl, Galatenl, EllezenI, Philipicenr, Collacenl şi Thesaloni-chenl sunt atâtea capo-d'opere ale unei inspiraţiunl divine care după sântele Evangelil formează una din cele mal măreţe podoabe ale nou lui Testament şi sunt considerate ca cele mal perfecte modele de elo-quenţâ eclisiastică atAt la noi Ortodoxii cât şi la Catolici şi la Protestanţi. , D-voastră Insă găsiţi de cuviinţă al profana, întrebând, dacă scria’ii gazete. Tot prin acaa diatribă sub formă de epistolă afirmaţi că preoţii sunt trântori şi că mănlncâ fără a se sătura. Dară ce aă mâncat el, ce afl ră-ripit ei? prin ce puteţi proba nesa-ţiul lor? Aă doe.râ nu prin dreptul cellul mal i.are aţi smuls din mâinile uio-nachilor indigeni (nu vorbesc de rno-nastirile Închinate), răzăşiele afie-rosite sfintelor monastirl de sublima pietate a străbunilor noştrii şi le-aţi vândut eu toba precum o să mal vindeţl şi restul, In vreme ce el le-i»Q pă*trut intacte, s'ml nevoit a le mol mări, a le face mal şi astăzi In lo de grozitoare vijelii cari ameninţaţi n înghiţi vasul naţionalităţii şi marea moşie ce se nuinesce România? Aţi uitat că d-voastră cari prr-tindeţl c’aţl arborat stindardul liberalităţil egalităţii şi fraternităţii (ca să pu neţi In practică acea devisă) dom niele voastre v’nţl alocat câte doi galbeni pe zi, eară nenorociţilor mo nachl le-aţi aruncat câte patru bani cu care este imposibil a trăi chiar In condiţiile cele mal modeste. Ast-fel muritori de foame şi de frig, pribegi şi persecutaţi In pro pria lor patrie ca nisce paria, el nu •unt scutiţi de bulă, de sudalrap şi neagra calomnie a acelor teribili in-vidiatorl cari ar voi (negreşit din spirit de egalitate şi fraternitate a arunca sorţii pentru cămaşa ce le-a mal râmas. şi se nevoesc ai distruge şi a’l suprima cu desăvlr şire. Val! câtă tnicşoiime de suflet, câtă perversitate, ce odios egoism!... Şi asemenea cugetări es dintr’o âniinâ română, de la nn deputat, de la un vice-preşedinte al Camerei cari persiflează şi ultragiază dog mele religiei ortodocse, pe care art. 21 din Constituţie o proclamă religie dominantă a Statului român. Ce rătăcire! ce sminteală! ce aberaţia ne ! Pe mine ui’afl Întristat dară nu m aă surprins nici de cum sacrilegele d-vonstrâ cuvinte, sarcasticele d-voastră hule, impiele d-voastră pri-liănirl. Fericitul Apostol Pavel, către Ti-moteiii inspirat de duhul lui Dumnezeu a prevăzut ca prin intuiţiune că se vor ivi oameni ca domnia-ta şi eată cum II descrie: „Şi aceasta să scil că In zilele cele „de apoi vor veni timpi cumpliţi. „Căci vor fi oameni iubitori de sine „lacomi, măreţi, trufaşi, hulitori, ne-.ascultători de părinţi, nemulţumi* „torl. necuraţr. Fârâ de dragoste, „naprimitorl de pace. clevetitori ne-„infrlnaţl nedomesuicl, despreţuitorl .de bine. Trădători, obrasnicl. ân „gamfaţl, iubitori de desfătări, mal „mult de cât iubitori de Dumnezeii. „Având chipul cuvioşiei eară puterea el tăgâduind şi de aceia să te ferescl. Care pururea se Învaţă şi .nici odată nu vin la cunoscinţa a-„devârulul. In ce chip şi lanis şi „Iamvris s'atl împotrivit lui Moise „aşa şi aceştia 3tad împotriva ade „vărului fiind oameni stricaţi la min-„te, lepădaţi din credinţă. Ci nu „vor înainta mal mult, căci nebu-„nia lor va fi arătată tuturor .cum sa făcut şi a acelora*. (11 TimoteiQ Cap. 111) El bine oamenii despre cari ne vorbeşte fericitul apostol Pavel s'aă manifestat ostensibil In decursul veacurilor. Muşcaţi de viermele invidiei şi al spiritului de ostentaţiune, aii cău tat a întina prin balele lor aureola imperisabilâ a fiului lui Dumnezeii, aft hulit, aă bârfit, aă aiurit di toate In zadar. Cerul SC1RI SOSIŢI CD POSTA DIN DMA Vlen» 2 Martie. •Se nnnnţiî din Constnntinopo] cîi Poarta va adresa ciitro puteri o notă, în care ra argta că atitudinea ostilă a Rusiei e jignitoare pentru introdneerea reformelor.— Insurgenţii din Bosnia ud hotărit sa con-tinue/.o lupta.— Cincl-spro-zeco batalioane turceţtl aQ fost concentrate la Vergoratz 111 apropiurea graniţelor austriace. I.onilra, 2 Martie. Se asigură că guvernul engles a declarat, că condiţiunoa Rusiei do a anga-gia puterile a intra in acţiune contra Turciei, dacă reformele nu vor fi introduse pănă la espirarea terminalul, ce i se va acorda, este inacceptabilă. Din Constantinopol se desmiute ştirea că Poarta ar intenţiona să facă propuneri privitoare la desarmare. Berlin, 23 Februarie Rusia a stăruit în Londra pentro a se da respuns la nota lui GorciHkofT. St.-Petersburg, I Martie Ştirea comuuicată de către „Times* despre demobilisarea armatei ruseşti se desmiute prin un comunicat oficios. Washington, I Martie Ilayes a plecat astă-zl dela Columbus spre veni aici. Paris, 2 Martie. După „Memorial Diplomatiqne* Englitera stăruesce spre a hotărî pe Rusia să acorde Porţel un termin pentru introducerea reformelor. Până acum insă negociările afi reniR8 fără de resultat. Rusia cere ca Englitera să ia angajamente peutru viitor, eară guvernul engles refusă. Viena, 1 Martie. Se asigură din mal multe părţi, c3 propunerea Englitereî de a i se acorda Porţii un termen de un an pentru introducerea reformelor va fi primită de către puteri. pre- VARIETAŢI Balul studenţilor Români din Viena. „t riMiuIenblatt* organul Comitelui Andrasay, publicâ următoarele dotai uri privitoare la acest bal : La 3 Maftie se va ţine in Grand Hotel balul român, al cărui venite estinat pentru cabinetul de lectură societăţii „Română lună.* Comitetul Îşi dă toată silinţa spre a putea puue pe acest bal de o potrivă cu balurile române diu anii trecuţi, Orhestra va fi condusă de către d.-Eduard Strausz, directorul orchestrei »le Curte. Sala centrală şi localităţile de dimpregiur vor fi decorate cu deosebită podoabă, eară presentele damelor sunt de o fru museţe surprinzătoare. Maiestatea Sa împăratul a primit In andienţâ pe deputaţiunea comitetului, compusă d;n d- nil Sticlii, Ciurcu şi Po-pasu, a bine-voit a cere informoţi-unl despre starea societăţii române din \ iena, promiţând că va merge însuşi la balul român, dacă nu va nterveni vre-o Împrejurare văzută. ‘ nepre- nu prospere, recunosnnţă se găsesc i'lrtitorl nuci, ingraţi şi indivizi care I hulesc, 11 denigră şi ’l insultă. Aţi uitat atât de lesne istoria ţârei şi timpurile cele cumplite ale barbarelor mvasiual Tătăresc!, ir şi pământul vor trece, eară cuvintele sale vor trece. De la Intemeerea lumii şi pftnâ astăzi cliristianismul a fost marele reformator care a metaiuorfosat faţa lume! Întregi, luminând ca raza Iatălul celui ceresc. GeniurI cal» sântului lugustin, Origen. Tertuli-an. Vasilie cel Mare, Atanasie Leon (Papă al Romei) Martin Luter. Me-lanehton, Cliateaubriand. Massilli-on, Bourdaloue, Pascal şi restul pleiadei de cugetători sublimi, spirite erudite şi luminate, cărora nu se poate presupune nici impostura nici bigotismul, afl crezut cliristia-nismulul şi dogmelor sale. Domnia-voastră. spirit forte, profanaţi şi persiflaţi ohjeerul adora-ţiunel Intregel Europl civilisate. D-voastră vă void aduce aminte cuvintele filosofului Itacon „peu d'in-strucţion eloigne de la răligion. beau-coup en npproi'lie.“ Constantin Kflţu Nicolescu. PREFECTURA JUDEŢULUI ILFOV Pablicaţiune. Conform dcisiunol onorabilului Consilii! general al acestui judeţ prin care sala n-theneulnî din localul jndeţian a remas a se închiria de a dreptul de comitetul permanent, acesta prin incheerea No, 590 a formulat condiţiunile următoare : I OrI-cine nr voi să ia sala atlieneului pentru concerte saQ seiate musicnle să se adreseze la comitetul permnueut iu localii judeţian strada Mihal Vodă. II. Costul pentru o saară este de leîşe-e-zeci pe cari amarii I va vgrsa la casieria judeţului şi va presanta Comitatului recipisa spre a se da nutorisnţiune pentru deschidere sălel. III. Eeleraginl, aranjamentul şi curăţitul privesce pe amator. IV. A doua zi (lupe representaţio va preda sala şi mobilieru in bună star». V. Amntorul va plăti uşierului Atheue-ulol trei lei pentru fie-care seară iară Intendentul va nvea intrarea liberă pentru a putea priveghea Se publică dar nceste condiţiunl pentru cunoscinţa nmatorilor de a avea Sala A-theneulul. Prefac, C. Oscdrlan. CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEVISE llueurwi, 22 Fthrunriâ 1877. VALOAKKA Oblig. Rurala . lO'/o * , la sorii Impr. Oppenh*Min 8% 1866 Oblig. Domeniul* 8'Yo 1871 , , eşite lusarţl Credit fonc Rnr. 7u/o Omte , OfTfrH , Credit fonc. Orban --- 62 luipr. Mun. Cap. 80*70 l8“5 --- 120 Pensii (300) do^Andft fr. 10 AcţilCuile fer. rom. 5l'/o ^ 8Gâ , priorităţi 6*Vo --- --- Dacia 0 ‘« tle A^sig. --- Act. (fr. 500) 8'Yo 1871 250 Komani* C-u ile Asntfr. Act. (fr. 200) 8'Yo 1873 60 Mandate........ --- Impr. Municipale fr. 20 Act. financiare Române8% Căile ferate Ottomane Aet (Tr. 400) 3"/o - - Bonta Româna...... CUPOANE Oblig. Rurale p. Oetomb a. c. , Domenîale .... --- 9. , Konciare rurale . . --- , Comunale .... DEVISE P ’ 9940 --- 9925 --- 9925 --- --- --- --- .irmitul..... --- 2505 II" • burg........ --- ““ Amsterdam....... --- *» .............. --- Iii'* --- --- PkBBHnl........ --- . nianâ...... --- Gallienu auatr. . . . • * A gio c. Argint....... I - 731 ■ M'/a 93i/2 75 06 7 4 i’i»»r ifl ftont 8-1 11':, 73'/i 2 MU I" De Veiujare, parto ilin întregul lril|iii di; moşia injio-tarul Kulciiţn - Suluri , pln^a Dnmlira'ii. districtul Ool.iiu. \ matoriî să se mlrcc/.i’ in Ilncnriîşi-T Stridii Sritmiolo, X ■ 4i. X -ITtî.-rî. Să aremlGd&'Iskr ţt ubM>n(iw 1877 Moşia l'a-rapft din l’rnliova , lingă găiiln Mizil şi AIIh'şH, doritorii so vor adresa, clnar ia Moşii! In proprietar, Ini No 17 ' ' ’ \n. 402. fii in Sti ula t'rinu-Snburbift Llitiştea. 3—3 a. slital de facnimie. care cnnnscfi [Oţ bineşi a ]>rac-: ticat mal mulţi ani st ud iele programului liceal, doresce a preda lectinnl particularo. A să adresa la admenistraţiunca acesUiî iliar, Palut.nl Dicia'. URSUL YIENE1 Naţionale .... [lenta în anr . . Iiose............. Acţiunile bâucel . Obligaţiuni rurale ungare , temeşvar . . , transilvane . Argint în mărfuri . . . Napoleonul Marc 100 . (URSUL 1)E DERMN G Martie (st. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate române Obligaţiunile române 6 n0 . . Priorităţile căilor fer. rom. 8° , Imprunintnl Oppenheim . . Napoleonul................. Vienn, teimen scurt .... > > lung .... . o2 95 95 . . 71 75 . 109 50 . . 827 --- . . 150 -- . . 123 60 , . t.t . . 72 2.» . 71 G0 . . 113 40 . . 5 90 . . 9 87 . . GO 70 IMANIT A TKA Soc etate Mutuală tic Bine-Facere lin| un «■!, Se aduce la cuiioscinţa d-Jor FrisurT şi l’ălărien, de ori ce naţionalitatu şi din tot;! ţera , celor ca vor voi a face p.u t : cum că o asemenea Societate s‘a cons'itnit in scopul mal us indicat. Sunt invitaţi acel d-niî care vor li dispuşi al da concursul ncruaur, pentru susţinerea scopului propus, şi caro so va putea vedea din Statutele deja in cireulaţiune. Se va putea face cuvenita cerere de in-scriere, la biuronl central, caro se intru-nosce, in fio cure l,unî la ora 8 săra la ilotol do France, localul provisoriu. |)-niî din |irovincio se pot adresa prin poşte către Preşedintele silă Secretarii Societăţii. Preşedinte, Paul N Ardelenii. Secretar. C. Petit. L cantitatea cea mal bună numai tufuu şi fag tăiat şi adus la domiciliu cu 75 FIR,. STENJEINTXJL, la magasia de lemne a lui l,c*sel, lingă gara Tergovişte, vis-â-vis do fabrica tutunurilor. Comăndile se priimesc şi la I vpografia Tbiel & VYeisa, pnlatul Dacia. 31 t-5-0. 0 MAG A 1)1 A MARE OS 1>0I> D'ASUPItA Oraşiuliiî, sunt de in-a'fi in parte cliinr de situate in ceiilrul chiria# impreună acniiia. A se adresa la administiaţiunea acestui •Jiar. No. 407,-1. -es-j-s-l............I * * ” * * ' Uliu-- • - "A SOCIETATEA DE ASSIGURARE 2POTSTJD-A.TA. JUST -A-HSTCTI-i 185212. Aducem la cunoscinţn onor. public, că societatea assigurcză Contra daunelor provenite de incendiu la clădiri şi obiecte ui isca-6tre; contra daunelor causate ţirin grindină, şi contra daunelor cansate mărfurilor transportate pe apă. ... Asemena nssigurutjă (Jestre pentru copil în t6te combinnţmnue cerute, şi asupra caşurilor de mdrte. Informaţiunile se dă la sub-scrisa agenţiă generală şi la agenţiile el de prin districte Agent general pentru România AD0LF WEINBERG Colţul stradeî şi cnrtea vechio (lianu roşifi). ............. wwwHTMiniH pwwygggwwf u H (C . a j M o cn 3 TOATE SOIURILE PLUG U ■ * M e iâ 5 ■ w N 81 MASINE AGRICOLI pentru cultivarea pămeutulm DIN FABRICA H F. ECKERT DIN BERLIN recomandă A"%■ XL «Se I■ % K I II/% A Bncnrescî şi Galaţi (No. 396 a). Singurii agenţi pentru România. 12 GO 50 40 5G — 85 -16 2G 1 ii 4 40 1G3 25 FOSTUL CIRC Direcţia D-luî J. D. Jouescu Astăzi şi In fie-care <}i REPRESîHTATII TIATRALî cn PROGRAMA VARIATA ÎNCEPUTUL LA 8 ORE SERA. MERSUL TRENURLIOR CĂILOR FERATE IN ROMANII Bucurescl-Bărboşl-Roman-Sucăva Viena-Lemberg-Iţcani-Suciva Boeurescl Chitila Plooese.I Mirii Buzău Brăila Bărboşi Tecuciii Adjud Bacăfi Roman Paşcani V erescl Suceava Plec. sos. plec. Tren nccel. 825n 8.29n 9.35n l0.39n 11.24n I. 43n 2.25n 4.28n 5.58n 7.26a 9.05a 10.26a II. 38» l2.03p Trenuri de persăne 10.00 a 10.18a 11.45a 1.5p 2. 5p 5.30p 7.25 a 6.20p 8.00 a Îl.15a 1 lOin 3.00,1. 4.54'p #.58n 9.57 n MAGAZ1EA M AN GRI TU BTUTCTEITI Sueeva-I|cai -Viena Tr. ae. Tren de pers. Plec. 12.49 pil.29 n . 9.55e 3.40n 2.50 . 5.03 pi 5.03 p 7.18)1 Sucevn-Iţcanl Lemberg Viena sos. a doua di Barboşl-Galaţî Tren accel. D D m m DI CERRU CURAT u LÂNGĂ STRADA ROMANA Coldrea Galbenă, straja nouă, colţul barierei No. 4 1 Calea Tunari. 405,-2. Teren de persdne Bărboşi Galaţi Plec. sos. *2.55 n 6.25 n 7.25 3.30n 7.00n 8.00 Tecuci-Berlad — I Tren. mixte Tecuci Berlad Plec. «os. — 7.05 a 7.50 PăşcanUaşI Tren acce!. Ttren mixt P&şcanl Iaşi Plec. 8or. 7.19 n 10.20 a — 9.37 n 1.20 a — Tren accel. Tren de persdne Viena Plec. 8.08 a 10 53 a 8.38 n Lemborg sos. a doua fi 12.20 p 6.25a 11.25 n Buccv.i-ltcanl ?5CS. 6.46 a 5.lip Succva-Roman-Barboşi-Bucuresci i L‘r. ac. Tr. de persane Suceva Plec. 5.11 p 0.40a --- Verescl > 5 4l p 7.44a Puşcuni , 7.07 n 10.07a --- Roman a 8.45 n 12.1 Op BacâQ SOB. 9.43 n 1.17 p Adj ud * 11.12 n 3.22 p Tecuci 9 12.20n 4.45 p “* Bărboşi > 2.06 n 7.20 n 8.10 a Braila » 2.58 n 8.30 n 8.45 a Buzed » 5.19a --- 1.50a Mi zii > 0.10a --- 1.24a Ploeficl 9 7.00 a 2.25p Chitila • 8.18a 4.15p Bucureacl 9 8.30a 4.30 p Tren Galaţi-BarboşI accel. de pers6ne Galaţi Plec. 1.20n 8.25 a1 7.30a Bărboşi S08. 1.55 n 9.00 a, 8.05 a Bbrlad-Tecuciu Tren mixte Borlatl Plec. __ 8.40a 10.00a Tecuci u Sub. 10-50a|12.00a Bucuresci-Verciorova (Orşova); — laşI-Păşcanl Inşi Pfijcanl Plec. Sos. Tren accel. 7.10a 9.40a Tren mixt 3.25 p 0.33 n Desluşiri . - Litera a insemneză orele de la « dimineţa pună la 12 ij.ua; p, de la 12 jiua pănă la 0 sera până la 0 dnu 1"'[ • trenurile de per- “ .................................................... ,6„,i , i? |^MH> ţ Preturile locurilor in Xlfml «-neleMLt Roman-Snedva-Re.nnl sunt egale eu preţurile locurilor i* ' • ur .ondintă la Severin suu Orşova care pieri din Buc.ire.cl Joia şi Dumineca spre Cra.ova va fi in eorespond.nţă la aever.n , cu vaporul accelerat spre Buda-Pesta ■ „sq; i» severin trenul Călătorii venind cu vaporul »cco*«rat de la Viena scă B . tras la Se'Crin in rlilele accelerat sp.-a Bn urescl. Pentru Înlesnirea călătorilor, trenurile acteler.ite trag la b . de corcspoMd'nţ?. vaporul ccelerat, lăngă Agenţia vapărelor Vereşti-Botoşanî 1 Tren. mixte V>reştl Botoşani Plec. 1 9.32 P Son 11.20D Bucurosei Clii ti la Ti tu G&oşt! Goleşti Piteşti Slatma Balş Craiova Fileaşl T.-Severin Verciorova (Orşova) Plec. 11.48 uî 1.30 p Tren Tren de per. mixt 8.00 a 6.05 n 8.18a 6.80 n 9.22 a| 8.09 n 9.56 aJ 8 56 n 10.44 l 10.01 n 12.56a I0.15n 1.50 p 3.00 p 3.57 p 5.24 p 7.58n 9.0 ln Boloşam-Vereşti Botoşani Plec. 8os. Tien. minte 5.201. J.30 7.14 a v 24 p Bucurcsel (Pil.) Comana Giurgiu Smărda Plec. (S08. \PIec / Sos. \Plec. Sos Tren. mixte 9.15 îo.iî a 10.27 d 11.40 a Il.50d 12.—u 5.10 s 6,13. 6.23 s 7.38 s Verciorova (Orşova) - TreD Tren . BucurescI de per. mixt j Verciorova (Orşova) Plec. 0.45 a --- T.-Severin Sos. 7.201 Fi li aşi --- 10.17a --- Craiova • Îl.19a --- i Balş • --- 1.20p --- Slatina • ---» 1.41 p f Piteşti » --- | 4.22 p 7.15a Goleşti » --- 4.55 p 7.2 a| Găeştl --- 6.45 p 8.33 a Tîtu 0.23 n 9.20 a. Chitila • --- 7.20 n 10.54 a Bucurcacl • 7.40 n 11.20 a, lărda) şi vice-versa Tren. mixte Smârda Plec. 4.37 i /sas. 4.47 ! Giurgiu \Plec. 9. --- d 4.57 s /S'-s. 10.16 d 6.13 s Comana )Plee. 10.26 d 8.231 BucurescI (Fii.) Sos. 11.27 d 7.25 s vai,ordoni pc Dunăre coincidindU cu trenurile căulorii ferate ' Giurăiu-Orşova-Qaziaş-Pesta-Viena^_____ Vlena-Pesta-Baiiaş-Orşovajiurgiu^ VAPOARE DE PASAUI Rl Din Giurgiu ta O,fora: Marţi. Vineri şi Dumi-necâ la 2 pro p. coincidenţii cu trenulu mixta care aose.ce în Giurgiu de la Boeurescl, la 4 20 *■ „ t ,. Din Orşova la resta: Joi 51 Duminecă dim. , Pesta la Viena : ln tăie Şilele la 6 ore s. VAPOARE ACCELERATE , Giurgiu la Pesta: Mercurl la 5'/i ore ■. , , , Baziaş: Sămbătă la 5'/» orc *. Arabe aceste curse coincidăŞă cu tren. mixt care sos. in Giurgiu din BucurescI la 4.20 s. Sos. toporului la Baziaş: Vineri şi Luni s. , , , Pesta: Duminecă d. , , , Piftia: buni s. Plică din Giurgiu In Calafatu: Marţi, Vinei., Dumineca şi Jouia, la 2 ora după amia.şl, coincidcndu prima cursă cu tren :lă mixl.l care sos. la Giurgiu din Bueurcscl la 4.20 s. dc călători care sos. in Giurgiu din Bucurcacl la 11.50 <1. VAPOARE DE PASAGERI Din V'ieno Ia Pesta: In tăt* jilele la 6ora dimineţa. Vin Pcfta Ifl Orfpra: Marţi şi \ meri U 11 ore 8. Din Orşova la Giurgiu: Joi, Duminecă şi Marţi la 9 ore dim. coincidăndil cu trenulfl mixtă care plăci din Giurgiu la Buctreaol Ia 12.40 o. VAPOARE ACCELERATE Din rietm - Dumineca la 6‘/t ora d. , Pesta: Luni la 7 ore d. , Baziaş: Marţi şi Vineri la t era 4. Sosesct la Giurgiu; Mercurl şi Sârnbăl» la Îl ore d„ coincidăndă cu trenulfl mixtă oara plăcă din Giurgiu la Bueureşcl la 12.45 a. CEL Mai MARE MAGASIN HAINE CONFECŢIONATE şi DE ARTICOLE DE MODA X TST R O HN/E -A- XX I A ijhb„ «£ «ioa ghuwbaii»i Colţul Bulevardului cnssa Greciami. ASTA2I AM PRIIMIT UN MARE ASORTIMENT DE _ I» AIIDKSIV Iii 81 COSTUME IDE 3PIFtITNZC-A.- Comntulele tlin provincie se efectueză cu cea mai mure promptitudine; lucrurile ce nu vor conveni se ] • -1 ■ “ Tipografia Thiel A WeiBs Palatul .Dacia* alb.