N. 48 MAGHIARI Şl MAGHIARISM I) (Urmare). Con9tituţiunea maghiarii e Hbe-dând tuturor cetăţenilor drepturi egale. Această egalitate e Insă premejdioasă. Pot fi In Ungaria elemente, care stăruesc a disolva statul, elemente, care ’şl văd, viitorul afară de Ungaria, şi pentru ca să vorbim mal lămurit, într’ade-văr sunt In Ungaria asemenea elemente. Să ne punem măna pe inimă şi să recunoaacem, frtţft cu asemenea elemente, egalitatea nu poate fi Înţeleasă In tocmai. Nici un stat nu poate admite, ca lntr’ănsul să se desvolteze elemente, care sunt In potriva lui, ci e dator a le sterpi ori cel puţin a Înăduşi desvoltarea lor. l) ^**1 „Timpul” No. 41. E Insă şi In această privinţă o măsură peste care nu este bine a trece. Dacă admitem, că maghiarii sunt datori a stărpi elementele care sunt vrăşmaşe Ungariei, pretindem, ca el să ’şl dea bine seama şi să nu caute a trărpi elemente, care nu sunt vrăjmaşe Ungariei şi mal bine să 'şl dea seama şi să nu caute a stărpi elemente pe care nu le pot. Intr’un ch'P şi Intr’altul el precipită procesul de disolvare. E vorba de noi Românii. Lăsănd la o parte toate reservele, trebuesce să mărturisim că noi, după cele Întâmplate de la 1867 Încoace, ne vedem Intr o situaţiune să nu ţinem, să nu putem ţine mult ia Ungaria. N'a-vem pentru ce. Tot-d’auna această Ungariă a fost o neprietinâ pentru noi; tot-d’auna ea a căutat să ină-duşească desvoltarea noastră. Da, am fost şi suntem neprieteni al Ungariei pentru-că Ungaria ne a foBt şi ne este vrăjmaşe. Să nu uite Insă MERCURI 23 FEBRUARE. maghiarii că noi ţinem la Împărăţie, şi ţinem fiind-câ avem pentru ce. De cănd ţinem minte, Dinastia Habsburgilor a fost ocrotirea noastră ; ea a fo9t povaţa noastră de la intunerec la lumină ; sub scutul el ne-am desvoltat şi tot sub al el scut ne vedem viitorul. Tocmai pentru aceea nu a fost In viaţa noastră nici un moment In care noi să fi slăbit In credinţa noastră către Dinastia Habsburgilor: tot-d'nuna am fost la disposiţiunea lor gata ane jertfi, şi dacă astăzi am fi chiemaţl la luptă pentru Ungaria, am lupta din toată inima, nu Insă pentru Ungaria, ci pentru IlabsburgI. nu pentru rege, ci pentru împăratul nostru! E mal mult de căt lipsă de chibzuinţă a Înăduşi desvoltarea unul asemenea popor. Noi tot-d’auna am fost şi Încă suntem pentru Împărăţie, o sigură comoară de puteri şi interesul Împărăţiei a fost şi este nu a scădea, ci a spori această co- un lucru: că şi In timpul misiei sale la Paris s’a pus din nofi In relaţie cu resturnătoril-revoluţionarl de la Droiis de Ihomme şi nu tăgădueşte un al doilea lucru; că fii il-sale ad luat parte la banchetul acelor re-voluţionarl-socialiştl. D. C. A. Rosetti nu este un june neesperimentat In ale guvernului. D-sa ştie, ca şi noi. că ministeriul de Interne al Republicel francese. al acelei Republice, care In primele zile ale esistenţel sale s’a văzut silită a năbuşi cu fier şi cu sănge răscdla comunarzilor petrolişti din Paris, urmăreşte cu zilnică luare aminte toţi paşii revoluţionarilor, cari s'ad pitulat In cuibul ziarului Droits de Ihomme. 0 Întrebare acum d-lul C. A. Rosetti : Găseşte d-sa că trimisul estraor-dinar al Romăniel pe lăngâ guvernul prezidentului Republicel francese de astăzi a dat o probă de tact şi de iubire a intereselor ţării, cănd la Paris s’a pus din noă In relaţie cu acele persoane infamate. care conspiră In contra acelui guvern şi In contra ordinel constituite In Franţa? Aici nu ne putem mulţumi cu fra-se de jurnalist şi cu espresil scăpâ-toare ca aceea, că d. C. A. Rosetti a văzut pe bărbaţii Însemnaţi din toate nuanţele de partide. Căci re-valuţionaril petrolişti nu sunt nuanţa unei partide constituite in lâ-untrul statului Frances, ci sunt — din puntul de vedere al acestui Stat. nişte tră lâtorl criminali, cu cari tre-bue să aibă a face Procurorul şi gen-darruul. dar nu prezidentul Camerei romăne trimis In misie estraor-dinară pe lângă guvernul regulat al Republicel francese. Dacă d. Degre, actualul nostru agent diplomatic la Berlin, s'ar avisa vre o dată. sub pretest de „a vedea oamenii importanţi din toate nuanţele de partale*, să se pună in relaţii ostensibile cu d-nii Lieb-Knecht. Bebel şi Hasenclever şi să şl tri-meatâ fii săi la vre un banchet al acestor socialişti, ar simţi a doua zi la primirea d-sale In Wilhelm-strasse, ce deosebire este Intre re-presentarea serioasă a unul guvern pe lăngă alt guvern şi Intre fraseo-logia unul jurnalist revoluţionar. Dar d. Degre, care ştim. că este un om serios, nu se va espune nici odată la aceasta. Asemenea lucruri le face numai d. C. A. Rosetti, vechio revoluţionor cosmopolit şi ac- moară. Iară acum, cănd interesele Ungariei trebuesc să fie identice cu ale Împărăţiei, maghiarii, cari pretind a representa engaria, fiind înţelepţi, ar trebui să caute a ne cftş-tiga pentru Ungaria, iară nu a ne depărta de Austria. Nu suntem patrioţi, zic el. Da. In înţelesul lor nu suntem; In înţelesul nostru suntem însă mal mult de căt dănşil. E' ţ:n la Ungaria pentru că ea le dă tot, ce doresc ; noi ţinem la imperiu) Habsburgilor cu toate, că astăzi el nu ne mal dă nimic. Ţmem însă la acest imperio pentru că trecutul ne leagă de dănsul şi pentru că sperăm, că în viitor el ne va crea eon-diţiunl dedesvoltare. Ungaria nune a dat nimic şi nu ne promite nimic : ast-fel maghiarii vor trebui să fie drepţi şi să recunoască, că noi nu o putem susţinea. Şi dacă un Ro-măn le ar spune, că susţine Ungaria de astazI, să fie convinşi că acel Român e făţarnic ori isolat. Tot-da- ANUL II. — 1877. ^VTSrXTKrCXXTRI- 8* Drim*»r In itrlinăt&t?: La D-nil JIaiuen-lUin ă Voglrr in Vienna, WulfUchgx»»» 10. A. Oppelik In Virnna, Stubenbiutci 3 ; Hudol Motte in Vicnna, Scilfritiltu* 2; Vincmi Hrtiicka n Vienna, ToinfalUtrâMP 17 ; Philipp Lob in Vienna, Eftchpnbachframie 11;/- Jsing (t Comp. in Ppfta şi Ilara»-Jxtffte-llullUr ă Comp. In Parii. Scriaorl nefrancate cu ie primeac. Artioolele nopublicate >e Tor ard». Un numfir In Districte 15 bani. tual prezident al Camerei române. Cu aceste răndurl îl părăsim pe d-sa, Intru cât se atinge de misia d-sale la Paris, şi trecem la un obiect mult mal important al discuţiei publice: la creşterea politică a tinerimel. Vom Întreba Intr un articol viitor pe d. C. A. Roseti. dacă educaţia politică, ce a dat-o fiilor săi şi în virtutea căreia aceşti fii se numesc Inşii cu ostentaţiune publică „revo-luţionarl-socialiştl,* este tot-o-dată educaţia ce vrea să o dea fiilor României i — , * DIN AFARA. Imperiul Otoman. „Polit. Corr.* comunică din Rusciuc următoarele de-taiurl despre pregătirile ce se fac în Bulgaria: Comandantul Achmed Eyub Paşa e atât de ocupat, în cât abia SI mal rămâne vreme să iasă din casă. De present e ocupat cu fortificarea pasagelor practicabile din linia Balcanilor. Cu deosebire munţii din apropierea Şumlel vor trebui să fie In curând puşi In stare de apărare. Cele mal bune posiţi-unl de pe calea de la Şumla la Cor-nabat vor fi fortificate prin şanţuri şi redute. De asemenea se lucrează la fortificările din Pravodi, Copei-kioi. Uenikioi şi Androş.— Achmed Eyub-Paşa are sub comanda sa una sută duoă-zecl de mii oameni şi acum stărueşte, ca Poarta sâ'l mal comandeze âncă patru divisiunl. In cercurile militare turceşti se crede că armata rusească va căuta să treacă Dunărea pe la Giurgiu, Olteniţa şi Călăraşi. Pin urmare la Rusciuc ar fi cel mal periclitat punct, unde vor trebui să se concentreze mase mal mari. De asemenea şi Dobro-gia este privită ca un teren expus. După informaţiumle turceşti, Ruşii ar fi hotârlţl să înfiinţeze în Galaţi un deposit pentru materialuri de resbel. Se asigură, că Abdul Kerim Paşa a fost lipsit de comanda supremă şi că în locul lui va 6 numit Raif Paşa comandant suprem al armatei de la Dunăre. De curând aă sosit din Constantinopol la armata din Bulgaria 120.000 puşti de sistemul Martini şi 6 milioane de cartuşe. Echiparea armatei e aproape terminată. eară muniţiunile 9unt adunate In cantităţi colosale. Aprovi- una am fi Insă gata a susţinea cu entusiasm o Ungarie. In care ni se daă condiţiunile de desvoltare. De oare-ce maghiarii atât în dietă, cât şi în ziarele lor, urm“azâ a nu recunoasce, că Ungaria de astăzi tinde a înăduşi desvoltarea noastră, nu ne remftne de cât să ne lămurim îndeamănuntul asupra măsurilor, pe care din adins ori în lipsă de pricepere, guvernele maghiare le ad luat în restimp de zece ani spre a înăduşi desvoltarea noastră. Singura parte a vieţii. In care Ro-mâail în cel din urmă zece ani s'nfl desvoltat şi s'aă putut desvolta, este biserica. Am făcut progrese ; aceasta trebuesce să o recunoascem şi noi şi maghiarii. Am organisat biserica, preoţimea şi lnveţămăntul şi, organisaţl odată, am pornit spre o desvoltare sănătoasă şi bine-fâcătoare. (Tel. rom.) (Ya arma) JK bonamentele IN TOATA ROXANIA: . L. n. AS Ca in .......... • p* 8 luni........... ’ * îl 8 lnnl........ IN STBAINATATZ: „ . . . , , «0 an .............. INSKKTIl'NI SJ KKCI.AMA■ Linia 8a SO lit'rA patit, pagina IV. > hani Pe pagina III, 80 bând p- padina II, 3 lei noi Heclarae 2 lei noi linia. Un numfir In Capitală 10 ban]. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU BIUROUL REDACţlEI ŞI ADMINISTRAŢIEI : PALATUL ,DACIA.« BULETIN TELEGRAFIC Serviciul privat al .TIMPULUI.* (Agenţia Havaa). Berlin. & Martie, Generalul Ignatieff a njnn» aci: dânsul a avnt o întrevedere cn principele Binmark. Această întrevedere a durat o oră. Generalul a prânzit la cancelarul imperiului german. Ignatieff va pleca poî-mâne la Paris. Paris. 5 Martie Acum se pare rignr că în nota ce va adresa paterilor, Poarta va cere desarma-rea Rusiei. Londri, 5 Martie. Times pretinde că scie că generalul Ignatieff va face propunerea de desarmare cu eondiţiune ca tractatnl din Paria să fie abrogat. BDCDRESCI !5 HTEDiRIl « MABT1L Furtuna parlamentară, despre care vorbeam în numărul nostru de ieri. s'a descărcat In capul d-lul Diinitrie Sturdza, sad, dacă voiţi mal bine, furtuna din capul d-lul Dimitrie Sturdza s’a descărcat asupra parlamentului. Faptul este, că d. Dimitrie Sturdza care de abia de câte-va zile reintrase In Cabinet şi nu avuse Încă timpul de a lua nici o altă măsură financiară afară de suspendarea plăţilor. şl-a dot dimisia. şi această di-misie a fost primită. Ne aflăm iarăşi Intr’o crisă ministerială, a cincea de căte-va sep-tămânl. Frivolitatea cu care radicalii se joacă dea Ministeriul a devenit fenomenală. Regimul se joacă, Insă Ţara plăteşte. Această stranie comedie nu poate Bă dureze mult timp. Ori ce va face d. I. Brâtianu, ministeriul săd este pierdut In opinia publică, este pierdut şi In Senat. Ne apropiem de catastrofa regimului radical. Ceea ce ne face să dorim cu o oră mal nainte lămurirea situaţiei, In care ne aflăm, este, pe lăngă starea ameninţătoare a finanţelor, şi fasa primejdioasă pentru noi, In care se vede că intră chestia Orientului. inSBAM. 0 depeşă de cea mal mare gravitate ne-a sosit astăzi din Berlin Generalul IgnatiefT a conferit ieri cu irinţul Bismark şi se aşteaptă pentru poimăne la Paris. După Times, propunerile ambasadorului rusesc sunt: desarmarea Rusiei şi abrogarea tratatului de Paris. După ce Rusia a anulat prin convenţia de la Londra din 1871 dis-posiţiile restrictive privitoare la Ma-rea-Neagrâ, ce ’l-a mal rămas de abrogat din tratatul de Paris? Să fie oare vorba de partea Basarabiei, cedată României? Să fie acesta resultatul politicei ministerului Brâtianu ? Resplata călătoriei la Livadin ? Sifl a călătoriei la SibiiCt I Nu ne putem încă pronunţa, ştirile sunt prea puţin fixate. Atâta putem spune numai, că nu a fost inimă de Român cugetător, care să fi remas liniştită la isbuc-nirea crisel orientale, şi nu a fost om cu minte In această Ţară, care să nu fi deplâns fatalitatea de a vedea Statul român In asemenea momente lăsat pe mâna unor miniştri incapabili. Să urmărim cu cea mal încordată luare aminte desfăşurarea evenimentelor, şi să nu uiiâm. că adese ori lntămplările cele mari Îşi aruncă umbra de departe. IARÂSIC. A. ROSETTI SI FII REVOLUŢIONARI - SOCIALIŞTI - DEMOCRAŢI II. In prima linie, dar ca un lucru de mal puţină Însemnătate, Timpul imputase misiunii d-lul C. A. Rosetti din anul trecut la Paris, că dovedea lipsă de tact In concepţia şi In ese-cutarea el. Eacă cuvintele Timpului de la 9 Fevruarie : însăşi trămiterea acestnl prezident al Camerei era o lipsă de tact. Legislativa nu e executivă, şi prezidentul Camerei pntea tot nşa de puţin să Degociaze an imprnmnt saă o convenţie, pre cât de puţin s’ar putea pronunţa de mal nainte, Prezidentul Curţii de Casaţie într'nn proces ce va avea mai pe nrmă a’l judeca la Curte. Dară aceasta pare a fi o distingere prea fină pentrn politica ,liberă şi independinte a unul ministru fracţionist. Să trecem dară la altele, mal pipăite. D. C. A. Rosetti, cu ocasia mergerii sale la Paris, nu a găsit ceva mal nemerit de făcut de cât de a asista împreună cu fii săi la un banchet al jurnalului ,droits de l’homme, jurnal socialist-revolnţionar, sub redacţia ascnnsă a lui Rochefort, care atacă astă-zî cn aceiaşi înverşunare republica Ini Mac-Mahon, cu care ataca odinioară imperialismul Ini Napoleon III. La aceste respunde Românul din 10 Fevruarie : ‘C. A. Rosetti a văzut în timpul misiunii sale la Paris pe bărbaţii cei mai îndemnaţi din toate partidele şi din toate ‘nuanţele de partide, dar n’a fost la nici ‘an banchet, la nici unul.. Luăm act de această declarare a d-lul C. A. Rosetti. reproducăndu-o textual în foaia noastră. Un lucru ni’l va crede orl-cine : nimeni din redactorii sad corespondenţii „Timpului* nu a luat parte la banchetul revoluţionarilor-socia-liştl Droits de Ihomme. Dacă totu-şl ne-am îndeplinit datoria de publicişti de a relata despre el, nu ne-am putut lntemia de cât pe cele spuse de chiar jurnalele radicale din Franţa şi pe alte corespondenţe de la oameni demni de toată încrederea. Din aceste două isvoare însă ştim, că la acel banchet revoluţionar-so-cialist atl asistat şi Români şi că între aceşti Români erad şi d-nil Rosetti. Dară nu a fost d. Rosetti tatăl, foarte bine ! Ad remas Rosetti fii şi a rămas ceva mal mult; căci este vederat, că lucrul cel important pentru noi nu este de a constata, dacă d. C. A. Rosetti a mâncat sad nu a mâncat la o masă; chestia importantă pentru judecarea tactului aceluia care representa România In misia sa la Paris, era de a se şti, dacă prin relaţiile sale ostensibile a păstrat dignitatea unul agent diplomatic estrnordinar şi prin aceastrt divinitatea ţeril, care la trimis. In această privire Insă— singura, care ne importă — respunsul d-lul C. A. Rosetti confirmă pe deplin temerile noastre şi ne dovedeşte câtă dreptate avuse corespondentul nostru de la Paris, care de pe atunci Încă ne semnalase reaua impresie, ce apucâturele d-lul C. A. Rosetti ad produs In acele regiuni, unde era de interesul ţării ca să fim mal bine judecaţi. D. C. A. Rosetti ne mărturiseşte TIMPUL ionarea fortercţelor cu vietuale iu- a ia tu.se oare-care optimism In pri- ‘impmă iu-ă grWităţr din caiisa lipsii di* bani. do oare-ee comercianţi ( streini nu vor a primi hârtiile 'turnam-* tvfpt bani buni. JW,- piMiiosce din Pmstantino-pol urinăi erele ştiri: „Sunt informat din isvoare foarte competente, a aşiă/.l Şi •!, h-ul [slamiil-llair-UIlacli l'-fcn !" primit de la Şeriful din lekka o tVtvă. iu t are se arată ne-resr;’. -a do a liutări pe Sultanul Abdii ifamil să decline resbel lîu vinţa indeplinirel reformelor turcesc!, sici. Ini,re. motivele pe care şeriful Jjuns ci le ivle.ră e şi acela că Busia a is bit pin a; itudiuea ei ostilă nu numai in turcia, ci şi In Islamism şi că prin urmare Sultanul e dator a apăra demnitatea musulmană ou arma in mână.4 — Şeriful din Mekka e pentru Islam! un fel de Papă; in-lluinţa lui este chiar maî mare de cât acea a Papei in lumea creştină. -Hair-UIlacli Efendi va convoca penle-male într’o adunare. în care se va lua hotărlre in privinţa celor conţinute în fetva şerifului. Această ştire, zice corespondentul. — nu o de loc scornită şi in curând ea se va adeveri neutru toată lumea pin faptele ce voi urma." Francia. Vai multe dintre ziarele fraivcze urinează a mustra pe guvernul republice! pentru că a interzis fostului preot Il\acintha a vorbi in pivlecţiile sale despre religiune. -D. Loyson. saă preotul Iljaeinlhe, — zice „Temps4. — inunţase, că va ţinea In sala Ventadour mul multe prob ţinui publice asupra unor matei’i religioase; i s a refusat permisiunea. fiind anunţat, că In prelec-ţiele sale nu va putea vorbi de cât despre cestiuni morale. Nu seim dacă acest, refus a fost urmarea vr'uneî lesperă acum de posibilitatea unei regenerări a Turciei, prin Însuşi guvernul turcesc. .Convulsivele sforţării de reforme in Consţantinopole, — ijice foaia vionf să. s’au întors tot la acea stare de lucruri, din ultimele luni ah do nniel lui Abdnl-Aziz. Amicii forţei, aceia cari visau o reorganisnţie a statului Otoman, prin propria el impulsie şi cu mijloacele ei. aii a speranţele lor la ,absurd.* Mu se mat ritlică in Occident nit i o voce autorisată, care să apere cu convi ţie causa putere! regeneratoare a Turciei. Chiar dacă Vlidbat ar fi recbiăiuat din esil. şi ar lua iarsi-giIul de mare vizir, nu va mal crede nimeni in acţia eficace şi durabilă a acestui energic om de Stat. ,Singura putere, despre care se presupunea până mal deunăzi, că In orf-ce cas va da adjutor Turciei, declară acum Intr’uu mod solemn Înaintea parlamentului prin gura mi niştrilor s8I, că de o cam dată Imperiul turcesc treime abandonat soar-tel sale; şi că numai In cas, când interesele vitale ale Angliei s'ar jigni adică, când calea Indielor ar ti direct compromisă prin modificări teritoriale In Orient, numai atunci Britania-Mare se va sforţa să'şl apere interesele.4 Aceste observaţii sunt foarte drepte. Insă regretăm că foaia vie-nesă n a tras concli sia necesară. Im-posibilit itatea I urciel d a se regenera prin propriele ef forţe e constatată, şi ruina ei fiind inevitabilă daca nu se regenerează, oare prin aceasta nu se impun datorii serioase Europei ? Oare şi ea să adopte fa- tot D-sr sit ne propus (le a reveni la legea vpchinlnl ministru de Fiunncu în privinţa licenţelor! Acum pentru ceea ce priv'sce adaosul la imposibil fonciar şi la vânzarea bunurilor Statului, earSşi s'a răspuns de onor. •preopinenţi şi cred că nr fi de prisos a vS mnt întreţine cu aceste cestiuni. Voiil trece dară la ceea-ce m? preocupă pe mine şi am crezut de a mea datorie să zic eâte-va cuvinte In privinţa armatei. Mal nainte de toate, d-lor, vă rog să nveţî puţină pneienţă şi să ascultaţi, iu cit şi Belgia, şi dacă ar fi ver o deosebire, poate ar fi în maî pucjtl cu 6 ' miî de oameni; şi nu trebue să scăpăm din vedere că in acest calcul intră numai reservele, fără a maî vorbi de miliţii, căcî atunci am njnnge la o cifră mult mai siderabilă. SS nu vorbim dm COll- ... Pr* miliţii, cftci cer şi ele echipament, îmbrăcăminte şi altele; să le lăsăm la o parte ; căcî fără dânsele şi tot, am ajunge la un număr maî “gal cu acela al Belgiei, pe cund cum robat. budgetul nost i v am 1 * , . 1 “'lagetni nostru este a treia parte privinţa armatei, cea ce am de zis in con- I de acela al Ileltrieî tra celor rostite de D-nn Sturdzn, şi mi I Si nu se pare şi de D. Dcşlin. Pentru că, d-lor, orî vrem această iustituţiune ori nu o vrem. Dacă o vrem, trebue să recuuoas-ceţl şi d-voastră că instituţiunea militară nu prosperă şi nu so desvoltă In vre un Stat mare snB inie, fără ca maî nainte să fi recunoscut fie-care necesitatea eî şi a! doilea eă se iniţieze la mecanismul ncesleî iustitnţinuî, căcî nnmnl atunci fie-care poate contribui la prosperarea ci in cunoscinţă de causă. D. /. Dcşliii. N’am fost contra armatei. D. general Fm. Florescu. Acum d. Deş-liu zice că u’a fost contra armatei; tot aşa poate să vie să zică şi d. Sturdza. EB insă declar : că, după ce budgetul armatei s’a redus la 1 -4,000,000 a veni d. Sturdza şi a maî propune săseredncă la 7,000,000 este a distruge armata ! D-lor, nu aş fi luat cuvântul nicî îu privinţa aceasta dacă d. Sturdza s’ar ti 91 nu înţeleg pentru ce D. Sturz» a susţinut ca noî am cheltuit maî mult de cat alte State. Comparându-ne cu Belgia, vedeţi că noi avem nn b«get de trei ori maî mic şi 0 armată maî egală cu aceea a Belgiei, prin urmare o arma. ta de trei ori maî economică. Ei hi»e, d-lor, noî, cu legea organică de la 187_*| cu slabele noastre mijloace, dară cu inionsa’ buna-voinţă şi inteligenţă a ţgrei, am juns la acest resultat. O repet, d-lor, avem armată permanentă care cu reserva el însumează vr’o 30 nul oameni, apoî dorobanţi, cari hgurează Pentru cifra de 10,000 oameni. Aci pre Yed^ objecţiuuea că in buget figurează nu maî 10,000; insă nu trebue să uitaţî că ei sunt împărţiţi In patru schimburi, serviciul făcându-se la patru săptămâni; efectivul lor dară este de 40,000. Maî avem 10,000 călăraşi. Apoî noî cu mijloacele cari .<> am avut şi precum v’ara spus, graţie v ! i ‘ 1 alitate încetează de a se perfecţiona omul mărginit la ideia aceea că trebue sa fa- j mienseî buue-voinţe şi inteligenţe a ţării, cem economii, şi precum trebue să facem I aru Pulul ujunge la uti efectiv de oameni liotâiirl luate în consiliul de mi-1 tulismul oriental, şi sâ aştepte caii ştiil. ori-câ numai un ministru I Lastiofa cu mftnile încrucişate? Saii sau chiar un oficiant ministerial a găsit de cuviinţă a preveni per eo-b*le. care ar putea urma din proiecţiile A-liil Loyson; in tot caşul acest refus este o dovadă despre starea in care se află legislaţiunea noastră privitoare la libertatea confesională şi despre uşurinţa, cu care administraţiunea noastră uzează de drepturile, sale. — După acestea „lemps4 arată, eă este chiar o in-c'tiisei[iienţă a permite in materie dc morală şi a interzice in materie de religiune, de oare-ce este un punct discutat, dacă se poate ori nu se poate admite o morală nea-tarnată de religiune. Rusia. ,Nord. Allg. Ztng.“ uri-"ipcce «lin St. Petersburf scirea. că in curând Rusia va putea fi silită a şl mobiliza întreaga armată şi aceasta mal ales fiind-că de o dată sc vede combătută chiar şi de către unele din puteri, care credea că o vor susţinea. Din Odesa i se scrie ziarului “Allg. Zing4 că marele duce Nicolae s'a Însănătoşit, intru • ât se poată să observeze de la fereastra locuinţei sale trupele, care aproape in toate zilele es la manevre. Dintre trupe, infanteria pare a fi cea maî bună! fi;nd oamenir bine echipaţi, rumeni la faţă şi i obuştf. Cu toate acestea nici infanteria nu este de o potrivă cu cea germană: ţinuta nu este îndestul de militară, distanţele sunt adese ori inega'e şi linia frontului nu tot-dauna e dreaptă, Husarii şi Dragonil. care sunt in Odesa, sunt îndeobşte ren echipaţi şi n.i sunt lunii călăreţi. Enylitera. In privinţa desbaterilor din Camera lorzilor, relative la ces-tia Orientului citim următoarele In revista ziarului ,Ee Nord:4 nar fi maî bine. în propriul el interes. in al civilisaţiuneî şi al uma-nităţef, d a căuta remediurf cari să poată da o nouă viaţă Imperiului Otoman, mal normală şi maî viguroasă de rât aceea ce acum ameninţă să se stingă? ecouomiî 1» toate cele-alte ramuri de administraţie, trebue să facem şi de la armată atunci au aveam de zis de cât că şi eă sunt de această părere, numai să fim cu mare băgare de seamă să vedem cuiu să facem aceste reduceri fură sa lovim in chiar basa instituţiuneî; vom vedea cum se fac aceste economii in armată de guvernul din care d. Sturdza a eşit chiar de cut«-ra zile şi ’mî închipuesc cât do mare a trebuit să fie mirarea d-luî prim-minis-tru când i s’a anunţat interpelaţiunea d-Iuî Sturdzn. care nu diferă de acela al Belgiei de cât uumaî cu vr’o 7,000 oameni în mal puţin înţelegeţi că datele statistice ale d-lnî Sturza nu sunt corecte de vreme ce noî cu o armată aproape de aceea a Belgiei avem uumaî o a treia parte din bugetul Belgiei. Insă mi se va zice că veniturile Belgiei sunt de doua on maî mari ca ale noastre, dară şi bugetul militar al Belgiei este întreit de cât al nostru. Acum, d-lor, v’am spus că n'nşî fi luat cuvântul daca nu s’ar fi adăognt că nu trebue să avem armată pentru ca sâ nu care ’şî respectă meseria Qarl să nu uitaţi că răsboial a început odată cu oamenii, şi prin urmare militarul, pe lângă studiul cel maî serios al diferitelor acţiuni miiit re de secoli.... rine un moment când trebue să ia o hotnrire care nu se potrivesce cu nicî o acţiune cunoscută; trebne dară să fie o inspiraţiune a inimel ?i a inteliginţeî ca să scie cum se coudnc trup le pe câmpul de bătae. Şi apoi când 86 cer atâtea de la un militar, mai este nevoe să probez că nu se pot improvisa “rroatele? Maî adnog şi aceasta care s’a Zls (’9 on,ul cel maî autorisat al secolului nostru, că vine un moment când armatele, plătesc cu prisos sacrificiile ce s’ail putut face pentru dânsele. Aceasta însă a scăpat combinaţiunilor economice ale d-lnî Sturza. Aşa dara după ce am arătat că nu se poate improvisa o armată, să vedem şi ce fel de reducţiunî se fac de un minister din care d. Sturza a făcut parte Eî bine, d-lor, s’a adăogat 8 r»gimente de dorobanţi şi două de artilerie şi s’a imprimat preoţii de regimente! EB nn pot aproba această mică economie care rădică consolaţiunea religiuneî din inima soldatului, care este puterea sa morală (aplause) şi care era o chieltuială neinsemnătoare. Dar o să ziceţi, iţî pnre răfi că s’a adăogat aceste regimeute? Mie nu poate de cit 3ă ml facă cea mal mare plăcere ; dar a-tnncî ce maî vorbiţi de economii când deschideţi o perspectivă de cheltuelî noi şi cum d. Sturza care se presupune că le-a tolerat, d-sa fiind in guvern, vine astăzi şi ne cere chiar disolvarea armatei?! Termin, d-lor, cu cuvintele unul bărbat din acest Corp, unul coleg al nostru, care nu poate fi bănuit, cum se zice de militarism, care prin vârsta şi prin caracterul seu se bucură de stima noastră, cuvintele ouor. D. Bosianu din altă ocasiune, că fără armată, ţara aceasta ar fi condamnată la o vecînică minoritate ! (aplause). îşi dară nu este vorba de economii, n. • ..v . , . . • , , . . , , „ , hm in ispita a ne servi de ea ! Şi aci ’mî ci ile diso varea armatei. In adevăr d-nu •. • „ „ .... permit a zice ca onor. D. prim-ministru Camera lorzilor se va om pa de propunerea lordului Strat,liedeu mi-e ••ere a se lua măsuri cari sâ poatft preîntâmpina ostilităţile In Europa, şi respectarea tractatelor de la 1 SăG şi 1871 favorisâud In acelaşi timp şi Îmbunătăţirea stâref sunusilor Sultanului. .Nord-deutsr.be Allgemeino Zcitung4 anunţă aceste desbatwrf lectorilor sei. zicând. .Luni seara Cimera lorzilor se va ocupa ca aflarea qua-draturii cercului.4 Nu se poate carac-terisa cu mai mult spirit un proiect care urmăresce resultate atât de opuse. , Wiener l’resse.» care pană acum Discursul d-luf General Florescu, rostit In şedinţa Senatului din LI Fevruarie. in urma interpelării financiare a d-lul D. Sturdzn. D. general I. Em. Florescu. D-lor după câte s’nB zis de diferiţi oratori, îmi rămâne foarte puţiue cuvinte de adăognt; nu voî abusa de pacienţa Senatului. D-lor, onor. d. Dim. Sturdzn a început espunerea sa financiară prin a făgădui a-devernl, şi a adăogat că adevărul ar fi cultul d-sale, ne a făgăduit in urmă claritate în gruparea cifrelor, şi în fine ceva care a atras nteuţinnen tutnror, că are să ne dea şi o solnţinne. In privinţa adevăratei şi clarei grupări a cifrelor, eu d-lor mă voî abţine de a ’l urmări în această discuţiune, după câte s'aă zis, şi pentrn că mă declar mnî dinainte incompetinte, trec dar numai de cât la soluţiune, pentru că când d-sa făgă-dneşle o solnţinne a acestei mari probleme, a resolvăreî dificultăţilor financiare, iuţele gtţl bine, d-lor, că orî-ce om în ţara aceasta, un nnmaî nn senator, trebue să fi dat cea mnî mare atenţiune propunerii d-sale. Acum, d-lor, să vă spuu întâia la ce mă aşteptamB eB, şi pe urmă să esa-roumn remediul propus de d-sa. Vă de-1 r" d-lor, că auzind despre competiuţa d-luî Sturdza îu materie finnuciară, cre-ilenm că d-sa va atinge cestinnea economică generală a financelor noastre şi că ■a face observaţiunile sale asupra legilor organice, ast-fe,', ca să putem printr’o modificare a lor să njnngem la nn budget mai redus, şi nimic din toata acestea n’am v?zut Convicţiunea mea dnr esto că nu D. Sturdza însuşesce calităţile acelui economist pe caro 1 nşteptam toţi cu atăta nerăbdare. Nimic despre economia generala, nimic despre acele modificări de le-sriu’.n organice, care să nducă o gestiune maî ecmiomicâ. D-sa a cerut restabilirea legeî licenţelor; nş vrea eă sciB atnncî pentru ce a strigat D-sa în coutra unui ^ ministru de Fiuance, care este absent ?1 ",,r" * cre7ut că a făcut foarte bine iidăogând U veniturile Statului licenţele? R-ntru « l’a incriminat aşa de tare? Şi chiar in discnrsul D-snle asupra espunerii finnnciare de acum, a intrebninţnt cuvinte 1 i le înveuinate in contra acelui fost ministru de Fînauce pentru ca in urmă Sturdza a zis erî, şi s’-a explicat şi mnî bine astăzi, căci mi se pare că onor. preşedinte al consiliului nu 'l-a înţeles biue, d-nu Sturdza, zic, s^'a explicat astă-zi in cât »ă’ înţeleagă toţi, că, nn trebue să avem armată, pentrn ca nu cum-va să fim vre-o-dată chiămaţî a ne servi cu dânsa. Aceasta a zis’o şi nn cred că o va contesta, şi n-cesta este motivul pentrn care am luat cuvântul. D-lor seuatorî, nu voiu vorbi de noţiunile statistice cari vi le-a dat d. Sturdzn, căcî nu voiB să perdem timpul în asemenea combinări de cifre şi de proporţi-unî în raport cn locuitorii saB finnncele deosebitelor Stnte fiind că acestea se găsesc în almanahul Gotlia şi in alte uvrage statistice. Asemenea nn voiB căuta a face comparaţiune cu Englitera, Frnncin, etc., nntle se vorbesce de miliarde şi de sutimi de tui? de oamonî. EB, d-lor, voiB lua de esemplu nnmaî Belgia cu care ne putem compara şi pe care este bine să o imităm. Belgia este nn Stat mic care a probat de la 1830 şi pănă astă-zî că este maî cu minte de cât noî. Belgia n fost scutită de acele aguduiturî continue la care a fost supusă ţara nons tră, din cnre cnusă şi instituţiunea noastră militară n’a putut lua acea desvoi tare, acea soliditate în cât să nu mal fie permis din o zi în alta să se propue cum a făcut i! Sturdzn, a se desfiinţa. Belgia are o populaţiune ca a noastră, un budget îndoit de câtB nlB nostru, o datoriă îndoită da a noastră; vedeţi că aici găsim proporţia care o poate găsi orî-cine, Eî bine, Be^ia are o armată cu cnre chel tuesce 12 milioane pe nn, şi noî cheltnim 15 pănă la 10 milioane; 15 milioane, şi când s’a întâmplat să fie cheltuelî extraordinare s’a suit co-va maî mult, astfel că îu termen mediu face 10 milioane pe an; va să zică a şasea parte din budgetul nostru; pe când Belgia cheltueşte a 5-a parto; vedeţi dură că Belgia cheltuesce in proporţie cu n şasea parte maî mult de cât la noî; şi când ea cheltuesce 12 milioane să nu credeţi că fortificaţiile intră tot in acest budget; numai fortificaţiile de la Anvors aB costat 70—80 milioane, care nu aB avut a face cu budgetul. Dară să venim la noi, să nu mnî ne coinpnrăm cu nimeni, căcî vedem că suntem mnî jos. Ne lipsesc in ndevâr încă multe, dară este un fapt, că, când ar fi nevoe, noi am putea grupa mnî aţâţi apărători aî ţârei n'a inţnliM erî pe d. Sturza, când ’î-a adre sat întrebarea; in ce armata ne-ar influenţa politica ? In adevăr, n’a zis aşa d Sturza, şi nstă-zî s'a esplicat mal bine; d Sturza a declarat că nu trebue să avem armată ca nu cum-va ţara «ă fie în ispită de a se sor\i de dânsa Par-că am zice n nnî călător care ar voi să fie în siguranţă el şi familia sa: nu maî lua vre-o armă la drum, căci pe de o parte faci economii enrn pe de altă parte să nu te răuescl cu dânsn ! Aci, d-lor, «ă ne aducem aminte ca prin tractntu! de la Paris semnat de 7 pateri garante, s’a încheiat un protocol că ţara românească trebue să aibă o ar roată. Ni s’a făcut onoare de 7 pnterl ga rnnte tot atât de mare când prin un a protocol intr’adins al conferinţei de la Pn ris s’a consacrat anume drapelul român Şi se găsesce azi un Român represintant al naţiune! care zice acelor puteri: ne-aţî crezut bărbnţî, dară nu suntem îu stare ai ţinem arma in mână?! (Aplause). D-lor, nn se va găsi nicî o dată uu gn vern în ţara noastră care să fie atât de puţin prudent şi patriotic ca să întărite pe cineva in politica sa esterioară, in cât să espună ţara la nevoi; pentru ce?.. Pen trn simplul cuvânt că are o armată şi că trebne să se serve de ea. Acest raţionament nu’l aşteptam de la d. Sturza D-lor, trebue să avem o armată şi s o îngrijim bine pentru că este o fatalitate cunoscută de fie-care, acea că nn se scie zioa când ţnra poate aven trebuinţă de dânsa ; tot de odată să fie bine cunoscut că o armată uu se ponte improvisa Ouor. D. Deşlin esto în eroare, când d-sa crede că este destul câte-va zile, şi re zemându-ne nnmaî la miliţii, sa putem asigura intr’un mod serios npararea ţârei Instituţiunea militară a ajuns la o des-volta re, mnî vârtos la serviciul ei pe câmpul de bătae, ast-fel în cât se cere atâtea cunoscinţî, atâta esperienţă de acel cari aB să ducă la moarte pe oameni, îu cât viaţa întreagă n uuuî militar urmează a fi consacrntă studielor atât de variate cât şi serioase. In invăţătura dreptului safl a ingineriei cine nn scie, că odată ce aî părăsit cărţile şcoaleî, intri în lume in vinţa practică. Et bine, nu vine inginerul in tot momentul să înveţe demonstraţiunî geometrice, nici legistul să inveţ* acele rudimente priu care s’a iniţiat in sciinţa drepţii-Ini? Nu zic cu aceasta că iu orî-ce speci- A PROPO DE BANCA de BUCUEESCI Citim in zinrul Pressa: Aflăm cu părere de rău că Banca de Bu-curescî licuideză. Crisa care beutue astnijî piaţa nostră nu a permis acestei bănci de a emite acţiunile sele şi ast-fel fondatorii îşi retrag capitalul lor cu 6re-care profit.‘ Unim regretele n6stre cu ale zin-rulul Pressa\ ecftincA un stabiliment de credit care cade, o nouAruinA pe piaţa ndstrA atAt de Încercată. Banca de BucurescI îu capul căreia se aflaO onorabilităţi cunoscute şi capacităţi financiare însemnate, ar fi putut face mari serviciurl comercialul nostru. Cu ocasiunea fondărel el, care a avut loc acum un an şi jumătate, s'a ridicat o cestiune din cele mal delicate, aceea de a se sci decA un ministru In activitate putea să intre Într’o nsociaţiune pentru Înfiinţarea unul stabiliment financiar făcând operaţiuni de credit. Cestinnea era delicată. căci se putea susţine cu 6re-care tărie că un ministru ca orî-ce particular pdte întrebuinţa emu so-cotesce capitalurile sele, cănd aceşti întrebuinţare nu este osândită nici de lege nici de morală. Cu tdte astea fostul consilii! de miniştri asupra linul raport din cele mal bine raţionate ale ministrului de comerciă de atunci, d. Teodor Rosetti, s'a hotărit pentru negativă. In urma acestei decişi uni, cel doi miniştri intraţi In asociaţiune s’aă supus cu lealitate opiniunei colegilor lor. Acâstă decisiune, credem noi, con-stitue un precedent de mare insem-nâfcate, şi care va putea servi şi In viitor pentru resolvarea unor asemenea dificultăţi. SE3STATXTX-I Şedinţa de ta 18 Februarie 1877. I’reşedinţa d-lnî Ion Ghicn. Ş«dinţa se deschide 1» 2 ore după amiezi. D. Apostolennn nunnţă o interpelare d-lnî ministru de externe pentru ce nu a pu-blicut resultatul ce n uvut misiuuile d-lor 1 9 Ion Ghica, C. A. Rosetti şi D. Brătianu, in străinătate. Ce rosnltat a avot memo-i'andnl adresat Porţel, şi pentru ce nu s a publicat convenţiunile comerciale cu Anglia, Franci» şi Italia. O. Lecca interpelează pe d. ministru de agricultură asupra şeonlei de la Herestrăif. l)-Urn „.jă semnătnrele a 138 pensionari.* mişcarea? porturilor Olten'ţa. 19 Februarie. —Corăbii sosite încărcate 1, deşerte 4; Coe, b i pornite încărcate 3, dpşnrte- -; Vapoare K) ite —, pornite - - ; Bastimente faţă in port 7. Preţul prodactelor la hambar: Grâă trhirca, greutate — livre, lei —; ciacăr. cal. I. lei 83 ; cal. II 72; Pornmbnl, lei 40; Orznl, lei 31; Oveznl, lei — ; Secara, lei — ; R.apiţa, lei — ; Eaport în chilograme; GrftQ 173160; Pornmb, —; Rapiţs, Orz, 390800; Ovăz, — ; Secară, —. Ini A. Tiriacli 91 domni deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile ordinare. ________ i presanţi | in mod solemn J» contra unei ât a ii in-1 ”CUm nicI nna din acel« făgăduinţe cn cnrî sinua[iunî. r-a îmbătat atâta timp, nn este vinova r j. . | pentru conversaţiunea mea cui'0' d‘ 1<5n Bnitiann' nic» Camera, ci nn a W«r ?K-î nd',,cn1t,nne8 pe art- kn»l profesor Spicq. pre cât ml a- h1*1 ?i namaî d' minifctr’1 de finaa«. Di £er^"fei Kener: a S “ Uî- duc nminte~ de atunci aproape mitrie Stn"ea' 88 Proci , ta, mmi8îrU T ’ 4 anI~ n'a avilt alt sens. de cât ’Aresta’ ~ a maî ^i8 - nu comis- ea H " -6"611 U"ni “en,br" ,n «'evit institutului Urechiâ să nn cS UD voiesce sS ^inS ^mădecee» in locui d in-8 Res!8nire j CBfe,or Pnbl,ce’ fie tractaţi mal sever de cftt elevii °e am fr,RSdnit’ preenm desfiinţare» liceu d-nn fi denU8,onat- 80 a‘ | regulaţi ai gimnasiulul Mihal cel te'°r b5l,tnrilor "pirtuose, a monopolului Mare, df'irâ nicl-de-cum să fie obiec- bntnnnr‘'or, a timbrnluî şi scăderea ce- cea , ,. veze aplicaren licenţelor.* în vederile onor. d. Urechiâ De atunci sub-seinnatul a remas toată afacerea onor. d-lul Spicq. Primiţi, d-le redactor, espresiunea mulţumirii şi distinsei mele considera ţiunt. Brătian eR® d’no G. Vernescn. Ne !0r’, ni,,r Rl “facerilor interne u in cercetare indigenatele. 'DC® d"na ministru finanţe- I tul vre unei favor! ne meritate cea- I *or'R,^e d^rb dar roiesc® chiar să agra- ce ~ sunt convins — nu intră nici Adunarea - _ 8,1 ^'uistrn de lucrări publice, comunică că d-nn 8»> bclnav. “"nistrn financelor este absolut străin de D. C. A. Rosetti, n,onn». propune a se continua cn discuţia asupra proiectul^ de interpolarea lege! electorale şi CB mâine Dnmi-necă, Adnnarea să ţină şedinţă Se primesce. La art. 38 din lege, alin. 2, ca urgenţa •* fiă o realitate, să se statueze ca Cnrtea de Casaţinne şi tribnnalele să se pronnnţe î1 8â (I dea nentinţa în termen maxim de îă 4ilo de la data reclamei.* Ir. Şlrca. DEPEŞI TELEGRAFICE Serviciul privat al TIMPULUI, Agenţia Havas Conalantinopol 5 Martie aeara. Cn totă aprinderea d-luî Pană Bnescn, I cn tote bătăile cn pnmnil in pept şi în masă, cn t6te jurămintele, adunarea însă, ni-se spnne, — a remas forte rece. Căţl-va din nmjitorî aă mers chiar cn cru (jimea până a impnta gnvernnlnl rădică incapacitate şi lipsă de bnnă-credinţă. Ast-fel, bielnl d. Pană Bnescn a fost ne-I Vuit să şl retragă undiţele fLră să fi prins nn peştişor măcar , — şi să se depărteze scărbit de atâta nepăsare şi nerecnnoscinţă | din partea cftrciumnrilor. Afacerea Pilat. — Cetim — unde? in in- f\ . T ----- - ■ i (UIIMU i nat. — (.cum - egaţii unUnegrenl aă presintat azi I saşi Reforma de Duminecă: Bar&it, 14 Febraarie 1877. D-lor Alb. & Ios. Griimbaum. ma-gasin de haine. Calea Mogoşdi. colţul Bulevardului. Bucurescl. Onor. Domn 1 Am priimit halatul ce mi-ai trimis, — vâ mulţumesc prea mnlt, este de o calitate nnă, şi in ndevgr că preţul de 25 fr. plătit, nn e scnmp. — Vă fiice on6re annn-nl ce aţi dat prin <)iare, căci mnlţl snnt care anunţă, şi r6te vând şi eftin, dar lucru prost; — la d-v6stră însă văd Incrn bnn şi eftin ; a-şj mal comision» şi alte straie , d«r mă tem că nu mî-or veni pe corp, căci nn ştia măsura. PriimiţI asigurarea consideraţiei mele. O. Dumbrava. CHANCELLEBIE DE L’AGENCE DE FRiNCEC AVI.s MPORTANT Mr. E. Dariste, rne Dionisie 2 â Buca-rest, axant a huse de 1» confiance des per-sonnes. qni l’avaienl charge de recoavre-ments en Ronmanie, toute relation a cesse entre Ini et l’Agence de Frnuee. Le public este mis eu grade contre tont paie-ment fiut entre Ies mains de Mr. Dariste. Ponr tons âcluircissenients s’adresser â la chancellerie de l’Agence de 1 heure â 4 heures. închiriat de*hGheorghe LM. 1I1« IIII Irtl. viitor seBchiarde acum, o casă mare cotr.pnsă de şese camere, salon, sală de mâncare, t6t« bine mobilate, având şi dependinţe, casa; este situată intre cnrte şi grădină, in Colârea Negră, strada Mircea-Vodă No. 2 9 Subnrbia Olteni. A-matoril se j>ot adresa în ori-ce (ji la proprietar care locueşte intr’insa. ’ No. 602-3. ANUNCIU De vftnţlare nn P a nu, calitsle superîdră i in bune condiţinnl. Amatorii» se adresa la adniinistraţiunea acestui ^iar, Palatul .Dacia*. TIMPUL CEL MULT INCA NUMAI H RILE IN BUCURESCI SI DIN DISTRICTE 8j>r* » evit* spesele col* mari do transport a tnărfel n6»tr«, inapoindu-o in străinătate, ţi in urma co măndilor făcute do comitenţi, miri nfl sosit acuma, ne-ara hotărât a mai lăsa filial.» ndstrS in acest oraş inc pentru nu «ort timp. Lnimd cont cicumstanţde cele grele ale situaţiuuei actuale, am făcut incit o reducere însemnat» a pri ţarilor curente mat joa notate. Reprezentantul Societâţe' fabrice! de Olandă fi Albituri. PKKŢUL CURENT DUP fi SCĂţIEMfiNTUL DE 4:, •« CU PREŢUL FICSAT. Batiste a V* duzinii Batista de copil a................... , , Olandă a................... » » Lino » .................. , , bordn.o color, ţi cnsute , . . , (aoie ecroe) bucata............. I’rosope sl Şervete a 1, duz PpxAp* d« aţă cnratfi............... > i (Iahiasc .......... Şervete de mn , fruct»?.................... Feţf de mese a 1 Imeatil IW.ro 0 p rsone de aţă rotată albă » 6 » , damasc , . » ‘ > > » qnal. I Cavaleri Bufe pentru 1 Căiimţ»? din orford reritable . t , 11 iad i outamtl • , de Chiffbn nlb. simplă , . i i brodată , , Olandă fină . . . [’imtaloni de pichet do vrui , . olandă .... ÎS -14 — 9 50 12 ,ă cnr. albă I’âmjilrie şi garnituri de masa 36 de coţi Pântjă de casa . . . . fr. 18 — 39 , > > , copjî . ; . . fr. 25 — 45 , » Olandă de munte .... ,30 — 58 , , , Belgică.............. , 60 — 00 , , Pinijă de Olandă .... ,04 — 60 , , , , llumb.................,84 — 60 , , Toile batiste line............ 100 — 7 boc. Ciarcef. 3 coţi de lat..........,40 — Şervete cu feţe de mese Pentru 6 pers. de la 9 până la 15 fr. cele mai fine iilverae 1 Du». Ciorapi d« Dame , de lină . . . , de (ildecoMM . bărbaţi do lină . , , , fildecoiso Gnîore de l'n mc . t , Bărbaţi PeptnrI brodat# . 1 Buc. Flanel* Btliite fine france** dti Lino cu bfolerifi Uti mire iu>j&. In tdte culorile, Shwnlurl d* InAt» t1 i C inand*k de prin provincii tor 0 eaecnUU cu cea val «n*n* promptitudine. CDES DE EFECTE PUBLICE SI DE DE71SE Bueurfjei, 21 Februarie Î877. rALOAKRA C*MiU OflfpriU Pracifl flonl Oblij?. Rurale . 10% 18®* *»!. ; , , la norţl --- --- Impr. OppPnhPÎra --- Oblic* Domini ale 8% 1871 7ft' 4 7 (’/« 9 , pşitplanorţl --- «« , Credit fonc Rur. "°/o -Vf, #21/4 , Credit fonc. Urhan ---. SI --- Impr. Mun. Cap. 80% l8?5 --- 71 --- P^nnil (800) dobândi fr. 10 --- 110 --- AcţilCăile for.rom. 5% 186^ --- --- --- , priorit&ţl 0% 18G8 --- Dacia C-<* de Awe. 250 --- Act. (fr. 500) 8"/# 1871 Remania C*'* de Assip. Act (fr. 200) 8% 1873 60 .Mandate........ ---* ““ Impr. Municipale fr. 20 --- --- Act. financiare Române8% --- --- Câile ferate Ottomane Act (fr. 400) 3% --- Renta Română...... CUPOANE Oblip. Rural» o. Octomb a. C. --- r. , Pomemale .... --- 97 , Forciare rurale . . --- --- , Comunale .... --- DCflSE Paris.......... --- --- --- Marscille........ --- --- --- --- Lon-lrt......... --- --- 1 t Ţ-... j 1 a • e • • --- --- Hamburţ........ --- --- --- Amsterdam ....... --- --- Viena......... --- --- --- Berlin......... --- 112' i 122' i Lipsea.....* • * • --- F.scontDt........ --- --- Lira Ottomanâ...... --- --- “ Gall>enu austr. . . . • • --- --- ” Ajfio c. Argint....... entrn servitorL Amotoril »* vor adre*a, fn orî*c« la I)-na M*ria Cociubev , p4ni la ora două dnpe umiadl, Strada Frnm6<ă No. 12. No. (Oi—t. De închiriat, din Strada Seannilor No 38 avlnd poci* tot şe»*0 tncăporlnna bucătărie, dooă pir-niţî, osebit grajd, şopron, poţ In eurU. A se adresa la proprietarul lor D. Ştefan Stefîlncecn, in cancelaria Antrepriieî Im-positnlol epirtAselor (Hotel Hillel). 1/0 »reiIU «L, Argeş şi O'trovom din Vâlcea, având, ţie lingă colo-l-alto calităţi, peste 1000 pogăne do arătară In lonca Oltuhiî Doritorii »n vor adrosa In Bac»* reset la d-nu N. 1. Lahovarj, iar la Wm* nicu-Vilci la d*nn C. I. Lahovar/. v,. 404-». ANUNCIU Doctoru Rti*»» *1* pentru btilele eecret* Ş' bi.lele de f*mc:, anunţi, că orele de consultaţie .unt dimi-n£ţ* de la 8 p*®* ** f 1 — 3 dup# amctjfl. gjrnla Stavropoloo* No. 3. No. (0*-a (Piaţa Oomiaiulta-VoM). At) l IAI \T ,\ mea ca dooă intrări j„ odIm Vicăre»ci-lor. No. 151 şi In strada Triumfalul n-rţad pomi roditori, vio, trandafiri, oAcl