MARŢI 15 FEBRUARE. ANUL II 1877 Nn, 86. , ____________________________________ ?= TIMPUL Lini» de 80 litere petit, p»*in» IV. J bani pe p»|iin» III, 80 b»nl, pe p»(ţin» Jl.Slel noi ReclameT~lel~noi lini». ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU l/n număr In Capitală 10 bani. biukoul redacţiei şi administraţiei: palatul .dacia.* ^isrxjisraixTRi 8e orimeic in străinătate: L» D-nil Haaten-ttein nea rcmns ihipîl .i-tirea or. \m’iWh mi so vorbeşte iu aiipuslâ broşură despre I1 vi noi polo ţarol I. Se poate const;il:i < 1"u cniTuă In c&-te-va pasnge un fel de silii Întrebuinţată pentru a ocoli a 'est nume. i’u l.ofl l.e acest o. tocmai In situaţia internaţionalii ile astăzi. (VneipHo ('•tro] de Holien/ollirn «ar părea a li un punt cardinal In politica bornă nă. lin ura. printr'o neaşteptată osa-goraiv, pune (pas.'. îl.) căderea Iul Duza la 1 1 Fevruarie in legătură < u eoaliţiunea din lSd> şi zice. ("l ,l' et-ste două ;u te aii fost dictate de aceeaşi ,puliti'ă naţionala şi salu i- r.e‘ (!!). Apoi adaliftă, eu o surdă ameninţare: „ori-cine s'ar gândi să selumhe ,curentul politic, care s'a stabilit In „România, sar Înşela amar. Ar tivluii oare «A căutam ade\e-rata ţintă a broşuret — nu atât tn ceea ce spune, cât mal mult In ecea ce nu spune? Nu putem înainta mal departe pe arest târâm. Ne mărginim a aduce aminte rotitorilor noştri eă au-t.orni broşurel se (Jice a fi «1. loan illiica. că partidul Conservator este înlănţuit, eă regimul radical a adus Ţara în cea mai mare confusie. Române, ea oamenii prevăzători şi cu minte să’şi facă şi el cugetările lor po/i'ke pentru 18/7. D-NU BEATIAND SI LISTELE ELECTORALE ln şedinţa din 5 Fevruarie d. 1. Brătianu a fost interpelat In Adunare de d-mi Manolailie Costaihe asupra sistematicei falsificări a listelor ln t,oa!ă ţara. A fost, intre altele, ces-tiunea de districtul Vâlcea in care primarul a cn zut. că trebue sa publice listele electorale în dulapurile Primăriei. ba aceaşl interpelare făcută în Senat de d-nil Apcstoleanu şi N. La-liovary, d-mi Doenn a mărturisit în numele colegului seu de la Interne că faptele sunt aşa şi eă se vor lua măsuri pentru pedepsirea culpabililor şi Îndreptare;, lucrului. 1) In Cameră, d-1 Biătianu. scinidu-se printre al săi, ia numai de cât un ton provocator nu mal promite nici o 'îndreptare, şi în cestin falsificărilor de la Vâlcea se agrţă de d-nu AI. baliovary rare nu era in cestie şi pe care îl atacă fiind absent*, eu obicinuita vitejie a roşiilor; d-lul afirmă eă d-nu baliovary se plânge şi iă il-1 u 1 nare nici dreptul să fie scris In liste. Două neesactităţi. lntâitî d. baliovary Al. nu s'a plâns nici o dată d-lul Brătianu. căci seie că plângerile adresate d-lul, pentru rp«uitatul cp s'ar putea obţine, nu valorează nici cel 25 bani al tim briilul. Al doilea d-nu Al. baliovary precum şi alţi membri din familia sa aîi drcp'td de a ft rnscriţl la Vâlcea mute ro'cnzil de nn-spredece ani. adică de la promulgarea f’onstituţiu. noi. De trei ori ln 1800. in IROS. şi îu I aii fost intr adevăr şterşi de c, âtre apcj.tjî locali ai d iul liră-t ian ii şi mst.ibiliţi pr.n S< nUnţile Cnr-(ei de Caxatjnnc eu No. 2IS din 1807 şi 20S din 18(‘)8. — In 1971 fiind la putere d nu b (diica (In Vâlcea d-nu I. Brătianu şi domnii I. Clliica sunt serviţi de aceiaşi agenţi), — lucrurile aii luat, propoi ţiunl Încă mal grave. In contre) arcelor sentinţe definitive ale Curţi, Consiliul municipal de la Vâlcea, compus de partisanit d-lui Brătianu, şterse pe toţi membrii fa- I) lu-â nirl uns din accuU! frumoase promisiuni nn s împlinit pun.- mlilzl. : miliel Lnhovary din listă, şi pentru ea T. ibunalul sănii se abală de la "rânduialâ guverluil il destitui ln întreg şi 1 Înlocui prin cine? l’rin foştii magistraţi, adunaţi din toate unghiurile ţărel. cari aveaii un d şi acelaşi titlu...... de a fi f st desti- tuiţi de d. A*. La'iovary în precedentul său minister. D-nu baliovi y ba-săndu se ]io acest motiv, ceru mutarea procesului pentru suspiciune legitimă, şi Curtea de Casaţiuue jn-leeănd în număr de 11 me.nbri, prin sentinţa cu No. 22 din 8 Martie 1871 (fiind incă la putere niin; t. I. Chica) decide Iu termenii următori: ,AvOnd in vedere cererea de strămutare făcută do d-nil fr,.ţ( baliovary şi Pe-fro M11 lo. .Curtea apreţiind tn fapt şi găsind justificată nlegaţinnea suspiciunolln contra trib. Rămnieu-Vâleel. .In ba sa art. 5# 9. ordonă strămutarea procesului de la trib. Vâlcea la trib. Dolj.“ Trib. Dolj a reinseris în liste pe d-nii baliovary şi Curtea de Cnsa-ţiuno a roionfirmat pentru a treia oară acest drept. Insă ce esto mal inportant. este constatarea autentică şi judiciară eă un trib. întreg a fost compus pentru un scop îe perseeuţiune personală şi de isbân-dâ electorală. Ce franc, constituţionalism! Ce sincer liberalism! şi cum le ş.ule bine acestor domni a se ('repune ca apostolii libertăţel electorale şi resluinatorii legilor violate! Dacă partidul ronservator ar fi fo3t insuflat de aceleaşi sentimente de res bun a re, nu era ari un punct de acu-snţiune gata constata> de cea mai innl-instanţă judecătorească şi pentru stabilirea căruia nn era trebuinţă nici de mărturii siluite, mei de sustrageri de scrisori, nici de spargeri de case ? Dară să revenim la d-nu Biătianu şi la listele sale electorale. In 1S7G aceeaşi comedie desgustă-toare reîncepe în Vâlcea, fără a se ţinea compt de nhl unul din aceste precedente. Ceva mal mult; domnii Bratiami se substitue cavalereşte tu-tnlor instanţelor judecătoreşti şi altele, şi de la tribun. Camerei osân deşte pe domnii Laliovary a nu fi gura în listele electorale la Vâlcea, adică de niedirl fiind că n'nă fost nici o dală înscrişi nici au votat în alt loc, şi aeeasta fără a se osteni • hiar să'şl motiveze sentinţa care o lă. Aeeasta simplifi ă eu totul procedura electorală. De la consiliu! Comunal cineva mergea o dată la tribunal, de la Tribunal avea recurs la Casa-ţinne. Dară de la d-nu Brătianu la cine să apeleze un biet alegător? Eată o problemă electorală nouă. care treime supusă jurisconsulţilor Timpului. îîESPUNS PRESEI Domnul I. I. Pnllă ne trimite, spre publicare următorul răspuns al d-sale la cele zise de Prrssa în contra n-prcţierilor d-sale apărute iu Timpul. Nota Feti. Un nrrunosout pirtisan ,a] centrului,* seocupa biic de dinsa. IJu lucru numai voiil releva, şi nefasta eoto iu privinţa aderări melo la partidul t airu printr’aceasta că am iscălit. cta cum s’a întâmplat şi aceasta: o singură daţi, înainta d'a reaparo .Pressn,* atu avut onoarea să fiii rugat cu mulţi insistenţa, de noii mulţi amici ai mei, a mergo In o adiinnro într'o casă particulară şi in caro va li vorba despre continuarea jurnalului ,Pressn,* — Am fost, am asistat la diferitele discufinni, pentru caro s'a şi redactat un proces-vorbal al şedinţi din acea scară, ce s’a semnat .după cerere,* de t ,-i câţi nit fost presanţi şi prin ur-mnro şi do mine, căci nu voiam să fiu singura notă discordauiă în tot acest con-cort armonios. — A dona oară col puţin, n am mal voit a lua parte la dcsbnterile acelei adunarî, cu toată insistenta din noii a amicilor mei, care aii venit să mo val rugându’î din contra, se'mî facă serviciul a nil şterge şi chiar semnătura din ncol proces-verbal, a căruia reducţiunc in realitate u’ovea nici o semnificare; după aceia m’am dispus a publica acel articol îu .Timpul.* EI bine ! ce voesco anonimul meă să deducă din toate acestea ? Că mg plimb printre partide? Dar nici domnia-sa singur nu poate crede aceasta, dacă ar fi drept ţi ni ar cunoasce mal bine. Eu mărturisesc in public că n’am fost b’.ue convins la început, do ceia ce, puţin mal târziu, (chestiune decâte-va or,) am rămas convins în privinţa tendinţelor .Presei;* din contra am tresărit de bucuria când am auzit că reapare. — Dar chiar dacă am fost incorect către partidul meă în acele câte-va ore, de şi credeam că între .Tressa* şi .Timpul* nu va fi nici o diferinţă, ca pănă acum, iarăşi ce mal insemnoază necorectitudinea mea, in facia aceleia in care cade ,Pressn* astăzi, după 10 ani do viaţă? Evident nimic, sub toate pnntnrilo de vedere ; mal ndăogaţî că eă cel puţin imediat nr’ani şi pocăit, d că se ponto numi aceasta, pocăinţă, pe când .Pressn* insistă în necorectitudinea sa, şi după aparenţe este cam departe d'a se pocăi. Ion I. Pallă, DIN AFARA. Germania. — La 22 ale curentei, împăratul Wlhelm a des, bis sesiunea noului Reichstag. Discursul de tron, pranunţat cu această ocasiune, la Început atinge mal multe cesti-unl interne, apoi trecând la politica externii urmează: ..('ut, pentru pericolele externe car) vor putea fi provocate prin crisa o-ricntală încă neresolvată. Germania este mal puţin ameninţată de cât alte ţcrl Am remas ln politica mea pe deplin credincios principiilor, de care am fost condus de la începutul complicaţiunilor orientale. Durere câ confercnţadin Constantinopol n'a avut reseltatul de a induplera pe Portă să primescă propunerile pe care puterile europene, interesul umanităţii şi spre asigurarea păcii pe viitor, aii crezut de cuviinţă a i-le face. Conferenţa a avut insă re-sultatul. că puterile erescine aii ajuns a fi de comun acord asupra garanţiiilor de cerut de la Pdrtâ. câtă vreme înainte de conferenţft acestâ comunitate de vederi a puterilor incă nu se manifestase. Prin acesta ni-s'a dat destul te-meiii spre a nu ne îndoi, eă intre puteri pacea va fi menţinută chiar şi ln caşul, când nu ni-s'ar realisa speranţa, că Porta doi propria! i-niţiativâ va introduce reformele, pe care conferinţa le-n declarat tic trebuinţe europene. Dacă s'ar întâmpla, ca aşteptările, la care neîndrep-tâţesce făgăduinţele Porţel şi ne-goeiările de pace cu Serbia şi Mon-tenegru. să l ămâie neîmplinite atunci guvernul meă şi pc mal departe, ca şi până anim,'şl viula silinţa, cn, intr'o cestinno, ln care interesele germane nu nn prescriu o nrumitâ linie de conduită, să intrebiiinţeze botă influenţa întru a protege pe | ercscmil din Tinda. ş; a In(?nţinea pacea europeană, cu deosebire Insă intru a ] âstra şi întări propriile-I bune n lo ţiunl cu guvernelo aliate şi amice.” Cititorii noştri 1 îşi vor aduce a minte de cuvintele, pe care le-a pronunţat Reg'na Englitorel cu ocasiu-Qea deschidere! parlamentului engles precum şi declar .ţiuiiile lordului. Der-by cu privire la ccstiunca orientală : precum se vede. intre Germania şi Eugliter.i deosebirile sunt pe cât so poate de mici. Conferenţa ponţi ii. Iiincipele Bismark, a produs aceleaşi resultăto ca pentru Lordul Deiby. Ca şi Lordul Derby, Pline. Bismark sperează, câ Turcii vor introduce reformele, că rcshelul se va evita, şi că deocamdată puterile nu sunt angagiate. Aceste se cred şi se sperează in public: ce vor fi cerând şi sperând între patru păreţi, acesta deoe-aîndată nu se ştie. Din aceste pe care le ştim, putem urma la răspunsul. pe care Germania Îl va da la nota Rusiei: e probabil că el se va putea resuma in cuvintele— „La-să-mS—să te las.“ Austro-Ungaria. Iîelaţiunile noastre comerciale cu Austro-Ungaria sunt cele mal Întinse. E dar pentru români de interes a cunoaşte basele, care ah fost acceptate ln cestiunea băncii naţionale. Le comunicăm dar după „Ellenor,* unul dintre organele guvernamentale din Pesta. 1. Societatea concesionarilor va Înfiinţa două bănci, una tn Viena ş> alta In Budapesta. Fieşte-care din aceste institute va fi condus de către o direcţiune independentă, al cărei membri se vor alego de către acţionari. Sub-guvernoril vor fi numiţi de către guverne. Direcţiunile vor avea dreptul de a dispune atât ln privinţa dotaţiunel filialelor, care sunt înfiinţate saă vor avea să se Înfiinţeze, cât şi in privinţa credite-or, ce se vor acorda. 2. Organul central al băncii se va compune din lo membri aleşi pe intru ani: guvernorul numit de către împăratul ca preşedinte, doi sub gu-vernorf numiţi din j artea guvernelor, doi consilieri numiţi de către guvernul din Pesta, alţi doi numiţi de către cel din Yiena, şi opt aleşi do către acţionari. 3. Pentru a hotărî în conflictele ce se vor putea isca între direcţiuni şi consiliul general In privinţa interpretării statutelor, se va constitui la începutul fie-cărul an o co-misir.ne de arbitri compusă din şapte membri : preşedintele numit de către împăratul, trei membri a curţii do casaţiune din Viena şi trei al curţii de casaţiune din Pesta. Minimul dotaţiunei’, ce i se va da i ăncil ungureşti, va fi de 50 milioane. Simţindu-se trebuinţă de un mai mare credit, această dotaţiune va putea fi sporită. Aceste 50 milioane vor fi destinate esclusiv pentru creditul din Ungaria. Capitalul băncii poate fi sporit şi Ungaria are lrept la o parte din această sporire, proporţionat cu dotaţiunea de 50 mi-ioane. 5. Textul notelor Je bancă va fi german şi maghiar. Limba oficială a băncii din Pesta va fi ceea maghiară. Oficianţii băncii din Budapesta vor fi cetăţeni maghiari numiţi de către Consiliul general, eară oficianţii filialelor tot cetăţeni maghiari numiţi de către direcţiunea din Pesta. Ziarele din Viena introduc oareşi-cari modificări în aceste base. Ele sunt însă de puţină importanţă: în tot caşul banca ciulo în-tru-cât va pe mâna maghiarilor şi vienesif să tem, că prin aceasta va fi jignit creditul pieţelor mal mari din Austro-Ungaria, de oare-ce, —zic el,—lumea s'a deprins a privi po ma- Pe la începutul lunel viitoare se va prcscula proiectul î„ corpurile legiuitoare şi, urmând din cele petrecute până acum. trebue să credem eă pactul dualistic va fi reim-heiat pe alţi zece ani. SBnNT.A_TTTIli- Şedinţa de la 11 Februarie H77. Şedinţa se deschide la 2 ore sub pre?e-•iinţa d-lnl M. Cogălniceann. D- Drosso anunţă d-luî ministru de In’ rt>8 o interpolare relativă la neco'nplec-t rea consiliului judeţean de I şî prin ne-convocaraa col. I, în termeunl prescris de lege. La ordinea zilei esto continnarea desbi-terilor asupra proiectnluî de lego pentru comptabilitatea generală a Statului întru cât so atinge de executarea bugetelor. D. A ice-preşedinte esplică Senatului că e a ajuns cn desbatenle până la art. 2, asupra curuia sa inebis disenţiunea din şedinţa precedentă. D-sa aralâ că s’au propus 3 amendamente. Mal tntâiă esto al d-lnl beca csro cere snprimarea cu totul a articolului din proiect şi care punSndn-se la vot se respinge eu 31 voturi contra 9. Se procede apoi la votarea amendamen-tnlnî d-lul Drosso care cere a se adopta articolul din proiectul primitiv nl guvernului şi se respinge asemenea cu 32 voturi coutra 10 şi 2 abţineri. In fine se voten?.ă amendamontiil d-luî Bâţcoveanu care fiind primit şi de către d. ministru de Finance se adoptă cu 35 voturi contra a 3. Art. 2 se primesce dară cn modificările adnso prin acest amendament. Art, 3 votează tară disenţinne. Se dă citire art. 4. D. D- şlin. După art. 4. Camera are drept că dacă resultă un escedcnt din buget, să se acorda guvernului credite estra-ordinara din el. Ye aduceţi aminte că am făcut de acum 3 ani o propunere ca creditele es-traordinare să se votezo şi de Senat. Eu nu aşi voi ca de escedentul co va resnlta din buget Camera să dispună singură de această sumă. După Constituţiune şi Senatul are drept ca să dispună de dânsul. Dacă noi avem datoria de acrea venituri nu îuţtleg cum nu am putea şi noi să dispunem şi do escedento cari iu roalitate sunt tot nişte venituri ale Statului. Este timpul dară do a se lua în considerare propunerea mea făcută de atâta timp, şi să facem un amendament la acest articol prin care să se zică ca amândouă corpurile legiuitoare să decidă asnpra creditelor estraordinare. D-sa citesce nu articol din legea comptnbilităţeî din B lgin, din caro resultă că amândouă corpurile legiuitoare iaS parte la votarea cheltnelilor. La camera noastră s’a deschis nn credit do 5,CO0 lei pentrn imprimarea actului de acnsare nl foştilor miniştri. Vedeţi ce cheltuelî ne nemerito, pe câtă vreme noi avem o imprimerie a Statului cn care cheltuim peste 200,000 franci. Ca să punem dară sfârşit acestor neregulari taţi, v? rog să votaţi amendamentul ce ve propun. Se consultă comitetul delegaţilor asupra amendamentului şi declară, prin d. raportor că respinge amendamentul. D. Ministru de Finanţe. Eă cred că este o neînţelegere intre mine şi d. Deşlin şi voesc să o csplic. In principiul lege! este ca creditele estraordinare să nu treacă peste venituri. Fiind că însă nn se poate prevedea de mal nainte cifra cheltnielelor, s’a preveijut ca bugetele să so împartă îu 2; cheltuelî certo şi cheltuelî neprevăzute, o. este de construit un peih pentru care se prevede 50,000 lei, şi făcftndu-se licitaţia ese 51,000 lei, adică o diferinţă de 1,000. Pentrn această diferinţă se prevedo dară în bngt câto o mică snmă. Aceasta o prevedută in legea camptabilităţeî. In bugetul general nl Stotnlm se lasă tol-de-unn un milion de rescrvX, din care so pot acoperi acesto cheltuelî estraordi-nnre. Acesto cheltnelî snnt nn fel de viri-inente buget re, şi ca virimonte trebue să sa voteze liuninî de Cameră. Vedeţi dară f.l nn este nici un pericol. Pericolul a fost ghiuri ca jic nişto oameni, care nu ştiâ să administreze bani. Cu toate acesto o probabil, câ crisa so va termina in curând. Ziarele din Pesta .TIon,* „Ellenor.” „Peşti Najdd* şi „l’estor Lloyd” lntr’un glas strigă, câ dualismul c jignitor jientru Ungaria, dar râ maghiarii din deosebite consideraţiunl sunt siliţi, a re-noi pactul. Si tot cam asemenea a-precierl s'nft făcut şiin conferinţele de partidă, care s'nfl ţinut, în zilele din urmă ale septemftnct ln Viena. că aceste credite s'nă intrebninţnt intr’un I mod estra-legnl, poinru că nă trecut peste (cifra votată iu articolul respectiv diu bn-I get. Obiceiul do lungi ani de zii® 11 fost că s'aă votat credite cari s’nă urcat în unii ani la 24 milioane, pe când nu figura îa buget de cât 2 milioane. —Lucrnl de care se teme d. Deşliu se prevede intr’un articol posterior. Caşul este când ar trebui să se acorde uu credit care trece peste cifra alocată in buget pentrn creditele estrnordinare. Atunci trebue să se facă un anume pro- f iect de lege curo va fi votat neapârat şi de Senat. Vedeţi dară că nimic nu se ia din iniţiativa şi drepturile Senatului. Cat pentru articolole citate de d. Deşii» din legea Belgiei trebne să cunonsceţî ci sunt trecute întocmai şi la noi. D. Sturion termini cerând respingerea amendamentului. , I) Peslim Crede ca nici o neînţelegere nu esistS intre d. Ministru şi d-sn. D-sa cere ca chiar creditele estraordinare ce se prer*d prin budet sS fie votate, şi de Senat şi aduce cn esomplu ministerul d-lnî A. Oolescu când, dncS se făcea o cheltuială, chiar sancţionntă prin docret domnesc, vonea în urmă in Senat şi cerea un vot. D. ministru de finanţe. D. Deşliu tot nu a bine-roit să me înţeleagă, D. Deşliu confundă starea normală cu cea anormal . D-sa zice că d. Golescu a venit cn cre-ditelo cari chiar fusese sancţionate de Domn şi le-au adus în Senat ca să devotate. Apoi aceasta a facut’o şi guverne e nrmătoare şi chiar guvernul actual. . i - i . j« cheltnelî ce se la- Atunci era vorba deschise. . . înainte se făcea mai intâiU, cheltuiala şi apoi venea de se cerea creditul. Acum (lupă această lege se va face alt-fel ; , întâia se va cere banii şi apoi se va face cheltuiala. De aceea nefiind nici un pericol v* rog să nu primiţi amendamentul J-luI Deşliu. Dnpă inchideren discuţinneî se pune la vot amendamentul şi se respinge cn 26 voturi contra 12. Art. 4 so votează nemodificat. Art. 5, asemenea. Asupra art. 6 d. Deşliii cere ca să se şteargă cnvin tele : »prin concediurî, şi prin vacanţe* pentru că prin acensta să ia o resursă însemnată a casei pensiunelor. Sumele ce resultă din vacanţele funcţiunilor şi din concedii sunt un venit al casei pensiunilor şi nimeni nu poate să’I '1 ia. Casa pensiunilor e destul de importantă şi ar fi o injustiţie a-î 86 lua această resursă. D. ministru de Finance. Cred in adevăr că acest articol nr trebui a fi mal bine precisnt. Nn este vorba aci de vacanţele care s’ar face în cnrsnl annlnl ci de acele cari sunt prevăzute prin budget cn reduceri. Numai de aceaste este vorba în legea presentă. Ca să nu rămână însă nici o îndoială se poate introduce în nrticol nceastă adăogire: Prin acesta disposiţiune nu se atÎDge întru nimic venitul casei pensiunilor. Cn această modificare se primesee şi art. 6. Ark 7 so adoptă fără disenţinne. Asnpra art. 8, d. Deşliu, propune un n-mendament, ca creditele estraordinare, cerute de ori ce minister, să nu se deschidă cât cu aderarea ministrului de Finance Ad fost mal mulţi miniştrii de Finance cărora fScândnli-se imputări pentru nisce credite estraordinare, ad răspuns că le ad acordat fără voia d-lor. căci erad constrinşl prin lege ca să le semneze. Pentru a evita aceasta, propune menţionatul amendament. D. jninistru de Finance. Mie mi s’a părut că este bine ca creditele cerute de ori care minister pe lângă aprobaţinnea mi-nistrnlnl de Justiţie să fie semnate şi de c.tro ""'nistrul de Finance. Cn toate n-cestea dacă d-voartră voiţi să daţi o aşa mare latitudine ministerului de Finance, ed nu mă opun, pentru că cu cât el va fi mal puternic in această materie cn atăt ▼a fi mal sever. - Articolul se primesee cu amendamen-damentnl d-lnî Deşlid ca, creditele estraordinare să fie cerute prin scirea şi Cu con-simţimăntul ministrului de Finance. — Articolele 9. 10, şi 12 final ti prj mese fără disenţinne. I'°gea In total bs adoptă cu majorita-16,4 " 0 voturi contra 3 şi 1 abţinere. *U8rondă şedinţa pentrn 10 minnte. "ţa se ridică la 5 ore CAîvtERa Winfa de Sâmbătă 12 Februarie ,g77 So deschide la ora 1 p. m. to)( Jnţa d-luî C. A. Rosetti, fiind 83 domni deputaţi. P D. Dr. Polizu observă că nu a’a trecut *n procesul verbal cereren d-sale de a i sa J* J C0P'e pe budgetnl Eforiei Spita- D. Preşedinte; Se va trece în procesu verbal cel mare, D. Fleva comunică in numelo Corni totului delegaţilor că preectul rolativ la curtea de Corupturi. D. ministru do Finanţe presantă un pro-ect do lege relativ la comptnbilitatea Statului şi alt proect pentru plăţile lucrărilor căiel ferate Ploiescî-Predeal. D. Fr. Milescu voesco n da dosluşir! Camerei în ceea ce privesce contostarea dreptului să« de cetăţean român, ce s’n făcut ieri in absenţă’!. D. Preşedinte : Lăsaţi pentrn altă dată D. Fr. Milescn zice că părintele d-snle a avut înpămenteniroa mică, că d-sa este născut in ţară şi roagă pe Adunare a cerceta afacerea în secţii, pentrn a so sci dacă poate şedea cu demnitate în Parlament D. Cilibidacho anunţă d-luî ministru de Finanţe o interpelaro iu privinţa ilebitan-ţilor de băuturi spirtoase. — (D. ministru este gata a respunde îndată). D. Cilibidache. Nu sunt preparat a o desvolta. D. ministru: AtnncI voiă respuudo când voiB nvea timpul (ilaritate). D. ministru de Finanţe constată că oste ocupat mal mult de cât toţi colegii selşi tocmai în timpul de faţă când este vorba de echilibrarea bugetolor nu esto oportun de a mi se răpi timpul cu interpelări, de aceea zisei că voiă respunde d-lnl Cilibidache când voi ti avea timp de oare-cp d-sa nu e prepnrnt acum do a 'şl dosvolta interpelarea ; nş dori să rc und chiar fără a o desvolta. D. Cilibidache: Primesc. D. ministru finanţe’or spune că în bn get de la spirtoase s’hfi trecut 0 milioane ca venit; s’nă încasat îusă numai 3 mii. L’a preocupat şi pe d-sa aceasta şi în curând va presentn un proect do lejje iu privinţa aceasta. D. Cilib idacho se declară mulţumit. D. ministru Instrucţiî. Declară că e gata a respunde la interpelarea d-nulnî Fnrcu-lescu. D. Forculescu: Am şase interpelări (ilaritate). O voce : Chiar de aceea desvoltă-o ca să mal scază numărul. D. Dr. Poliza pentru n trece ora nmiu-tesce că a cerut o copie ltgalisată dupe bugetul Eforiei. Iu acel buget sunt falsificări. Voci: Acensta e o insultă; are ceva cu d. Davila ? D. Dr. Polizu : Esto un falsificator, un cornmpător? (protestări sgomotoase). D. Dimancea : Să se cheme Ia ordine? (sgomot). Voci: Să retracteze cuvintele insultătoare. D. Dr. Polizu : Nu retrnetez nimic! (protestări furtunoase, voeî: In ordine, la ordine !) D. P reşedinţe : Biuronl esto insultat, dar d-voastră faceţi ca să nn ’şî pontă îndeplini datoria ; nu chem la ordine dnpă porunca nimenuî, ci numai din ordinul reglementului. Retractează d-le Polizu ; dacă limba a alunecat. D. Dr. Palizu : N’a alunecat! Retrnetez cuvintelo ce crede Adunarea de insultătoare, constat însă că copia n’am pntnt’o căpăta şi eii sum cu musca pe căciulă, sum bănuitor. .... (întreruperi). D. I. Ionescu : Lasaţî să vorboască omul! D. Sefendache: Su vedem nude o se ensă D. Dr. Polizu narnrează două fabule, una cum un căprior s’n aruncat dinpreu-nă vînutorul, in nbis; alta, cnm un vultur a fost săgetat de vânător tot cu o pn-nă de vultur (ilaritate şi zgomot). D. Preşedinre declară că nu se pot da copie tutulor, căci ar trebui mulţi funcţionari. D. G. Vernescu «jice că biuronl este dator a da actele cerute. D. preşedinte voind să vorbească, aude d. Fleva şi d. Vernescu conversând si •!.« r.v. Degetului miuistorului de Interne, znmot, ti'igăto, intreruperi. D. Mini! tru Uraţi;.nn. Dar mal tăccti, domnilor 1 Ori frhtcC nişte liaşi-lltizncî 1 voci: până la şase 1 să lncrăm ceva D. ministru cultelor citesce done mesa-ge Domnesc!, nnnl pentrn adăogirea muu aliniat In art. b7", nitul pentru modul ţinerii concursurilor, iu scoalele publice, Şedinţa se rădică la 5 ore p. in. anunţând u-se cea viitoare pe luni. SCIRI SOSITE CU POSTA DIN URATA nelpiad, 22 FVvrnaric. So asigură, că armata rusească va trece Prutul încă în cursul acestei septămânî şi anume Mercurî, la 1G nle curentei. (?) Tienn, 23 Fsvruarip. Pesto Prut so vor clădi şapto poduri Pontoanele nă şi fost espcdir.te. Diregăto-riile române aă fost înştiinţate, că trupele ruseşti in curând vor trece prin ţară. In Şunila şi în N'ş se ndntiă proviantl. Trupele do pe liuia Dunărei nă primit none întăriri. Iiordra, 23 Fevruarie. Lordul Benconsfiehl a declarat în enmera Lorzilor, că Englitera va spori numărul consnlatelor din Turcia. Ziarele principale sunt mulţumite cn discnrsu de tronai Imp râtului Wilhelm. tfeapoli, 23 Fevruarie. Midhat P; şa a declarat că scrisoarea pe cam se pretinde că ar fi ndresat-o către Sultanul, nu este de cât o iscoadă, prin care adversarii seî vor să motiveze exilarea lui. St. lVter»lionrir, 22 Fcvninr'. Don Curios a plecat nstă-zî la Vnrso-zia. — Guvernul a ordonat a so cumpăra mari cunntităţt de cereale; zi pe zi so transportă nnmnl la Odesa câte 109 do vagoane. Comerciu! stagnează. (Din şedinţa C.merel do la 11 Fovrnarie). D. P. Ghica cere rniântul. D. preşedinte : 1). r pnrlor Eraclide are dreptul a’şT spune paraponul. (Ilaritate VTooî: Numai ă nu fio prea lung par. ) ponul. * * a D. L. Stcrea roaga pe corni o imez do pe— tiţinnî «a se ocupe eu mal multă scriovi-tato do cercetarea e rcrilor de iiidigiinate. D sa vede cir r în ace; tă Adunare imli-viz.i cari n’aă îiide])iinit condiţiile iudi-genărel, şi cc.rl cn toate acestea sirii în-trodns aci inti'un mod ca!end<*stin. A-t-fel e d. Franţ Milescu, care a provocat u-cel scandal de ieri, şi pe e re, ea ă mc ospri'ucu cspresi.i d-salo de i-rî, l’mu prins cn mâna ’n >ne, D-neilrtl n cerr* indige-uatul la 1 ' j jî no Pa obţinut. Prin urmare, (i-r-a face o propunere jentru es-plusinnea d-lilî Milescn din aeecril Adm,«re. I). F. Milescn îşi retractează cuvintele de ieri: ,te-am prins cu mnsea pe eucîu ăr şi ,te-nni prins cu n;â ia ’u sac,* mlresale în superare, d-luî vicc-j r. şc il. col. Lemn, şi cere a se trece in procesul verbal. D. preşedinte: Se va trece în procesul verbal retractarea (1-voasLră. (.'■merita întrebare n nnn; conservator: de nemn înainte d. Milesou remâne ituu pentrn Adunnre?). r * * (Şe.linţa Camerei dih 4 formar ie) — D. Dimancea fi'ce dţel la adnnaie ca să bine-voiascS a-1 ascult- şi pe d-sa, care ecoutra Curţii din Focşani. Ceriiunc» num s’a pus, este pe terou de provUicialrim (întreruperi, sgoniot). — D. G. Marzescii. Nu întrernp«ţ? jţn-ratoriî majorităţii; lăsaţi să întrerupă ei po cel iu minorităţii 1 D. Dimancea. Motivele’ cari împing pe comisinnc Ia nceastă economi'’, snnl starea noastrj financiară şi doi inţaUlg a echi'ibra bugetele. D. G. Mirzeseu. Florăria , Mitropolitului Ungro-Vlaliiel. • : Tp D. Profopopesc Pate dă citire rfiportu-lni comitetului delegaţilor asupra unor modifică;! nduse in legea dd org.inisjţie judecătorească. Voci: Mal încet, Sgompt. Dialoguri surde. D. Raportor. Iată ve citesc mal incet, domnilor. Voci: Mal tare. D. Raportor continuă lectura. NAIVITĂŢI RADICALE (Şedinţa Cameril din 9 Fermarie)1 D. Dimancea. Mal bine să se menţie sub-prefcc.ţil deocamdată. Căci primarii sunt nişte hoţi Raă gnzde do hoţi. Strousbarg şi radicalii. Atragem luarea aminte n cititorilor noştri asnpra pasage-lor traduse din cartea Ini Stronsberg in partea literară a timpului. Câte-va ziare s’aă ocnpatşimaî nainte de această carte, traducând rocensiunelo d-luî Vnlbert din »revue des denx mondes.* Insă ajireciările literare şi socinle alo revistei francese a-snpra Ini Strousberg snut de mal puţin interes pentru noi. Ceea ce ne pare important, sunt destăinuirile!discrete nle d-luî Strousberg asnpra relaţiilor lui cn ministerul Brătinnn, de la l'G7 — G3. Cititorii ■ or constata ura ueîinpăcată n Ini Strousberg in covtrn conservatorilor, despre cari se plânge că l'aă impedeeat in comerţul s. ii, şi simpatiile sale pentru radicalii noştri, care i-aă înlesnit cerinţele d-sale. COST.iCHE CARAGEA: V Marele luptător al SuGinţArel Thea-trulul Naţional, Artistul genial român ni epocol, Umil din cel d'An-tâifti şi mnî mcritoşl autori dramatici esle mori!! Cortegiul va porni din strada Bre-zoianu Marţi la 2 ore p. m. Apel ţârei de a saluta reiuăşiţele acelui care a concurat pentru Cultura Naţionala. * * * * CUES DE EFECTE PUBLICE SI DE DE?1SE UWwrejW, \7 Ftbntarm /&T7. VALOAKtA «lb*,. ft«c4 Afli Oblii;, RaralN . 10 ISAl r"® 7y • • *1 “ 1 * n l»rpr. e* . 18** OI'T|t. (f/| lh<« 75 tP/i • * „M ^ 70 . CmlH for,. Kor.» , » Crtdit fc*» t*r * .n --- iSVi --- lapr. Mun. CS». 1 --- «a IWfll (3o0jdc.Wr.a fr. t* ut 110 ArjIlCAil»f»r.r,-o.& ,IS** . pr.oriliţt «7o --- --- I>» !4 C-*» de Ama. Ar;, (fr. inel »V» l»7| iU 860 --- 1( itn'i C** d^ Ar-, ifr. IDO) t* . I&7S 5o <0 --- M%iiil v. ......... --- Jinpf. Muaicipola fr. to Act, finuci.irc --- --- CliV OlDBkM Act (fr. 400) $ * --- lUutA llomini...... CUPOANE Oblig. Rural? p. Octomb a. c. --- --- , Domenialr .... --- l>« i --- , Ponciare rurali . . --- --- B Comunale .... --- --- DF.TI3E Paris.......... --- S'.USo --- MarseUIe........ --- 9»45 brui,ei.ei . ....... 9»2» 9934 9v25 Anven......... --- --- --- Londra......... --- 2510 3510 1 <-r • -’ IrimiCll..... --- --- Hamborg........ --- --- Amsterdam....... --- Viena......... --- --- Berlin......... --- IMVs 123 V, Lipsea ... ...... --- --- Esoompt........ --- Lira OttomacA...... --- --- --- --- Agi o e. Argint....... URSUL V1KNEI 24 Februarie (st. n.) 1877, 62 60 . 6. O" Renta îu aur .... 10 50 --- 10 . 124 15 Obligaţiuni rurale ungare . . . 71 30 , temeşvar . . 72 , trausilvane • • . 71 oo . 5 91 . 9 92 THKA'MKJL NAŢIONAL fOoi|nni» dtiTDM'c^ T»|.rf»*nt\l» -i dini," isll <1* Ivi. PASCAL "V- J I 1» 17 Icbr„tri 1*77 Beneficiu D roi AMLLIt VELLNER M va jura pic»*: PUICA VECINULUI SPAIMELE UNUI ADVOCAT Cori>' > > lnnK..... 162 70 A EŞIT DE SUB TIPAR |i v odA de Trnjtr* LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS «* LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul român de DIMITRIB A. STURDZA I'reţul 2 Lei n. Să arondiVlâ r.f»» 4so Pr;,bor ,, ling AUxţtl, doritorii re ,or Moşit Iu pro.rmUr. a»il lui No. 15. Sabarbi» B. No. HO- 4-ls^f tihoorebe 1'7 7. M fi» IV ă frSrilo Miri! ţi j j.lrcrt ehttr U ţ iu Str-ul» Crioo*; Itiţtn». J-I,}. BIBLIOGRAFIA A eşit de sub tipar la Librăria Socec şi C-nia: ISTORIA ARCHE0.0GIEI Curs public ţinut la IViiltaten de litere din Buciiresci de A. I. O I)OBE SCU X. ANTICITATEA SI RENASCERKA Uu frumos volum în 8°, de 768 pngine Preţnl lî Leî 50 bani. cualitatoa cea mal buna uuinaî tofan şi fag tăiat şi adus la domioiliu cu 76 FR. STETST JBTSTTJL la magnsia de lemne u Ini Lessel, Ungă para Tergovişte, vis-â-vis de fabrica tutunurilor. Comandite se priimesc şi la Typografia Thiel Si Weiss, palatul Dacia. 314-5-0. De închiriat, apartmi' ut ş: pi» unul ori mit mulţi ani, Chm>I« din Strada Semnele No. 3a com-pnMi din donî! spart» menta ţi ave 4 pe.ta tot i)o e încăperi, dosi) bucătării, trei pir. niţî, ov-l.it grajd, şopron. puţ in curte. A H adre: i U proprietarul lor D. St-f »n St«-fănr*en, in c»nc*'»ria Aulrepri/*! Im-poiituhii •pirtbve'or (Hotel Hillel). De închiriat*"? gnyd lin patru cai, şopron d« trei trasuri. 0 odaio şi o cuini*, independenţe ţi pod do fin: (latul de jo., Strada Scaonela No 1 î, ei»**U•• irg« Co»tufriU#riî dă ••• chiar iu act t* CAM. Cod tractat de închiriere te pita L ee do acum aed de la SL (iuirge anul curant 401—6. ^ J _ i. M iiiu Inotrttiş dii- Do a rondat, tr.;.tot iv.i.or» irendAJă , dn!» St Gheorghie 1*77. D ti- rilort a- vor adrma In D-iu N. Boarki, Calea M „ N». 171. 4>J. 3-t,}. o tem profesoara ie plano ;sr ţiunî private, şi rogă n depnne adresele respective la adniinistraţiunea acestui rjiar sub cifrele S. S. No- 82. 385,6-1. ii slwtat de facnlli, z,“;sr; ticat mai mulţi aui studiele programului liceal, doresce a preda lecţiunl particulare. A să adresa la admenistraţiunea acestui diar, Palatul >Dacia<. o guvernanta [raicese, limba germană, doresce a găsi uu loc chiar de pe acuma. Adresele respective se va priimi din compleseuţă la Tip. Thiel A' Weiss. point i’tomire a jayer. Un professeur de langues habltnnt Bn- carest depui» 82 an«, antrefoi* gnvcrnonr dans plusieurs mnisona dintingnren, deşire de tronrer uu plnrement dans quelqno familie di-tingure a Bncnrest anse: ,loe«- mont immonble rt tonte» Ioj cornuioditls d« la maisou liormis le bUtichisrage pour Ini ct son cpon«e.* Monaenr NicoL, Botcnleseo et M,d»roo B. son dpontr, out bien vouln d»ns Imr evtrĂme bienrelllanc" aororder au sollici-teur leurs recomm«ndations et renwigne. niens A tont» demando y fiite. L-s conditlons 4*»rr»ngemenU peuient t'rn stipn'i'M ujnurilhili*entre 1«» contractante car Ies .*ir*on«lancea dn »o!li-ctcur l'eaigent ab.oliiment, qu» ponr r—gler la.de»«u» **?s mosiirtrs, ton pLconnust elt li-u ,-in plus t *r.l* o '* i> M.r». No dant tr»it»r ponr 1'arraugem.vt de cetto atV.irc, on pent t’adrnsscr nntsi directem«nt: Ca. Ic» Şerh.n Volt No. 135. 391,1-1. Nonl ţi cel mol mare uiagee de in încălţăminte pentru bSrb.ţl, dame ţi copil sub firma: SAL. WEISERMAN La Vultur, strada Carol /. No. 6. Sub-semnatul nm onore a aduce la cu-noscinţa onor. P. T. Public, că am aranjat în sus-ijisnl magazin nn bogat asortiment de tot felul de încălţăminte f.ngros şi En detaila atât îu ceea ce privesce gheţărie, cismărie de lues şi de tot felul, cât şi şoşoni şi galoşi fraucese şi germane, din fabricele cele mal renumite în Europa. Preţurile mal eftine de cât ori unde. — Fac pleenta mea invitnţiune tutulor d-lor cumpărători şi rog a mB onora cn visitele d-lor spre a se informa atât de fină cualitate a mărfurilor cât şi de eftiuâtaten preţurilor. Cu stimă Sal. TVeiserman. WALLER & HARTMANN BUCURESCI & GALAŢI RECOMANDA DOMNILOR AGRICULTORI PENTRU SES0NUL VIITOR CU PRECIURI SCĂDUTE A Batoade <, Porumb 5 TR A. JSTSîPOPtT .A-BIiLE de cea mal perfecta, şi solidei construcţie din ; Fata D-lor CLAYTOH i SHOTTLEWORTH PRECUM ŞI «^■PLUeURI''^ DUPĂ RENUMITUL SISTEM MIOPIEUSTI-IEU-A Recomandate de toţi medici Europei, sunt re- . tiradele dupe un sistem englez ast-fel numite r „Water Closette.* Dupe nenumărate Încercări destul de dificile, am J reuşit a arangia asemenea retirade cure- f servoire de apă, Încheiate hermetic, pen- * tru oprirea orl-cărul miros desagrea-bil, şi ale confecţiona cu totul gata pentru orl-ce loc, ast-fel ca fie-cine să le pdtăaşeţla; mal ales celor din provincie li-se oferă prin sistemul meă un mijloc f<5rte uşor de a şi-le procura unde vor voi. Preţurile se arată îndată dupe trătarea m&surel, qualităţel lemnului şi mărimel maşinel. In comun preţurile sunt de la Franci 120 pănă la 800. MARCUS LITTMAN. Fabrică de Watcr-Cloictle hcrmetice 1, j d.—Î4 —10 Bucnrftcl, calm Mopoşăet No. 28. » .a........................ DE ÎNCHIRIAT** cu preţuri moderate Apartamente, Prăvălie şi Localul CE’LU OCCUPÂ BANCA DE BUCURESCI m PALATITLU „DACIA precum şi un APARTAMENT IN FOSTA CASA RESCH în faţa teatralul naţional Informatiunl la Direcţiunea Siaetăţii • DACIA' Ml !»*»*•* »u»uuu***uuuuuuuuuuunu*xu*uuuu M PHARMACIA LA. „Sr>En^3NTTI^“ M «, C1I.E1 MOG0ŞO4SI, M. 2 J DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. ^ X Ti n Obiecte de C.mciuc şi Articole de Toalete. - Asemenea se angajezi a efectua orl-ce eo jj mTnde din rcsaortal niftmcal. !BDRXTS- MĂRE SliieAJSIM PE si de ARTICOLE de ROM i ţi mal redrw. precum »c pdt« A numai U noi #o pot găsi hainei* Devpnind situaţie din ^i In iji nml critică şi fiind-rft sun'' in prea încărcaţi cu mărfurile, n.’-am deci* redea prin cele espuse In galantarele magaRintiluI nostru. — llugăm pc «>nor. Public a‘ţl da oetenclfc de a ne cele mal moderne, croite dti|iA jurnalele cele mal noue, cn pnteinrile In idţvâr mlmirabil de efline. IN DEOSEBIT RE001VI7VISrr> A.M : Palt6ne i la Lord Salisturv ln tofc*da'nnn *"• ,,n mare ,,e,)0Sif d,’: loaite chiar acuma. IF~T A, ~1 I^vŢ Hj !isl jtîj^3" Cel mai mare asortiment d<^ Articole de modă.— CA Comandele clin provincie se cu con mul mare promptitudine, lucrurile ce nu vor conveni Re priimesc Înapoi, IIALATUBI de STBUC 25 franci bucata cu franci 5,65 bucata. .lb. sc tos. 0-fuOtstba.xj^i f Colţul Bulevardului cam Tipografia Thiel A Weiss Palatul , Daoia