SAMIMTA 19 FEBRUARE
ANUL 1T. — 1877.
No. 40
A-BOISTAlvlEJSI rE ■ *E
                                                                          IN TOATA. KQMAMa:
l> ân .    ■
| e 6 luni IS luni
IN STBAUXATATU '
r
18
11
60

ixsutriuNi si hxclax*:
i» ar 30 lilrt' «A11- •'•O'
IV’. ?
TIMPUL
    pagina IU.'» biiol, p<- pair*'» IM ' I »ol
                                                                                                                                 Reclame 1 lei noi linia.
                                                                                                  ^ISrTJ3SrGITJE.I
Se uriiiicrc in atr&in&tatc: La P-nil Ho'ism-»tein <# Vogler .n Vienna, H'alfischysev io. A. OjtptUk in Vienna. SluU»iil>attHi 1 ; Hwiol Mmm in Vienua . Soileriline 2; Ktncnu ifrdicka .n Vienrni, Trinfalmlrasse 17; l’kdipp 1>. ' lD Vienna, l.sctu'nbachgaaiip 11 ; L. Jjţing A ('mp. in Pcşta şi Ifavas-iMfflu-Builter A Conip. In Pariu.
                                                                                                Scrisori nefranosite nu ne primam.
L'n număr In Capitală 10 bani.
                                                                              ESE IN TOATK ZILELE DE LUCRU BIUKOUL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI : PALATUL ,DACIA.*
                                                                                                                                                                                                                                    Articolele nepublicate •« »or arde.
Un număr In Districte 15 banL
n
    BULETIN TELEGRAFIC
                                                                                       Serviciul privat al „TIMPULUI-*
                                                                                                (Agenţia Havas).
 I               ---- .
                                                                                                                                                                                       Athena. 18 Fecrnarie *e»r:l-
    Amiralitatea Marel-Britanil a ^ or" dine ca întreaga flotît engleză de Pe ^ ■ diteranea să se coneentre imediat in apele \ insulei Malta. Numai «Re.-canchi, singur va rem&nea să staţioneze în apele PireuluL Depărtarea flotei engleze din apele Tur-Iciel şi Greciei se consideră ea resultatnl Iînţelegere! puterilor.
                                                                                           bmisci ■: zr
     Speranţă de pace! Kncă In scurt resumatul Îmbucurător nl ştirilor ce I re sosesc din străinătate. Discursul I fimpâratulul Wilhelin lu deschiderea ■ Dietei din Berlin, fără a se pro' aunţa prea tare In vre-un sens satl lin altul, pare totu şl prin moderaţia sa accentuata să fi esercitat asupra cabinetului din Rt. Petersburg o presiune In favoarea unei resol-virl ipal liniştite a crisel orientale. Pacea Încheiată Intre Turcia şi Serbia a fost Îndată urm ită de o telegramă oficioasă, care annnţa In ceputul desarmârif din partea Rusiei, Îndată ce Poarta va fi isbutit a se înţelege şi cu Muntenegru.
     In proporţia, In care spiritele la noi se liniştesc In privinţa resboiu lui, ele se Întorc cu o Îndoită temere asuţra perturtwţiel administrative şi constituţionale, In care regimul radical a ştiut să admâ ţara In scurtul timp de 11 luni. Cu cât mal uşor şi mal iute se face răul de cât binele!
     In privinţa constituţională, ministerul se jfka In aceeaşi posiţ.e falsă In faţa Senatului. D. Colonel SHtniceanu continuă a şl nimici ca ministru, mica reputaţie ce o avuse mal nainte ca militar, de şi Senatul li respinge propunerile una după alta. şi de şi un ministru de Justiţie, coleg al d-sale, denunţă Curţii de Casaţie In afacerea Pilat, aotele d-lul Slăniceanu, ca president al unei Comisii militare, ca violări de lege şi abusurl de putere.
   In unele ţări se (jice, că puntul de onoare este cea inai Înaltă, cea mal delicată şt cea mal susceptibilă Însuşire a unul militar. După d. Slăniceanu, această opinie pare a fi o rătăcire reacţionară.
   Dacă este d. Slăniceanu aşa de . .. . generos , cum să ne mal mirăm de d. Nicolae Ionescu? D-sa. pierdut In cele din afară, nici nu mai are răgaz a se uita la cele din lăuntru şi nu vede, cu ce repejune creşte din zi In zi admirarea concetăţenilor sfii pentru forţa de re-si6tenţâ a epidermei d-sale politice.
   In administraţie ccnfusia e la culme. Schimbarea d-lui Vernesc» şi înlocuirea d-sale cu d. Brătianu la Interne atrage după sine o nouă schimbare a personalului şi mecanismului administrativ. Eax la finanţe, unde d. Brătianu se făcuse cu totul imposibil prin incapacitatea sa, aă ajuns lucrurile pe mâna unul diletant care, — pe cât începem a vedea, — se Încearcă In zadar a ascunde sub strajnice proiecte pe hârtie lipsa de idei şi de esperienţă a adevăratului om de stat finanţiar.
   Deocamdată casieriile Statului sunt Încă Închise, mandatele sunt încă pretutinde nea refusate . nepilduita măsura a suspendării plăţilor In asemenea momente de crisă îşi produce toate efectele nefericite de care ne temeam.
   Am dori. pentru binde acestei ţ6rl prea încercate, ca sflrşitul încercărilor financiare ale noului ministru diletant, să nu semene cu începutul lor.
                                                                                                    Câte-va reflesiuni asupra recursului In Casafiune In contra sentinţei Consiliului de Revizie asupra Maiorului Pilat I).
   ţîiarele Presa şi Românul att adus In desbaterea publică recursul ce
   1) Am arătat într’un număr precedent, opinia noastră asnpra discuţiilor ziaristice relative la chestiile încă pendente înaintea justiţiei. Ca toate acestea nu putem închide coloanele „Timpulnî* înaintea importantului articol de mal sus, fiind-că a-oesta, fără a se preocupa de însăşi decisi-nnea, ce se va pronunţa de Cnrtea de Ca-
fostul ministru de justiţie, d. Stâ-tesen, a făcut la Curtea de Casaţi-une, pentru a obţinea casarea sentinţei Consiliului de revizie, dată în 1870, prin care d. Maior atunci în neactivitate Pilat se ştergea din controalele armatei. Cestiunea presin-tând o gravitate Însemnată, credem a putea face câteva reflesiuni asu-prâ’l, fără a prejudeca Intru nimic viitoarea hotârlre a justiţiei.
   Să stabilim mal Intâih câteva con-9ideraţiunl generale.
   Recursul se face de d. ministru al justiţiei, dupâ cum se susţine, în interesul legii; d. Maior Pilat se a-sociazâ la acest recurs pentru a profita de sentinţa favorabilă casării, ce s ar da de Curtea de Casaţiune. spre a reintra în oştire. Procurorul şi advocaţii d-lut Pilat vor susţine dar aceeaşi causâ şi aceleaşi argumente. Cine represintâ pe partea acusată. pe fostul Ministru de llesbel şi pe Consiliul de llevizie, spre a se putea lumina Curtea de Casaţie?!
   Preşedinte al consiliului de revizie, care a dat sentinţa ce se atacă acum. a fost actualul ministru de resbel, d. Colonel Slăniceanu. D Stâtescu cere casarea unei sentinţe pronunciatâ de un consiliu preşeijut de colegul săCi de la Resbel. Cum să unim independinţa de caracter a d-lul Colonel Slăniceanu atunci când a pronunciat sentinţa sa, cu abne-gaţiuuea sa de astă <ji de a suferi să fie taxat de colegul săâ dela justiţie ca călcător de lege şi ca magistrat lucrând cu exces de putere I Ce moralitate poate insufla naţiunii Române ş1 în special oştirel o ase menea procedare?'
   Atât ministru justiţiei cât şi apă râtoril d-lul Pilat prin acte oficiale şi publice îşi permit a ofensa din chiar senin pe fostul Ministru de Resbel, fâcănd a se înţelege că în actul de daj-p în judecată, dănsul ar fi comis un falş, fiind-că menţio neazâ că darea în judecată a fost aprobată conform legii de Domnitor, în urma unul raport al săâ, pe când acel raport nu ar exista în dosarul consiliului de revizie, şi d. Daniilea-nu în articolul săâ din „Românul*
saţie în afacerea d-lnî Maior Pilat, stabileşte cn mnltă precisie şi dreptate adevăratele principii de ordine in această materie, mărginindn-se la disenţia proce-dureî urmate de ministrul de justiţie d. Stătescu şi la arătarea istoricului faptelor.                      Nota. Red.
pretinzănd că chiar de ar exista un asemenea raport şi ar fi şi publicat în „Monitorul oastel*. totuşf nepre-sintându-se în original astăzi dupâ 7 ani, el nu a trebuit să existe. Ca să poată raţiona cineva ast-fel, treime să fie In stare sa comită asemenea fapte, şi val de ţară. dacă ar fi să se guverneze mult timp în asemenea condiţiunl. Cum ? Acte pu blice semnate de ministru se pun In îndoială şi nu se sflesce noua ge-neraţiune, dd. Deniileanu şi Stătescu, a emite asemenea theorii anarhice şi răsturnătoare de ori ce simţ al datorii pentru cel ce ocupă funcţiuni publice, abstracţiune fâcănd ele persoanele ce le ocupă? Fiind-că nn raport al ministrului se află a-şoz it in alt dosar decăt acel pe care l'-a consultat ministrul justiţiei, saâ fiind cA dânsul s’ar fi putut sustrage de cel interesat şi la înfăţişare nu s’ar mal presinta în original, de şi a fost publicat la timp, într’nn „Monitor oficial,* se poate conchide că autoritatea a spus un falş! 1) Ce a-beraţiune, ce lipsă de cea mal mică noţiune de lealitate publică, ce nesocotinţă a demnităţi administrative şi â respectului datorit de orl-ce funcţionar, predecesorului săti ! Afle d ni Stătescu şi Daniileann că colonelul Mânu, ministru de resbel din 1870 a fost şi este neatacabil în tot ce privesce onorabilitatea şi veracitatea arătărilor sale !
    D. Maior Pilat plecând din ţară fâră voe. şi aflând dupâ trecere de peste 15 zile că pentru această crimă a fost dat în judecată, voesce a şl re gula pns ţiunea cerând „post factura* anin iî după vr'o 20 zile dupâ pornire un congediu prin o telegramă In care recunoasce singur că a plecat din ţară fără voe. Eacă textul telegramei d-lul Pilat: Circumstanţele grave indep*»udinte dr mine. m'nfi forţat a pleca în streinâtate Înainte de a obţine permisiunea d-voastră. Sunt bolnav ş. c. 1., şi ministru de resbel ne mal trebuind atunci a obţine congediul de la Domnitor, singurul In drept a’l da, dacă voia să se mănţină disciplina in armată, refnsâ această intervenţiune. în contra cărui refus însă d. Pilat nu reclamă la Domnitor.
    D. Daniileanu conchide din aceasta
    1) Raportai poartă numărul 11,401 din 21 Septemvrie 1870 şi se află publicat ia „Monitorul Oastel* din acel au, No. 29, pag. 200.
că faptul deserţiuni nu este cotnis. Frumoasă theorie ! Dupâ d. Daniileanu dar cineva puind foc unei case şi prinzându-se asupra faptului, totuşi nu a comis cr.ina, căci putea pune foc casei, numai cu condiţiune ca să ceara apoi să i se dea voe să o facă. Dar unde ajungem cu asemenea theorit ? Aşa voiţi, domnilor noul guvernanţi, să mânţineţl disciplina în armată: ast-fel voiţi sa stabiliţi respectul legi?!
    Nu sciţi ce procedură se urmează In alte ţări, dar bunul simţ îmi spune, că dacă, ministrul juatiţ.el a crezut bine să ceară casarea sentinţei date în contra Maiorului Pilat. atunci ar fi trebuit să ceară mal intâiil iu-formaţiunl de la cei ce au administrat ţara în timpul când s'a petrecut faptul deserţiuni comise de d. Maior Pilat. Atunci aceia l’ar fi putut lumina şi ar fi putut să 'l arate:
    1.   Că (1. Maior Pilat prin trecerea peste frontaril şi prin intrarea în oştire streină fără voia guvernului ţâri, a călcat atât legea care popreşte pe un oficier de a 'şl da singur comediâ şi care îl pedepsesce când lipseşte în streinâtate mal mult de 15 zile cât şi articolul din Constituţiune care popresce pe un oficer de a intra în armate streine fâră voia guvernului ţâri. afară numai dacă voeşte a renuncia la naţionalitatea sa de roman. Ministrul de resbel putea dar urmări pe d. Maior Pilat pentru amândouă abaterile sale. A preferit Insa a lăsa la o parte şi a ignora intrarea în oştirea streină fără voe şi s’a mărginit, pentru mănţincrea disciplinei in armată, a face să se pedepsească numai pentru crima deserţiuni. 0 cestiune de înaltă delicateţă politică. pe care găsim de prisos a o demonstra mal în amănunt, dicta a-ceastâ purtare a acelui ministru de resbel, şi aceasta dovedesce sângele rece şi lipsa de orl-ce spirit de partid. care a condus purtarea sa la darea în judecată a Maiorului filat.
    2.   Că conform legi Ministru de Resbel a cerut aprobarea prealabilă Domnească pentru darea în judecată. Dânsa este dată, se află în dosarul respectiv al Ministerului de Resbel (Divizia personalului), a fost publicată în „Monitorul oastei, şi nu Ministru de Resbel de atunci a făcut un falş. citănd această aprobare în ordinul de dare în judecată, ci d. Stătescu a făcut o omisiune,
   puBfiâ yygim
                                                                                            Dr. Strousberg und sein Wirkeu, von ihm selbst geschildert. Mit einer Photographie nnd einer Eisenbahu-Knrte. Driiter on-verinderter Abdrnck. Berl’ii 1876, Verlitg von J. Guttentag (I). Collin.j (Urmare)
       n’am personaliceşte nimic în contra d-lnl Teodor Rosetti. Misiunea lui era predeterminată, ?i dînsnl o îndeplini cn o rara îndemânare, fie şi pentru că era făcut anume pentru ea, saO pentru că toate erah aci în favoarea D-B»ie. Rosetti nn era lipsit de cunoştinţe juridice, ceea ce este rai la compatrioţii lnI, ?i) intru ^ ap pn_
   .   .   eC.’, era nn ora incoruptibil.
Nagoţiaţinmle nn conduceai! la nici nn rezultat. Insnş, Rosetti m nn calculator cn singe rece, pe Hn„4 o,)^           B,#
sale era înarmat cu,acel ,ir,tlio esta Q însuşire caracteristică a tululor concetăţenilor săi. El isbnti, nn nninal a convingeai şi a câştiga cn desăvârşire la planurile sale P« nn jnrisconsnlt din Berlin, şi ant-fel începu bătălia. învăţat prin esperienţă, nu mă încredeam in d. Rosetti mal departe de cât puteam să nu-1 pieiz din vedere,
şi flind-că, după mişcările gnrernnluî român, priviam concesiunea ca cum nr fi stricată, lnaî o posiţinne cn totul pasivă şi lăsa! să ’mi vie orl-ce asnpră-ml.
   *Mni multe gazete în toată ţara, şi mai ales la Berlin, eraO necontenit aprovisio-nate de d. Rosetti, când direct, când indirect, cn materiaiurile trebuincioase, şi, precum se înţelege de sineşi, toate eraQ destinate a ţinea guvernai românesc la adăpost şi a îndrepta esclnsiv toate atacurile în contra mea. Toate încercările d-luî Rosetti, pe care nn voesc a le cnlifica aci Bai de aproape (flind-că nimic nu se cruţă ipie a ’mi da prilej de a mă mişca), fură zădărnicite de pasivitatea mea.,
    La încheierea capitolului, autorul adaogă aceste cuvinte remarcabile:
    ‘EH pot încredinţa că nici aci, nici la căile ferate prusiene n’um intrebninţat, faţa cn funcţionarii Statului, pretinsa mea cheia de aur. Deosebirea este numai aceasta: in Prusia n’aş fi put„t să mă servesc cn dîusn: în străinătate ar fi fost însă foarte neoesară, şi dacă aş fi intrebuinţa-t’o, aşi fi obţinut nişte resultate cn totul diverse.,
                                                                                                                             (Fine.)
UN MINISTRU RADICAL IN ITALIA
                                                                                                     (PROCESUL NICOTERA)
                                                                                                              III
   Nonl ministru disolvft camera, din enre eşise, hotărăndn-se a-şî alege alta pe cât se poate de supnsă.
   La 5 Noembre a. tr. aveai! să se facă alegerile de deputaţi in toată Italia. încă din vreme ministrul de interne lnase tonte măsurile spre a zădărnici stăruinţele partidului moderat. Prefecţii, sub-prefecţil şi alţi diregătorî, care puteaă să înriurească asnpra alegerilor, când nnnl câte unul, când cn grămada, aă fost destituiţi ori permutaţi. Afară de aceastn, D-l Nicotera mal întrebuinţa şi deosebite alte mijloace, prin care făcea ca alegerile să atârne de la voinţa Ini şi a Cam orei.
   La 3 Noembre, adică cu trei zile înainte de alegeri. ‘Gaz.zetta d’Italia, publică apoi articolul ‘Eroul de laSapri.,—Se nu credem insă, că acest articol, atât de compromiţător pentrn ministrul Nicotera, a fost aplaudat de către adversarii Iul. Din contră, cel mai mulţi dintre membri partidului ‘Sella, rQ condamnat ‘pe Gazzetta d’Italia, pentrn lipsă de buna cuviinţă.
‘Gazetta d’Italia, era însă provocata la această lipsă de bnnă cuviinţă.
   Cu ooasiunea unui banchet din Turin, Nicotera, fiind deja ministru, a ţinut nn discurs, în care afirma, că ‘Gazzetta d’Ita-lia, primea de la guvernul conservator o snbvenţinne annală de 5000 lire. Foile guvernamentale nnmal de cât afl grăbit să respâudească această învinovăţire; ‘Gazetta dJtalia, a dat o desminţire energică, provocând pe D-l Nicotera să dove-dea«câ cele, ce a zis; atât Ministrul, cât şi organele sale aă tăout insă. După aceste ‘Gazzetta d’Italia1 a cerut, ca ministrul Nicotera să işî retragă cuvintele, pe care le pronunţase in discursul de la Turin ; sară după ce nu a primit nici un respuns, ‘Gazzetta d’Ita-lia, publică, pe la sfirşitul luî Octoni-bre o provocare formală, in cnre ameninţa pe D-l Nicotera, că dacă nn va da satisfacţia cerută, se vor publicn nişte documente foarte compromiţătoare pentru dâusnl. Domnul Nicotera şi astă-dală a tăcut: din contra, tocmai în zilele înainte de alegeri, ‘Versagliâre,, organul d-lnî Ni-cotera, publică nişte articole exorbitante contra foştilor miniştri Spuventa, Lanza şi Bonghi. In special, ziarul *Versagliâre,
pnblică o scrisoare, pe care acum cinci anT L«nza a adresat-o către Bonghi şi pe care. acest din urină a fost perdut-o, in cât acum se afla in mânele ministraluî de interne. Ast-fel tocmai D-l Nicotera e acela, • care începe cu întrebuinţarea nnor mijloace necuviincioase, şi articolul din ‘Gazzetta d’Italia,, atacândn-l, nn face de cât ceea-1 ce a făcnt însu-şî.
   Domnul Nicotera, ministru de interna,* intentează nn proces contra redactorului ziarulnî ‘Gazzetta dJtalia., Iu acest proces advocaţii Ini aleg o tactică oareşi-cum ministerială : eî recunosc autenticitatea protocoalelor de la 1857, tăgăduiesc insă veracitatea faptelor cuprinse intr’ânsele, sns-ţiind, că Nicotera a fost silit să-şi pne semnătura.
   Spre a dovedi aceasta, rQ adunat o mulţime de oameni, cari direct ori indirect luaseră parte la expediţinnea de la Snpri; aceştia aveaâ apoi să dea mărturie, că prevenitul Nicotera s’a purtat corect şi în-tr’adevăr ca un ,Eroedi Snpri.‘ Alăturea cu aceste susţin, că distăinnirile, pe care Nicotera le făcuse in privinţa Muratiştilor, aveaţi de scop a dace pe poliţia bourbo-nistă in rătăcire şi a scuti pe conjuraţii republicau! de urmăririle lor. Iu sfirşit,
sperăm nevoluntară, pentru a induce lin armată, a nu mal interveni pen
    in eroare.
      3. Că un oficier acusat fiind că a comis o crimă, codul penal ostăşesc de atunci prescria instruirea crimei (art. 11 pr.) prin o comisie cercetătoare. Aceasta se făcea înaintea dări In judecată, pentru a lumina pe Ministru de treime sad nu să trămită pe oficier Înaintea comisiei criminale şi s’a şi făcut (vezi dosarul m. de resb. div. personalului). Dar cftnd crima era vădită, cum era in caşul de faţă absenţa csnstatată a maiorului l’ilat recunoscută de chiar dOnsul, ce instrucţiune pregătitoare mai încăpea! Cu toate acestea ministrul de resbel de atunci, spre a nu se putea reproşa nimic In privinţa procedurii, a pus însărcinare conform legii (art. 121 pr.) comisiei criminale a complecta instrucţuuea. dăcâ ar crede-o necesar pentru a se lumina.
     4. Că scopul citaţiunil. după cel mal elementar bun simţ este de a parveni citatului, pentru a cnnoas-ce ziua înfăţişării şi a putea face obiecţiunile sale. A da citaţia prin telegramă sad prin o autoritate poliţienească oare-care, este indiferent, pe căt timp maior Pilat a probat cunoscinţa ce avea despre eitaţmne prin faptul că atunci numai a cerut congedid. şi că avea timpul să se înfăţişeze la Comisia criminală şi să facă întîmpinările sale, pe cari le-a şi făcut inaintăndu'J un raeino-rid aflat la dosar.
    5.   Că faptul deserţiunil (vezi art. 12 c. p. ost.) este o crimă şi că urina a se judeca de Comisia criminală cum s'a judecat, iar nu de o comisie corecţională, nici de un con-silid de anchetă, şi că acostă comisie la aplicarea pedepsei avea a consulta atăt codul penal civil, căt şi cel ostăşesc, precum şi legea po-siţiunil oficerilor după natura crimei comise.
    Ne pare stranid să vedem un doctor în drept cad. Daniileann înţelegând aşa puciti articolul I al legii po-siţiunl oficierilor. Acest articol spune curat că destituirea nu se poate pronuncia de căt prin consilii de Resbel, corespunzătoare atunci cu tribunalele militare iar nici cum prin cfmsilil de anchetă, şi adaugă apoi că destituirea se mal poate pronuncia afară din crimele coprinse în codul penal, şi pentru absenţa peste 15 zile în străinătate.
    6.    Că d. Maior Pilat nu a cerut congediu înaintea plecării in străinătate. ci a plecat fără voe şi numai după ce a aflat că este dat în judecată atunci a voit să 'şl apere respunderea. cerănd voia. impusă de lege; dar atunci era prea târziii.
    Intr'adevăr da a d-nu Maior Pilat cerea voe Înainte de a porni din ţară. ministrul de Resbel era dator de a face raport la Domn şi a interveni pentru acordarea sau refusarea voel cerute; dar îndată ce crima deser-ţiuni era comisă, atunci ministrul de Resbel avea dreptul după toate regulile pentru mănţ:nerea disciplinei
tru acordarea voel şi a lăsa cursju doeăţil comisiei criminalo, dinaintea căria era trămis cu şciinţa şi apro barca Domnitorului.
    Din toate cele ce preced resulti pentru noi că interesul disciplinei ii armată, interesul respectului datorit lucrului judecat, interesul unei re gulat.e funcţionări a guveinămăntu lui în o ţară. ceread să nu se tingă această sentinţă. Ne pare n . să vedem tineri, carii [iot aspira să ia frânele guvernului în mină. precum domnii Stătescu. Pascal şi Da niileanu. că se lasă a se atrage pe teră mul pasiuni şi pe t.erămul jiiteresu lui personal al unul membru din par tidul radical, astăzi a tot putinii In ţară.
                                                                                    IUN AFARA.
  Rusia. O corespondinţă din St. Petresburg. ne semnalează impresia rea ce aii produs in Rusia desbate-rile parlamentului Engles, din care este dificil, în adevăr, a trage altă eonclusie de căt aceasta: nu este de comptat pe Englitera că va obţine o îmbunătăţire in starea lucrurilor din Turcia.
  .Atitudinea cabinetului engles" adaugă acel corespondent va putea să aibă de resulcat grăbirea deci-
sielor cabinetului imperial, pentru a eşi dintro situaţie care nu este nici pace nici resbel. dar care impune Rusiei sacrificiele resbelulul, însă fără nici o compensare."
  Cititorii noştri cunosc planul de împărţire a Turciei, pe care. '! propusese generalul Ignatiell. „Allge-meine Zeitung" din Augsburg comu nică un plan al Iul Ignatiell', privitor la împărţirea Turciei asiatice. După acest pliu aproape întreaga Anatolie ar avea să cază sub stăpânirea Rusiei, fiind Angora capitala acestei provincii ruseşti. Constanti-nopolul ar avea să devie un franco-port şi tot-o-dntă eipitala unul fel de împărat bizantin. Siria s ar anexa la Egipet. Eară cele-l-alte pro vincil ar firma o confederaţiune sub protectoratul Rusiei.
  Scirile despre apropiata plecare a armatei ruseşti se menţin.
  Ele sunt insă slăbite prin unele desminţirl datatechn St. Petersburg, care neincredinţează, că de-o-cam-datâ Rusia va observa o atitudine reservată.
  Germania. Koelnische Zeihtug a fost dureros a'insă în afecţiunile el pentru Turcia, de discursul deschidere! Reichstagului German.
  .Atitudinea amicală a f+ermaniel faţă cn Rusia este cunoscută — zice ea. — şi se scrie că în cas când ar isbucni resbe'u! fîermania seva forţa săi localisezo." Foia .Renană" zice că discursul împăratului Wilhelm n a fost de cât confirmarea acestei opinii. Un singur lirra consolează p'a-cest ziar. acela că discursul imperial pare a nu considera imposibile ca Poarta să esecute în grabă refor-
mele: Kodnisrhe Zi'ihipg n’a observat insă că aceea ce împăratul Wilhelm a proclamat de o .necesitate Europeană" este eseenţin. nu a reformelor anunţate de Poartă ci a celor hotârîte de Confcrenţă.
   Austro Ungaria. Ea 26 Fevrunrie s'a ţinut un consilii! de miniştri sub preşedinţa împăratului. In acest consiliu, la care aii luat parte miniştri Aucrsperg, Lnsser. i’retis. Tisza. Szell. WenckheLo) şi Trefurt, s'ah discutat toate punctele privitoare la Gestiunea bâncef. luându-se hotărîr) definitive. In privinţa renoiril pactului dualiitic sa hotArît. ca încă înainte de feriile Paştilor să se presente parlamentelor proiectele respective.
   De altă parte ni se anunţă, că mal multe fracţiuni ale majorităţii din dieta Ungariei s'aă aliat atât între dinsele. cât şi cu oposiţiunea spre a combate politica d-luf Tisza.
   Francia. Încă în septeinâna trecută Procurorul general Lellemberg ceruse de la cameră încuviinţare pentru urmărirea deputatului bonnpar-tist P. de Cassagnac pentru delict de presă. Se asigură, că partidul republican va declara, că condamnă întreaga activitate ziaristică a lui Cassagnac; va refusa însă, fiind din principiu e contra urmărire delicte-or de presă.
                                                             SH3STATTJI-I.
spre cnnos-
   Şedinţa de Mercur! 16 Februarie 1877. Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşe-denţia d-luî M. Cogălniceanu, vice-preşe-diute. fiind presenţi 36 d-nî senatori.
   Se comunică senatului adresa d-lul preşedinte al consiliului prin care înaintează un tablou de cbeltnelile urmate cu ocn-sinnea concentrare! armatei, cinţa d-lnî Dcşliil.
   Se votează projeitul do lege pentru cedarea a două case din oraşnl Giurgiu, pe seama districtului Vlaşca.
   La ordinea zilei este mal intâiii interpela d-luî Drosso relativă la necomplec-area consiliului judeţean de Iaşi.
   D. Drosso. Interpelarea mea are de ob-ject calcularea lege! consjlielor jodeţeane. Când s’a convocat colegiul 1 de laşi la zioa fixată după lege consilio! judeţean n zis că alegerea nu este valabilă pentru că se deschisese colegiul fără ca să fie presenţi 26 alegători. Mul întâia că această invalidare nu ’mî pare legală de oare ce cestiunea, de a se sci dacă colegiul nn se poate deschide şi fără 25 alegători, este conseverată. Cu toate astea, fiind-că consiliul in suveranitatea sea a decis ast-fel n avem ce zice. Ceea ce me preocupă şi pentru care ccr esplicărl, este pentru ce d. prefect local, nu s'a .conformat disposi-ţiilor esprese ale lege! şi in urma acestei invalidări, nn a convocat, la termen, din nou colegiul pentru ca să se procendă la o none alegere.
   D. ministru de Interne. Eu am venit la ministerul de Interne numai de la sfârşitul lui Ianuarie şi prin urmare nu cred să am răspunderea predecesorului med. Este adevărat că colegiul nn s’a convocat la timp, şi d-nu prefect nu a fost corect, dară am luat măsuri de îndreptare, şi colegial se va aduna cât mal neîntârziat.
   D. Drosso. Sunt foarte mulţumit că răspunsul d-luî iniuiBtru. Voesc numai să'l întreb dacă n’ar fi bine ca să statuăm de acum ca la cas când colegiul n’ar putea întruni 25 persoane, să nn se mal invalideze alegerea.
   D. ministru de Iuteme. M’am pronunţat şi aici şi in Cameră in alte ocaiiiunî ca ed sunt contra acestei interpretări a lege! de a nn se putea doschide un co-legid care in tot să nu poală întruni această cifră.
   D. Drosso. N’ar fi mal bine să votăm o moţiune prin care să stabilim acest principi d ?
   După o scurţii discuţiune, d. Drosso îşi retrage moţiunea şi incidentul se închide.
   D. raportor Drosso dă citire raportului şi projectnluî de lege pentru organisnrea poliţiilor de oraşe.
   Conclnsiuuile raportului sunt pentru respingerea projectnluî.
   D. v. preşedinte declară deschisă discu-ţiunea generală :
   D. Deşlin. Eu cred că trebue să vorbească mal întâi d-nn ministru de oare ce se cere respingerea legeî.
   D. ministru de Interne. Aşi voi să vă auz mal iuteid pe d-voastră.
   D. v. preşedinte Cogăluiceanu. Ed nu pot să fac educaţia parlamentară a nimu-lui d-la Deşlin. Deacă d. ministru nu vo esce să vorbească ed nn pot să ’l con strâng.
   D. Leea, in cestiune de regulament, cr»d ca do oare ce nu a cerut nimeni cuvântul asupra luărel in consideraţiune trebuia să se proceadă la votarea pe articole.
   D. Deşliu. Ed am să ’raî fac atunci datoria şi sa vorbesc şi în această cestiune.
   Disposiţiunile din această lege nn sunt noul. După regnlamontnl organic, poliţiile erau in sarcina comunelor. Nu văz insă nicăerî eficacitatea acestui proiect. Politia se întreţine cu banii cetăţenilor contribuabili; ori aceşti bani sad că s’ar da guvernului sad că s’ar da Comunei tot una face pentru cel cari plătesc. Pe de o parte insă, fiind că]se face o economie reală tesa-urulnî public, eu crez că ar fi bine să votăm acest proiect de lege. şi trebue să ne gândim la economii, pentru că cu toate reducerile de £1 milioane şi mal bine făcute în cursul acestui au tot mal esiste un deficit de 1 1 milioane, şi trebue să îngrijim de acoperirea lui.
   D. Bâţcoveanu, în cestiune de regulament. Avem iuaintea noastră nn raport prin ale cărui conclusiunî se cere respingerea proiectului. Prin urmare ed cred că mal uainte de a vorbi despre proiect, trebue să discutăm conclusiunile rap rtulul.
   D. V. preşeeinte. Apoi tocmai aceasta se discută.
   D. Bosianu. Mărturisesc că nu m’aştcp-tam ca comitetul delegaţilor să se pronunţe contra acestei legi. In Constituţiune avem înscris principiul descentralisărel. Cum se poate acum când poate peutru prima oră ni se presintă un project de lege In acest sens, care va scoate comunele din starea de dependinţă in care se află, d-voastră să voiţi u’l respinge? Raportul zice că, comn-nele în sarcina cărora se pune prin acest project de lege serviciul siguranţei publice, sunt destul de împovărate de ‘dări. pentru ca să mal poată suferi şi altele none.
   Apoi este un alt principia miil mare, este principiul acela de a face din comună
   o personalitate politică, căci nomal atnncî comnnele vor putea prospera.
    Se zice apoi mal la vale in raport :
    Că, de vreme ce contribuabilii de prin oraşe plătesc dările lor către Stat pentru ca cu părţi din ele să li se dea nignranţa publică, nu se cuvine să fie supuşi la doua contribuţie pentru speciale trebu:nţe, precum aceea din menţionatul project de punendu-se sub un oare-care privilegia oraşele mari arătate In project.
                                                                                                                                                                                                                                Dară cine vă spune d-voastră că guver-nnl ne va cere de două ori această plată ?
                                                                                                                                                                                                                                Acestea nn sunt consideraţiunî serioase, pentru ca să respingem legea. Termin d-lor Şl w rc^t primjţf ]egea pentru ca ast-fel S'a >i iţi principiul independenţei comunale, şi pentru ea noi nu vom avea indepen-
dmţă comunală.
    D. N. Lahovary. Acest proiect ’l voia combate mal ânteifi din punctul de vedere economic pentru că el ua produce nicî „ economie particolari]or.
                                                                                                                                                                                                                                Şi apoi din Punctul de vedere autoritar. Nu înţeleg eţj cum se poate da pazasign-
tfuranţei publice, unuî primar „
         , v ’              k1 1 uiat care se a-
                                                                                                                                                                                                                                 °®’ după cum sciţi, sub influenţa mal multor împrejurări. Nu voesc să îngrijea**
    ^ sa mea oameni cari se aleg prin con-c‘ir»n atator circumstanţe, şi cred din contra că respunderea siguranţei pnblice
    „e sa             de la guvernul central,
respnnzator in faţa societătei.
    D. M.nistrn de interne. ’M( pare răd că sunt constrins să iad eaveutul in această cestiune Ma, ântâiă raportul, nn zice cum 7!Ce P’ E'hovary, că este in contra principiului descentralisărel, dară că nn sunt mea regalate raporturile dintre primari şi poliţaii] şi cere o amânare până ce se va foce o asemene a nume lege. D. Lahovari ne zice alt ceva; d-sa ne spune că siguranţa publica trebue să emane de la guvernul central. ’Mi pare curios cum d-nu Lahovari. care a ocupat atâtea funcţiuni nu cunoasce cât nu se poate amesteca guvernul in interesele locale ale fie-căr<fi capitale de judeţ.
    Dară astă-zî tot «e poate zice că poliţiile în districte depinde de primăria ; şi intr’adevăr că mai toate cheltnelile se suportă de ele.
    In privivinţa cheltuelilor, vă asigur că mi vă va costa mai mult, din contra sunt sigur ca comunele îşi vor întreţene poliţiile cu cheltuială pe jumătate căci vor lipsi unifoeraele şi alte cheltuell inutile; tot de o dată sunt încredinţat că nml cu seamă siguranţa pubh>“ va i, mal bună.
    D. Haralambie. Mă voi sili să vă arăt pentru ce am respins proectul de lege.
    Am vorbit mal întâia să nn împovărăm comnnele cn cheltnele noi. OrI-cât de puţina ar fi cheltuiala ce s’nr face tet este o greutate psntrn comune.
    S’a vorbit de principial descentralisărel. Apoi atunci pentru ce nn se face des-centralisarea mal inteia in oraşele cele mari. Iu adevăr, în proiectul de lege vedem că cele mal îusemnate oraşe nnde comunele ar trebui mal ales să fie independente, tocmai ele se scutesc de sarcina poliţiilor. Acea cu Bucnresci, Iaşi, Craiova, Brăila, etc. Apoi această descentralisare se chinină.
   Prin ur.nare de onre-ce nicî economii un se poate face, nicî principiul descentrali-zărel nn se poate stabili, snnt contra luă-reî iu considerare a legeî.
recunosc, că Nicotera se bucura de oare-şî-care favor! pe timpul arestului preventiv; isusţin insă că toate mijloacele de corup-,ţiiuie ad rămas zadarnice, ne putând hotărî pe Nicotera să facă vre-o destăinuire icompromiţătoare.
» Apărătorii ziarului ,Gnz/.utta d'ltalia* * «6 mărginit a pune la îndoială valoarea acestor deposiţiunî fită cu nişte documente fintontice. Afară de aceasta apoi,» Gaz.zetta •d Italia* mal publică o scrisoare a lnî Pacifice, iu care de asemeni a se afirmă, că Nicotera a făcut deosebite destăinuiri pri-(vitoare la conjuraţiune, numind încă pe câţî-va dintre conspiratori.
    In sfirşit publică şi biletul de botez a ltiî Nicotera, din care se adevereşte, că iu-tr’adevăr .Baronul* Giovanni Nicotera nu este de cât fiiul unul simplu Felice Nicotera, şi ca prin urmare republicanul Nicotera şi’-a arogat numai titlul de ,baron.* ' Pin aceasta .Gazetta d’ltalia* a intrat in analisa vieţii private a adversarului eud. Constată pin un act autentic, că Felice Nicotera, tatăl ministrului actual, dispunea de un venit anual de 200 galbeni. După moartea sa, această avere a fost împărţită între mal mulţi copil. ,Ne a imputat Nicotera, — zice ,G. d’lt.* — că
am primit o subvenţie de 5000 lire pe an. Cum ajunge el la această neruşinare !? Noi putem să dăm cont despre mijloacele, din care ne susţinem de pe o zi pe alt .: el nu poate să facă acela-şî luern ! II întrebăm : Din ce f i de mijloace, s’a susţinut de la anul 1860, pană 11 1 75, când s’a făcut ministru?! Nn e bogat prin moşteniri, nu are nicî o ştiinţă şi nicî profesiune, prin care şi'-a putea câştiga pânea de toate zilele, nu face comerţ, nu este un om f ră de familie, — deci, cum putea Giovanni Nicotera să ducă o viaţă pentru care ’l puteam pismuî, noi, care lucrăm de dimineaţa păun seara? - Dacă pe vremea procesului de la ijsnii, Felice Nicot. r.i nu dispunea de cât de 200 gal-bouî pe an, şi dacă averea lnî a fost împărţită intre mal mulţi copil, întrebăm, Clin’ putea Giov. uni Nicotera să cheltuiască câte 10,00 > lire pe nn. precum in-sii-şî mărturiseşte?! De unde avea el acest venit!?, La toate acestea, d. Nicotera nu a răspuns nimic. Care a fost resnltatul? ! — ,Gaz.zetta d Italia* a fost condamnată de elitră judecători; dar’ .baronul* Giovanni Nicotera a fost, condamnat decâtre opinia publică. — .Gazzutta d'Italia* a apelat ;
pentru Giovani Nicotera nn mal este nicî un for apelativ.
   Prelegerile /unimei. Dumineca trecută d. Vasile Conta a ţinut prelegerea sa asupra fetişismului. După cum era uşor de prevăzut pentru cel care cunosc individualitatea intelectuală a acesiuî scriitor, prelegerea sa a fost toarte interesantă şi a ţinut încordată atenţia auziturilor nmî mult de oră şi jumătate. Precum nici se putea ult-fel, d-nn Conta a judecat despre fetişismul antic după asemănarea celui modern ; arătând apoi urme de fetişism in credinţele do astăzi alo popoarelor, judecata sa prir, analojie ş-’a dovedit a fi cu lotul corectă, limpede şi fără săritură. Cu această ocazie d-sa a desvoltat o sumă de ciiunsciuţe etnologice în cât fiecare propoziţie conţinea ceva nou ; tot o dată a dovedit o cunoscinţa aniănnnţită a mitologiei populare române, a cărei analogie cu credinţele populare ale altor popoare, a fiirut-o cu totul evidenta.
   Dar tocmai din causa bogăţiei de eu-noştinţe, desfăşurate cu această ocazie sarcina unei ilari de seamă pe scurt devine aproape cu neputinţă. D-sa a dovedit, că
credinţa în duplicitatea existenţii noastre a pornit de la faptul, că fie-c»re ’şl nre umbra sa. De acolo vedem la cel antici sufletele in chip de umbre, de aceea după credinţa poporului Romanesc, cel cHrnm i se ia umbra tr huo să moară. Dar fiind că toate lucrurile att o umbră, după credinţele primitive toate lucrurile sunt 'însufleţite, ast-fel in cât sălbatecul calcă pretutinde ea pe suflete, din cari cele mal multe sunt'rele, şi puţine, anume cele ale rudelor şi pnotcnilor, sunt bune. Cu n-ceeaşi claritate a desfăşurat apoi metoa-delo du a omorî sufletele, de a dobândi prietinia lor, dc ale servi; a arătat cum toate mişcările in natură li-se păread produse de spirite, cum vântul e representat ca o mulţime de spirite, ce biciuesc frunzele pădure! şi valurile apelor, cum wA' rul e un spirit mângăios ce spune povesti
florilor, cari rid de toate aceste, rPmaind I 1
serioase nnmiiî pietrile bătrâne, cBr® 1 vinţa lor lungă ştia că aceste» sunt deşertăciuni uşoare. Mal ciudată este credinţa, că fiinţele nil mai multe suflete, pentru a cărei ilustrare a adus pe ân m altele din viaţa sălbaticilor. ?> credinţa ţi. ganilor că att cel puţi" trei suflete, apoi o poveste romănească populară despre un
om cu viaţa vecinică, a cărui veciuicieconstă tocmai intr’acea că ’şl ascunsese sufletele foarte bine.
    Credinţa, că pe când anini doarme, sufletul lui ese din trup ?' umblă pe unde vrea, nd dat apoi n»*‘®re '» vraja prindere! sufletului prin chemări mângăioise, a închidere! Ini *® ceara şi intr o viţa de per şi a nimicire! lui. Strigoii, luarea din urmă, făcutul, deochiatul, faintnl de dragoste toate se reduc in urma urmelor la anul fi acela’şi princip: că adică sufletul (după credinţa primitivă, muritor) in neatârnare de trup ponte fi vrăjit, prins, n-servit şi că e supua unor formule magice. Departe de a fi redat măcar a suta parte diu mu Iţi ir ea faptelor, aduBe de prelector şi tot aşa de departe d« a fi reprodus cugetarea unitară, care le pătrunde» pe toate, ne mulţumim numai cu aceste caleva însemnări, sperând că d-nu Conta va face din ele obiectul unt stndid înscris.
                              (C. d. lefi)
                                                                            T I M PUI,
    D. Lnnpeanu Se declare în principii pentru această lege. Revenind insă asupra modulul cum este' concepuţii <Jice că ar fi dorit să se amftue aceasta cestinne pana când va veui în desbaterea Senatului, legea comunală
      D. Leca. Cred că Senatul est-destul de lumiuat. Voia <jice numai vre-o două cu-viute de d-un Lungeanu. D-sa a început mal întâia a susţine legea şi apoi a conchis să se amâne. Această sistemă de dis-uţinne ed n’ani mai vărut-o. Asupra le-rel, dice că îutr’adevăr se pot face mari economii. Consiliul comunei, fiind însărcinat cu poliţia se poate ca sa însărcineze hiar cu fuucţiunea de poliţai şi vedeţi cita economie ar face ps fie-cure an.
      D. 1. Ghica, ocupă fotoliul providenţial-D. Cogăluiceanh. Câud s’a couvocat Corpurile Legiuitoare în sesiune extraordinara t fost mal cu seamă pentrn ca să facem legi de descentralisars. Fac apel la d. Bra-tianu care mi-o fost coleg, să re spună L câtă insistenţă am pus când eram ministru ca să ee aducă îft desbaterea corpurilor legiuitoare legea comunală şi legea con-silielor judeţene căci prin acelea se poate I numai stabili principiul descentralisării, I prin acelea se poate declara independenţa comunală, pentru că aceasta ţară nu scie nici să resufle fără guvern, şi trebue să o facem să scie a se conduce şi prin ea singură. Apl cu asemenea legi de poliţie credeţi d-voastră să introduceţi în ţară acest marf principia al descentralisărei ? Nu vedeţi că asemenea legi snnt nnmal jumătăţi de rnăsnrî cari nici nu pot avea un efect real. Domnilor e8 crez că ţara mea L.»te destul de mntură pentru ca să putem ■ acorda independenţa comunală; voesce ca ' fie-c&re cetăţean să participe la adminis-I trarea cetăţeî în care trăesce, voesce ca consiliul judeţea să fie unicul parlament al judeţului şi prefectul să nu fie nimic altceva decât uu comisar al guvernului şi care să apere interesele locale ale judeţului.
      EU speram că se vbt înfăţişa acele legi, cea comunală şi cea judeţeană.
      Ce vedem insă astă-zî. O simplă lege prin care primarii se fac poliţai.
      Dară astăzi ce sunt primarii ? Sunt alt ceva de cât tot nesce poliţai. Apof nst-fel se înţelege principiul descentralisărei.
      Apoi aceste consilii comunale cnm să for nu. ' ast-fel ne presintă oare vre o gn-ranţie* 1J. ministru de Interne dacă’şi va da osteneala va găsi un raport al prefec-tulni de Iaşi prin care se plânge că ultimele alegeri şeful sergenţilor de oraş din laşi, a năvălit în alegeri împreună cn toată banda Ini şi a violat alegerile.
      Ministrul Verne9cn a destituit pe acel şef de sergenţi. Nu vom face dară nici un pas către dtscentralisare, prin asemenea jumătăţi de mesurî. După legea de la 64, se dă in adevăr o putere de poliţie, primarilor însă nnmal ie poliţie comunală.
      Din alt punct de vedere, ndică acela al economiei, earăşi na se poate Ina in considerare pentrn că în oraşele mari acolo nnde în adevăr s’ar putea face economii, poliţiile nu sunt date în sarcina comunelor.
      Destul derî cn aceste legi parţiale cari pun o piatră şi scoate donă. Constituţia ţăreî prevede să facem mal toatp legile cn raport la descentralisare şi esperienţa ţării de 10 ani cere aceasta.
      Insă nu descentralisarea aceea care ne va aduce terorismul comunal (aplanse). De aceea ed ml permit a ruga pe Senat ca să respingem această lege şi „ă votăm mai mtftia legea comunală şi „t«ncî vom fi 1-tnri cu d. Bosiann pentru „ mer(?e c„ principiul ‘descentralisărei pănă unde va crede d-sa de cuviinţă. Dacă voim să începem cn descentralisarea să începem pe uşa mare şi să o stabilim pe principii sănătoase.
       O. ministru de Interne. Şi ei! aş vrea •ă a» voteze mai ântâiil legea comunală Rră aceasta nu c să se poată face în timp •ţn e scurt, şi când va veni în desbatere \a s a asemenea mal mult timp. Prin )e-r rr™« punem *o piatră la edi-şi                           aşa  incetnl vot
    termina tot edificiul.
      ,De CP W t*me d. Cogălniceanu ? Se teme cn va izasi comun.                  . . .
                  ... " care “ă presmte mat puţine garanţii            .
    . r, , l' u 1 ministru, prefectul şi pofiţoinl. E bine.
       '      o j       tocmaî      «ceasta   n’o
    crez.   — Pe  de alta parte  e*u  .t
    ,ilt k„,  . n    R -. ,       **  î‘ o cestiune
    , ba^et' Defic'tul nn - poate acoperi <*e cat cn contribuţinnl: Apoi drept este ca sa impunem pe toţi judeţe,,» pentrn P«r.a nuni oraş ? De ce ed proprietar din Valea-Mare, să plătesc pentrn poliţainl din Iritesci? Susţin dară că legea presentă «»te un pas către descentralisare şi o ces-tiune de bună economie şi vă rog să ’| l“*ţl in consideraţinne. (Va urma.)
                                                                                                         CAMERA
    (Şedinţa de fol 17 Revruarie
   Se deschide la ora 12 şi jumătate sub preşedinţii d-lnl Col. Leca. fiind 80 domni deputaţi presenţl.
   Se suspendă şedinţa pentru 5 minute.
   La redeschidere fotoliul preşedenţinl este ocupat de d. Tirinchin.
   D ministru Financelor întreabă dacă se va pune 1» ordinea zilei legea asupra comp-tabilităţil generale a Statului.
   Voci: Du, da !
   D. ministru Finanţelor citesce mesagiul Domnesc prin care se înaintează bugetul Casei ponsinnilor şi altul pentru cedarea nuni teren la Balta-Albă pentru construirea local de băl.
   Se face o mare confusiune iu Adunare in privinţa ordineî zilei; d. preşedinte zice că regulamentul nn permite întreruperea desbateriî începută asupra unei legi: d-nu Mărgăritescu cere cuveitnl intr'o cestiune toarte importantă, (sgomot).
   Camera după cererea d-lui ministru, pri-mesce intervertirea ordineî zilei luându-se în desbatere legea romptabilităţiî.
   D. Mărgăritescu zice că d. Candiauo-Po-pescu şi-a fost dat demisia ca deputat, inse Camera n făcu* un act de deferenţă, respingând demisia; dar d. Candiano-Popescu a afişat demifin sa motivată pe stradele, Craio-veî, mistificând şi sfidâud voturile Camerei.
   D. P. Ghica: S’a mistificcat pe sine! (sgomot).                         .
   D. Mărgăritescu ^conchide cerând ca colegiul să se declare vacnnt, după ce d-nu Candiano-Popescn a respins onoarea de a veni iu sinul Adunării.
   D. preşedinte comunică, că d. Candiano-Popescn a anunţat venirea sa şi dacă nu vn face aceasta in terminul fixat, biuroul ’şi va face datoria.
   Descliizându-se discuţinnea generală :
   D. ministru Finanţelor zice că proiectul ce se supune deliberării Adunării nne o măsură isolată, ci este începutul măsurilor ce se vor lua pentrn a remedia răul ce bântne ţara; situaţia este grea din mai multe canse. Datoria flotantă este o cansă şi nn refl mare, apoi aunităţile pentru diferite datorii; a treea cansă na fost bugetele votate cn deficite; iu fine cheltne Iile esagerate a! adus ţara la margine;] peiriî. Veniturile iiQ fost numai pe hârtie, umflate, iar bugetele erai! fantasmagorii, neadevăruri. — S’at! creat uecositătî nenaturale, cheltuieli inutile şi spre n face faţă trebuinţelor iu adevăr indispensabile s’a recurs la manipulări de cifre, la îm-prumntnrl grele şi la dări şi mai grele.
   Adevărul s’a ascuns mult timp, nu sciam ce aveam şi ce n’nveam, insa cu timpul vălul trebuea să cadă dnpe ochi, el a căzut şi naţiunea s’a văzut fără veste înaintea nnnî spectru real îngrozitor de datorii.
   Toţi suntem vinovaţi, dar să ne oprim până mai putem. Cheltnelî mari s’ail făcnt pentrn administraţie şi căile ferate. De căi ferate acnm nn ne mal pntem dispensa, şi apoi ele produc ceva şi vor produce tot mal mult. Răul este că pretutindeni s'a esn-gerat. Trebuia să ne fi oprit cu construirea de alte căî ferate. A trebuit oare îndată linia Ploesci-Predeal, Adjnii-Oma , Inşî-Ungbenî ? etc ! S’a cheltuit prea malt pentrn armată, şi tot n'avem armi!ă.
   D. ministru, nntă pe larg, de unde vine bogăţia Franţei; spiritnl de economie ce domnesce în toate clasele ; citează din o-perile mal multor autorităţi în materiă de economia po'itică ; arată, că nn toate ţărişoarele pot ţinea armate mari, de lux; că armata permanentă la noi este o ino-vaţinne (citează nn autor unonim).
   D. Gherghel. Cine e autorul ?
   D. ministru financelor. Este anonim.
   1). Gherghef Cine nu subscrie, nu scie ce scrie !
   D. ministru financelor. Scie foarte bine, ** 06 e,^e bnn sa'l luăm ori unde'l găsim! ‘ue ro8 n» me intrernpeţî, la rândul d-Toastră veţi vorbi pentru armata permanentă. Trebue să revenimladatinelenoa-" ™ stramoşescl, cari n’aii ţinut armate
. "    . C“cI fie-care cetăţean patriot era
bun soldat '             * -
             • ţcitează anton români cnri sunt contra urmaui
               rmatelor permanente) Apoi d-nu ministru face a noi * .. ,           .
.....              aP®l toţi, la energia
Ş, activitatea camere!, ca rS cnrme r?u|
sa înceteze cn ch,l,neli|e esorbitante, c„ nsipa financiară, căci al-fe| vor fi invS
□iţi in acnsarile aruncate „
   \..    ,. t               ««upra guver-
nanţilor din treent.
   Acesta este sensul lege! CB ,;_>n senţă. Budgetul trebuo să fie realitate echilibrat, iar nu pe hârtie, şi aceasta .1 facă îndată, cât mal curând, alt-tel nn maI pntem merge înainte. IVoectul de faţă «re de scop extirparea relelor tradiţionale; a budgetelor rectificative, a creditelor es-
t.aordinire sa! extrn-budgetare şi suplimentare, apoi a virimentelor.
   D. ministru mal osplică nnelo art şi disposiţinnT, cari ai! fost neînţelese de d. raportor al comisinnil delegaţilor, d. e. asupra responsabilităţi ministrului de finanţe, etc., apoi insistă ca legea să se voteze imediat aşa cmn a fjstvotitl de Senat, ceea ce consideră ca”un vot de încredere, la din contra uu va mai putei rămânea pe banca ministerială !
   {Şedinţa se suspendă pentru 5 minute.
   La redeschidere ;
   D. Holban, vorbesce in cestinne de regulament, şi roagă pe Ofcmeră de a nn perde timpul cn discuţii noutilo, şi pe d preşedinte de a nu permite oratorilor de a face kingî digresiuni; apoi întreabă cum să înţeleagă cestiunea quasi-ministerială a d-luî ministru de finanţe.
   D. Epnreann, protestă contra ijiselor d-lnl Holban, căci nn suntem aici la scoală spre a ne arăta cât şi ce să vorbim, mal cn seamă când e vorba de asemenea legi importante, şi când se face istoricul relelor şi ne arată remediele de întrebuinţat. (Aplanse).
   D. Gheorghia zice, că cestinnile financiare nn se resolvă nici cn ameninţări, nici cn forţa, ci cu calm, cu singe rece. Roagă pe d. ministru fimuicelor să amâne proiectul, căci începutul ce se face prin proiect, trebue să fie finitul. Acnm ni se cer bani, şi noi să dăm articole de legi? As-tăcî prin nrt. de legi nn sa poate introduce ameliornţinne în finance, pentru viitor da 1 Deci să se amâne proectnl deo-cam-dată, ca să nn perdem timpul 1
   D. Ministru de finance respunde că D. Gheorghia doresce înlăturarea acestui proiect. Nn poate primi ca să fie tratat de puţin serios în măsurile' propuse. Amânarea este respingere pentru D-sa. Cere de la Adunare saO să’l voteze, satt să’l respingă fără nici o amânare !
   D. Epnreann combate amânarea şi nr-gilmentele d-lui Gheorghia şi cere luarea în cousiderare a pronctuluI.
   Discuţinnea se închide şi propunerea de amânare se respinge.
   In discuţiune generală :
   D. V. Mania face elogiurl d-lnl ministru de finance şi proiectului de lege, care este ancora de salvare în acest timp de calamitate şi de crisă generalii şi doresce ca să se voteze cât maî cureud. (Aplanse) Este însă în nedumerire, văzfind că legea este adusă aici de la Senat, ceea ce poate li contra art. 35 din Constituţiune.
   D. Dimancea cedează cnventnl d-luî N. Fleva care zice că ar dori să andă espli-cări satisfăcătoare in ce privesce puntul constituţional snlevat de d. Maniu.
   D. Ministru financelor dă esplicările ce. rnte, declarând că n'a fost nici nn poate fi în intenţinnea d-sale de a călca Consti-tnţinnea, de a Ina sad a adauge la prerogativele Camerei sa8 a Senatului; ins. legile relative la resursele statului se votează de ambele corpuri legislative.
   D. Dimancea vorbe.ee contra luării în consideraţinne a proiectnlni şi citează dările noi ce propune d-1 ministrn pentrn n acoperi deficitul de 1 I milioane.
   D. Epnreann : A"ele punte le-aT citit în ‘Timpul, !
   0 voce: Bl al'altă-seară in seetinnl unite !
   D. Dimancea, continuă zieend că de nnde să nmî plătească ţăranul ? Cum pntem noi cere #a »ă avem şi un eseedent, pentru n-nui viitor? 1). Ministrn face chestie mi nisterială, ameninţă în mod dictatorial dacă nn se va primi proiectul imediat, nemodificat. fără nici o discuţiune ! Dar nceasta ar fi contra Constitnţinuii şi apoi se poate proba că şi proiectul d-luî Stnrza este anticonstituţional (citesce). Cineva a numit proiectul draconian; ori cmn fie acnm pentru viitor va fi nu punt negru in lucrările noastre parlamentare, (zgomot)
   Se cere închiderea discuţii.
   Voci: Cinci ore! mâne! mâne! (zgomot)
   Toţi d-nil deputaţi pleacă spre esire.
   D. ministru lucrărilor pnblice roagă Camera să continue şedinţa până la (1 ore.
(să reocnpă locurile)
   I). Epnreann. D. Dimancea n’a vorbit contra ci a spus ce s’a petrecut in seeţin-nile unite. . ..
   D. N. Fleva observă că tonul d-lnl Epu-reann arată o lipsă de respect, către nn coleg al d-sale. (zgomot general). Tocmai de
la d. Epnreann nn se ascepta la asemeni imputări.
   D V. Blnremberg apără proectnl contra ncusăriî că ar fi anti-constitiiţional.
   D. N. Fleva vorbesce, de pe tribună, a. supra drepturilor şi prerogativelor Adunării in faţa Senatului; despre constituţin-nen noastră, a Belgiei, a Angliei; despre -urzii noştri şi al Angliei. Atrihnţiunile
Aluiărll suit in ii nuri di cât ile Suin taluî. Ce însemnează cnventul budget ? pungă, adică punga ţării; apoi să lăsăm noi ca altul (Senatul) să taie, când vrea, punga de la briul nostru. Art. 3:1 din Constituţie zice : ori-ce lege relativă la venituri şi cheltnelî otc. are începutul in Adunare, npol trece la Senat. Atunci cum proectnl de ustăzi vine nici de la Senat?
   I). Ferichidi : O interpretară judnică a cuvintelor !
   Voci: Luaţi cnventul şi respundeţl!
   D N. Flevn : Aveţi dreptate, d-le Feri-chide, să vorbiţi aşa pentru că represen-taţî un colegii! care are drept de alegere şi la Senat, ed însă represint un colegii! desiuoştenit (aplanse).
   I). Ferichidi : Nn e vorbi de nlegerl !
   D. Flevn : Bi da, dar n’o să te maî n-leg dacă e vorba nş i, mie nn’mî pasă. ...
   Voci: Sunt şease ore; pe mâne !
   Şedinţa se rădică la orele 6 seara.
   Comunicaţia fiind întreruptă, ultimele scirî din afară nn ni! sorit.
                                                                                                                NOUTĂŢILE ZILEI
     O mied ntn'osirate. Se vede că d-nul n-cela, care provoonse prin .Telegraful* pe d-nn căpitan Ghica, a incepnt a se căi de relaţiile d-sale cn foile radicale. Cel pnţin, ne-a trămis la redacţia noastră următoarea scrisoare:
         Domnule Red.iel»r!
     Prin faptul scrisoare! mele pnblicntă in .Telegraful* de la 2 Fevrnarie curent, tre-bue să recunosc, d-nnle redactor, că am mers cn devotamentul pentru unul diu amicii ineî penă la imprudenţă.
     Raţiunea pentru care trebue, să recunosc nceasta, este eă, pe când 'ml plăcea să eomptez pe mulţi din amicii mei cărora să le pot confia onoarea mea, din nenorocire nn am găsit nici nilul.
     Căci alt-fel nu nş fi provocat prin n-cen scrisoare publicată în .Telegraful* pe d-nn Gliiea. Ed aveam intenţinnea de a merge pe câmpul de onoare d ir n'ani gă-*:t secondanţi.
     In ceea ce privesce cele ndăogate de jurnalul .Telegraful* că m'aş fi dus iu numele studenţilor, v’o declar d-mle Redactor, că redacţiunea nce'uî jurnal m'a înţeles r?d, de oare-ce din menţionata scrisoare nu resultă o însuşire de o aseme-menea autoritate şi redarţinnea nn trebuia să o afirme spre a me face solidar de nn prejudicia moral ce ar incumba in sarcina altora.
     Ve rog dar respectuos d-le redactor, daţi pubjicităţeî aceste linii spre a me judeca mai în cnnoscinţă de cansă pănă la ce punct sunt culpabil f,ţă cu împrejurările în care m’am găsit.
     Primiţi, d-le redactore, nsignrarea osebitei mele consideraşi uni.
                             N. Dr gom'rescu.
    NB. Din npoare prin .Telegraful* ini s'a sis A. Drigomirsscu.
                                                                                                                            *
                                                                                                                         i *
     Un preot c ndemnat.— Vom semnala de-cisinnea severă ce a pronunciat sec. II. n Curţii de apel din laşi în şedinţa de la 5 curent şi tabloul dureros ce presentă acei şedinţă.
     Pe la orele 12 şi juni. sub preşedinta d. f Antonin, tiiiml d-nil I. Bnrada, T. Mândrii, I. Fotia membri, <}. Dimachi, supleant şi fotoliul ministr. Public ocupat de d. judec. A). 'rheodoriann, deschi/.flndu-se şedinţa, se face apelul nominal la care se in făţiş ază un preot, cn părul şi barba albă in etate aprope de 50 „iri, «sistat de nvoc. T. Cristodnlo: se dădu citire pieselor din dosare, când se văz i că preotul e de loc din comuna Bălusescî jud. Tutova se nnmesce Vasile Bntnon şi că e acuzat ca a furat doi boi de la locuitorul Oh' Neagu, din comuna Lipovăţn, jud. Vas-niu. După finirea lectureî preşedintele îl interoga asupra faptului, pe care negând cu desăvârşire, începu ii plânge cn amărăciune şi implorând indulgenţa se ruga a nn I necinsti tocmai noimi la bătrâneţe pe el şi (amilia sa având nevastă şi 4 copil; dându-se cuvântul avocatului, acesta prin-tr’o inteligentă şi patetică apărare a ce-rnt achitarea pe cuvânt, că nu snnt, probe suficiente pentrn culpabilitatea clientului s?a cu cnre la rândul săâ senili şi reprezentantul minstr. public. D.ir în ncest interval batrannl preot nu s'a putut stăpâni d» plâns. In urma trecând judecătorii in camera de consilia nnde după o deliberaţii «pronpe de done ore (căci se lupta con-* iinţa cn inima) eşind preşed. rece ca marmura declară culpabil pe preot con-damnândii'l la un au închisoare şi 30 ) fr.
amendă, de şi la prima instanţă a fost a-chitat, făcând apel procurorele. Publicul care nu mal incăpea in şedinţă şi aştepta cn impacienţa verdictul a remns surprins, sfiicios şi întristat de o aşa rigoare, crezând ca cn toată cn’pabilitatea lui Curtea in vederen plânsnlnî, bătrâneţilor, a familiei lui şi a prestigiului religiuneî se va înduioşa şi’l va achita snil cel mult iî va aplica o amendă, pe când s’a întâmplat din coutra, că judecătorii ne fiind juraţi iibifi voit a ţine seamâ de cât de lege, probe, jurământul ce a depns şi consciinţă; dea Domnul ca toată ţeara se fie dotată cn asemenea magistraţi căci atunci vom fi siguri de viaţa, onoarea şi averea noastră!
                    (din Curii r ul Hala son)).
      N\IVITAŢI RADICALE
   0. Silileanu, vico-prezidentul Camerei di astăzi, publică următoarea scrisoare in Reforma:
                        10 Fevruarie 1877.
      Domnule RedactO’,
   Apoi şi I’ohil s’a făcut gazetari ! Printr’nu petec de hârtie cu nu ştiQ ce dată; sub nume de Ecliod sad voce a nu ştid cui; înri aruncă Anatheme, me excomunică, mâ afuriseşte ca să audă alegătorii, să se înfricoşeze, să se bată cn pnm-niî in piept pentrn că aO păcutnit demdrte că m’a ales deputat pe mine nelegiuitul Al. Sihleouu ! şi ditt mered cu cădelniţa, cinstiţii sfinţi părinţi, sfântului Duh, po-gorit in Cameră, in chip de Vasile şi A'e-sandrescu şi Ureche, ca doară va mal cerşi pentru spiritele lor vre-o treanţă din anteriul Iul Arvinte !
   Apoi, aşi a făcnt jupanul Maise cel cu cele donă-spre-zece lespezi ? aşa a făcut ju-pânul Ilie proorocul? aşa a făcut jnpâunl Irimia plângătorul ? aşa a făcut jupânul Ezechiel cel cu tartanele, cu turtele inodore? aşa nQ făcut toţi ceî-1 ’ulţî jupâni^ Procntohî al cinstiţilor sfinţi părinţi ? aşa a făcnt chiar fiul Teslarulul, cu numele căruia, de mii de ani, ne zeciuesc aceşti cinstiţi sfinţi părinţi, cn parastase, cu Sărindare, cu Paraclise, cu Leturghiî, cu Discuri, şi cu mii de vedre de vin !
   Scrieail aceia gazete? Anatematisad ei ?N Excomunicaţi ei! Afurisind ei! Cădelniţad ei? Se tăvăleaQ el cn butoaele de vin ! Viu-dend el viaţa vecinică pe gologani şi pe arginţi ! Speriafl ei copii şi babele cu Diavolul, şi aceasta tot pentru gologani, tot pentrn arginţi !
   Apoi, dacă cinstiţii părinţi sunt sfinţi, şi încă pea sfinţi, adică mal sfinţi de cât sfântal DumnezeU:    dacă snnt ei spirite,
peutru ce mănâncă, mănâncă şi tot mănâncă şi nn se mal satură ?
   Spiritul nn are gură, nu are corp cn materia, etapă cnm no spune Sfântul Duh, şi Vasile şi Alexandrescn, şi Ureche; şi cu toate acestea, ed, de câte ori nm avut ne-voe de o burtă mure şi ratând», a trebuit să caut să o găsesc in ţara sfintelor spirite n sfinţilor părinţi!
   Se apelpisesc sfinţii părinţi, căci nm zis că sunt gnrl inutile! dară spne, ine rog, ce produceai! sfiiuţiile lor, ce ne dad în schimb pentrn sutele, miile şi milioanele ce consumă afară de mincinnî şi făţărnicie ? Ed nu ved, nu aud nimic nlta ! Măn-ţin dar că snnt guri netrebnici, mal netrebnici de cât trântorii din uleiul Albinei.
   Cât pentru sfinţ mi i lor, nu şt i nu voii! să ştiu, acnm de o dată, nu m'amester, nu voii! să m'ainestee noimi de n-dată.
   Sănătate şi voe bună.
                              Al. Sihleinu.
                                                                                                         PREFECTURA .lUDKWLIJI ILFOV Pubfica|i nne.
Conform decisinnei onorabilnlni OunsiliU general al acestui judeţ prin care sala n-theueuluî din localul jndeţinii a rr.iuas a ho închiria de a dreptul de comitetul permanent, acesta prin inebeerea Xo. 5‘i • a formulat condiţiuniln următoare :
I.   Ori -cine ar voi să ia sala ntheneiiluî pentru concerte sui! ser ie musicale să se adreseze la comitetul permanent in localul judeţian strada Mihsi Vodă No. 3.
II.   Costul pentru o seară este de lei ş>:se-7.ecl pa cnri umntnrn ’I va versn la casieria judeţului şi va presentă Corni* tulul reeipisa spre a se da nutorisnţinne pentru deschiderea sălel.
III Eclerngiul, aranjamentul şi curăţitul privesce pe amator.
D A dona zi dnpe ropresentaţie va preda sala şi mobiliern iu bună stare.
V. Amatorii va plăti uşierului Atlieneiilni trei lei pentru fie care seară iară Intendentul va avea intrar ei liberă pentru a putea priveghea.
Se publică dar aceste coiidiţiunî peutru cunngcinţn amatorilor de a liven Sala A-theneulul.      Pr -fect, ('. C. idrian.
i
CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DE7ISE
Iiu cururi, 17 Februarie 18 77.
                                                                                                                               TALOAREA
Oblig.-Ruralf .10% 1864
    >         , fţite la sorti Iiapr. Oppenboiia 8% 18^6 Oblig. DomenUlf 8% 1871
    ,      , eşitPlanorţl
    >  Crfvlit fonc Rur. 7*%
    »  Credit fonc. Urban
Impr. Man. Cap. 80% 1875 Pewil (300) dobAmlA fr. 10 ActilC&ile fer.rom. 6% 1868
    >      prîorit&ţl 6*Vb 1868 Dacia C*>« de Aaaig.
Act. (fr. 500)  8% 1871
Remania C1* de Assig.
Act. (fr. 200)  8o/o 1873
Mandate...............
Impr. Municipale fr. 30 Act. financiare RomAqe8% C&ile ferate Ottomane Act (fr. 400)       3%
Renta RomAnft .....
                                                                                                                  CUPOANE
Oblig. Rurale p. Octomb a, c. »   Domemale . . . .
   ,  Fo^cUre rurale . .
   ,  Comunale ....
DE7ISE
rarii. . Manii la
Aiw • .... Lordra ....
                                                                                                                                                                                                                                      Hamburg . . .
                                                                                                                                                                                                                                          • a . .
                                                                                                                                                                                                                                          i ....
Berlio .... Lipao* .... Eseompt . . . Lira Otlomasi. Galbenu auatr. Agio c. Argint. ,
Car ut»
80     80 V#
-      as
73%
70
73^
98
70%
71
120
280
56
»
97
97
9940
Pred 6 flonl
  80
13'/*
  70
a Dayer.
18'/,
97
«502 '/a 2501V*
mVe —
                                                                                                                 URSUL V1ENEI 1 Martie (9t. n.) 1877
Metalice......................
Naţionale......................
lienta in .....................
Lose...........................
Acţiunile băncel...............
Crediturl......................
London ........................
Obligaţiuni rurale ungare . . .
       , temeşvar...............
       ,    transilvane ....
Argint in mărfuri..............
Dncatnl........................
Napoleonul.....................
Marc 100.......................
02 75 67 45 74 05 109 25 830 -150 20 123 50 74 —
71 75 71 25 113 50 5 90 9 87«/, 60 65
                                                                                                                                                                                                                    CURSUL 1)E BERLIN
         |1 Martie (st. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate române Obligaţiunile române 6 0 0 . . Priorităţile căilor fer. rom. 8° # împrumutul Oppenheim . .
Napoleonul.................
Yiena, termen scurt ....
   .     . 'ung ....
  12 40
  50 -56 -84 25 16 26 164 25 163 10
   POSTUL CIRC
Direcţia D-luI J. D. Jonescn
                                                                 Astâ<Ji şi In fie-care
REPRESENTAT1I TEATRALE
                                                                                                                                                                                                                    Un professeur de langues lmbitant Bura rest depui* 98 an-', itrsbll feVflOIIU
linii* plii'.intir- iii ii- 'ti- dixtlIlgBMls d«*ir# de tronva nn plucenicnt dau» que.que familie diatugn^* * lineare»! en v Honnaot 'ton« 1" joon denx heore» d'*n»eigi'*niont rfc (ranţais, d alltmand et de caligraphie, i 'ciemande a titre de rcc.mipeu»»:    ,!oge-
                                                                                                                                                                                                                    ment immeuble et toutos Ies cominodites de la maieon hormi» le blancbiasage poer
lai ct nuli L'UOGoS.
   Mouseur Nicolas Lintcnlesco et Madame |j, igg dpoaee, out bieo voala dane leur ei treme bi«uvoillancc accorder nn «olliei-tuur l«ar» rdeominaudation. «t nniwgiii* nu»; â tonte demende v faite.
   Les condiţiona d’arrangements peuvent elre *tipul*$M di*ja .d'myounlliui’entr* le* contractante car la» cin'onetanow do »olli-citenr IViigent ,ib»oluinent, qao poor regler lâ-it'xus io-- menire- , -ui pLeimient ait lieu .au piua tard* ld 1 * »t Mar*. Ymi-anl treiter ponr Parrangeaiant decett« aiLiire, on pent e'adreeeer ansei dirvetement: Calea Şerbao I I Ho i ■394,5-3.
                                                                                                                                                                                                                                                 bună pianistă,
                            , caroştieşi bine limba germană, doraece a gS»i an loc chiar de pe acuma. Adresele ra*pec:ive <e 11 priimi din onnplesenţă la Tip. Thid >t Woiss.
De închiriat,
                          un apartament ea fem» , h|:î i, grajd de patru cai, şoprou de trei trăsuri, o odaie şi o cuinie, independenţe şi pod do fân: Catul de jos, Strada Scaunele No. 46, casa George Costaforu. Doritorii să se adreseze chiar in acele case. Contractul de închiriere se p6te face de acum suă de la St. George anul curent. (01 — G.
FA A QfPTlfln't’ M°5il1 I'^otoşti, dis--L'tz Cal t/ULlct l, trictul Prahova se
arendeŞă de la St. Gheorghie 1877. Dori-ritoriî se vor adresa la D-n î N. Uonrki, Calea Mogoşoaî No. 174.
                           S-a ij.
(03.
o m protara io piâiio ^
ţi uni private, şi r6gă a depune adresele respective la ndministraţiunea acestui diar sub cifrele S. S. No- 32. 385,6-1.
Iu fituflunt (Ir ftniltoto Mre cnn6sce
111 Uluuuiii uu luuuuuiui bmeşi a practicat mai mulţi ani studiele programului liceal, doresce a preda lecţiuul particulnre A să adresa la adinenistraţiunen acestui 'Jiar, Palatul .Dacia*.
Să arendOtJâ ÎSiţf'sSri
rapa din Prahova, lingă gările Mizil ,j Albeşti, doritorii so vor adresa chiar l'a Moşiă la proprietar, sdO în Strada Criuu-lnî No. 15, Snburbia llatiştea.
  No. (02.                   J—3 Ş.
L
Vinuri negre, roşii şi
        vechi şi nonî în butoe, de venal Ut , ,j.ire ]rl sub-semnatnl, Strada Cos-ma, No. 5. — So recomandă în special vinul negru vecliin de cea mai bună qua-litate.
  No.
406,-3.
A. Manolescu.
                                                                                                               cualitaton cea mal bună numai tufan şi fag tăiat şi adus la domiciliu cu 75 FR. STETST JI-ITsTUL la magasia de lemne a lui Lessol, lingă gara Tergovişte, vis-â-vis de fabrica tutunurilor.
   Coiiiăndile se priimesc şi la Typografia Thiel & Weiss, palatul Dacia. 314-5-0.
Ho ‘Arondat Moşiile Budesci din Uk. ăi t5LItlclv , .-Vrgoş şi Ostrovoni
din Vâlcea, având, pe lângă cele-l-alte caii tăţî, peste 1000 pog6ne de arătură în lunca Oltului. Doritorii se vor adresa în Bucu-rescî la d-nn N. 1. Lahovarv, iar la Rim nicn-Vâlci la d-nu C. I. Lahovary.
                                                                                                                                                                                                                                                         No. 404-3.
                                            SE AFLA IN CALEA MOGOSIOEI N°J0, VIS-A-VIS DE GRAND HOTEL DE BULEVARD CASA GBECEANU CEL MULT 1NCA NUMAI 14 ţ)ILE
!! CĂTRE COKTENTil NOŞTRI!!
                                                  m BUCUEESCI SI DST DISTRICTE
     Spre a evita spesele cele mari de transport a mărfel nâstre, înapoindn-o în străinătate, şi in urma co-măndilor făcute de comitenţi, cari att sosit acnma, ne-am hotărât a mai lăsa filiala n6stră în acest oraş încă
 pentru nn scurt timp.                          w       .
     Luând cont cicumstanţele cele grele ale sitnaţinneî actuale, am făcut inca o reducere însemnată a preţurilor curente mai jos notate. Representantul Sooietăţe! fabrice! de Olandă şi Albituri.
                                                PREŢUL CURENT DUPE SGĂţlEMENTUL DE 45 CU PREŢUL FICSAT.
             Batiste a '/a duzină
Batiste de copil a.....................fr.
   ,    ,  Olandă a...................... »
   .    . Lino .......................... »
   ,     . borduse color, şi cusute ...   .
   . (soie ecrne) bucata................. .
                                                                                                                                                                                            Prosdpe şi Şervete a V, duzină
Prosope de aţă curată..........
   .      . damasc.............
Şervete de masă (aţă).........
   ,      ,   . damasc ....
   ,      , fructe ...••■
fr.
10
80
50
25
50
50
a 1 bucată
CU
PROGRAMA VARIATĂ
ÎNCEPUTUL LA 8 ORE S^RA.
                                                                        ANUNCIU
  De vănţlare nn Pianu, calitate snperioră şi în bnne condiţinnî. Amatorii a se adresa la adminietraţiunea acestui (Jiar, Palatul .Dacia*.
                                                                                                                                                                                                                                           făcând , Studii
                                                                                                 < uuu uuwmlSlMl
practice în termen de 20 anii în agricnl tură, doresce a se angaja ca administrator la verî-un proprietar de moşii. Doritorii să bine-voiască a se adresa la Tipografia Thiel & Weiss.
                                                                                                            Feţe de mese
Pentrn 6 persone de aţă curată albă >      6     ,    > damasc > •
                                                                                                                                                                                                                       , y qnal. I.
fr.
6
12
12
12
aţă cnr. albă
50
Pândărie şi garnituri de masă
36  de   coţi Pâncjă de casă
39  ,      ,         » »   coP»
45   ,    , Olandă de munte
58 ,      ,      » Belgică . .
60  >      ,  Pân<Jă de  Olandă
60  >      ,         , »  Romb.
60 ,      , Toile batiste fine .
  7 buc. Ciarcef. 3 coţi de lat
          Şervete cn feţe de mese
Pentru 6 pers. de la 9 până la 15 fr. cele mai
fr. 18 -fr. 25 — , 30 — , 60 — , 64 -, 84 -, 100 -, 40 -
Rufe de Dame
Cămaşe cn şnnr de chiff. de fr.
     , brod. de chiff. de fr.
     , brod. de olandă >     >
     y de n6pte >        ■   •
Camisone brodate ,      .  •
      ,       , de lux ,    ,
Pantaloni cugarnitare ,    ,
      ,     . broderie „    ,
Şorţuri de copil        »  »
     ,   , dame         .   .
Fuste de costm. simp.......... fr.
    y cu şlepă >       . . • •     »
    .    , brod................ >
3
3 50 p
5 — p
6 50 3 —
7 —
3 —
5 50
1 75
2 —
la 6 50 m. la 9 — m, 12 - . 7 - . 15 -        .
                                                                                                                                                                                                                                                                                    6 — . 10 - .
5  60 p. fr.
6 50     ,
9 -     »

8
9
15
Rufe pentru Cavaleri
Cămaşe din oxford veritable .
     ,    , Olanda colorată .
     , de Chiffon alb. simplă , y y brodată , y Olandă fină . . . Pantaloni de pichet de ernă ,          , olandă ....

  5  -
  6 50 4 50 6 50
11 -
  3 75
  4 50
De închiriat,
                                                                                                                                                                                                                                                        in total ori In
               .              parte fie-cire
apartamente şi pe unul ori. maî          anj-
Casele din Strada Scaunilor No 38 compuse din donS apartament şi având peste tot (Jece încăperi, dooă bncăt&ril, trei piv-mţî osebit grajd, şopron, pnţ j,I curt(I A se adresa la proprietara! lor D. Stefivn Stefănescu, in cancelaria Antreprizei lm-positulnî spirtoselor (Hotel Hillelj.
De Vendare, !1»,'LpoK£“pg-
_ .  ,. .            mântfl, a] cincea
Parte din întregul trupfl de moşiă in ho-‘arul Sălcuţa - Sulari, plasa Dumbrăvii u'atrictul Doljiu. Amatorii să se adreseze m Uucureşci Strada Scaunele, No. 47. ____________________No. 476,-3.
Uă guvernantă,
englesA, francesă şi germana, doresce a intra într’o casă distinsa. Ofertele să se bine-voiască a le trimite franco aub cifrele X. Y. Z. poşte restante, Bucuresc!
   MAGAZIEA MANDRiTU
STIIT iJB3sri
de
LEMNE DE FOC
   CERRU CURAT
  LANGA STRADA ROMANA
                                                     Colorea Galbenă, 3tn5ja noua. colţii barierei No. 41 Calea Tunari.
                40S.-2.
                                                                              A EŞIT DE SUB TIPAR
                                                                                   şi ac aââ de vendare
LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS
                                                           LA TOATE LIBRĂRIILE:
STAREA FINANCIARA
                                                                 'A
   ROMÂNIEI
Discursuri rostite In parlamentul român
                                                                 de
                                                         MMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n
î
                    Diverse
Duz. Ciorapi de Danie................
   ,     ,     »    » de bnă . . .
          y y y de fildecosse . y     t     y bărbaţi de lină . .
          »     »    »     » fildecosse
   ,   Galere de Dome..................
   ,      ,    , Bărbaţi..............
   , Pepturi brodate..................
Bnc. Flanele.........................
fr.
           de la 9 până la 15 fr. cele mai fine 12 ,      >   ,24      ,   , 58
Batiste fine Trancese de Lino cu lirod&rieadevârate.                      , , . . .     .
Dn mare asortiment de garnituri pentru ame, Manchete ş. gulere ca preţuri de tot reduse. Batiste de Lino cu margine latâ cu numeD brodate.                 ,           ,
Chache-nez d< mutase şi pilmjli, in t6te c.ulorile, Shwalurl lungi de India şi Japonia. Comandele de prin provincii vor fi esecutate cn cea mal mare promptitudine
    50 9 50 15
                                                                                                                                                                                                                           9 — 12 50
  1 B0 s -
                                                                                                                                                                                                                            9 —
  2 50
                                                                                   Aă apărut In laşi
ALMANAH MUSICAL
                                                                                         de
  TEODOR T. BURADA
pe 1877 (anul al IlI-len), cuprinzând mal multe figuri de diferite instrumente de mu-sică aflate in ns la poporul român, precum şi diferite arii de danţ naţionale, aranjate pentru piano.
  La finele almanahului ee află ,Elena horă* pentru piano de autore.
  De vânzare la tote librăriele.
LE BOIIOUET UISmWGlj
                                                                                                Preţul I Franc.
                                                                                                                                                                         Se găsesce de vfin^are la Tipografia Thiel & TVeis. vânătorii
priimesc rabatul obicinuit.
            CEL MM MABE MAGASfN
HAINE CONFECŢIONATE şi DE AKTICOLE DE MODA
                   I 3ST R O 3SZH A N I A
           «fc JOS. GBUWIIA* »»
                  Colţul Bulevardului cassa (Jreciauu.
              ASTASI AM PRIIMIT UN MARE ASORTIMENT
     PAIIDESIV B ■
şi
                                   COSTUME DE PRIMA
Comandele din provincie se efectu^ză cu cea mal mare promptitudine; lucrurile ce nu vor conveni se priimesc înapoi.
ALB- cSc TOS. o.R'UTSTB.A.-CnVE
        p Coltul Bulevardului cassa Grecianuj. (»ţ
Tipografia Thiel A Weii» Palatul .Dacia*