No. 38 JOI ] 7 FEBRUARE. ANTTL II. — 1ft77. A botstim: aentele IN TOATA ROMÂNIA! Pt ............ .... Pf 6 luni ................ pe 3 Ioni ................ li. n. 48 . , U . » 11 IN străinătate: Pe an » > «0 INSKKTIONJ SI RECLAME: Linia de 30 petit, pagina IV, t bani. Pe pagina III, 80 bani, pe pagina 11,1 lei noi Reclame 1 lei noi linia. Un numfir In Capitală 10 bani. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU BIUBOUL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI: PALATUL ,DACIA.* -A.TsrxjisrcrxJB.x Se nrimeac In «trăinAtate: La D-nil Uaa.ien-*t*\n i# Vogler In Vienna, Walfiechg.uae io. A. Oppelik In Vienna, 8lubenba«tei 1 ; Hudol Motu In Vienna, SeileraUtte 2; Fincmi Hrdicia in Vienna, TeinfaltetraMe 17 ; Fhilipp Lch In Vienna, Eachenbachgaeae 11; L. ]xing ă Comp. In Pe?ta şi HatafLaf/Ue-liuilter A Comp. In Paria. Scriaorl nefrancate nu ae primeac. Artioolele nepublicate ae Tor arde. Un număr In Districte 15 bani. BULETIN TELEGRAFIC Serviciul privat al .TIMPULUI-* (Agenţia Havaa), Pesta. 37 Fevruarie aeara. Cabinetul Tisza care a fost renumit, s a presentat înaintea celor ilone camere. Preşedintele consiliului a făcut espnnerea căuşelor criseî şi a declarai că guvernul ia responsabilitatea compromisulnl incheat cu Austria. In prima cameră d. M; viat şi iu a dona d. Senn veî sB esplicat motivele penlrn cari eî refnsnseru însărcinarea de a forma noul cabinet. Londra, 27 Fevrnarie. Timts, iu ediţiunea sa de la nmiazl publică telegrama următoare din Petersburg cn data de 26 Fevrnarie: ,Uu consiliB estraordinar ţinut anb pre-şedinţa împăratului, a hotă rit a începe de-sarmarea, îndată ce pacea va 6 semnată cn Serbia şi Muntenegrn. tAuneralnl Ignatieff asista la acest consiliB. Londra. 27 Fevrnarie seara. In şedinţa Camerii comunelor careaavnt loc seara, d. Honrke, anb-secretar de Stat la departamentul afacerilor streine, a zis ca guvernul nu primise nici o îusciinţare care se tinza a confirma scirea dată de •Times, în privinţa desarmărîî armatei ruse. Contele ChonvalofF ambasador al Rnaiel la Londra nn primise earăşî nici o acire de felul acesta. Paria, 27 Fevruarie aeara. fnsciinţar le din Petersbnrg sosite aci continuă a fi pacifice. Garanţiele ce marile puteri cântă a obţine de la Turcia, vor permite Rnaiei a face deaarmarea; dar să crede că nn se va iua nicî o decisinne iu această privinţă mal nninte de a res-pnnde puterile la circulara prinţului Gor-ciacoff şi puterile nu vor respunde de cât după Anglitera. Paris, 27 Fevruarie seara. Ziarul ,Le Telegraph4 publică o depeşă datată din Conatantinopol, annnciănd că o nouă revoluţiune de palat a avut loc şi ca Edhem Paşa a fost înlocuit ca raare-vizir. Conitantinopol, 27 Fevruarie 7 ore aeara Acordul a’a stabilit definitiv intre delegaţii şerbi şi Poartă. Protocolul va fi semnat mâine. Acest protocol va menţiona condiţiunile păcii: »Statu ante l* noi. amnistie şi evacuarea teritoriului Serbiei.4 Delegaţii sărbi vor da o notă prin care vor declara că acceptă gnranţiele ce li se cer şi în virtutea cărora fortăreţa Alexinatz va fi absolută şi drapelul tnrc va fel foi la Belgrad alături de cel sârb. Nu se va face menţinue, despre întreţinerea de vatre Poartă a unul agent Tnrc la Belgrad. Sultanul va confirma printr’un noB firman, nntoritatea prinţului Milun. N. B. Această depeşă din Constantino-pol, purtând data de 27 Fevrnarie, 7 ore 20 m. seara, şi ziarul *Le Teldgr.iph, a-parând la 4 ore searn la Parts, resultă că se poate privi ca lipsită de orî-ce fonda-ment, scirea dată de nnmitnl ziar despre înlocnirea Ini Kdheni-Paşa. BDCDEESC1 5- FEBRUARE. Ni se spune eâ înaintea secţiilor unite ale Camerei, d. ministru de Fi-nanee 'şi-ar fi desvoltat proiectul s6Ci de echilibrare pentru budgetul anului present şi celui viitor, propuind următoarele scăderi: 5 milioane a se reduce din budgetul armatei. 2 milioane şi jumătate a se mal adăogi la timbru şi a se impune căte 200 franci de fie-care divors (căci pe an s’ar fi constatat 5000 divor-surl?) 1 milion produsul a 15 la sută ce s ar spori la preţul biletelor drumului de fer. 1 milion şi jumătate produsul scâ-zămentulul ce s’ar mal impune asupra salariului impiegaţilor de 5 la sută peste scâzâmăntul ce există. 1 milion produsul a 1 la sută asupra impositulul fonciar (peste acel existent). 1 milion provenind din remania-rea legel licenţelor. 1 milion reduceri a se efectua de la toate cele-l-alte ministere (afară de resbel) peste budgetele abia votate. Peste tot i3 milidne. Să vedem, ce va face Camera şi dacă cel puţin acum, In ultima oră, va eşi din lâncezimea desbaterilor el budgetare. De ocamdată continuăm respunsul nostru la articolul Romanului din 11 Fevruarie. Ajungănd'la căderea ministeriulul L. Catargi, Românul zice. Sărăcia era generală, datoriele publice peste culme, tesanrul gol, şi sfirîia pe jăraticul suferinţelor inima poporului. I) In facia acestui adevăr,—ce iarăşi este peste putinţă d'a se nega (?) nu era oare un net înţelept, politic şi imperios cerut d’a se da naţiunii o satisfacere legală ? Dovadă c'acessta era singnra cale politică, înţeleaptă şi în adevăr frăţească, avem procedarea aleşilor proprietarilor la Senat, şi *unanimitatea, prin care votară apoi aleşii naţiunii darea în judecată a foştilor miniştrii. Si când in facin acestui act liniştit, legal şi pentru toţi şi din toate pnntnrile de vedere bine-făcStor, protivnicil noştri strigă despotism, anarchiă, ură, pasiune, răsbnnărl infame, esclnsivism, etc., etc., nonă saB lor se cnvin aceste epitete? Dacă înţelegem bine idea Românului, atunci noi conservatorii, din mijlocul cărora s’ati arestat 5 prefecţi, s’ab perchisionat 36 de înalţi funcţionari, s’afl dat ordine a se aduce cu gendarml 11 miniştri, noi suntem cel „cu ura, cu pasiunea şi cu resbunările infame,* ear radicalii, făc&nd aceste, ad dovedit numai .înţelepciune şi frăţie.* Pentru noi a fost o binefacere de a fi persecutaţi. Să fie cu putinţă o asemenea a-beraţiune a inteliginţell Oare cuvântul să fie dat omului numai pentru a falsifica g&ndirea? Partidul radical ajuns la putere, închide şi perchisiţioDeazâ pe foştii prefecţi conservatori şi pune sub acu-sare pe 11 miniştri predecesori al lor, dăndu-şl chiar dreptul de a ’l aresta mal nainte de orî-ce judecată. Sad mal popular: un om, pândind momentul, dă o lovitură unul alt om. -- In acest simplu fapt, cine dovedeşte ură şi pasiune? Cel care loveşte sad cel care este lovit ? Ar fi puţi» serios să mal insistăm asupra acestui punt. Ori scriitorul acelui articol din Românul a vrut să şl bată joc de mintea sănătoasă, ori, dacă nu, a dat drept minţii sănătoase să’şl bată joc de dfinsul. Dar, zice Românul, dovadă pentru 1) Ce fraiâ frumoaiâ ji aun&toare I înţelepciunea şi frăţia procedării n6s tre sunt anchetele Senatului şi unanimitatea votului de acusare dat în Cameră contra foştilor miniştri. Acest argument însă, sub aparinţa de greutate, coprinde o sofismâ politică din cele mal uşoare de res-turnat. (Sfârşitul pe mâine). 0 nouă descoperire a cugetării politice din 1877. — Broşura atribuită d-lul Ioan Ghica zice (pag. 9): „Chiar coaliţiunta din 1876 a fost efectul te nierel de cotropirea Slavilor.* Ce minunată descoperire! Până acum i se impută Cabinetului Las-car Catargi, In urma Convenţiunii cu Austria, propuse de d. Boerescu că este „vândut Austro-Maghiarilor.* De o dată d. Ioan Ghica 11 declară din contră amic al Ruşilor. Ce lucru comod, de a putea arunca în spatele unor adversari, daţi In judecată, tot felul de parapone şi cele mal contrare! (Facem scusele noastre pentru cuvântul parapon. L’am luat din gura d-lul prezident al Camerei actuale, şedinţa din 11 Fevruarie). UN ARTICOL BUN IN ROMANUL Găsim în Românul din 15 Fevru-arie următorul articol (ceva prescurtat). la ale cârtii vederi patriotice ne asociem pe deplin. ,Unul din cele mal mari neajunsuri,— am putea «Jice ehiar nenorociri, — ce se pot causa unei naţinnî, este discreditai pe care chiar unii din fiii iei i-l’ar adnee în faţa străinilor. Este mult timp de când naţiunea greacă a fost isbită de o asemenea nenorocire: purtarea nnora din tineri şi chiar din bărbaţii Greci în Francia, a făcut ca acolo ‘un Grec, să însemneze unjucător de cărţi, nn înşelător, nn om in fine cn cele mai rele purtări. Aceasta e o nenorocire, şi nu poate fi criminal mal mare către patria sa, de cât Grecnl care aduce asupra numelnl iei o asemenea rnşine. Este adevărat că oamenii serioşi şi luminaţi nn comit nedreptatea de a învălui o întreagă naţiune supt oprobriul câtorva individe din sinnl iei ; marea mnlţime nn engetă insă aşen ; ea zice cn dispreţ: »un Grec.4 Cn o adevărată durere cităm acest fapt in faţa purtării nnora din tinerii Români, cari, snpt pretest de a ’şî face stndiele in Paris, merg să calce pe nrmele nenorocite ale celor despre care vorbirăm mal sus : a freenenta casele de joc, a deveni stilpl de cafenele, a fiice datorii şi a nn le mal plăti; cn alte cnvinte a înşela, este indeltnici-rea obicinuită a acestor cnlpnbill fii al României. Cunoascem pe nnil dintre dânşii cari, dnpă ce afi făcut datorii mari, s’aB întors în ţară, aB ajuns să ocnpe posiţi-unî importante şi totuşi nici până astă-zi n'afl voit să 'şi plătească acele datorii, lăsând ast-fel nnmele de Român hulit şi blestemat in mijlocul naţinnil care ne a arătat tot-d'auna»atâta iubire şi ne-a făcut atâta bine. Cnnoascem o femeiă, pro-prietăreasa nnnl restaurant în Paris, care a fost cn desăvârşire ruinată nnmaî prin banii ce i-a împrumutat mal mnltor studenţi români. Este penibil de a spâne, şi încă mnlt mal penibil de a scrie asemeni lncrnrî; însă răni e mare, şi tot ascumjându-’l, a-meuinţă a cangrena: ne îngrozim gândin-dn-ne că mâne, polmâne ar putea să se (Jică în Occident ,un Român4, după cnm se ijice 4nn Grec*. D. ministru al instrucţiunii publice, îngrijitor de tot ce privesce banele purtări şi buna repntaţiune a tinerimii române, şi voind a înlătnra pe cât depinde de d-sa fraudele de cari uni! s’afi făent cnlpabill, în complicitate din nenorocire cn unii din funcţionarii agenţiei române, a adresat a- gentnlul ţăreî la Paris instrucţiuni înţelepte. Aceste fraude consistaB în echivalenţa de bacalaureat, dată fără drept, pe fav6re. Mesurele luate de d. ministru al instruc-ţinnil publice contra acestor ubnsnrl snnt cu atât mal importante, cu cât in genere tocmai cei cari se serviafi de ast-fel de mijloace spre a se pnten înscrie ca studenţi aî facultăţilor din Paris, snnt dintre aceia cari din purtările lor fac mal mare răfl repntaţinniî numelui de Român Nn s ar pntea lănda îndestnl disposiţi-nnile lnate de d. ministru al instrucţiuni! publice; ânsă studenţii români din partele. printre cari nnmărnl celor demni şi patrioţi este atât de mare, snnt datori să ia şi dânşii măsurile cele mal energice in contra celor rătăciţi dintre camarazii lor. Snntem convinşi că nnmaî atnncl vom scăpa de trista perspectivă ce ne-o arată ceea ce se întâmplă cu O altă naţinne din Orient, când studenţii români din străinătate se vor asocia şi coalisa intre dânşii contra orî-căror necuviinţe de cari s'ar face cnlpabill unii din camarazii lor, şi când ii vor isbi fără cruţare şi cn nein-dnplecare. PâB'ÎSA irriMiW. UN MINISTRU RADICAL l« italia (PROCE8UL NICOTERA) II. Toate aceste s’aB petrecut in anul I857. I npă done-zecî de anî acnsatnl de la Sr. pn 8 "''nistru de interne a) Italiei. Cum 8,8. ituă această schimbnre in saorta d-Ini Nicotera? * Pr°cosului de la Snpri, Nico- graţiat, m0“rt8- AP°* * im Închisoare M Pede*r™ de "«arte 1860 l’a eliberat i i 0 !11""'" de 7> «lin închisoare. D Ni-cotera intra dună toat. „„„ . . . . le BHeete in cariera ’ ...... de nimbul revoluţionar ?, martir ' oaiermo a fost acela, rare . 1 . j- ... ™ ftles in «“I d mleiil purlument al Italiei a atunci pana acum în toate cele nrmStoare I . lament Nicotera ocupă loc in stânga''"J!. tremă, întrebuinţând toate ocasinnile Ce i »e dafl spre a’şl manifesta vederile revo-loţionare-republicane. Cn chipnl acesta in-inţa Ini crescu de pe o zi de pe alta ' in cât în urmă deveni nnnl dintre fruntaşii parlamentului, cn deosebire dnpă ce fn recunoscut de şef al grupnlnî însemnat de deputaţi neapolitanî, ce făceafi parte din stânca parlamentară. Dart pentru ca să putem înţelege posi-ţiunea d-1 ui Nicotera, să căutam înainte de toate a ne lămuri asupra deosebirilor care osistâ între dreapta şi stânga din paria-mentul Italian. Elementele istorice ale partidelor italiene ® aatăr.î sunt in fostul parlament piemon-1» 1849 până la 1859 eraB in par-entnl din Piemont două partide. Unul rşiT citr penî ch,bzniţi’cBre’con- la unirea |UJJ ‘l"’ ?0,bB sS njan*S p „ ^ 1 ' pe cele normală, pin acţiune diplomatică .1 „ • , , , T' Prln puterea arma or; revolnţiunea era jI ■- * . P *ru ‘ten?” o extremitate. Acesta era partidul r - , 1 nuul, care in parlament ocupase loc |a a— . , „ . . . r®'*pta. La stânga şedea3 nişte oameni m.t 5 , \ ... ‘ Pnţm chibzuit! care doreafi revoluţ.unea pRntru C(i ^ ^ revoluţiune; erafl liberali, democraţi, republicani, îndeobşte nenstimpăraţl şi tocm I pentru acea nu arare-orl jigneaţi pe vonr in stărninţele sale spre unirea Italiei Dnpă ce Italia a fost nnită, In noul parlament Italian, a’afl păstrat • numirile de dreaptă şi stângă, dar scopnrile şi alcătuirea partidelor nn mal pnteaB reniânea a-celea-şî. Cea mal mare parte a deputaţilor aleşi din deosebitele părţi ale Italiei, chiar şi dacă disposiţiunile lor ar fi fost deosebite de ale partidului conservator, an oc pat loc la dreapta, de ore-ce aceasta dreaptă chibznită realisase nniiea Italiei. Ast-fel dreapta creşte; primeşte însă tot-d’o-dată In sinul el unele elemente streine caracterului eî şi cn deosebire elementele bnne ale partidelor liberale din Lombardia, Veneţia şi Italia centrală. Care elemente remân la stânga ? Fără îndoială — acelea, care se deosebise de dreapta; şi dacă vom şti ce fel d« oameni sunt aceia pe care ii representă Nicotera, lesne vom înţelege ce fel de om e Nico-tera iiisn-şl. Provinciele neapolitane trimit nu mal puţin de cât 170 deputaţi în parlament: aproape toţi aceştia ocupă loc la stânga. Legea electorală a Italiei esclnde clasa de jos a populaţinnel de la dreptul electoral şi nu da marilor proprietari nici nn avanta-giB faţă cu cel-Va'M '•■•'ătorl: ast-fel n-l*Herile remân pe mâna clasei de mijloc. Tocmai insă in provinciele de la sud clasa de m|jloc e cea mal ooruptă parte a so- cietăţii. Nn este în această parte a Italiei indnstrie ; ast-fel singnrnl isvor de bogăţie remâne, ca şi la noi, nnmaî agricultura. Aproape tot pământul este în mânele a-ristocraţieî, care 'şl arendează moşiile căutând să scoată din ele o rentă pe cât poate de mare, pe care o cheltuiesc apoi in Nea poli, fără ase mai îngriji de soarta moşiilor şi a popnlaţiuncî rurale aşezate pe dânsele. Intre aristocraţia bogată şi muncitorii proletari s’a încuibat spoî aşa numita bonrgeoasie neapolitnnă, care este sin-gnrul mijlocitor intre boier şi ţârnn. Sunt administratori de moşii, arendaşi, agenţi, advocaţi şi alt-fel de oameni, care inşii nu prodne nimic, ci trăiec din mnnea ţăranului şi din foloasele, de care pot lipsi pe boieri, trăiesc asuprind pe unii şi înşelând pe alţiî. Toţi aceştia snnt cnnos cnţî snbt caracteristica numire de „affa-rista,4 ce-va de o potrivă cu „vechilul4 nostru. Aceasta bourgeoasie exista încă in vremea Bourbonilor şi încă pe atnncl er.i împărţită in asociaţiunl intime, CHre urmă-renB deosebite scopnrl mal mnlt ori mal puţin inlegitime şi. In virtutea mutualei inţe'egerî iutre dânsele, in fapt erau stăpâne in ţară. Organisaţia lor de astă-zî dataza insa nnmaî de la 1860, în care an dimpreună cn restul lteliei şi provinciile neapolitane aB ajnns a fi părtaşe de libertatea politică şi administrativă. Această ligă, nnmită Camorra, înainte de toate s'a grăbit a pune mâna pe comnnele din Ita-talia de sud şi a început a le administra in sensul el, adecă a întrebdinţa mijloacele comunelor în folosul lor particular. Peste puţină vreme Camorra isbuti a face ca cele mai multe alegeri să atârne de dânsa. Deja în camera trecută cel puţin jumătate din deputaţii neapolitanî eraB puşi la disposiţiunea acestei societăţi, repre-sentâud in prima linie pe acei vechili, care compun clasa de mijloc din Italia de snd. Meritul istoric al Ini Giovanni Nicotera este de a fi organizat această Camorra ca partid politic şi cu deosebire ca partid parlamentar disciplinat. Şi tocmai aceasta e Însemnătatea luî. El insn-;i e nn product al acestei clase, şi având apoi un deosebit talent pentru intriga atăt mică, cât şi mare şi o energie adevărat neapoli-tană, a isbutit lesne a se face rjpreseutant »l tutulor intereselor Camorreî nea poli-ta ne. De mult încă voinţa Iul este poruncă in foarte multe din orăşelele de la sudul Italiei. Camoristil asociaţi iî sunt CORESPONDENŢA PARTICULA liA a TIMPULUI laşi, 14 Fevruarie 1877. Nu de mult, d. Jules Siruou preşedintele consiliului de miniştri al republieei franceze stigmatizase In modul cel mal energic ilegalitatea Cornisiunilor mixte, instituite de Napoleon al 111-lea la începutul împărăţiei sale. Adunarea francezi In marea el majoritate se unise cu vederile ministrului ce o represintâ; dar curând după aceea Curtea de Cnsaţiune din Paris se pronunţii, lntr'un recurs ce se judeca Înaintea el, pentru .legalitatea' aceloraşi co-misiunl mixte, aşa Încât era o flagranţi desbinare de pilrerl intre puterea esecutivă şi legislativii pe de o parte, şi cea judecătorea&câ pe de alta. Ce ni f.Acut guvernul şi Adunarea francezii ? Ele, dupil principiile guvernului constituţional şi-ai plecat capul înaintea hotilrlril Curţii, deşi radicalii erai foarte au-piraţl. Picat că nu erai deputaţi şi miniştri de al noştri în adunarea din Versailles ! Am fi vizut ceea ce s a întimplat cu hotilrirea Curţii de Iaşi în procesul d-lul G. G. Roznovanu. Un domn Costin ar fi interpelat guvernul asupra hotilrlril Curţii de Casaţie, discutând la tribună, toate con-siderantele Curţii şi aritănd că puterea judecătorească a lucrat cu părtinire; un alt deputat d. N. Bla-remberg. deşi ar fi sprijinit independenţa magistraturei ar 0 cualificat acea hotărlre de „tendenţioasă;' un ministru ca d. Stătescu ar fi stigmatizat Curtea cu cuvintele cele mal puţin delicate, ar fi zis că ho-tărărea nu este a Curţii, ci a câ-tor-va judecători din Paris; ar fi destituit pe câţl-va din aceştia şi ar fi silit pe cel-Taţi să demisioneze; în ca3 de inamovibilitate, o comisiune budgetară ar fi propus desfiinţarea unei secţiuni a Curţii sub motiv de economie şi această comedie s’ar numi apoi: Constituţionalism, regim de libertate, reintrarea naţiunii în liberul eserciţiti al suveranităţii sale etc, etc. Sub guvernul republican al Franciel, respectul magistraturei, sub guvernul monarcbil al României despotismul legislativei şi esecutivel contra puterii judecâtoroscl! Nu ne-am mirat de d-niî Stătos-cu şi Costin precum suntem siguri că d-nil Mircea şi Vintilă Rosetti, dacă s’ar fi întâmplat să fie deputaţi în Adunarea franceză ar fi fost tot aşa de violenţi, căci nimeni nu este mal contrar libertăţii unul popor decăt radicalismul şi nu sunt oameni mal despotici, mal esclusivl şi mal ilegali decăt tocmai radicalii, de şi se poreclesc liberali. Dar ne-am mirat mult de d. N. Blaremberg căruia nimeni nu-I contestă erudiţiunea. Insă una este theoria cetită în cărţi şi alta practica pusă în lucrare; credincioşi, peutrn-că el le este credincios, ast-fel după dorinţa Ini se fac alegerile de tot felul şi de la o alegere la alta camo-riştiî se înmulţesc in parlament, şi de pe o zi pe alta mat multe comune cad pe mâna lor. De şi dar an om cn puţină cultură, de şi un om, a cărnî viaţă privată nu e tocmai in regulă, Nicotera devine puternic. I’ană la căderea guvernului conservator, Nicotera făcea, in parlament, trebile Ca-morreî, enră Camorra il plătea, dăudu-î sub-venţiunî secrete, din care putea să trăiască ca un ,barou.* Fiind apoi De-Pre-tis însărcinat a compune cabinetul libernl, deputaţii camoriştl aii stăruit din toate puterile ca d. Nicotera să fie ministru de interne, ameninţând pentru caşul contrar, cu rebeliune. Ast-fel d. Nicotera a pus mâna pe mi-nisleriul de interne şi Camorra a intrat in coşul cu grăunţe. Dacă o însă destul bun simţ in Italia, atunci in coşul cn grăunţa Camorra e ca musca in zâr. se vede că d. Blaremberg împărtăşeşte părerea lui Mephistopbeles. Grâu thenrer Frennd ist alle Theorie, Und griin allein des Lebens goldner 13aum. Trecând la o altă ordine de idei, trebue să vă comunic nemulţumirile ce are oraşul nostru atftt contra Semitului, căt şi contra guvernului. Vă aduceţi de sigur aminte că Senatorul ales de colegiul al Il-lea din laşi fusese suspendat. în primăvara trecută, pănă se va face o anchetă parlamentară, căci mal mulţi frac-ţioniştî ziseseră că alegerea (după es presiunea consacrată) ar fi fost „pătată de ingerinţă administrativă.* Amăndol senatorii aleşi pentru a face ancheta, fură numiţi prefecţi şi ancheta numai urmă de loc. Trecu sesiunea din primăvara a-nulul 1876, trecu sesiunea extraordinară din toamna expirată şi lucrurile ramaseră baltă. Insfărşitîn una din lntăiele şedinţe ale sesiunii ordiniare, căţl-va senatori propuseră ca să se declare vacant colegiul pur şi simplu. Şi în adevăr, fără ca să fi urmat vre-o cercetare, fără să ti fost cel mal mic indiciQ pentru pretinsa ingerinţă, Senatul votă ca colegiul este vacant şi alegerea casată. D’atuncI s’aO trecut mat multe luni şi colegiul tot nu este încă convocat. Pentru cele-l’alte vacanţe din Senat, toate mal tărzie de căt cea din Iaşi, colegiele respective sunt deja convocate, numai pentru Iaşi nu. Vrea că zică laşul a rămas nerepre-sentat în Senat în trei sesiuni consecutive şi nimeni nu se găndesce la dânsul. Care să fie causa şi cea greşit mult Încercatul nostru oraş? Mu sunt destul fracţioniştl la noi şi guvernul aşteaptă timpuri şi mal bune ? Sfârşind trebue să vâ menţionez o circulară fdrte aspră a d-lul Chiţu către toate şcoalele, cu ordin es-pres ca toţi profesorii secundari, toţi institutorii primari şi toate in-stitutricele să râmăie la posturile lor şi să'şl caute de treabă. Aceasta ca consecuenţă a moţiunii Cogălni-ceanu votată de Senat cu adesiu-nea guvernului. Prin urmare, pe cănd d-nil lonescu, Şendrea etc. etc. contra cărora se Îndreptase moţiunea. rămăn nesupăraţi, nevinovatele profesoare şi institutrice sunt înştiinţate câ nu. pot fi ministroaice, agente, deputâtese etc. Puteţi să vă închipuiţi grija acestor biete femei ţi mulţâmirea publică văzând o aşa de bună Îndreptare a răului arătat de d-nu Cogălniceanu. Poporul în Înţelepciunea sea are un proverb pe care T cunoaşteţi prea bine: „Capra . . . greşesce şi caea pate ruşinea! B. B. DESPRE D. COLONEL SLANICEANU Pentru ca să ne putem face o idee mal esactâ de d-nu Slâniceanu, suntem nevoiţi a schiţa aci câteva din serviciele d-sale publice, căci nu credem că este bine să rămâe în întuneric meritele ce I au adus la portofoliul de ministru de Resbel. Colonelul Slâniceanu comanda mal mult timp batalionul de geniu şi cu toate mijloacele ce i se acorda, nu putu face dintr'însul de cât un batalion de infanterie cam de a treia mână. fără nici una din cunoştinţele speciale ale acestei arme. Mal toate batalioanele de infanterie dupe a-tuncl îl eraţi superioare şi mal cu seamă batalionul L de vânători. Administraţia batalionului de genii! era neglijată, disciplina căzută şi de aci prestigiul săâ ca şef de corp fu atât de nimicit, în cât unul din căpitanii batalionului putu fără nici o bătae de cap, a scoate tot batalionul n6p-tea a aresta pe comandantul săil şi a contribui la detronarea unul Domnitor. Atunci d-sa se lăsă a se aresta, fâcându-sc că nu Înţelege, şi a doua zi începu a şl atrage favoarea guvernului de la 11 Pevruarie, favoare ce era cu atât mal lesne de căpătat, cu cât acel guvern avea mare nevoe de aderenţi, ast-fel că la ân-tâie promoţiune deveni Loc. Colonel. D Slâniceanu devenit locotenent colonel, batalionul de geniti se des- fiinţâ şi se organisâ pe companii, a-pol se întruni earâşl în batalioane -. scăpat de comanda vechiului şef, deveni unul din cele mal bune batalioanele infanterie. Nu ajunse însă a poseSa instrucţiunea specială a-cestel arme. de cât sub ministerul guvernului Florescu care ştiu al or-ganisa şi a-I alege şeful care ’1 instrui. Dar d. Slâniceanu nu poate simţi plăcere când astăzi din înălţimea sa de ministru, vede o instituţiune pe care d-sa a compromis’o, că alţii aQ râdicat’o la adevărata el valoare. De aceea ca resplat}, propune şi obţine suprimarea postului de locotenent Colonel la batalionul de ge-nid în budgetul pe 1877. D-nu Slâniceanu devenit locoten. colonel precum am văzut în scurt timp ajunse comandantul regimentului al 6-lea de infanterie; aci ca şi la batalionul de geniO, administraţia regimentului remase înapoi. Regimentul al 6-lea fu cel d'ântâiă care remase desbrăcat, cu toate câ a primit aceleaşi efecte ca şi cele--alte regimente. Masa generală de întreţinere care avea un capital destul de însemnat şi aceeaşi alocaţie ca la cele-l-alte regimente, fu sleită în cheltuieli de prisos, între care este şi acea a unul însemnat număr din uvragiul d-sale Manualul Miliţianului, operă mal pre jos încă de vestita Geografie. Se deosebi încă în comanda acestui regiment prin mutarea a mal mult de jumătate din numărul ofi-cerilor, şi se înconjură de câţl-va oficerl cari II aduceau raporturi de ce se mal făcea prin Regiment, căci pe la casarmă nu mergea cu lunile. Cel mal intim era ofiţerul cu îmbrăcămintea, care astăzi se află pus în urmărire pentru delapidare de bani publici, cu care a deşertat peste frontieră. Nu trecu mult şi magazia regimentului luă foc; gurele rele spun multe de această împrejurare. Noi însă nu trebue să ne încredem de cât în acte publice. De la Regimentul al 6-lea a fost trecut la al 7-lea de infanterie unde se ilustră printr’o administraţie de acelaşi fel; cumpârâtoarea din masa, de Întreţinere a acestui din urmă regiment a unul mare număr din u-vragiul d-sale Manualul Miliţianului. Regimentul al 6-lea lncredinţându-se atunci unul noii comandant, care prin stăruinţa sa a ştiut a punp ordine în administraţia d-lul Slâniceanu. avu grija drept resplatâ a lua regimentul acelui 1 oficer îndată ce deveni ministru, De o dată d. Slâniceanu trece ca director al şcoalel militare din Bucureşti. Ca director al şcoalel. prima ocupaţiune la care se dete fu acea de a ’şl asigura pe lingă solda gradului de colonel încă două solde de profesor, una pentru geografia militară, şi alta pentru arta militară. Pentru cursul de geografie făcut de d-sa este destul a se citi geografia ce a imprimat pentru sed-lele publice şi care a fost respinsă de comisia esaminatoare din laşi, în care figura şi locotenent-colonel Da-bija. Cât pentru cursul de arta militară este de ajuns a se vedea ca-etele elevilor, şi orl-cine se va încredinţa că cunoştinţele profesorului de arta militară sunt în acelaşi nivel cu ale geografului. Este de ajuns că profesorul şcoalel de arta militară luând parte în manevra de la Târgovişte a făcut greşeli de acelea, care aă provocat destituirea sa din comanda ce i se încredinţase. Acestea sunt serviciele cele mai principale ce aâ adus armatei d-nu Colonel Slâniceanu şi mal nainte de a termina credem util a arăta şi serviciele ce a adus corpului ofice-resc din Bucureşti ca preşedinte al comitetului cercului militar. A administrat duol ani cercul fără să ’şl dea osteneala a face cel puţin o dare de seamă asupra întrebuinţării fondurilor. Devenind ministru a dat decisiu-nea No. 7 publicată In „Monitorul Oaste!' No. 17 din 1S76 ca intendenţa militară să nu mal cerceteze compturile cercurilor militare. Iată dar omul ridicat la demnitatea de ministru de răsboiil. Şi acum ne esplicăm, cum primul său debut fu referatul de tristă memorie asupra căciulelor şi declaraţiele nee-sacte că n’avem muniţiunl de res-boiil, tocmai în nişte momente când Orientul era în foc, toate acestea numai ca să lovească în generalul Florescu. UN GLAS RADICAL IN CONTRA GUVERNULUI Eacâ ce scrie, In numărul săâ din 10 Fevruarie, Vocea Prahovei, redactată de ultra-radicalul, entusiastul, dar şi onestul şi sincerul Iennescu. Snnt 10 luni de când pretind unii, les-ne-crez.Storî ori slugarnici orbi, că situaţia noastră internă s’a schimbat; snnt 10 lnnî de când un guvernământ constituţional— zicese — sincer, a luat locnl unui sistem de guvernare despotic, arogante, anti-constituţional şi chiar anti-naţional; sunt, in fine, 10 luni de când partida conservatoare, îulăturată de la cârma trebi-lor publice, şi — ţintuită la uşa temniţei, prin darea în judecată a celor mai de frunte membri ai săi • partida naţională-liberală, partida democratică are in mânile sale toată autoritatea, toată puterea Statului român. Acest adevăr e constant, şi e cunoscut tutora . . . Să’şî facă acum fie-care întrebarea; ce a făcut nceastă partidă în acest interval de timp? Noî suntem soldaţii ei, dară suntem ţinuţi să spunem sinceramiute adevărul. Nu pretindem că în 10 luni trebuia să se schimbe faţa ţereî, de şi pentru nişte oameni decişi, resoluţî, cari vin cu plină inimă pentru binele naţiuueî, nici nceasta nn este imposibil; nu cerem şi nici ne permitem a zice: >de ce nu s’a făcut totul?4 Şi dacă noî zicem aceasta este pentru cuvântul, că omul onest voeşte să fie şi să rămâie onest, este pentru că noi suntem convinşi că nu se putea face tot ce dorea naţiunea; pentru că rănele adânci de care suferea poporul, ori care ar fi fost silinţele medicilor noştri de la putere, nu se puteai! tămădui definitiv în 10 luni de zile. Nu pretindem şi nici nn ne precipităm a acusa guvernul pentru că în 10 luni de zile n'a făcut fericirea ţereî, n’a gonit sărăcia din vatra săteanului şi n’a reuşit ca să facă ca comerciantul să fie vesel şi poporul rural să fie îmbelşugat: nicî proferăm blesteme contra acelor nefericiţi oameni politici, miopi şi fără prevedere, care grămădeai! promisiuni înaintea poporului, in cât astăzi săteanul român, când se vede curbat de povara dărilor ca şi in trecut, oftează şi ’î numesce cu drept cuvânt I ,în-celătorî de profesiune,. Nu. Dacă insă nu avem asemeni pretenţiunl, noî nu credem că e bine să trecem cu vederea şi să nu spunem că 10 luni s’aQ scurs în gâlcevurî bizantine, acusaţiuni pasionate, desbinărî nenorocite, şi recriminări pismătareţie cari aii costat pe ţeră sutimi de mii de lei, luaţi tot din spinarea nefericitului sătean român; nu ne putem opri de a spnne, cu curagiă, contra amicilor noştri chiar, că ţara îu tot lungul ei nu simte uşiurarca dărilor, nicî schimbarea sistemei administrative chiar. Şi dacă ar fi cine-va care să ne zică contrariul, noî ne-am vedea nevoiţi a ne servi chiar cu cuvintele d-lui Brătianu la interpelarea d-luî îepureanu, în privinţa listelor electorale: ,inemiciî noştri, zice oncs-«tu 1 patriot român, Brătianu, ai! capătat 4curagiul din causa moderaţiunel noastre, etc. . . Ar fi putut, cu drept cuvâut sa^ zică ; ‘din causa inacţiuueî noastre,, căci fârte puţin s’a făcut comparativ mente cu timpul preţios care s'n dus fără a se mai întoarce. Şi inacţiunea aceasta este constatată n-tât de d. Brătianu, cât şi de d. Roseti prin desele esortaţiuni ce d-lor adresează deputaţilor. Dară numai moderaţiuuea partidei liberale oare a dat curagiă adversarilor noştri politici, ’î a făcut să scoaţă capul şi să (iepe alocarea— chiar ‘căutaţi,, ca să nu zicem ‘regretaţi* de ţară? _ Ceea ce a profitat mal mult partidei adverse, este mărimea ororilor comise de noi, este divisiunea hărbnţilor politici care ad pus umărul pentru alungarea regimului Catargi ; este in fine sfâşierea intestina, discordia ce domină în sinul marelui par tid naţional. . , Iacă ce ajută pe vrăşmaşii noştri, cari ai! meritul de a sci să fie mai uniţi. Să fim foarte siguri, că, decă noi am h sciut să fim mai ‘sinceri,, mai ‘uniţi, şi mai lipsiţi de ‘autoritarismul, unor oameni cari— de şi vrednici de stimă— n’ar trebui să useze intr'un mod absolut de puterea lor, şi am fi făcut o ndministraţiune mai ‘morală, şi o justiţie mai ‘dreaptă,, ţara n ar fi uitat aşa de curând ranele biciului Catargiesc; nu ar sta momentan abătută, înmărmurită, şi—uitnndu-se la liberalii cari abia se ‘mişcă,, şi la conaer-vatoriî, în care n’are destulă încredere — nu s’ar întreba astăzi cu durere : ce sâ fac. UN JURNAL ENGLEZ asupra noului ministeriu Brătianu. Cetim în „Pali Mall Gazette' din 14 Fevruarie; ,Ştirea din Bucurescî, că Prinţul Carol a pus d-luî Brătianu alternativa saS de a’şî reconstrui îndată ministeriul sau de a’şî da dimisia, trebue să fi fost adevărată; căci ministeriul radical s’a impetecit prin numirea d-luî D. Sturdza la Finance şi a d-lul Câmpineanu la Justiţie. Nu se putea face o alegere mai rea, afară numai daca radicalii aii intenţia de a produce o stare de confusie, care să provoace abdicarea Prinţului Carol. Atât Sturdza cât şi Câmpineanu s’aă făcut faimoşi prin impertinenţa lor personală in contra Prinţului, cel d’ântâiB printr’o broşură, cel din urmă prin discursuri din Cameră. Poate Principele Carol crede, că aceşti domni, in noua lor posiţie, vor dovedi în curând incapacitatea lor şi se vor nimici pe sine înşi’I politiceşte. — Intre aceste şi d. Ma-vrogheni, fostnl ministru de Finance, a fost citat înaintea Comitetului de acusare al Camerei şi a declarat că nu le recuno-sce competenţa judiţiară, că Insă va res-punde Curţii de Casaţie. România datore-sce d-luî Mavrogheni creditul, de care s’a bucurat in timpul administrării fiaancelor din partea sa. El a fost cel d’âutâiă membru al Cabinetului Catargi, în contra căruia ’şî-aă îndreptat radicalii atacurile lor, şi vechii seî colegi trebue să regreteze astăzi slăbiciunea de a’l fi sacrificat unor a-gitărî, ce pe nedrept le-ai! luat de opinia publică.* DIN AFARA Imperiul-Otoman. Negocierile eu Serbia se asigură câ vor avea ca re-sultat încheiarea păcel chiar In zilele acestea. Cât pentru Montene-gru armistiţiul va fi prelungit pe un termen destul de lung şi apoi se va încheia pacea. Cu toate acestea mal multe depeşl din Belgrad, Rusciuc şi Constantinopole aduc scirea, câ deosebitele corpuri ale armatei sârbescl, ah Început a se mişca şi câ astâ-zl atât Poarta, cât şi guvernele din Serbia şi Montenegru vor da ordine pentru ca trupele să se pue în defensivă. Peste puţine zile armistiţiul va fi espirat şi dacă până atunci pacea nu se vi. fi Încheiat ori armistiţiul nu se va fi prelungit, ar urma sâ se relnceupa ostilităţile. Câte-va depeşe ne anunţaţi zilele trecute, câ corpurile legiuitoare otomane se vor întruni In curând. Acum toate ziarele comunică ştire.» câ ambasadorul otoman din Viena a încunosciinţat pe redacţiunile ziarelor din Viena. că ele se vor Întruni la 18 Martie. - De-o-camdatâ însă, până la această înscenare constituţională, Poarta urmează cu Înarmările şi deobşte cu pregătirile de resoel. Ziarele sunt pline de raporturi despre dislocările de trupe şi fortificările, cu care Poarta este mereu ocupată. - Despre bolnâvi-rea Sultanului, despre demisionarea marelui Vizir şi despre Midhat-Paşa nu mal se vorbesce. Serbia. Alegerile pentru scupcina extraordinară aâ reeşit în favorul guvernului şi precum se crede, în favorul păcel. Scupcina, care se va întruni in curând, nu va avea să hotărască de cât In cestiunea res-be 1 ului. Dacă ea va primi pacea încheiată cu Poarta, trupele otomane numai de căt vor evacua teritoriul sârbesc şi se vor întinde pe linia Dunărei. . Rusia. După ştirile, pe care „Mrdd. Allg. Ztng.* le primesce din St.-l e-tersburg, marele duce Nicolae este aproape reinsănătoşit; cu toate a ceştea sarcina comandel supreme m-tr’o campanie, precum va fi cea vi- iopre, ar fi pentru dftnsul pericu-•t-M tot mal se vorbesoe înspre deosebite persoane, oare se şvede c& vor fi Insflrcinate eu eo-likndii supremii. Ministrul de resbel lliljuhin şi prinţul Alexandiu de lesa afl refusat. Cu toate acestea „Nrdd. Allg. Ztng.* crede, cil armata ruseascâ !n curAnd va trece in Romitnia; cit UI vreme un cores-onndent al ziarului „Kreutzzeitung,* ■i* asigură, că Ignatietr stăruesce pentru amAnarea acţiunel militare, •perAnd. că In curAnd vor isbucni Boul catastrofe In Constantinopol. ^lră-şl alt corespondent, al ziarului Jhe Nord,* ne asigură că lordul Derby stăruesce pe lungii guvernul ■rusesc pentru menţinerea păcel. cil Insă stăruinţele lui rSmAn zadarnice Ş ut A vreme nu se va angaja a In-(trebuinţa mijldce silnice contra I’or-Iţel, dacă ea refusă încă o dată propunerile puterilor. Din contra atitudinea Engliterel va trebui să pre-«ipiteze hotărlrea Hnsief, care e silită a căuta să scape de o situa-ţiune grea, care nu este nici pace, iriel resbel şi care o costă sume e-Jno'rnie pe fie-care zi. Faţă cu aceste ştiri sunt cele despre mişcările armatei rusesel de la graniţele KomAniel, despre podurile de peste Prut. despre manifestul Ţarului şi alte de asemenea. Austro-Ungaria Cabinetul Tisza nu s’a realcătuit Încă şi nici nu se va realcătui Înainte de a fi primit ga-ir.mţiele, pe care le cere. Deosebitele cluburi urinează insă a ţinea ■ (inferenţe şi pAnă acum resultatele Acestor conferinţe sunt în favorul relncheiărel pactului. Cu deosebire in cestiunea pAcel resultatul este asigurat, după ce Dr. llerbst, şeful progreşiştilor, a acceptat basele, pe care le-am publicat lutr'unul din numerile asestul ziar. Dr. llerbst şi-a reservat Insă libertatea de acţiune în t6te cele-alte cestiunl. .Deutsche Zeitung*, ziar, care trece: de organ al lui llerbst, se esprimă despre Intrega cestiune prin cuvin aţele: .Alianţa triplă Herbst-Lasser-Tisza nu ne promite victorii. Am avut cea d'Antăl eră a pactului dua-iistic cu preţul reducerel procentelor. Acum ne pregătim a relncheia pactul cu sacrificarea creditului nostru.* Şi cam in acest chip judecă toţi vienesil. Franţa. In zilele trecute se vorbea, că guvernul republicel ar intenţiona să mobiliseze In curAnd miliţiele, pentru a face cAte-va con-centrArl. Alăturea cu această scire numai decăt s'a ivit alta. despre sporirea garnisoanel de la Metz. Fără Îndoială Germania nu ar fi privit cu indiferenţă la trupele concentrate ale Franţei, tocmai pentru aceea suntem dispuşi ane Îndoi, că Franţa lntr’adevCr a voit să mobiliseze. .Post* publică o depeşă din Versailles, care justifi-’A pe deplin aceiiată apreciare. i segpiţa de la 23, deputatul La.sa,, a făcut camerei o propunere, In care se cere: 1 ca întregul contingent al armatei să fie obligat a servi pe trei ani, iară nu unii pe cinci ani şi alţii pe un an; 2 ca instituţiunea voluntarilor angajaţi pe un an să se abroge, dAn-du-i-se fie-eărul soldat dreptul de a trece In reservă după ce va fi fă- cut uu examen. — Acostă propu- i nere a fost luată in consideraţiune. cu toate că preşedintele cabinetu-Mil o combătuse. SE IST ATUL pendinte, şi al doilea pentru că este de un caracter confidenţial, şi nu este nici de cnm diplomatic ca să se divulge asemenea chestiuni. D. Deşlin. Sil me erte guvernul cu nu pot fi mulţumit cu răspunsul d-luî ministru. Rog pe d-uu preşedinte ca să se anunţe d-lul ministru de Estonie că voesc a desvolta chiar nstă-zl interpelarea. D. V. preşedinte. Ca sa se desvolte astă-zî e imposibile pentru cii lipsesce şi d. ministru. Faceţi Cnsă interpelai-en in scris şi după ce se va comunica guvernului veţi avea răspunsul peste 3 zile. f). Lungeanu. Eil cred că d. ministru cnnoasce destul de bine chestiunea şi prin □ rnmre se va putea desvolta chiar astă-zî interpelarea. D. v. Preşedinte întreabă Senatul ce este de făcut şi se încuviinţează a se face cunoscut in scris interpelarea d-luî ministrn. D. Deşliu. D-le Preşedinte cer cuvântul pentru câte-va esplicări. (ilaritate generală). Mal întâiă să se întrebe d. ministru de esterne pentru ce nn s’a depus conven-ţiimele comerciale încheiate cn Franeia, Anglia şi Italia. 11-lea întreb pe d. ministru de interne, dacă este compatibile func ţinnea de director al Eforiei cn postul de director al ministerului de interne ca să fie ocnpate de aceeaşi persoană. III. Rog pe d. ministrn preşedinte şi pe biuroul Senatului ca să se resolve odată chestiunea alegerot domnului Voinov la colegiul al II Roman. D. Haralambie. S’a scris d-l»î Voinov ca să vină în comisiunen noastră de verificare ca să ne dea oare cari lămuriri şi fiind că d-sa n’a venit de aceea coiuisiu-nea stă in suspensiune cn lucrarea. D. v. Preşedinte. Cestiunea aceasta s’a ridicat şi erl şi s’a hotărât a se invita co-misiunea ea să ’şî grăbească lucrările. D. ministru al instrucţiune!, depnne doe messagiî domnescî în alăturare cn două proiecte de legi: 1) pentru înfiinţarea de agregaţi pe la facultăţi şi crearea facul-tăţei de Teologie la laşi, şi 2) pentru edificarea de scoli rurale şi urbane. — D. ministru cere urgenţa care se respinge de Senat. D. Ap. Grăjdănescn, rnportore, dă citire raportului şi projectulul de lege relativ la cedarea a două case situate in Giurgiu, pe seama districtului Vlaşca. D. v. Preşedinte declară discuţiunea generală. D. Lungeauu. Rog pe d-niî Senatori a se adăoga în lege un articol prin care să se zică ca dacă in timp de trei ani consiliul judeţean nu va aduce la îndeplinire disposiţianile legei, adică de a transforma casa în Casarniă, să se reîntoarcă eară iu proprietatea statului. D. Grăjdănescu. D. Lungennu nre aerul de a bănui că judeţul nu nre necesitate de această casă ; cn toate astea necesitatea e prea bine probată prin faptul chiar că actualmente cnsnrma se află în acea casă, prin urmare acest articol ar fi i-nntil. D. Haralambie. Sunt şi eă pentru a se adăoga in lege articolul cerut de d. Lungeanu. Se poate prelungi termenul până la 0 ani, dară trebue a se fixa acest termen pentru că sunt multe consilii judeţeaue cărora li s’a dat proprietăţi şi le-afl lăsat în stare de ruină fără ca să aducă nici un folos judeţului. Se suspendă şediuţa pentru a se consulta Domnii delegaţi asupra acestui ameuda-ment. La redeschidere d. raportor Grăjdăuescu declară că 3 dintre membrii a3 priimit a mendamentu! eară doi 1’aQ respins. D. Haralambie. Mai deună-zi d. Senator raportor de Ia iuălţimea acelei tribun ne vorbea de Mihaî Bravul şi de eroii Ro mâni, p nlru ai căror descendinţî cerea să facă o casarniă. Acum nu înţeleg pen tra ce d-sa refusă de a se prevedea acest articol in lege. Nu voini ca să dăni aceste ,W/«/« de la u Februarie 1377. Preşedenţia d-luî v. preşedinte M. Co-gălniceanu. Şedinţa se deschide la 2 ore după amiazî cu 3(i domni senatori presenţi. Intre comunicări se da citire unei t.ţiunl a mai multor licenţiaţi, in farmacie, prin cure cer modificarea legei organice a serviciului Sanitar. (Se trămite ia secţiuni pentrn ^ gtu_ dia de o dată cu projectnl de lege) Adresa d-lul ministru de Esterne prin care refnsă de a înainta Senatului dosarul cerut de d-nu DeşliO, relativ la corespondenţa urmată pentru ueutralisnrea Dunărei, pentru motiv că atacarea este incă ca»e pentru ca să se vâuză, ori sase transforme în grădină publică şi tocmai d-sa 88 facă casarniă, trebue să susţină niai iuteiQ articolul ce propuu. Orti'fcwacu. Eli uu ’ml iau cn velitul indurat ilin ceea ce am zis, şi repet că trebue militari; voesc să se dea artst local. In vedere în** ,a ju(ieţe;1„ poate să alba oare-cari greutăţi bndgofare aşa ca să nu poată fac« lucrările necesare î» timp de 3 ani, de aceea propnil regpin. gerea amendamentului. Amendamentul pnnându-se ’.a vot, se adoptă. Se pune la vot legea în total şi (). v Preşedinte declară că votul este nul nein-truuind proiectul majori late.i nici pro nici TIMPUL contra şi remâuând a se vota in şedinţa viitoare. La ordinea zilei fiind proiectul de lege pentru urmăriri şi d. ministru de finunce fiind nbsinte, se suspendă şedinţa. La redeschidere d. v. Preşedinte arată că n primit telegramă de la d. Sturza că este ocupat la Cameră cn proiectul pentru legea comptabilităţel, şi prin urmare nu ponte veni lo Semit. Se amână proiectul da lege Împreună cu cele alte înscrise la ordinea zilei 'dincansa absenţei d-luî ministru de interne- Şedinţa este ridicată la 3 ore. CAMERA Şedinţa de Marţi 12 Feruaricb 1877. Se deschide la o(i> 12 şi jumătate' sub preşedinţa d-lnî Al. Sihleann, cn presenţn a 81 domni deputaţi. Se îndeplinesc formalităţile ordinare şi se acordă concedia la patru domni deputaţi. D. Cernătescn anunţă o interpelare d-luî ministrn de Lucrări publice in privinţa reclamării de vagoane de la Direcţia drumului ferat de către proprietari şuii co-mersauţî de grâne, D. ministru de Culte zice că d. Doctor Polizn vorbind intr’o şedinţă de bugetul Eforiei n numit falsificator pe d. Davila, profesor ca şi d. Polizn. După cererea Adunării ş’uii retractat cuvintele; d. dr. Davila însă atins în onoarea sa, s’a adresat la mine şi a zis ,orî eH suut cnm m’a calificat d-nu Polizu ori d-sa este calomniator !« Deci cere la d-nn Polizu cn să’şî retracteze cuvintele şi să dea o repnraţiune sutisfăcetore cuci alt-fel ca ministru trebui să dea în judecată, conform legei, pe un profesor asupra căruia plaueză bănn-elî. (Zgomot, proteste.) I). Dr. Polizu. Ilogă cn adunarea să’I lase timp pene se va publica cuvintele d-snle în Monitor. D. Ministru Cultelor, insistă ca imediat d-nn Polizn se dea reparaţia cerută, (zgomot). D. Protopopescu Pacbe; Deputatul nn e responsabil de cuvintele sale. Mai multe voci: nu se poate trage la respundere un doputat 1 sgomot desordine. D. Furcnlescu: Me rog faceţi tăcere! Regret foarte mult . . . Voci. Mni tare. D. Furculescu. Numai să nn (Jiceţî pe urmă mai încet. Regret că d. ministru a ajuns în acest, noă impas şi se pune apărător unui domn profesor, care ar fi fost insultat aicî de nn deputat. Camera nn poate să respundă în mod satisfăcător în această cansă, ci d-lor să se refuiasca afară din Cameră (sgomot.) D. ministru cnltelor zice că n’a Înţeles darea in judecată a deputatului ci a profesorului şi nu e vorbă sa Iaca aici procesul unui deputat, ci a rugat pe toţi şi pe d. Polizu în parte cerându ’i o reparaţiune indispensabilă in ucest cns delicat. (Se cere închiderea incidentului.) D. Gheorghiu crede că această cestiuue este de mare însemnătate, căci atinge libertatea şi inviolabilitatea deputatului. Cererea d-lul ministru este netul mini bilă, şi să se mulţumească cu regretele adunării in cât privesce vorbele d-lui Polizn. Propune a se îuchide incidentul. Voci: închiderea incidentului, zgomot. D. Furculescu. D. ministru ameninţă pe un deputat cu judecată! Voci. Nu, nn ! D. M. Ferichidi zice că notele steno-grafice sunt faţă. Faptul e de mare gravitate. De uci înainte ministrul de Resbel poate trage la răspundere pe un militar deputat. Se cere închiderea discuţii, (zgomot). Voci. Să vorbească d. Polizu ! D. Dr. Poliza. Ca profesor u’am pronunţat nici odată espresinnî insultătoare! (ilaritate furtunoasă, aplause). Închizând u-se incidentul. D. liagdat spnne că a primit o epistolă de la primam! din Itâninicul-Sărat prin care i se comunioă, că d. ministru de Resbel n’a făcut nimic din cele promise pentru mutarea soldaţilor din cnrtierole d’a-colo. D. Glierghel. #D. ministru este bolnav. D. Raportor Ferichidi, citesce . raportul privitor la indigenatul d-lui Fr. Milescn, care poseda dreptul de cetăţean român, deci nu plite fi esclus din Cameră. Voci. La vot! suntem luminuţi! (zgomot). D-iiu Furculescu, ijice că mise pote suprima discuţia, ce ar fi contra regulamentului. D. L. Sterea susţine că toate cele espuse de d. Raportor nu probează in destul că d. Milescn a trecut prin toate formolece-rnte de lege. D-sa a-cornt împământenirea dar u’a primit încă nimic în urma cererii. D. Dimancea vorbesce contra d-luî Ste-ria şi conchide că d. Milescu n’a avut trebuinţă de n mni cere împământenirea, după ce părinţii săi ad obţinut calitatea de Român. (întreruperi; se cere închiderea discuţii şi primindu-se, se pnne la vot prin bile conclusinnile Raportului şi se admit prin Ii.) bile nlbe pentrn şi (i contra din 75 votanţi.) (Va urma.) SC18ISOSITS CU POSTA DIN URMA Vleiia, 2l Fevruarie. Negoţiările de pace intre Poartă şi Mun-tenegrn intimpină greutăţi; e foarte probabil, că ostilităţile se vor reîncepe numai decât după espirarea armistiţiului. Lomberg1, 2S Fevruarie. Se anunţă că ziarele din St. Petersburg vorbesc despre o apropiată intâluire a celor trei împăraţi in Varşovia.— Din Iaşi se anunţă că In armata de sud s’afl găsit deosebite broşure revoluţionare. NOUTĂŢILE ZILEI Curtea de Casaţie a pronunţat Luni însemnata botărire, prin care a casat deci-siunea Curţii de apel din Bucureşti, dată in procesul Godillot cu Statul. Se ştie, că de-cisiunea acum casată, păgubea Statul cu peste un milion in favoarea d-lul Godillot. Pentrn d. Godillot ad pledat la Curtea de Casaţie dd. Bozianu şi Vernescu, pentrn Stat a pledat d. Mihail Cornea. VARIETĂŢI Judecata Iul Solomon. — Se scrie din Nev-York, nrmătdrele: ,1 n judecător foarte ambarasat, era judecătorul Duffv, chemat de a hotărî o judecată amintind pe a lui Solomon. , Reclamanţii era Joh Koler, şi Paul Knnitz; obiectul reclamaţieî era un câine colosal de Tera-Nova, pe care un Impiegat al poliţiei ’l ţinea de sgardă chiar sub ochii cnrţoi atentive. Argumentele Ini Koler păread positive; lui Kanitz, indiscutabile. Toţi auditorii ar fi jurat, că, câinele aparţine când lut Koler când Ini Kahitz, dupe cum unul sad altul vorbead mai in urmă. Judecătorul renunţă d’a putea deslega adevărul, şi decise ca instinctul animalului va decide causa. »Prin ordinul magistratului, Koler fu pus în dreapta, şi Kauitz la stânga tribunalului, iar câinele între ei amândoi la distanţă egală de amindoî. — La porunca de ,treî*, pronunţată de judecător, agenta; poliţiei va da dram câinelui, iar proprietari amândoi vor şuera de o dată. La apelul curci din doi se va supune câinele, îl va păstra, căci e evideut stăpiuul sâd legitim. »Disposiţiile luate, judecătorul numără tare : >Una, două, trei!* La vorba Je ,treî« agentul politiei dete drumul câinelui, şi ecourile sanctuarului justiţiei resuna de şuerăturile celor doi rivali. Câinele Întoarse capul spre Koler făcând să se auză o rui-răit de necaz, apoi se întoarse spre Kanitz arăteudu’şî colţi; in urmă făcând o repede întorsătură, pleacă ca un fulger, sări prngul uşi şi dispăru. , Aveam eă bănuelî, că câiuele era fu-»rut murmura magistratul. Grafier chiamă ,altă pricină.* Statistica scoalelor In Serbia. Estrugem ilupâ * Biserica ortodocsu română, următoarele date despre starea învăţământului iu Serbia. Sunt iu Serbia scoli primare câte cu 3 sau I clase, cu totul 15). Dintre aceste ICO sunt pentru băieţi, eară tiO pentru fete. Toate aceste scoli sunt diregente de către 550 învăţători şi 100 institutriţe. Şcolari sunt 21.000 băieţi şi 3,0 >0 fete. Scoli secundare : 1. *CincT gininasiî cn 4 clase,, dintre care t iu Belgrad. Elevi 700, profesori Cui. 2. «Două gininasiî cu 7 clase,, frecuen-tate de 8—000 elevi. 5. *0 scoiilă pedagogică,, înfiinţată Ia anul 18(1. Elevi sunt G> 70 interni. Cursul e de trei ani. Nu se primesc de cât e-levî caro aii terminat 4 clase giiunasiale. I’rofesorl sunt zece. I- ‘O scoală suprerioară de fete, cu 4 clase. 5. *1 nspre-zece gimnazii reale, cu cinci clase superioare. 0. «Un seminar, înfiinţat la anul 1830 Cursul e de 4 nul. Nu se primesc de cât tineri, care afl terminat 4 clase gimnasi-ale. Profesori sunt 10, iară elevi 50). 7. *0 scoală de silvicultură şi agronomie, înfiinţată la aunl 1872. 8. *0 scoală de artilerie, cu curs de I ani. 0. «O academie, cn trei secţiuni: juridică, filosofică şi tecnică. Profesori sunt 22, eară studenţi 200. Budgetul academiei e de 100,000 frnncl. NAIVITĂŢI RADICALE {Şedinţa Ca merii din 12 Ferruarie). D. Dr. Polizu cere pentru a treia oară o copie h-galisntă după bugetul Eforiei spitalelor. In acel budget sunt falsificări. Voci: Protestăm. Aceasta este insultă. Alte voci: Chemaţi-’l la ordine, d-le preşedinte. (Sgomot) Retractează-’ţî cuvintele. D. Dr. Polizu : Nn retractez nimic (Protestări sgomotoase). Urmând, d-sea repetă din noO cererea in privinţa acelei copie. D. preşedinte: Acel budget se va publica in ,Monitor*. Copie nu se ponte da. D. G. Vernescu susţine, că biuroul este dator a da ori ce nete ’i se cer din partea deputaţilor. Dacă aceasta s’ar refusă, atunci ce ar deveni dreptul de interpelare? D. preşedinte repetă, că nn poate satisface cererea d-lnî Polizu. Să ascepte publicaţia .Monitorului*. D. Manin : Are dreptate d. Preşedinte. D. preşedinte : Se poate că am dreptate pentrn d-ta ; dar pentrn d. Vernescu, din nenorocire, se vede că sunt vinovat. D. Th. Lăţescu : Ba ai dreptate. D. preşedinte; Dacă o autoritate ca d. Vernescu susţine peo autoritate cad. Polizu, negreşit că eă trebuie să fiâ viuovut. Voci : Nu nu. Sgomot. Dialoguri confuse. D. Dr. Polizu zice, că un preşedinte nu trebue să vorbească ast-fel. Nu trebue să facă deosebire intre deputaţi. D-sa n’a făcut alt aci, de cât a cerut ceea ce era in drept să ceară. Cere dară inel o dată budgetul, numai pentrn done zile. D. preşedinte: Nici pentrn două ore nu ţi 1 pot acorda. D-ta m-'aî acusat că te-am declarat de autoritate morală. Ei bine, eă te voiQ respecta tot-d’a-una ca atare. (Sgomot). Voci; Iucbiderea discuţiei. Se pune la vot închiderea discuţiei şi se admite. O Voce: Contra probă. (Sgomot). Se face coutra-probă şi închiderea discuţiei se încuviinţează din nod. Sgoinot. Desordine. DEPEŞI TELEGRAFICE Serviciu! privat al TIMPULUI. Aţen|ia Havas Constantinopol, 28 Fevruarie. 11 o e dim. Semnarea protocolului, care menţionează condiţiunile de pace intre Serbia şi Poarta va avea loc ustă-zl. Armistiţiul în ceea ce privesce Muntrne-grul, se va prelungi formal cn doue-zeeî de zile. Plenipotenţiarii muntenegreni vor sosi vineri aci. -A.3STTTISrCITJr Sub-semnatiî pensionari diu capitala Bucureşti însărcinaţi fiind a face apel la toţi d-niî pensionari şi pensiouare pentru a ţine câte-va şedinţe spre a putea lua oare-care disposiţiuni iu susţinerea dreptului de peu-siuue. Venim printr’aceasta a invita pe toţi d-niî pensionari de ambele sere, cadoul 17 ale curentei ora 1 post-meridiane se hine-voiască a se iutr'uni in localul administraţii Casei Pensiunilor. Pensionari : (semnaţi) Maior A. Cocineonn, Lo-cotenent-colonel N Morinescu. 0. Şoimescu. CHANCELLERIE DE L’AGENCE DE FRANCE AVU IMPORTANT Mr. E. Da rişte, rue Dionisie 2 h Buch-i*0st, HXiint a huse de la coufianoedes per-aon nes, qni l’avaient charge de reco a vremea (s en Roii manie, toute relaţie» a cesse «litre lui et PAgence de France. Le public este mia eu grade contre tout pnie-ment fait entre Ies nmiuB de Mr. DAriste. Fonr toiis ecliiircîssements s'adresser n la chancellerie de l'Ageiice de I lieure a 1 heures. TIMPUL CUfiS DE EFFCJE PUBLICE SI DE DEVISE | Huzureşti, 15 FrJirttavie ÎS77, valoarea Carota Offprila 1 _ Hal Oblig. Rurale . 10 > 1S64 , , eşîto la sorţi Impr. Oppt'iili'Mni B'AilSfiG Obli;». Ponmniale 8 1 o 1671 , , eşitelatorţl , Credit fnnc Rur. 7(,/o > Credit f<>nc. Urban Impr. Mim. Cup. 80';o IVnsh <3oO) dnhâmlii fr. 10 Arţi i Cui Io for. rom. 5"186S > priorităţi 6"/o 1868 Dacia C‘* «Io A^ai lt. Act. i fr. 500) 8*Yo l87l Rmnania C ie do A**ur. Act. (fr. 200) 8" ’o 1873 Mmd:lt<'................. Impr. Munici palo fr. 20 Act. financiaro lUunane. 8% Cui Ir forate O t tom ane Act (fr. 400) 3"/0 lîonta Română............ CUPOANE OMiîj. Ruralep.Octomha.c, > Domeniul? .... • Konriaro rurale . . » Comunale .... DKVISE Parii................ . M arsei I le............. bru.ioi.0i............... Anvo.i................... Londra .................. I/'fitr« m:Cil • • • • • Hambar".................. Amsterdam................ Viona.................... Berlin................... Lipsea ................ . Kscompt.................. Lira O t tom a nil....... Galbenu austr. . . . • • A "io c. Argint.......... 73 ap7/ no fes ss 09*. 9940 9030 0940 9030 2500 'fc 2.V»6' 4 ItlH 2 30 07 2>i ( 1R81 r, VIENKl 27 Februarie (st. n.) 1877. Metalice................. Naţionale................. Renta în ......................1 "• Lose.............................P'8 Acţiunile băncel...............— Creditări......................»■*!» !•< Loudon.............................1 1 1 Obligaţiuni rurale nngare . y tonieşvar . . . , transilvane . . Argint in mărfuri .... Ducat i.................... Napoleon ni................ Marc lO'.i................. n 71 25 113 7 7. 5 92 9 llli 61 15 1 I IISII, DE 1JEKI.IX ' Kebrnari-1 (st. n.) 1877 Acţinn' r fer-.l>: române. 12 10 1 Ibligr ii* ror.jnf • > 0 0 . . . 4‘* --- Priori ,iilor fer. om. 8° n . 54 --- Impr. alt, Ofpeul im . . . 84 25 Nap, fr'......... 19 88 \ ti . ** *!.#••* • irt..... 103 65 lin*..... 162 40 1 UF ATUUL NATIONAL comnama dramatică representată şi dirigiată de dVE. PASCAL "Y. JuoT la 1" Februarie 1877 Beneficiu D-rei AMELIE VELLNER >« Tu jocn pe**: PUICA VECINULUI SPAIMELE Comedie iu UNII ADVOCAT acte de V. Sanlou, tradn.l dc M. Pascnly FOSTUL CIRC Direcţia D-luI J. D. Jonescu Astibjl şi in fie-cure EEPRESENTATII TEATRALE ev PROGRAMA VARIATA ÎNCRPUTUL LA 8 ORE SERA. AYIS l)-nif Acţionari ni Societiîţel Financiare care vroesc a intenta proces în contra Consiliului de Administra-ţiune al acelei societăţi, sunt rugaţi sil bine-voiască a se presenta la L). Cunescii. advocat. Calea Mogoşdel. Hotel de Viuna. pentru a sub-.seinna procurile cuvenite. No. 408,-2. COMITETUL. O MAGIA DlA MARE U X POD 1,' A S U P lt A rliir :nim. A m centrul Ilnuialnl) T 9 H CQ TOATE SOIURILE .CJO MASINE AGRICOLE penlru cultivarea pământuluî DIN FABRICA H F. ECKERT DIN BERLIN recomandă WALLEB lt Uucurescî şi Salaţi (No. 306 a). Singurii agent! pentru România. Ui ii Recomandate de toţi mediei Europei, sunt re-tiradele dupe un sistem englez a»t-fe| numit*1 * l 1 > l'upo nenumărat.-Incercârl destul de dificile. !lm > I ■- 1 ■ertoire deapâ, Încheiate hertnetir, pen- * . 1 -V. > hil. şiale ronferţiona cu ,.n. 1 tru on-ce loc, ast-fel ea fie-cine -4 le * p6tA nşoŞa; mal alea celor din provinciei li-a» oferit prin sistemul me& un mijloc SE* fdrte uşor de a şi-le procura unde vor voi. se «raU IndutA dupe trAUrea inftsuref, uualitiţel lem-nuJnlşi m&rimei maşinal. i In '■oiiiun preţurile „int de Ir I. < 4. Franci 120 panâ la 300. MARCO» IITTMAN. de Wtilrr.QtutU htrm/tict Bucureael, e*)e« Jlosn^i X®. 28. ......u ******■ -■*■... ‘•••ti c. SIEIBI^ECHIT recomanda BATOAZE DE PORUMB recunoscute de cea mai bună construcţie PIETRE DE MOARA PLUGURI DE DIFERITE SISTEME CU PREŢURI SCĂDUTE CC ,, SOCIETATEA DE ASSIGURARE FONDATA I3ST ATSTTJL 18S2. ^DE ÎNCHIRIAT^ cu preţuri moderate Apartamente, Prăvălie şi Localul CE’LLI OCCUP BANCA DE BUCURESCI în PALATITLtJ „DACIA1 precum şi nn APARTAMENT IN FOSTA CASA R E S C II în faţa Teatrului naţional Inforniatiunl la Direcţiunea Societăţii «DACIA” >r»»WWWUIl IU.I1.HSS... .VT’.T,’»e f ISMMTWMl • • • *•• ■ • Aducem la cunoscinţa onor. public. cA societatea assigur^zA Contra daunelor provenite de incendii! la clildirl şi obiecte miscA-btre: contra daunelor causate prin grindinA. şi contra daunelor causate luArfnrilor transjiortate pe apA. Asemena assigure^A ijestre pentru copil în tbte combinaţiunile cerute, şi asupra caşurilor de morte. Informaţiunile se dA la sub-scrisa agenţiA generalA şi la agenţiile el de prin districte Agent genera] pentru România ADOLF WKINDERG Colţul stradeî şi curtea vechie (hanu roşiii). F-W lllll IIIIMTMWl' 0PER1LE MUSICALE imprimate în ediţ.îimea ndatră THIEL eSc WEISS, TYPOGRAFI Slrada Lipscani, palatul .Dacia.* FR. C. .... i — CONSTANTINESCO D., Souvenir de Zizir, Valse pour pianoforle . CARLSON C., Quatre morceaux Roumains, pour pianoforte .... FLECHTENMCHER A., Muma Iul Ştefan, pentru o voce 51 piano GE0RGE8CU TH., Două suspine, rom. pentru o voce cu piano . . , „ Spune, rom. naţională, pentru o v ce cu piano KRATOCHWIL A. K.. Hora, Vieţa României p mu piano .... MEDEK J. \V., România, Quadrifle d- Concert pentru piano MUŞII’ESCO G., Randuiala cununiei pentru piano STERN . Lebewohl , . _r_ _ Grande Etude pour pianoforte B , op. 17. Hora. Mariăra pentru pianoforte " op. 18. Durerea ml este mare, Valse brii. pentru piano . , . op. 19. Visuri Ce de ccpil, Quadrille pentru piano . . . , , La Favorite, Schottisch pour piano..................... , , Iţ.ik-Polka pentru piano.................... • • • • , , op. 20. Apele de lâ Văcăresc!, Schottisch pour piano . . VIEUX E.. Marcbe de Cavalerie pour piano ........................ T6te aceste se vând cu rabat de 25 •*. MUSD’ESCO G., Randuiala cunur el pentru piano.......................... “ STERN L., op. 10, Der Wunsch (Dounţa) fflr cningst. und Clavierb....... 2 y . op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Singsl. und Clavierb......... 1 , > op. 4. Grande Etude pour pianoforte........................... 1 50 i 40 J . 1 40 1 . 1 40 i . 4 - X c --- * 40 â . 1 &0 P 20 * . 2 - I a - 1 SI | 80 ■ .... J MERSUL TRENURLIOR CĂILOR FERATE IN ROMÂNIA Bucu resci-Bârboşî-Roman-Suceva Bocurcscl Chiti la PlocuscI Mizil Buzuu BrJtila Bărboşi Tociicfu Adjuă Baca îi Roman Paşcani VcreacI Suceava PI-* plec*. Tr^n ! MC*!. I ».*5n 9J$$b I039n tl.24n 1 -43*i 2.2Sn 4.ÎHn 7.23a 9.0&a IU«» 11 38-1 l2.03p Trenuri de pers6ne 10.00 a lO.ISa 11.45a I.S11 2. 5p 3.3op e.iOp 7.23 8.00 11.15 1 ia S.Ov AM rt.r>M Sucevalţcani-Viena Sucuva-Iţcanl Lcmberg Viena sos. a doua di Tr. 11.49 p 9.S&n Tren dc pci 11.29 n 3.40i) 2.30r. &.p3p 3.03p 7 IHp BarboţiGaltti IVcn Teren de persdne 0 23n 7.00 n| 7.25 r 8.00 r TecucLBSrlad 5.00 n 7 05» PSşcanI-laşI Tren ucce.I. Tlren mixt 7.19 n 1029 a 9.3# n I 20 1 Viena-Lemberg-lţcam-Suc6va | Tren Acrei. Tren de persdne Vienn Plec. 8.08a 10..‘VI . 8.38 n Lemberg sos. a doua *li 12.20p 6.5 ’• i 11.25 n Succva-Iţcanl Ses. 6.46 a 5.1 - Suceva-Roman-Barboşl-Bucuresci __ Tr. ac. Tr.de pprsdne Sucdva Pkc. 8.11 p fi U 2 --- VerescI » 4.41,, 7.44* --- Paşcani • 7.0# 11 10.07 4 --- Roman • 8.45 n 12.10,, --- Bacilu Sfii. 9.43 n Ad jad » Îl.Un 2.22 p --- Tecuci > .: .'"ti 4 45 p --- Bărboşi n 2.06 n T Mfi 8.10» Brăila • 2 48 li 8-dO l 8.45 a BuzuC » 5.19a 1.50» Mizil » fi 16* 1.24 x Ploescl » ■ 2.28,, Chitila • llfii --- 4.1&P Bucurescl » 8 30 1 4 MO , Gala|i-Barbeşl Ir» n Tren d** persdne Iii l Plec. l.20n *24 1 7.10*1 Ilnr a ş . s<»«. 1.55 ti 9 00 a *45 1 Bărlad-Tecuc.u Tr*n. mi iie Bârlad ^40 a 1" * TVcucifi 8e* 10-50 ii 1 1 • *) • laşI-Pă şcanl Tr *+ Tren m 1 xl 1 t*i Ff##. 7 10 a 3 23 k P",r '*** . V.B 9.41» t XI B Ocnloyirf. A • r» ai 1 r«re ptecA • cu vaporul CAl4lo< •ifvrlrrftt «| de corv«]•>'' ore!»* , U 0 d»ni,»,‘ t1 «• la • •p ri |« 13 .}>«»• * p. 19 |k ML . ui» 1 î j> 11. cu trenurile de p d«Vet0ioi(ni HiriifieWlieaax ■A «ţpr 1 »3 t iO IO#41i ilieOM prr. 1,18 p - Trf n Tren de pi*r. mixt _ 4 00 x 608 n _ 5.18» '•.SA n _ 3 22 1 Silfi- 9.50» 8 48 r 10.44 > 10.01 " 12.48* 10.18 r i.sop --- 1.00 P --- --- 3.4; p --- 8.24,1 7.48*) ».0in Boleş*al-Var»şt Tren. mixt* Botoşani Vereştl Plec. 80.. Verciorova .Orşova) Bucurescl Wrtifevv* lOrfî T..5#t#rin IMiay' Crnioik B»I{ Slatina Piteşti Goleşti G peşti Ti tu Chitila llucur-.fl ■ a) Plec-Sos. 1 - r .u ■ » *41' Trec Tren de per. aut 8.41* r.ao» 10.17a ll.tOa nor 1 tir 4.## r 4-»r »t»i 8.23 ti 7.28 n 7.40 n 7.18* 7.1 a I, 31* 9.20* 1014* 11.10* Bucoraici C.ufJ'o-lSmird*) şi »ce vena Bueurescl (Fii.) Comuna orgia •alela Pire. )8«. )Plee I4«. \!»lre. Tren nit1* 9.l»d 10.17 *1 ioi:d 11.40* ll.JOl 11.- 1 vio 4.13 8 23 7.18 Smltda Giurgiu ('..mana Bufu r«*et iPb fief. iSe*. |Plff. I 9.—,1 110.16 d Jpie.-. 110.26 d • • 11.37* Tren. mixte 4.37 ( 4.4 4.57 • 8.13 s 8.23 s 7.25 s .\fer sula vufiorflorA Ciurgiu Orşo.aBafai P«'fViena VAPOaHB DKPmotRl /*ta fline^u 4* L?.*'))' "r\' ţ\ ' ‘ ''tJ .■■ei la 1 ur* p. roiuţU*’** «■ Jr " ‘ u “ *. .... tn (iiurgia «le la Hui jieecl, 1» trenurile e ueloru fer ate Dunăre coiruull*** ftl Vlfoa-P«»t» B*tiaş Urşova-Gmrşui_ 4 *0 •• /im itpiiioi Irt /Vefn ■ ■ " ţ /ş.i* (.1 l'ieart I» l*,# •J,lf'f “ Vapoare accelerate 6iorj|W Irt be.l M'rv.itl la 8 * * , , Ifcuw lude afevte f,re e-'taf i '<,)* f rvr — taOln'g'. •!»« l+TT Sot re/uniial le /Avnufi ’W •’ . . . I tniii Du«f i din. fi or+ •• *»r# a 1* »•* «*. *■ fU ier*- a*“ ,wl |a 4.10 •• Luni •* 11 linia*#* La JTr,,l dm (Vierps la ('nfutaJU l.umiane. |i '• » "* „„«..Wn'ă .... ,,, V.a Mtş in UiGrf* .)#« r4l5t*>n r*ff Vineri. M »rţl. dupA IrrDi^ MÎItO I % 4.20 «. m U•curcii VAPOARE de pasageri Jfţ. y*M la /Vif# la tot* UW« U 8'* ««• Aiinivt*- [hm 1‘rt' t la Orţtta: M*»ţ' |* ' >n*t* 1* * * ore a. . Iha Oejere la Cmrfm ■ Joi. Danunef* f la » ora d,m. «mlsflUndO ea tre»*W ■ «1 Bursa»' la P> eA din Ginrgla la rare 11-40 a. VAPOARE AO^lKRAy J)m l’trtj t>wni*ee* *» #^ "N ' , iY'ta L al h 1 ■* ’ » tiiuuiţ M»rţl * aSocrAff i’a bmry# of* »L witlMf * din Ofanf1» 4 1 'l «r# d. .)*a»4 U 1 tn’liA • ţ |« 19.4# *• Tipografia Thml * Weiss Palatul .Dacia*