s
 ^BOlSTlVi;-A.E JSTTELE
No. 35.
DUMINECA 13 FEBRUARE.
-
            IN TOATA R0MAN1A:           
                                        
»»» .                                   
u 6 luni                                
■ 3 luni                                
             in strainatatk:            
f “                              . . 60 
         1NSKBT1UN1 SI RECI.AMI:        
hlnia de 80 litere petit, pagina IV » bani |,e paginalll, 90banl, pe pagina Uf» lei noi
                                                                                                                      Reclame 1 lei noi linia.
Un numfir In Capitală 10 bani.
TIMPU
La
                                                                             ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU BIUUOUL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI . PALATUL .DACIA.«
ANUL II - 1877.
                                                                                                     A.7STTTlSrOXTT:FtI
8e nrimeac in ttr4inătat«: La D-nil llaosen-«(cin ă Voglcr in Vienna, Walfiaclig.me io. A. Opptlik in Vienna, 8tubenba«tei 2 ; Kudol Moşie in Vienna, Seileratiitte 2; Kinecu Hrtlicka in Vienna, Teinfaltatraue 17 ; Philipp L6b in Vienna, Eachenbachgaace 11 ; L. Jxing <t Comp. in PejU |i Uavas-I.affite-Buiher A Comp. in Parii.
     Scriiorl nefrancate nu ie primeic. Artioolele nepublicate ie vor arde.
   Un număr In Districte 15 bani.
   buletin telegrafic
                                                                                                         Serviciul privat al .TIMPULUI.*
                                                                                                                    (Agenţia Qavaa).
                                                                                                                                                                                                                                     Paris, 23 gerruirie.
    Ministrul a cerut Camerei deputaţilor eutoriaaren d'a începe urmăriri contra d-luf l'aul de Casaagnnc pentru nrticaliî in cari a injuriat guvernul Republice!, articuli publicaţi în ziarul ‘Le Pars.»
                                                                                                                                                                                                                                 PeliriturB, 23 Ferruarii
    Guvernul rusesc a incunoţtiinţat pe na-sigatorl ci a'aS pue torpile in marea neagră, pe coasta Rusiei de la Cancas între portul Sucum-Cale şi fortul Nicolae.
                                                                                                                                                                                                                                    Roma, 23 Fevruarie.
    Vaticanul a luat diaposiţit în scopul d’a iregula conclavele îu viitor. Aceste dispo-iaiţil uu ating întrn nimic esenţa chiar a conclavelor : ele nn consistă de căt în nisce modificări ale ceremoniilor cari trebne să procedeze întrunirea cardinalilor.
                                                                                                                                                                                                                                    Londra, 2J Fevruarie.
    Lordul Stratheden va propune Iun! la Camera pairilor, o resoluţie prin care va cere a se lua măsuri proprii pentru a im-ipedica ostilităţile din Europa, a asigura m&uţinerea tratatelor diu 1856, modificate id’acelea din 1871 şi a îmbunătăţi condiţia Idiverselor raft din imperiul otomaD.
                                                                                                                                                                                          BDCURESCI -£ FEBRUARE.
    Corpurile Legiuitoare s’ail prelungit încă pentru 28 zile, adică pănă Ia 15 Martie.
   In Senat continuarea modificărilor egil comtabilităţil, In Cameră Ince-iputul desbaterilor asupra nouel legi lelectorale. Noi vom urmări cu luare laminte aceste desbaterl; credem Insă, ■ că nu trebue să li se dea o prea imare însemnătate. Fără îndoială, radicalii din Cameră vor putea Introduce multe d'sposiţil excesive In noua lege, Insă lucrarea lor va avea să Itreacă prin Senat, şi aici suntem Încredinţaţi, că Senatul va dovedi d-lor Dimancea şi consorţi, cu toată protestarea d-lor, că este In adevăr un corp ponderator*
    Şi fiind c& vorbim de Senat, s& ne fie iertat a Întreba: cum remâne cu partea politică a votului dat asupra Universităţii lassl? Despre resultatul interpelării in privinţa a chiar Învăţământului Universitar, vom vorbi
mal târzid. Dar In priviuţa situaţiei a unor membri al regimului de astă-zl chestia este foarte lămurită, şi ne mirăm de tăcerea păstrată pănă acum. Senatul, esprimăndu ’şl cu mare majoritate .regretele" asupra decadenţei Universităţii, provenite din părăsirea catedrelor din partea unor Drofesorl-funcţionarl politici, a lovit Intre alţii de-adreptul In D. Nicolae Ionescu ministru-profesor, şi In d. Ştefan Şendrea, profesor-agent. Ce fac aceşti domni 1 Ad declarat, că renunţă la Profesorat I sad renunţă mal bine la îmbelşugatele laure, ce sunt meniţi a culege In cariera d-lor politică, pentru a se întoarce la ocupările senine a le ştiinţelor Universitare, cultivate de d-lor cu atăta succes pănă acum?
    Lăsaţi In nedomirire asupra re-solvirel acestei alternative, ne vine a crede, că DD. Ionescu şi Şendrea se fac a nu Înţelege pentru a mat putea continua puţin sistemul d-lor de minagtr la chbvre et le choux (In grădina Budgetului Statului).
    De D. Ştefan Şendrea nu ne mirăm. Să nu cerem omului mal mult de căt poate.
    Dar D-luI Nicolae Ionescu, ministru de Esterne In Bucureşti şi profesor de Universitate In lassl, ne cerem voie a ’I aduce respectuoasele noastre omagii pentru estrema delicateţă şi marele respoct de sine Însuşi, de care a dat probe şi cu această ocasie.
    Noi nici nu ne aşteptam la mal puţin din partea D-sale. După ce, cu o admirabila flesibilitate, Îşi Începuse cariera ministeriala prin a iscăli alăturea cu d. Zinovielf aceeaşi convenţie rusească, pe care cu o lună nainte o combătuse din toate puterile ca primejdioasă Ţării, d. ministru de Externe Nicolae Ionescu re-măne In Bucureşti pentru a iscăli hărtiile curente ale resortului săd, pe cănd d. ministru de Finance Bră-tianu ţine convorbiri diplomatice la Sibiid şi merge la Liv.ulia pentru a se înţelege cu guvernul rusesc.
    Ce va fi ţesut d. Brătianu la Li-vadia, aceasta numai d-sa o ştie şi
d. C. A. Bosetti. Ear d. Ionescu In toate aceste este inocent ca un copil.
                                                                                                                                                                                Este vecliid sfatul ce ni '1 dă religia creştină: cănd primeşti pe un
obraz.... o amintire neplăcută, nu te
                                                                                                                                                                                supăra, ci lntoarce’ţl şi cel-l’alt obraz pentru a primi şi acolo ceva
   După... amintirea neplăcută din Livadia, d. Nicolae Ionescu ’şl-a Întors cel-l’alt obraz şi a primit şi de la Senat căte «eva.
   Suntem lncăntaţl de creştinismul d-sale. Un lucru numai ne „amba-rasează*: după ce amendol obrajii ’şl-ad primit partea lor, unde va mal putea d. Ionescu să continue sistemul d-sale de abnegaţie personală ?
                                                                                        PROECT DE LEGE
                                                                                                  pentru
                                                                                  INTERPRETAREA LECd ELECTORALE DIN 1800 şi pentru garantarea libertăţii alegătorilor.
                                                                                                  Art I.
   Sub acest titlu s’a pus In desba-terea Adunării deputaţilor In ajunul termenului legal al sesiunel actuale un proect do lege elaborat de o comisiune a Adunării, compusă de dd. Cariagdi, Hasnaş, Buescu, Con-stantinescu, Eraclide şi Sefendaehe, avănd de raportor pe d. Eraclide.
   D. raportore debută, ca justificare a presentăril acestui proiect de lege, prin o frasă care denotă spiritul agresiv şi de injustă parţialitate, ce a animat pe comisiune In elaborarea operei sale, împrejurare care nu poate de căt să ne inspire o legitimă defienţă In privinţa va-loarel constituţionale a lucrării co-misiunel pentru soluţiunea dificul-tăţilord ce ne presintă legea noastră electorală In aplicaţiunea el. Domnia sa ne spune că proiectul presentat are de scop garantarea dreptului de vot şi a liberului Iul eserci-căci .modul cu care sad făcut .alegerile sub guvernul trecut a indignat toată, (eara, că totul a fost .pus In mişcare spre a falsifica apli-„carea Constituţiunul şi a legii: co-.legiile electorale formate in contra »spiritului Constituţiunil, ameninţări .Şi violări de tot felul."
     Si votre r.iniage Ressemblait A votre plunmge Vous seriez le plus buia dus liote-;, de ce boia. . .
   Am fi In drept să respundem o-tiorflbiluliff raportor al Camerif, dacă am voi să facem o revistă retrospectivă şi să discutămd aplicarea Constituţiunil şi a legii făcută de coaliţiune in ultimile alegeri, şi spiritul In care s’afl format colegiile electorale sub administraţiunea libe-raJă-na(ională. Nu voim Insă să şicanăm pe liberalul raportore, şi nu voim să turburăm satisfacţiunea naturală ce trebue să simţă văijăndu-se In posiţiune de a putea Îndrepta nedreptăţile şi inequităţile ministerului Catargi şi regimului' atât de odios al conservatorilor, care nu s’a distins de căt prin falsificări, abu-surl, risipă etc. etc. Acusaţiunile aduse guvernului trecut in această matsrie, ca In multe altele, le considerăm ca inluminărl pentru a face să reese şi mal mult meritul operei legislative presentate, ca un pas-port obligat pentru a eă3tiga Încrederea publică; şi deci trecem fără perifrase la esaminarea proiectului.
   O impresiune penibilă ce am simţit este că găsim o enormă dispro-porţiune Intre proiectul de lege compus de 73 articol!, foarte lun^I şi foarte difuşl, şi Intre raportul care ca «spunere de motive este de o să râcie de idei şi de motive, desespe-rantâ.— Poate că aceasta va fi causa pentru care d. Epureanu trimitea proiectul la Atened, probabil ca să i se dea, din causa scurtului timp de care dispune Camera, o desvol-tare academică de natură a face pe public să'l aprecieze calităţile mirobolante pentru intemeerea moralităţii publice şi pentru asigurarea sincerităţii votului. Totu’şl adevărul este că o lucrare însemnată precum este un proiect de asemenea natură, menit a schimba obiceiurile şi moravurile noastre electorale, prin procedări nouă, ar fi trebuit să fiă însoţită de o expunere de motive complectă şi detaliată, care să justifice inovaţiunile propuse, şi să lumineze perspectivele de îndreptare cu re-
formele propuse. Din norocire insă ne-nm deprins a proceda la toate cu vaporul; şi n’am putut Încă Înţelege că toate suferindele şi greutăţile provin mal mult din acest neprevăzător neastămpăr de s him bârf şi prefaceri, do căt din rele cugetări.
    Să esaminăm de I proiectul.
    Onorabilul raportore Îşi puue mal lntăid Întrebarea, care s’a ridicat şi In sănul Comisiune!, de a şei, .dacă legea electorală face parte .integrantă din Constituţiune sa ti „nu, şi prin urmare, de se poate „sad nu modifica de corpurile legiui-.toare, pe calea ordinară*; şi conchide că In ce privesce principiele ce servă de basă legii electorale, ca principii organice constituţionale, nu se pot mo lifi a de căt pe calea extraordinară pe care se poate modifica şi Constituţiunea; iar In ce .privesce mersul operaţiunilor elec-.torale, procedura operaţiunilor, le-„gea electorală se poate undifica „de corpurile legiuitoare ordinare .ast-fel precum se mo lifică toate „legile.* In această privinţă suntem şi noi In deplin acord cu d. raportore, şi n’avem nimic a obiecta.
    Ne Întrebăm Insă daca Comisiu-nea s’a mărginit In limitele care singură şi le-a pus; daca lucrarea este in acord cu principiul emis şi aşa de just afirmat.
    Să ne erte d. raportor şi come-tanţil săi: Dumnealor s’ad abătut de la primul pas de la principiul proclamat. Cel d'ântăid articol din proiect este în o flagrantă contra-dicţiune cu principiul. Este vorba de art. 5 din legea electorală, carele reproducând textual disposiţiu-nea art. 61 din Constituţiune, zice că: „fac parte din il trQilen colegiu „al oraşelor. comercianţi şi indus'riali „care plătesc către Stat o dare de SO Jet.1' Cotnisiunea restrânge această disposiţiune generală numai la oră-şanl, şi oselude pe acel care locuesc afară in comuna1 e rurale. Această restrieţiune ni se pare nouă violentă, şi contrarie spiritului ConstituţiuncI
?AîiT£A WiaAHjh
FOI CĂZUTE')
(îe
                                                                                                               I. NEGRUZZl
                                                                                                                   (Urmare)
   Aceasta era „Revista Literară şi Ştiinţifică* născută la 15 Fevruarie 1876, avănd In frunte doi directori şi In coadă un comitet de redac-ţiune conipug din două-zeci şi trei de nume, dintre care acela al unul profesor francez, acător-va bărbaţi
politici romăm, a mai multor medici
şi advocaţi şi !n 8farşit a c&tor vft persoane o****** ,n ^ q mură de activitate intelectuală. In Pnvinţa ormel exterioa*. noua re-vi8tă nu lăsa nimic de dorit: hăr-tle buna> format indemănatic şi fru. <nos, tipar plăcut. In fruntea numărului lntăid, drept profesiune de credinţă se tipări o glumfl a d-lui IIaş. dăă îndreptată contra noastră cu de-
       .Convorbiri liUrur*,»
plin succes—o mărturisim cu bună inimă. Dar căt ţinu această publi-caţiune ? Patru luni In cap ! In cu-rănd unul din directori se supără şi se lepădă: puţin după aceea o părăsi şi d. Hnşdăd, al doilea director; numeroşii colaboratori se luară la ceartă, direcţia pe care d. Haşdăd o numise "sănătoasă,* se Îmbolnăvi aşa ’le răă, in căt Închise ochii pentru tot-dauna. Pentru a scăpa nparin-ţe e, de vreme ce se buciumase apari-ţmnea acestei fol cu un sgomot ne mal pomenit, se publică că ea se uneşte din nod cu Revista Contimporană. Sub acest nume ea urmă Încă In toamna anului acestuia, cănd abonaţii încetară de a o mal primi. — Dacă foştii colaboratori al Revistei Contimporane sunt ln adevăr destinaţi pentru literatură, precum credeau, el vor reapărea de sigur cănd va şi cum-va ; ear dacă activitatea literară a fost numai pretecstul pen-i-ri1 a se arăta ln public, lucrările
lor se vor mărgini in ceea ce a cuprins trupul Revistei, cu dănsa vor cădea, earalte jurnale ce vor mal a părea şi dispărea vor mări inoviliţa foi lor căzute pintre care va zăcea pierdută şi Revista Contimporană. — Zioa bună vrednică adversară! Noi Iţi întindem măna in această oară supremă, şi dacă am fi maliţioşi, ceea ce nu suntem, ne-am ruga de d-nul Bodnărescu ca să facă pentru mormântul tăd „o epitofă ln forma unei epigrame antice.*
   In anul trecut ad mal resărit in sfărşit două noul jurnale literaro in Bucureşti „Revista Junimel* şi „Acera Romănă,* sub redacţiunea unor tineri, nu Încă destul de copţi, pentru a pricepe seriositatea unei asemene inteprinderl, ear ln laşi alte două „Foaea Familiei* şi .Buciumul Romăn.* Presupunem că cele două d'ântăid aCi Încetat de mult, căci nu ne-a mal venit din ele nici un număr de timp Îndelungat. Foaea Fa-
milia earăşl ad apus, ear Buciumul Romăn duce încă—pe căt aflăm— o viaţă prăpădită care dă puţină speranţă pentru viitor.
   Eată starea literaturel şi ştiinţei in Romănia in lungul restimp de zece aur! Am văzut legi făcute, prefăcute şi abrogate ; partizl politice luplăndu-se cu înverşunare ; libertăţi proclamate şi Înscrise In legi ; am văzut academii ce discutai! budgete şi diurne, şi drept activitate tipărind cu multă eheltuealâ un dicţionar de cuvinte fantastice, pe care le declara cuvinte romăneştl spre mirarea tuturor Romanilor care nu le pricepeafl ; nm auzit pe tribună cuvinte pompoase de scoală şi biserică, de rnmănism, de cultură şi ci-vilisaţiune dar cum bărbaţii politici îşi inchipuesc o stare de libertate şi de cultură Intr'o ţară lipsită de ori ce mişcare intelectuală, aceasta n'am prieeput’o !
   Nu putem .«.fă(ţi a esl. catalog -iau
mal bine zicănd necrolog, fără a pomeni şi de o foaie rouiănă din Austria, pe care Convorbirile ad găşit-o ln viaţă şi care sa stins acum de câţl-va ani spre marea noastră mâhnire. Aceasta^este „Foaea Societăţii pentru literatura şi cultura Română din Bucovina.* E drept că nu ne uneam ln totul cu limba In care se scriea şi că ortografia acelei fol ne părea cam hieroglifică nouă din Ko-mănia liberă, dar ori cum, Foaea Bucovinei era o mauifestare de viaţă a compatrioţilor noştri de peste Moina ; era săiuburele sădit ce putea să crească şi să se desvâlească ln curgerea timpurilor. Pin nenorocire lusă tănăra plantă s’a uscat şi a perit. Ce vedem ln locul el ? O universitate germană şi germanizătoare se mteineeazâ ln Bucovina. Guvernul Austrii! adună profesori diu toate* ărţ-.le împărăţiei şi chiar de prin depărtata Germanie, pentru t..mle facultăţile şi descopere In fiţa lor
timpul
ou cure pnr.nleazil onor. raportori şi lctţoa electoralii—nu ca Camera
    *pre a justifica inovaţiunen.
      Zicem inovnţiimo pentru c;\ nu este o simplii condiţiune 'şi o procedurii de operaţiuno electoralii, în oare însuşi comisiunea recunoaşte rit trebuo sil se mărginească oa in-tr'o limită singură legitimă Constituţională. ci este o condiţmne de aptitudine şi de clasificare străns legată de cserciţiul dreptului electoral constituţional, drept pe care Constitu-ţiunea l a reservat, — bine sad râti— numai adunărilor constituante.
     Nu suntem admiratori orbi al Constituţiunel noastre; ea poate să aibă, şi are în ronlitate defecte foarte mari, nu ca concepţiune speculativă. — căci în domeniul abstract intelectual, toate concepţiunile se pot justifica prin operaţiuni de logică—ci ca concepţiune practică şi în raport cu scopul co şi-a propus legiuitorul şi cu edueaţiunea noastră politică. — Voim însă să arătăm că Constituţiunea noastră a avut şi presintă o idee, o clasificare în distribuirea rolului şi dreptului de alegător; şi nu putem atinge una din acele disposiţiunl organice, fără a turbura întregul sistem, turburare care poate produce mal multe inconveniente de căt acele pe care voim să înlăturăm,
     0 Constituţiune politică presintă o cestiune foarte importantă in conducerea afacerilor omeneşti, în constituirea şi organisarea forţelor sociale, cestiune de equilibru In distribuirea influenţelor legitime safi presupuse legitime, ce domină în organismul şi în condiţiunile de e-sistenţă a unei societăţi date. Constituţiunea noastră, în vederea rolului politic ce era chemată Romfl-nia a juca, ca unitate naţională, spre a da o mal mare consacrare principului de nutonomiă politică, şi o tăriă Monanhil ce institua in guvernul ţării, a crezut se adopte sufragiul universal care a ajuns a fi o credinţă şi o superstiţiune politică pentru generaţiunea actuală.—Târna insă că nu cum-va acest principiu se degenereze în un element de turburare şi să devie o slăbiciune organică în conducerea afacerilor, a făcut pe constituanţi a adopta, ca corectivii, o clasificare în representa-ţiunea osebitelor interese; şi aşa a distribuit sufragiul universal infracţiuni, clasificăndu-1 în patru cole-giurl distincte. In aceste colegiurl figurează colegiul al treilea, zis al oraşului, comercianţi şi industriali care plătesc către Stat o dare de 80 lei.
                                                                                                                                                                                  Constituanta din 1866 care, de o data cu Constituţiunea a elaborat
statua Austriei, voind prin aceasta a le arăta scopul ce trebue să ur-mărenseă, Peste un an ne-a şi venit lin Cernăuţi Începutul unul frumos tractat de drept civil francez, cu privire specială la dreptul romăn, tractat ce pare mult mal serio3 decât începuturile analoage făcute la noi şi părăsite apoi în grabă. In curănd insă vom vedea fără îndoeală resil-rind reviste litorare, juridice, medicale scrise in limba germană. Aceste scrieri ni se vor trimite şi noi le vom deschide cu curiositatc pentru a vedea ce se petrece in sora noas-tiă vecină, trup din trupul nostru. Jjtiinţâ vom găsi în ele de sigur, dar vom căuta în zadar limbă roinân'escâ sau măcar idei inspirate de simţire naţională. Vrănd, nevrănd vom compara atunci starea literaturel şi gradul de cultură din ţărişoara vecină cu acele de la noi, şi care va fi re-sultatul 1 Dacă judecăm viitorul după ultimii zeeo ani şi după starea presantă, vom vedea dincolo la Nemţi: plante ce înverzesc, dincoace la Români. „Fol căzute!
(Fine)
   legiuitoare ordinară, — precum pretinde raportorul — ei tot ca constituantă, a precisat înţelesul aoestil disposiţiunl constituţionale adăogănd un paragraf în art. 5 din legea electorală, prin care stătuează că „fac „parte din acest colegiil şi acel cari „fără să fie comercianţi sau industriali. „plătesc o dare anuală de opt-zecl „lel.“ şi in art. 6 mal adaogă că: „toate oraşele unul district formează „un singur colegii! cu oraşul de re-.şedinţă Iar în art. 7 carele reproduce dispiosiţiunea art. 63 din Constituţiune, se dispune că: toţi acel care plătesc o dare mal mică de opt-zecl lei formează un al patrulea eolegiu; şi votează indirec> prin de legafl lu vreme ce toţi cei-l-alţi a-legătorl al celor d'ântâiu colegiurl votează direct.
   întrebăm acum daca proiectul în discuţiune respectă spiritul ConSti-tuţiuni de care pare că se preocupă aşa de mult d. Raportor In filipica sa contra guvernului trecut; şi daca s’a menţinut în cercul restrlns ce şi a tras, mărturisind că nu poate atinge prin calea constituţională ordinală disposiţiunile organice constitu- i ţionale? Noi afirmăm, şi menţinem afirmarea noastră, că proiectul de lege, în acest punct este inconstituţio-nal pentru că strămută în mod violent o clasă do alegători dintr'un colegii! într'altul, şi transformă alegători direcţi în alegători primari, diminuând şi prerogativa şi drepturile celor d'ăntăiu. Equilibru între forţe ce a voit să stabilească constituţiunea prin clasificarea el, proectul de lege îl distruge; şi dacă s'a produs unde-va o falsificare a Constituţiunel, acea falsificare este evidentă în proiectul de lege.
   Colegiul al-treilea este mal cu seamă chemat a represinta nu numai pe comercianţi şi industriali, propriu zişi, ci afară din aceştia pe toţi acel care represintă un capital sau o proprietate a căror valoare se esprimă prin o dare de 80 lei minimum. Aceasta s’a făcut ca să nu se sacrifice intereselor comerciale interesul proprietăţii mobiliare saQ imobiliare care nu poate pretinde un loc în colegiele 1-iă şi al 2-lea.
   O altăconsideraţiune puternică este că constituanta. în starea de desor-ganisare în care ne aflam, intrând in o faşă nouă de reconstituire politică, a voit se împiedice în constituirea acestor colegiurl preponderenţa unei populaţiunl a căreia opiniune, prin influenţa mijlocului în care se află, este tot-d'auna mobilă, surescitată de pasiuni; şi se o tempereze prin elemente la care pasiunile politice sunt mal puţin escitate şi spiritul de ordine mal pronunciat.
   Ne mirăm cum comisiunea Came-ril a putut emite idea ce combatem, de a elimina din colegiul al 3-lea din oraş pe contribuabili cu 80 lei, care locuesc afară în comunele rurale. Di ii ce punct de vedere de interes politic safi de interes moral ai! pornit spre a susţine această teorie 7 Deputaţii unei adunări care sună aşea de sus cuvintele de suveranitate naţională, de dreptate, mora'i-I te. egalitate, cred dumnealor că pot strămuta o clasă de alegători d'intr'un colegitl într'altul cu un fel de capitis diminutio fără să calce a-cesto frumoase principii, şi fără per-
turbaţie în mecanismul nostru politic 7
   O dată admisă necesitatea şi datoria de a respecta Constituţiunea şi a nu o modifica prin legi ordinare, ca constituţionali ne pronun-ciăm contra inova ţiu nel propusă de proiect.
     - Ca conservatori nu putem aproba escluderea dincolcgiul al 3-lea a unul element pacinic şi conservator.
   — Ca liberali care trebue se căutăm la valoarea morală şi inteligentă a voturilor, nu putem admite că un cârciumar, de esomplu, care locuesce lntr’o mahala la marginea Bucureştilor, valorează mal mult de cât un altul carele are un stabiliment comercial lntr’o comună rurală populată, sail de cât un industriaş ori comerciant ataşat la o fabrică de zahăr, de postav, de sticlărie şi al-
                                                                                         SEdsr atttţ
                                                                                     Şedinţa de ta 10 Februarie 1877.
   Proşedenţia il-luî vice-preşcilinte M. Co gulniceanu.
tele.
c. N. Brăiloiu,
DIN AFAEA.
    Austro-Ungaria. Situaţiunea pare a se fi lămurit lntru-cât-va. Se asigură «ă proiectul, de care am vorbit în numSrul de erl. a fost prihiit de câlră ambele părţi, cu o mică schimbare însă- guvernorul, cât şi ambii sub-guvernori vor fi numiţi de cătră împăratul ast-fel, că ambele guverne vor propune împreună pe ltuvertior şi fie-care In parte câte un sub-guvernor.
    Couferenţele de partidă se vor ţinea In cursul săptămânel şi se crede, ca ele se vor pronunţa pentru ba-sele acceptate. Ziarele vieneze nu justifică insă această presupunere. Cu deosebire „Deutsche Zeituug“ publică in numărul de la 21 cor. un articol întituluat „pânea de toate zilele", în care Invimnaţ.-.-, :    ma-
ghiari pentru cele mal multe din calamităţile, de care sufăr ţările de peste Laita. ,1). Z.“ îşi dă silinţă a arăta, că sistemul dualistic jigneşte desvoltaren politicu şi cu de osebire economică a productivelor ţări de peste Laita, de oare-ce ele sunt silite a garanta cu bogăţiile lor pentru săracia Ungariei.— Aceste mărturisiri apoi de fel nu ne îndeamnă a crede, că relnoirea pactului se va face en înlesnire.
    In Pesta spiritele nu sunt mal mulţumite. Cercurile parlamentare sunt in ceea mal vie ferbere. Se asigură că partidul guvernamental este hotărît a lua simplu la cunoştinţă raportul, ce i se va face în zilele aceste de cătră Tisza despre resultatele conferenţelor din Viena. fără a se pronunţa lntr'un chip ori într'altul în privinţa lor.
    B. Ilorvath, fostul ministru de justiţie, d’impreună cu alţi 11 compar-tisanl al săi, vor eşi din partidul fusionist, declarând, că vor combate relnoirea-pactulnf.— Crisa rămâne dar iminentă, mal ales după a declarat, că nu va reconstrui cabinetul de cât după-ce i se vor fi dat garanţii, că va răuşi.
    Francia. Crisa ministerială, despre care se vorbea în săptămâna trecută, s'a înlăturat. Ministrul Fou-richon eară-şl s’a întors la lucrările sale întrerupte de câte-va zile. E probabil Inii, că cu omisiunea publicării cărţiigalbine, ducele de I)e-cazes va fi fost atacat de cătră ad ver3aril sel politici. De asemenea .Tules Simon a fost atacat într’o adunaie a stângei parlamentare şi se crede că urmarea polemicei vil urmate cu această ocasiune va fi o nouă crisă ministerială. Toate aceste crise şi crisuleţo par însă atăt de nevinovate, în cât privite din ţara noastră, ele sunt fără vre un deosebit inte res. Trebile înaintează pe calea lor obicinuită: acesta e resumatul tu tor ştirilor, care astă-zl circuloază despre Franţa.
   Germania. „Die rost” comunică ştirea positivă, că Împăratul este hotărît a deschide în persoană sesiunea Reichstagului. Faţă cu puţinele ştiri de interes general, care circulenză despro Germania, aceasta e fără îndoială o picătură de apă la moara ziaristicei. Poate că cu ocasiunea deschiderel Reichstagului Împăratul va scăpa vre un cuvânt, care va trage o mică crăpătură în vălul de reservo, în dosul căreia se ascunde politica cea mare a Germaniei.
consi-
   Şedinţa se deschide la 2 şi jumătate ore după amiază.
   Asupra sumarului, d-nil Leca şi Cărnă-rîişescu cer a se rectifica partea privitoare la deniisiunea d-lor, din 'secretari al biu-roulnl, căci d-lor crod a nu ti fost desa-probaţl de Senat.
   După propunerea d-luî vice-preşedinte Senatul decide a se publica în extenso a-*oa parte, după procesele verbale.
   lutro comunicări »e dă citire unei p#ti-ţiuuî a mal multor Israel iţi din districtul \aslui8, cari se pling de persocuţiunile ce aQ încercat în acel district, din partea prefectului Neron, fiind isgoniţî de prin tele lor.
      D. Cămarăşescu în cestiune de regulament, <Jice că de 6re-ce această petiţi une nu este o plâugere în contra guvernului ar trebui să nu se ia în deraţiuue.
   Princip. D. Ghica, crede oă se vor găsi trei senatori cari săsusţiuă acesta potiţioue, când este vorba de o cestiune aşa de gravă care a făcut sgomot în toată Europa. Nu trebue apoi, a se opri dreptul cetăţenilor de a petiţiona, un drept înscris în cousti-tuţiuno. Nu trebue asemenea să luăm in băgare de semă litera regulamentului. Este o cestiune de toată însemnătatea şi tocmai ca buni români, trebue să o luăm în consideraţie şi să arătăm Europei că nu sunt adovţrate cele ce se gic că noi nu am fi ospitalieri. Propun dară txămiterea de urgenţă la secţiuni.
   D. Deşliu. Dacă aţi observat toate ziarele din străinătate, cari în mare parte ne sunt inimice, aţi văzut că toate acusările pentru persecuţiunea Israeliţilor, nu se aduc numai guvernului dnră mal cu samă ţereî iutregî.
   Nn trebue să stăm indiferenţi în această împrejurare, cuci tot răul a provenit de acolo că am lăsat să se viseze asemenea cestiunl numai între gnvern şi Israeliţî. Astăzi când suntem sesisaţl, eă vă rog d-lor senatori, să numim o anchetă parlamentară. (sgomot, desaprobărl).
   D. Droso zice că s'a făcut deja anchetă de către guvern şi propune trămiterea pe-tiţiuneî la secţiuni.
   Se pnne la vot această propunere şi se ptimesce.
   La ordinea zilei este continuarea des-baterelor asupra proiectului de lege pentru coniptabilitntea generală a Statului, îutru cât se atinge de budgete, romnsăîn discuţiune din şedinţa precedentă la art. 2
   D. N. Bâţcoveanu. Lfgea ce discutăm este bună însă ’şî are şi partea sa ingre-uiătoare. Când aşi fi sigur că d. ministru actual se va perpetua la minister nu aşi avea nimic de zis, căci am mu tă confienţil în d-sa ; dară oamenii sunt muritori şi eă mă îngrijesc de viitor. — Art. 2, zice că
   ' ! budgetele vor presenta un dificit, deficitul se va acoperi numai cu imposite.
   M8 adresez la d. Sturdza şi 'I zic că nu trebue să uite că 63te senator şi colegul nostru. D-sa dară trebue să scie că acest Senat are un principii! de care rar se depărtează : acela de a protegia pe ţărani, do care simpatisează foarte mult. Este aici in Senat adusă o lege pentru urmăriri care un o făcută de cât pentru ca să iea de la bieţii ţărani ceea ce sunt datori, ceea ce însă nu maî ponte să dea căci sunt reduşi în sapă de lemn.
   După art. 2 se zice că ori de câte ori se va produce vre un gol in budget trebue să so înfiinţeze noul imposite. Eă v'aşî rnga să facem o modifienţiune şi mal antei a să respingem articoln comitetului delegaţilor şi să aprobăm articolul guvernului scoţendu-se şi diu aceasta dispo siţiune de a nu se acoperi deficitele prin imposite nnoî ci numai prin scăderi de chel-tnelî. Vă mărturisesc încă o dată că dacă aşi fi sigur că vom avea tot-d a-una pe d Studza la ministerul Fiuancelor nu numai că aşi vota această lege, dară i-aşl acorda să facă tot ce va crede de cuviinţă fără Ci să mal votăm nici o lege. Iu vedere însă a viitorului, cnre ebte nesigur, vă rog să votaţi articolul cu modificările cei'am propus.
D. N. Lahovnry. Sunt tot de opiniunea d-luî Bâţcovonnn şi cred că golurile din bndgot se poate acoperi cu scăderi dechel-tuelî şi încă cu vânzări de bunuri dome-uiale.
D. ministru de Fiuance. Ei! cred că daca veţi şterge din lege articolul aşa cum s a redactat de gnvern se perde tontă economia legeî. V'nm esplicat şi er* c“ ?' Camera siugură votează bndgetele însă toc-
     mai acoasta voim să facem noi ca Camera să uu poată vota de cât budgete echili-brute.
      Foarte bine a făcut comitetul delegaţilor de a propus să nu se maî acopere golurile budgetului cu împrumuturi şi Cu venzări de bunuri, pentru că tocmai aceste împrumuturi măresc dările şi aduc in,po-sâelo de cari voim să scăpăm. Când am fi intr’o stare normală, adică când n’a.n avea datoria flotantă, atunci am putea admite că golurile se pot implen numai CH «căderi de cheltuelî, insă aceasta ar fi „ a(lmite quadratura cercnlul, căci e2 ve de-Cli‘r francamente, golurile nu se vor puica acoperi de cât cu nuoî dări. D. Bâţ-coveaim a zis că Senatul este vrăjmaş al nnposUelor, tot aşa sunt şi ei! dară trebue sa ispăşim păcatele trecutului.— Ca să presupunem rea credinţă din partea guvernelor viitoare, atunci nu trebne să mal acem nici o lege, căci ori cit do eficace ar fi ea, tot se poate călca când va esista raa credinţă; ei! rusă un admit uu guVf.rn
   aşa de vitreg. Este We adavgrat că contribuabilii nu maî pot plăti, d, a ^ tre_ b»e să facem ? Nu putem astăzi să scăpăm sîtuaţiunba presupunând că anii viitor» vor fi îmbelşugaţi; am adjun* astă-zl imr o poeiţiune când cea mai mică gre-Şsalu ne poate duce la perirt, şi deacă aţi pntea, faceţi articolul şi mal rigid, orî-ce rigoare trebue admisă in situaţiunea în care ne aflăm.
      D. N. Lahovari. Cea mal grea ţifrădiu budget este anuitatea de 18 milioane a drumurilor de fer, ?i când s’a înscris acea anuitate era ministru d-nu Brătiann care ne-a zis că anuitatea se va plăti cu vânzări de bnnnrî ale statalul. Să vindem bunurile noastre, ne zicea d-nu Brătiann, căci Iu schimb vom dobândi, pe fie-care an, o parte de proprietatea drumurilor de fer. Acum pentru ce uu ne lasă să vindem? Oare ceea ce a zis d-sa a fost eroare ? şi pol nu vedeţi că această disposiţiune, de nu se face împrumuturi, este platonică1? căci mâne poate veni un guvetu care să abroage această lege, cum se abrosgă multe şi des pe la uoî, şi atunci tot vom vota împrumuturi! Dacă împrumuturile sunt vătămătoare nu mal puţin sunt impositele.
' }m credeţi dară că cu imposite peste imposite vom echilibra budgetele ? Aceasta va fi medicamentul cu care vom vindeca ţeara când vom da pe arendaşi pe brânci? Cred că imposite nu se mai pot înfiinţa şi rropun echilibrarea pr:n scăderi de cheltnell şi vânzări de proprietăţi ale Statalul.
     D. Gherman. Disposiţiunile pe cari comitetul delegaţilor le-a adnogat la lege aii fost făcute iu înţelegere cu d-nn ministru de fiuance. Mă mir cnm Senatul care se zice conservator, respinge acenstă disposiţiune, de a nu se mal face împrumuturi, disposiţiune cnre tocmai aceasta are do scop de a nu maî mări impositele. Căci d-vonstră trebue să vă gândiţi la ziua de mâne şi să sciţi că împrumuturile nu se pot plăti de cât tot cu noul imposite.
   A echilibra budgetele nu [va să zică a se împrumuta şi a ne vinde averea pe cnre o mal avem.
     Istoria noastră de zece ani încoace ne spune aceasta. Ce om făcut în aceşti 10 ani ? Am cheltuit tot pe datorie linpru-tându-ne. Cu această sistemă resursele ţă-reî s’aH sleit, pentru că a trebuit să ndăo-găm dări peste dări ca să facem faţă an-gagiameutelor noastre. Aceasta este istoria noastră de alaltă-erî, cu care am ajuns la o datorie de 80 milioane aproape- Acum admitându-se sistema împrumuturilor, ar trebui ca să ne împrumutam cn 80 de milioane. Putem noi însă astăzi sa contractăm un împrumut? ar trebui sn plătim sută in sută căci credito uu maî avem.
Pe de altă pnrte nici vânzări de proprietăţi nu am putea face, pentru că în crisa în care ne aflăm ar trebui să le vindem cu preţul pe jnmătate. Dacă vom vinde de câte 18 milioane, po fie-care au, proprietăţi de ale statului pentru plata auuităţeî
drumurilor de fer, câştigăm in compen-snţiuno, o proprietate do 2 sau 8 sute de
m,j de h'I î» liniele ferate; cu ncest sistem vom ajnnge ca peste cât-va timp nu vom mal aven ce vinde. Aşa dară, d-lor, ei! cred ca este bine să votaţi articolul aşa cnm s'a propus de comitetul delegaţilor.
   D. Drosso propune următorul amendament: ‘îndată cela votarea budget®!0* a-*nual de către Adunarea Deput»ţfl°ri se •produce un deficit bndgetar, guvernul va •propHne Corpurilor leginit0,lT* pentru acoperirea acelui deficit scăderi de cheltu-•elî de o potrivă cu suma deficitului, şi «în cas de neajungere, creare de resurse
noul..
Se consultă comitetul delegaţilor asupra
!*■
TIMPUL
pOS
acestui amendament şi declară prin d-nu raportore cS’l respinge.
    D. ministru do finnnce. încă o dată d-lor senatori, vă declar câ menţin art. aşa cum s’u redactat de comitetul delegaţilor.
    O. 1. Ghica. ’Mf pare cit toatlt discuţi -unea provine diutr o neînţelegere. Dorinţa tutnlor este de a nu încărca ţeara cu im-site noi. Să vedem cnre era mecanismul ‘erior pentru echilibrarea bugetului. Venea uu ministru şi propunea o lege care prevedea oare-carî cheltuelî. Se întreba de unde se va acoperi cheUuelile şi se răspundea : bun e D-zed. se va mări cutare snd cutare venit, şi ast-fel legea se va vota. Cu acest mod cheltuelile ce trebaiaO făcute, venend pe fie-care an a mări datoria flotanta a ţăreî, care a ajuns astăzi la 43,009,000. Statul e bine ca să uu cumpere lucruri pe datorie, ci numai pe bani gata. Legea presantă voesce această îndreptare. După dfinsa cltnd Statul ar voi să facă o cheltuială trebue să ne spună ca sad are să ia cheltuiala din cutare fond ce se va crea, sad că are să sca<J^ altă parte o cheltuială corăspun<Jatoare. Vedeţi că cu acest sistem, iutr un mod indirect, scăpăm ţeara de impositele grozave cari în câţi-vn aul ar trebui si apes^asu-pra ei.
    D. Luhovary ijice: nu pot să admit eă ca să uu se acopere bugetele fără a se vindo bunuri d’Rle Statului. Aceasta este o objecţiune nedreaptă, căci nu este bine ca să vindem bnnnrl d’alo Statului de câte IS milioane pentru ca să câştigăm peste 70 de ani proprietatea drumurilor de fer. Nu e mai puţin adevărat că şi eă mă în-păfmâut de noile imposite ce aă să se mal înfiinţeze, dară trebue să luaţi în con9idcraţiune că bugetele se vor echilibra nu nnmai cu dări noi dară şi cn scăderi de cheltuelî şi de acea cred că articolul este forte bine conceput.
    D. P. Casimir. Lecţiunea presentă este o cestinue de vitalitate a ţărei. Noi în ser-ţinnî am votat proiectul cum s’a propus de guvern, vedem Insă că acum, ca prin farmec, se aduce în desbateren Senatului o disposiţinne cu totul nouă. Noi nu seim care va fi cifra deficitelor, dedalul ministerului de finanţe ne este necontenit; seim însă că asiste un deficit. Credeţi d-voastră însă cîi Hcel deficit se va putea acoperi numai cu scăderi de cheltuelî şi cu imposite ? Dară imposite nu se mai pot crea şi scăderile de cheltuelî trebue să meargă până la un loc. Nn voesc ea, sub pretext de economie, să desorganisăm tot, să se des-orgauiseze chiar poliţiile şi Bă nu mai aibă cine să me păzească a casă la mine.
    Vedeţi că nimic nn este mai posibil dară de cât ca să avem trebuinţă de nn împrumut noă. Mal bine ar fi să votăm nişte asemenea disposiţinnî prin care chiar persoana noastră nu mal e in siguranţă.
    In Camera se pot adopta asemenea legi, pentru că Camera este compusă de alt-fel de elemente, ca să <jic a şea contrarii nouă.
    D. Vice-preşedinte. Vg rog d-le comisar, nu vorbiţi de Cameră ast-fel, pentrn că şi acolo snnt 2 colegie de proprietari.
    p. C8si“ir- Poate să fie, şi tocmai în '■> eoere că Senatul este conservator, şi un corp mntur carelucră<jă in linişte, trebue sa redactăm articolul ast-fel cum s’a redactat prin amendamentul d-!nl Drosso.
    D. Baţcoveanu propune un nod amendament.
    D. Leca crede că acest articol nn este de niel o însemnătate, şi că s’ar pntea şterge dm lege. Articolul un este de cât
0 declaraţie de principia. Poate ca el să fie aplicabil pentru anul aceste ; dară nu vedeţi d-voastră că, mâne daca ar veni un alt Senat, va avea şi el dreptul de Suveranitate ca şi noi, şi că prin urmare va
1 .dea, pentrn o împrejurare anume determinată, şi să şteargă acest articol. pr;n urmare articolul nu poate să aibă nici o însemnătate practică şi propune ştergerea luL
    P' ^aralambie. Susţine articolul cum a • ost r ctat de comitetul delegaţilor.
    Comitet 'I delc(teţilor consnltându-
în secţiune legea era alt-fel re lactată, j însă a chemat pe d. ministru in secţiune şi d-sa însuşi a propus modificărilo ce g’ad tăcut, şi apoi comitetul delrgaţilor are drept să facă ori-ce modificări va găsi de Cuviinţă.
   Venind la cestiune, d-sa «jice că a suprima nrt. 2, este a suprima legea întreagă. Cestiunea stă aci, prin ce mijloace putem scăpa situaţiunea, prin împrumuturi sad prin noi dări?
   D. Casimir. Cestinnea este intempestivă.
   D. Ghorman. Eu o cretj foarte oportună •şi f-»rte la tiuip, şi tocmai pentru nceasta vă rog votaţi ifcgea aşa cum s’a redactat.
   D. Ministru de Ptaiface. După cum a spus d. Gherman, este foarte adevărat că eu am propus modificările ce se văd în proiect pentrn că am crezut să fnc legea cât se poate mai riguroasă.
   Alt-fel d-lor, vă asigur că finauţele nu se mai pot regula şi nu veţi mai găsi nici uu ministru caro să voiască să le reguleze.
   D. Casimir. Ba da!
   D. Ministru. Acest da este zis cu uşurinţă mal cu seamă câud e <J*S do d. Casimir care ne-a declarat că nu are nici o cuuosciuţă de situnţiunea tesaului. D. Ministru argumentează din nod că porirea Stalului român aste signră daca nn se va vota această lege. şi termină apostrofând pe d-niî senatori,' că blestemul va cădea asupra capetelor d-lor şi că vor fi răspun-Zătorî înaintea naţinnel dacă nu vor îngriji a lua măsuri de pe acum de ▼ litoral ei.
   Se cere închiderea disenţiuneî.
   Vocî. Să nu se închidă disenţiunea, să se amâDe pe mâne! (sgomot)
   Alte Voeî. Sunt cinci ore!
   D. Vice-preşedinte. Consulta Senatul dacă voesce a închide discuţiunea şi producân-du-se un mare sgomot, d-sa chianiă de mai multe ori la ordine pe mai mulţi senatori.
   D. Oector constată că majoritatea este pentrn a se închide disenţiunea, remănând ca votarea să se facă mâne.
   Şedinţa se rădică la 5 ore şi jum.
c ari cA
coveanu.
                                                                                                                                                                                                                                   -se, de-
                                                                                                                                                                                                          respiug* amendamentul d-lui Bâţ-
                                                                                                                                                                                                         D- l«gu Rida. Ace.« lege 0 v5d „s
ar avea aerul ca pe viitor * nn faca împrumuturi Când am văZnt legea am v.t sa sc.d ce scăderi ,’ad făcut dară nu nu s a putut spune. «0„ «
             ..  .      ’ ca acum efl
nn cunosc situaţiunea resurselor .
Vk „„.i , - y              raeior noastre.
h0 cr*i d»riî că necnnoscâud aceste resurse nn putem să votăm legea pentru că mu seim care sunt nevoile ţgrel: ^9a ^ *8 mă nnesc cn opininnea d-lul Lecca de suprima cn totul acest articol.
                                                                                                                                                                                                      D. Gherman. Voesc să vg esplic farm®, iul prin care acest proiect se află inain-* d"T0*®tră. D-sa arată că într'adevgr
                                                                                                       CAMERA
                                                                                                 Şedinţa de Vineri 11 Februarie 1877.
    Se deschide la ora 12 şi trei sferturi sub preşedînţa d-luî C. A. Rosetti, fiind pre-senţi 84 domni deputaţi.
    D. L Sterea roagă ca Comisia de indi genate să se ocupe mai serios.
    D. Mauid întrerupe, p- sfcrea : nneie indigenate privesc chiar Adunarea, căci intra »,«, cereri este * d-lul Kra ţ Millescn pe care acnm l’am prim «a ?u mina in sac.
    Voci; Nn e parlamentar; s’a retractat D. Stereo : atnncî retrag şi efi cnvintole acesten, constat insă ca d. Franţ Millescn fapt nn este Sornân şi s’a întrodns in mod clandestin în Adnnare; propun ca d. Fr. Millescn «ă fio esclus din Cameră D Preşedinte Zice că se va trimite propunerea la secţmnl, unde se va face In-mina pe deplin.
    Se admite.
    D. Gog» anunţă o interpelare îu privinţa cheiului de 1» Ginrgifl şi a tacselor ce se percep la port.
    D. P. Ghica anunţă o interpelare d-luî ministru de Instrucţie pentru întrebuinţarea fondului Nifon şi Başota.
    D. ministru cere 3 zile pentrn n nduce actele.
    D. Dr. Polizn aminiesce că a cerut copie legalisată dnpe bugetul Eforiei Spitalelor, la care d. Preşedinte respnnde case va publica în .Monitorul Oficinl.*
    L). ministru de Resbel zice că a înaintat mai multe proecte de legi şi a cerut Precădere; roagă pe secţiuni n ’şî grăbi 'ucrările. — Citesce apoi două mesnge dornic**1 \a,lnl pentru împrumutul de 00,000 r- »• jnd. Gorjn, şi altul pentru alipirea Z°°* comune din jud. Râmnic.
     • Mania. Am cerut cuvântul !
     •  reşedinţe: In cansa «apusă de d-nu
      . . n,a- W avea cnvflntul.
    ‘ . 'tt ‘n        pronctul de h ge pen-
tru interpretarea Ugff ^
    D. P. Grădiştea nu cer, cuv4ntoi D. Preşedinte după 6re-carl «plicărîcu domn,! .-eUrl’rie.         secretari sun*
d. pare™ C» d. <.rad,,te.no are cuvântul; este divergmţa de opiniunll
  D. P. Grădişteann vorbesce pentru amânare, ca mnl ântâii) să se legifere7e ngn pra comunei, a judeţului şi apoi asupra
Statului.
    D. Cariagdi este contra propunerii d-lul Grădişteann.
   D. P. Ghica vorbesce pentrn amânare în] alegători în col. IlI-lea; aici Comisia a lăr sensul d-luî Grădiştoanu ; căci aci e vorba git dreptul, pe când in nrt. I il restrânge, de o nouă lege electorală, pe câud încă nn căci nu se spune dacă nn profesor cu ut seim cum stă cu comuna, cu jndoţul? luri academice, dornicii iud la ţgră, po.te D. E. Stătescu. So miră cum se poate fi alegător. Respinge interpretarea Corni schimba ordinea zilei, contra votului dat. siuniî.
Saiă constatat lncuue in legea electorală şi D. Ministru do Culte combate pe d. Lă trebue înlăturate cât mnî curând.           ţescu şi susţine că sub .profesori* legiu
   \ oiţi sa se mai faca alegeri iu cundi-I itorul a înţeles pe toţi membrii corpulu ţnle din 1875? Ce««ţl să amăiiăm la ca- învăţământului; trebue însă ca Adunarea lendele lui Popa-Tacbe?!                    să facă distincţiunea ce va crede do ctivi
   D. prim-ministru zice că aci uu e o lege iuţă între profesorii publici şi ceî privaţi electorală cum a zis d. P. Ghicn, cnre nr D. N. Blaremberg declară că va vota fi contra constituţii. Trebue să revenim la contra art. prin care se modifică Cousti opera noastră, căci sciţi că noi am mnî in- tuţiunea.
terpretrat o dată această lege, însă adver- D. Raportor anunţă ca Comisia retrage sariî noştri politici prin Senat aii respins nrt. 2. apoi citesce nrt. 3 relativ la col. IV. acea îmbunătăţire. Să facem acnm cn o D. Nicorescu propune un amendament, ora mai nainta ceea ce suntem dutori că. cn delegaţii din Col. IV. să poată fi aleşi tra ţara.                                  I din orî-cnre nit colegid. (întreruperi, sgo-
   Se cere închiderea discuţii şi nu se ad- mot; voci: lăsaţi să vorbească !).
           ^                                I D. Dim. I. Ghica Zice că va combate
   D. L. Sterea zice că legea nceasta face din principia şi din alto multe punte de parte din Constituţiune şi prin urinare nu vedere amendamentul d-luî Nicorescu (inse pot atinge basele ei, ci putem numul trernperî; vocî: să ne lumineze). Propune interpruta şi esplicn ceea ce a prevăzut- nn alt amendament mai bun şi mai just. Constituanta. D. Sterea demonstra că pro- D. P. Ghica: C'er cuvântul, ectul de interpretare este anti-constil.uţio- D. Preşedinte: D. Raportor nre a’şT spune nn], fiind că Introduce reforme ţintrern- I paraponul !
peri foarte dese). — Este contra penalită- D. Ghergcl: Numai să fie scurt cu pa-ţilur ce se Introduc: sad este o lege elec- raponul!
torni» snd este un cod penal ! Penalităţile D. P. Ghicn se declară contra tntulor să se introducă in codul peunl, iar nu aici! amendamentelor şi contra acelui nrt. care D-’e Pâtârlăgene, care mg intrerupî, drep- este nn atentat In libertatea individuală-tul politic, este un drept sau o sarcină?! După 6re-carî esplicărî date de d. Ra-Este un drept şi prin nrrnnre cum mg poţi porter, d. Blaremberg face un amendament pedepsi pentru dreptul med!? Voiţi să ca să se lase libertate alegătorilor din col. vg attegeţl de principiele stabilite de Con- IV de n’şî alege delegaţi din ori-ce colegid, stiluţiune, atunci cnlea este deschisă altor şi aceşti delegaţi să aibă dreptul de a vota' guverne spre a ne inlanţui pentru tot-d'a- şi in colegiul lor respectiv, una! Cer a nu se lua în considerare pro- D. Vernescu : Nu so propune un art ectnl aşa cum este.                         nod ci luminam pe cel esistinte!
   D. raportor Eraclid arată că Comisia nai D. Gherghel : Aşa! il luminăm a atins busele legii electorale, cuprinse în- I Voci: Închiderea discuţiunil! (zgomot) tr’adevgr în Constituţiune.                 Inchizându-se discuţia se pune la vot şi
   Unii cer închiderea discuţii, nlţiî sunt se admite nmendamentul d-luî Blaremberg contra; zgomot.                               Şedinţa se rădică la 5 ore şi jum.
   Se primesce închiderea discuţiunil apoi
                                                                                                                                                                                                                                                      primar şi m]. interes l.i acea c:i-
lncrări, d-nu primar a înlăturat fărănic nu motiv, de Ia ori-ce iliscuţiune şi Vi>î tare chiar pe trei din consilieri, luând astfel part-: activă numai d-nu jutorul şeii care avea na lisa ro.
   Acest interes se vede din pripa cil cnre a lucrat, ţinând licitaţia singur contra :irt .   1,^r:' »'• *'> legea comunală, iar mi
in asistenţa consiliului do oare ce Incra-rea se urcă la valoarea de peste 7‘i00 fr A sustras cu. această ocazie fără vire-mint fondurile de prestaţiune de la deAi-naţiunea co consiliul Ie angajase.
Mai mult
mea nici a cercetat, dacă te-
renul pe unde urmează a trece ncol canal este nl comunei, fapt care a dat naştere la acţiuni do despăgubire in detrimentul comunei dupu legea de espropriere.
                                                                                                                                                                                                        {Dm Precursorul).
                                                                                                          * *
  ErI deputatul Leonida Sterea a cerut Camerei depărtarea deputatului Franţ Md-lescu din sinul el, pe considerente ca d-nu Millescn nu este român, iar drept probă a presintat Camerei dosarul respectiv din arhiva ei, unde so află cererea d-lui Mil-lescu de împământenire din 1SG5, cerere caro nici pană astăzi nu s’a resolvat ; prin urmare Millescn este străin. Camera • trimes moţiunea d-luî Sterea iu ni.
la sec-
   ii nouă ’ecţie guvernului. — Senatul a mai dat o lecţie guvernului actual. In urma demisiei celor doi secretari de la biu-rou, d-nii Lecca şi Cămărăşescu, partisnnî ai gnvernulul. Senatul a ales alţi doi secretari, insa nu roşii, ci coiiservntorî.
NAIVITĂŢI RADICALE
punendu-se la vot prin bile luarea tn considerare se admite cu 6o bile albe pfntrn ISCI8I SOSITE Cff POSTA DIB URMA
10 negre contra din 70 votanţi.           1                                   u 111,111
   Şedinţa se suspendă pentru 5 minute.
   La redeschidere d. prim-ministru cetesco un mesngia Dnnmesc prin care sesiunea adunării se prelungesce până la 15 Martie.
   D. F. Milescn retractează cuvintele sale de ieri adresate in supărare d. Col. Leca anume: *musca pe căciulă, şi ‘mâna în 8ftc> şi roagu a uu se trece tn procesul
                                                                                                                                                                                                                                       VIena, 20 Ferruarie.
                                                                                                                                                                                                             După ziarale polonese armata de la snd a RnsieT va fi sporită cu 150,000 oameni
                                                                                                                                                                                                                                       Pari», Î0 Fevruarie.
    Ambasadorul otomnn desminte ştirile | ««spre starea sanitară a Sultanului. ‘
                                                                                                                                                                                                                                       Ticna, 2l Fcvrairîc.
                                                                                                                                                                                                               Ambele guverne nB isbutit a se îuţe-
   l?e în restinn«n K-în/vif                .
                                              lege in cestinnea băncii. încă astăzi se vor .         face împărtăşiri deosebitelor fracţiuni ale
T6rbal-                                     I partidului amicilor constituţiune!. — (R0-
   D. preşedinte : ee va trece în procesul ‘“S.nifty8 1DC«noşLiuţnt pe guvernul de
verbal retractarea d-v6stră.                 Rtete'Vjncând^ T r1                  Dentra-
   n .     ,     ..      , .                  ntate, reducând toate trupele la efectivul
   D. raportor citesce art. I din proect. I normal.
   D. P. Ghica fnce omagid d-luî prim-mi-                    Constentlnopol, 21 Fevmarie.
nistru care presintă o garanţie suficientă p Ma! mu,tT dintre ndherenţii lui Midhat de legalitate şi onestitate in ori-ce materiă. L n?ft 83 ^os|; arestaţi. La Poartă domneşte dar constetăcă art este nnti-conslituţional           “ des^ţl^S iTrcS' De t
ş modifica cu totul legea electorala. Se face I semenea se crede că esistă o alianţă bb-un precedent periculos pentrn Camerile cret» intre Rusia şi Persia.
viitoare, precum a făcnt îu timp de 5 ani reacţiunea înainte de noi.
   D. Pătărlăgennu vorbesce contra d-luî P* Ghica susţinând redacţiunea din proect cu o mică rectificare.
   D- Ferichidi propune espresiunea juridică ‘domicilid, in loc de ,locuinţă.*,
   D. N. Blnremberg probează din testul legii că in col. III nu snnt nnmai cel cari Iad domicilid in ornş ci toţi cn nn cens de 80 lei; tot aşa şi orăşenii trimit delegaţi iu col. IV. D-sa nn se asociază cn părerea, că se poate interpreta Constituţinnea pe cale legislativă, căci făcâud noi începutul, alţii vor continua şi din Constitu-
I cretă îutre Rusia şi Persia
                                                                                                                                                                                                                                               Constantlnopjl, 21 Fevruarie.
    O nota a Torţii către representanţiî săi din străinătate desminte toate scirile res-păndite despre o nouă schimbare în Vizi-rint.
                                                                                                                                                                                                                                                       MailrM, 21 Fevruarie.
    «Gnceta oficialo, publică un decret de amnestie pentrn toţi Carliştiî, afară de aceia, care sunt vinovaţi de crime comune.
                                                                                           NOUTĂŢILE ZILEI
   Un primar radical din Târgu-Jiuluî. La 19 Inuuarie espirat, consiliul comunal din Târgn-.Iiuluî a dat, nn vot de ne încredere
                                                                                                            (Şedinţa Camerei din 10 Fevruarie).
    D. Mi lese u cere cuveutul iu cestiune personale contra d-lui vice-preşed. Lecca.
    D. v.-preşedinte : ’L aveţi, d-le Milescn, «ir mai inteid să mă cobor d'aicî.
    D. A. Stolojan in locul presidenţial.
    D. Milescn arată ca a fost nedreptăţit de d. vice-preşed. Lecca.
    D. col. Lecca: Iţi cer scuzele mele. Ce mai vrei mai mult »
    D. Milescu: Te-am prins cu mâţa în sac.
    Vocî: A... A... protestăm.
    Sgomot.
    !'■ I. Ionescu : D. col. Lecca nn fură-Alţii fură. Să me ierţi d-ta, d-le Milescn.
    —'. vice-preşedinte cbinmă In ordine ]ie d Milescn, care ’şl retractează cuvântul.
    Sgomot. Dialoguri.
    â oci : Da, da. Protestăm.
    1>. Mărgariteseu cere a nu se trece n-ceasta gestiune in procesul-verbal.
    După oare-carî esplicaţinm, incidentul se închide.
    D. vice-preşedinte întreabă, daca trebue sa pună la vot propunerea de a nn se trece acest iucident în procesul-verbal.
    D. Milescu protesbă. Zicând că aci s’a petrecut ncest incident, prin urmare tre-hua să se treacă în procesul-verbal.
    După oare-care sgomot, d. vice-preşedinte declară că intidentul este iuchis pur şi simplu.
   Micul pianist. M. Rosenthal (în verstă de A ani) mâne duminică va da al doilea şi cel din urmă concert în sala Ateneului. Toţi câţi au avut prilegiul să ’l asculte, nd remas in mirare de precocitatea şi puterea acestui talent şi s’ad conriiis c’ad fost meritate landele ce ’î-au făcut List.
       Şj Doamna, nudind p'acest copil, l-a cliiămat chiar iu logea sa şi ’l-a în-cnrngiat. Ori unde a fost auZit, a nţiţat ndmiraţift tntulor.
   Ne credem datori a atrage atenţia publicului, pentru a nn scăpa ocasia d’n admira precocitatea unul adevărat talent.
                                                                                                                                  UNIVERSITE DE BUPARE8T Cours d'histoire litleraire. Dimauclie, 13/ts Fevriâr, â 1 lieure a|>res midi, M. de Marsillae fora une confereuce Sur la direct ion imprimfe <> lespit humain
             .......... - - * - *
                                                                                                             D. prim-ministru combate modul dein- lescn este "'capabil şi de rea credinţă, că terpretare al d-luî Blnremborg şi cere vo- n““aî a3. îocret,ere »’* lăsa în mână ,’ad-
tarea modificaţii propuse.
   Se închide discuţia.
   Se citesce amendamentul d-lui P. Ghicn. D. prim-ministru nu’! primesce; este contra Constituţii !
   D. Pastia işl desvoltă amendamentul prin
ministraţia comunei şi bani publici* şi în fine că. nu va votn Budgetul pănă co d-nu prefect nu va cere, sad revocarea d-luî primar, snd desolvarea întregului consilid.
                                                                                                                                                                                                           Acest vot a fost precedat do lucrarea comisiuui Budgetnre cnre, prin tr’un raport din pnrte-I a ospus fnptele urmălonre : I. Ca primarul a degradat serviciul co-
care se pnn capăt fraudei de a se intro- munei desfiinţând Vr^votel conailSuloţ duce sergenţi şi patentări fictivi in listele rosturile de comisari municipali şi de şef electorale                                     al hiurouluî de servitori;
   Disenţiunea se închide.                       _ U- Că contra constituţii, a monopolisat
   Amendamentele d. P. Ghicn al d Pas- I v,n7:Brea ini, a contractat cu o singură
      i i t_____                       '       peisoană şi cu’n preţ aşa de urcat cum
. ’            f R. ' Dericludise resping n’n fost nici o dată în acel oraş şi tocmni
Şi »o admite redneţiunen cnniisinnil delo- acum când esportnţin fiiud slabi, grâul gaţilor.                                     I este mai mult de cât eftin.
   D. P. Ghicn In e«»tinn« personală roairJ Condiţiile contractului se asigură că sunt pe d. raportor a nu face spirit, uleia Cn-I ^ rîziliare"’ ^ C&t '855 m°tiv l.fica amendamentul unui deputat.                III. Că a’dns în eroare pe doi consilieri
   L>. preşedinte: S’a zis numai cS e  anti-|  cu cnre a votat,       facerea nnnl canal ile
constituţional, nu s’a facut^spirit !         I 8CurKerea apelor  ce intra în oraş, lucrare
      La ari. 2                               I 5are eru hotSriitîţ de consilii! a se începe
   D. B. Lăţescu crede că legislatorul n’a !l,8J(L                     Se ."'T 8 ” avoa
întelns »nk < t r •                           I pianul do situaţia şi de nivel al oruşiilm.
înţeleg 8nb «profesori, şi re institutori  ca I S’a mai găsit că  cu ocazia votărei acestei
  CONFERINŢA astronomICA
                                                                                                  nuaiMfi u FKvuriRiK îs::
                                                                                         I.a orele 2 şi inmătalc ]iost-ui. tu Palatul Universităţii, sala Facultăţii de D ept POM SUL CAl’lTAN CAl’ITANKAMJ
                                                                                                      v.i vorl»i despre
PROGRESUL ASTRONOMII STELARE
                                                                                              Probabilitatea Creării lumilor
                                                                                          ilfdusft in urma unei esjiunorl fideli a sittemulul lor, precum ,i a legilor caro Io guverneazi.
   CHANCELLER1E DE L’AGENCE DE FRANCE
                                                                                                               AVIS impoktant
   Mr. E. Dariste, rue Dioni.-ie 2 â Bucn-rest, aysnt abusc de la confi.iiice dos per-sonnes, (]ui 1 avnient chargc de recouvre-ments en Roumanie, tonte rălntion a cesse entre lui et l'Agence de France. I,e public est mis en garde contre tont paie-ment fait entre Ies iiinins de Mr Dariste.
   Potir tous eclaircissements s'udresser â la clinncellerio de l'Agence de 1 lieure â 4 heures.
*
i
CDRS DE EFECTE PUBLICE SI DE DE7ISE
                                                                                                                            Bueurfjci, Îl Ftbruarb 1877.
          VALOAREA           Cerni* OfTfrit#  Prwifi 
                                              flent  
   Obli}?. Rurale . 10% 1864        79         79    
          » , rşitc la sorţi ---      ---            
      Impr. Oppenheim S 1866 ---       -        “    
  Obiijţ. Doiucniale 8% 1871 72     73       7 2-1/t 
» , e^ite la sorţi           8‘J-V     70    69'/,   
• Credit fonc Itur. 7%       ---      ---    ---     
» Credit fonc. Urban         ---      ---    ---     
 Tmpr. Mun. Cap. 80|,/o l8ţ5 ---      ---    ---     
PenHil (300) doi>&ndâ fr. l0 ---    120      ---     
 AcţilC&ile fer.rom. 5% 186S ---      ---    ---     
        » priorităţi 6% 18G8 ---      ---    ---     
Dacia C-*« de Assig.                                 
    Act. (fr. 500) 8'Yo l87i _      260      ___     
România C-1® de Assi}?.                      ---     
      Act. (fr. 200) 8% 1873 _      65               
Mandate........              ---      ---    ---     
luipr. Municipale fr. 20     ---      ---    ---     
  Act. financiare Romă ne 8% ---      ---            
Căile ferate Ottoiuane                ---    ---     
Act (fr. 400) 3%                                     
Renta Komănft......          ---                     
          CUPOANE                                    
    OMig. Ruralep.Oclomba.c. ---       fi       96'A 
» Domeniale ....             ---    96         9G> ( 
, Koocinre rurale . .        ---      ---    “       
• Comunale ....               ---     ---    ---     
           DEVISE                                    
Pari 4..........             ---    99G0     ---     
Marteille........             ---     ---    ---     
bris*i.^........              ---     ---    ---     
                              ---   9940     ---     
                              ---   2512 l/j 2511 'A 
> lomicil.....                ---     ---    ---     
rUirahurg........             ---     ---    _       
Am«;er , un.......            ---     ---    ---     
V’iena .........              ---     ---    --      
Berlin.........               ---   H2'A       1221A 
Lipsea .........              ---   ---      ---     
Escompt........              ]2';>  ---              
Lira OrtomanA......           ---   ---      ---     
                              ---   ---      ---     
Agio e. Argint.......               ---              
tl'RSIL TIENEl                                       
               23 Februarie (st. n.) 1877.           
Metalice.......                     62       55      
Naţionale.......                    . 67     50      
Renta iu anr ....                   . 74     ---     
                                             25      
Acţiunile băncel . . . .            83(1     ---     
CrediturI
London...........................124  15
Obligaţiuni rurale ungare ... 73      75
       ,    tenieşvar............71 75
       ,    trausilvane .... 71 30
Argint In mărfuri................113  10
Ducatul........................... 5  90
Napoleonul........................ 9  921
Marc 100 ........................(30  90
                                                                                                                 (TKSl’JL 1)E BERLIN
         23 Februarie (st. n.) 1877. Acţiunile căilor ferate române .    12 15
Obligaţiunile române 6 %      ...   49 30
Priorităţile căilor fer. rom. 8n0 . 53 75
împrumutul Oppenheim          ...   84 25
Napoleonul.................... 1G      27
Vieun, termen scurt...........1G3      60
   ,      , lung................1G2 65
                                         SiLLE DE L’ATHENEE D i m a n c h e 13/j5 F e v r i e r 1877 2-me ET DERNIER
CONCERT
                                                donn^ par
                                            MAURICE B. ROSENTHAL
          E V I T R 0 P I A
                                                                                                          seminarului
NIPHON MITROPOLITUL
No. 23. PUBLICAŢIE
   Fiind că la licitaţia ţinută în (Jina de 1 FebruariB curent, pentru antrepriza a-provisionărel cu carne necesara pentru nutrimentul elevilor şi personalului de serviciu pe anul curent, nu sa presentat iu destul concurenţi Se publica din noii (jina do 1 Marţii! viitor, când d-nil amatori de a se însărcina cu acesta antrepriza sunt invitaţi a se presentu la cancelaria Epi-tropieî Strada Filaretu N >. 2 de la orele 12  2 p. m. spre a concura.
   No. 21. La 1 Martiil viitor se va ţine licitaţia la caucelaria Epitropil Strada Fila-ret No. 2 pentru următorelo antreprize.
   a)   Arendarea pe termen de 5 ani a moşiilor Râţcoveniî din judeţul Vluşcn şi Kiuj-ua din judeţul Ilfov cu condiţiile elaborate de administraţie, care se pot vedea in orl-co (]i de lucru în cancelarie.
   b)  Arendarea pe termen de trei ani a livedi şi grădini Uramont.
   c)  Vemjarca productelor aflate la moşia Iviajna din recolta anului trecut şi anume :
          79 kilo Grâu.
        140   , Porumb.
          4  >  Ovăz.
          4 clăi fân.
          2  , Pae de ovăz.
   Amatorii se vor presentn în arătata <Ji de la orele 12 — 4 p. m. însoţiţi de gnranţiile cuvenite spre a concura la licitaţie.
   No. 26. La licitaţia ţinută in dina de FebrnariB corent pentru darea prin antrepriză a aprovizionării seminarului cu pâinea necesară pentru nutrimentul elevilor şi personalului de servicii! pe nnn) corent, ne resultând preţuri satisfăcătore, se publică din nod, Z'ua de 19 corent, când d-nil concurenţi vor bine-voi a se presenta la cancelaria Epitropil Strada Filaret No. 2, de la orele 12—4 p. m. avend şi câte o probă de pâine.
   Pâinea se cere n fi în greutate de una Oca fie-care bucată, de făină bună şi cdptă bine şi bună la mâncare.
i e Mit Îs facQltatd,
                                                                                                                                                                                                                 care cuuosce j bine şi a practicat mai mult! ani stndiele programului liceal, doresce a preda lecţiunl particulare.
   A să adresn la admenistraţ'unea acestui Ziar, Palatul .Dacia*.
o PEriita trainsa,
limba germană, doresce a găsi un loc chiar de pe acnma. Adresele respec'ive se va priimi din complesenţă la Tip. Thiel A'ă\eiss.
On commencera â 8 lieures du soir
I rit des placcs: l-rres 10 frs. 2-nies 5 frs.
   Lea liilleti ac trouvent au Magasin Gebauer, «t U aoir du Comerţ â la Caîaac de l'Athsnee.
                                                                                          SOCIETATEA
                                                                                                  pentru
   ÎNVĂŢĂTURA poporului român
            {Sicjia cnt'nxhi)
   Domnii membri aî Societăţi snnt invitaţi a se întruni Duminecă, 13 Februarie, ora 1 p. ni. in localul Eforiei, Strada Col-ţel spre a numi o comisiune pentru veri-ticaren conturilor pe 1876, a vota budgetul pe acest an, a alege comitetul, precum şi a resolva cestiunî importante.
     Freşediut ', C. Bosianu.
            Secretar, M. Paciurea.
                                                                                                                                                                             arencl&Jă rv;
rnpa din Prahova , lingă gările Mizil şi Albeşti, doritorii se vor adresa chiar la Moşii la proprietar, sei! in Strada Crinului No. 15, Suburbii1. Untişten.
  No. 102.                 3—3 <J.
cualitatea cea mal bună numai tnfan şi fag
                                                                                                                      tăiat şi adus la domiciliu cu
   75 FR. STEN JETsTTJIj la magnsia de lemne a lui Lessel, lingă gara Tergovişte, vis-â-vis de fabrica tutunurilor.
   CoranuZile se priimesc şi la Typografia Thiel & Weiss, palatul Dacia. 314-5-0.
                                                                                 Au apărut in Iaşi
ALMANAH MUSICAL
                                                                                        de
  TEODOR T. BURADA
pe 1377 (anul al IH-len), cuprinzând mal multe figuri de diferite instrumente de nin-sică aflate in us la poporul român, precum şi diferite arii do clanţ naţionale, a-raiijate pentru piano.
  La finele almanahului se află ,Elena horă* pentru piano de autore.
  De vendare 'a tote librăriele.
                                                           B I 13 L 1 O O ii A F I A
  A (şit Je sub tipar la Libiana fjoeec şi C-niu:
                                                            ISTORIA
 ARCHEOLOGIE!
                                                       Curs public, ţinut Iu facultiitea tle Utere din BucurescI
                                                                  de
                                                           A. I. 0 DOBESC LI
                                                                 X.
  AHT1CITATEA SI RENASCEBEA
Un frumos volum în S°, de 708 pagine.
                                                          Preţul 12 Lei 50 bani.
De închiriat, ”rîfL°tre
apartament şi pe unul ori mal mulţi ani, Casele din Strada Scaunele No. 33 compuse din două apartamente şi avend peste tot dece încăperi, don? bucătării, trei piv-uiţî, osebit grajd, şopron, puţ in curte.
  A se adresa la proprietarul lor D. Ştefan Stefănescu, în cancelaria Antreprizei Imposibilul spirtoselor (Hotel I Iii lei).
Do închiriat, ”
grajd de patru cai, şopron du trei trăsurf, o odaie şi o cninie, independenţe şi pod de fân: Catul de jos, Strada Scaunele No. 16, casaGoorge Costaforn. Doritorii să se adresov.e chiar iu acele case. Contractul de închiriere se pute face de acum seB (18 la St. Gevrge anul curent. 101—6.
         Q rl Moşia Inovoşlî, dis-Utî dltMlUcU, trictul Prahova se arendăijâ do la St. Glieorgbie 1377. Dori-ritoril se vor adresa la L)-n î N. liourki, Calea Mogoşoaî No. 171.
     *03.                          3- 1
a nu prafesoara i8 piano îxli
ţinui private, şi r6gă a depune ndreselo respective la administraţiiinea acestui diar sub cifrele S. S. No- 32.      385,0-1.
                                                               A EŞIT DE SUB TIPAR
                                                                    51 «p afli! de vAmJare
L4 TIPOGRAFIA THIEL & WEISS
                                                                         8'
                                                                 LA TOATE LIBRĂRIILE:
STAREA FINANCIARA
   ROMÂNIEI
Discursuri rostite In parlamentul român
                                                                        do
                                                                DIMlTlilE A. STURDZA Preţul 2 Lei n.
O- SIEBREGHT
          recomanda
    BATOAZE DE PORUMB
     recunoscute de cea mal buni construcţie
   PIETRE DE MOARA
: _ • PLUGURI DE DIFERITE SYSTEME
  _ 0           CU PRETURI S C A p U T,E '
  FOSTUL CIRC
                                                           Duminecă 13 Februarie 1877
Direcţia D-luI J. D. Joucscu
  Se vii repreaenta pentru prima oră piesa:
VRĂJITOAREA
Vodevil naţionvl în 2 acte de D. Caraila
D-na MARIA POLYSO
                                                         pentr» prima oră va cânta romanţa :
                                                      Dedicajiunea R. T. musică de d-nu G. Scheletti.
DUR AL MĂRIE LEA
                                                          va clnta o chanaonetă francosă.
  D-NU J. D. JONESCU
                                                             va cilnta chanBonetn :
SURUGIUL.
. , CQ -
    - S s '
    - o „
    o> sji u*
sss'1;*
No. 107.
*************
                                                                                                            Preţurile locurilor pentru astă s6ră :
                                                                                                      Loja pentru 4 persdne, lo fr. Stal I, 2 fr. Dn loc la ineBP, 1,50, Amfiteatru. 1 fr.
                                                                                                           ÎNCEPUTUL LA 8 ORE SERA.
Do o iV.r. rl a i Moşiile BudescI din 1/1 cil t?Ll(lcll> Argeş şi Ostroveni
(bn Vâlcea, având, pe lângă cele-l-alte calităţi, peste 1000 pogâne de arătură în lunca Oltului. Doritorii so vor adresa in Bncn-rescl la d-nu N. I. Lnhovary, iar la Rim-nicu-Vâlci la d-nu C. I. Lahovary.
                             No. 404 - S.
                                                                 DE MII DE DOAMNE RECUNOSCUTA
                                                                          RAVISSANTE
     -_v Bemedia incomparabil şi navătamătorS pentru infrumueeţairaa palii aprobat aetari-tentio de I>r. LKJOH8K Pari».
                                                            Dtpoil principal p de espttifitla H. Schwarz, Budapnt, Um; erutdtsplati Ne. 2,1,21 Preţii: on flacon nare 5 fr., nn flacon mici 8 fr.
     Acest remedia de pnrificaţiune de pele recunoscută în totă lumea, producein moment cal 'ea cea mai tandra şi sănătdsă, purifică şi intineresce pelea, produce obrazului un colorit fraget, producând elasticitate şi molicinne, depărtând pentm tot-d’a-nna pete, lintiţe, alunice, şi reşeţă de nas şi obraz, încât praful de orez săB orî-cealt dres nu mal e de trebuinţă. Depoul în BucurescI la d-nu F. i?rass, farmacii a ,Speranţa'.                                     ’ '    ‘
DURERILE DE DINŢI
                                  de ori-ce _     _ _ fel, chiar
când dinţii sunt gănriţî şi vătămaţi, se inlătureză la moment şi peutrn tot-d’a-una prin celebrai Estract din India. Acesta n ar trebui să lipsescă în nici o familia din causa efectului escelent. Adevăratul estract se gusesce numai in singnrul de-posit pentru BucurescI la Farmacia Curţii a lui Rudolf Schmettau şi pentru Focşani la Farmacia Stenner.                 383.
.........................iii
-...........
SOCIETATEA DE ASSIGURARE
BDA ASSICIIRATKHE1«
FOlSrJDAkTAb. XINT ^TSTXJIU 18S2.
    Aducem la cunoscinţa onor. public, că societatea assigur^zâ contra daunelor provenite de incendii! la clădiri şi obiecte miscă-6tre; contra daunelor causate prin grindină, şi contra daunelor causate mărfurilor transportate pe apă.
    Aseinena assigur^ă (Jestre pentru copil In t<5te combinaţiumle cerute, şi asupra caşurilor de rndrte.
    Informaţiunile se dă la sub-scrisa agenţift generală şi la agenţiile el de prin districte
                                                                        Agent general pentru România
                                                                   ADOLF WE 1NBERG
           Colţul stradel şi curtea vechie (hanu roşiii). ■MMIMMITIWfTTTTWWW*
fHWI1 !IMWl 4^
                                                                                                                                                                                                                                       I IM l I I I 8T
                                             SE AFLA IU CALEA MOGOSIOEI H° 20. J1S-A-V1S DE GRAJD HOTEL DE BULEVARD CASĂ GRECEAHO CEL MULT INCA NUMAI U ţllLE
!!CĂTRE CORITENTII NOŞTRI!!
                                                    IU BUCURESCI SI DIN DISTRICTE
     Spre a evita spesele cele mari de transport a mărfel nostre, inapoindn-o în străinătate, şi in nrma eo-mănZilor făcute de comitenţi, cari aă sosit ncuma, ne-am hotărât a mal lăsa filiala n6stră in acest oraş încă
  pentru un scurt timp.                     _  .     ,   .
     Lnând cont cicumstanţele cele grelo ale situaţinnei actuale, am făcut inca o reducere însemnată a preţurilor cnreute mal jos notate. Representantul Societăţe' fabricel de Oii i â şi Albituri.
                                                  PREŢUL CURENT DUPfî SCÂţ)EMENTUL DE 45 CU PREŢUL FICSAT.
                                                                                                       Batiste a V2 duzină
Batiste de copil a......................fr.  1 10
   ,     >  Olandă a..................... >   1 80
   ,     > Liuo ........................... 7 —
   ,     , borduse color, şi cusute ...   >   2 50
   , (soie ecrue)  bncata................ >   2 25
                                                                                               Prosdpo şi Şervete a V. duzină
Prosâpe de aţă curată..................fr.  •*
   ,     ,  damasc....................... ,   7 50
Şervete de masă (aţă)................... »   • 50
   ,     , t damasc
   ,     , fructe . . .
                                                                                                   Feţe de mese a I bucată
Pentru 6 persone de aţă curată albă ,     6     >     > damasc > .
   >     6    »    ,    >    qual. I.
   *    12    »    >    >      >  »
   >    12    >    »    >      »  »
   ,   12    ,
fr.
36
39
45
58
60
00
60
         ,    , aţă cur. albă
   Pâmjărle şl garnituri de masă
de coţi
7 -2 -
4 — 6 -8 —
                                                                                                                                                                                                                                                               18 -14 — 9 50
Pândă
fr. 18 fr. 25 , 30 , 60 , 64 , 84 , 100 . 40
                         de cnsă »      > copil
               Olandă de munte , Uelgică . .
               PâuZă de Olundă ,        , Rumb.
               Toile batiste fine .
7 buc. Cinrcef. 3 coţi de lat .
            Şervete cu feţe de mese
Pentru 6 pers. de lu 9 până la 15 fr. cele mal fine ,      12 ,      ,, 24       ,, 58 »*            >   >
       Batiste fine franceao de Lino on brodărieadevjrate.
       Dn mare asortiment de garnituri pentru ame, Manehete ş
       Batiste dn Dino cu margine laUt ou numeD brodate              Jf In,i;R Jllponia.
       Chaclie-nes de mata.o ,i pi»4»- in tdte e.ulonle, SbwalurU iu ^ n ,titudinr Comandele de prin provincii vor fi esecutate cu cea mai e» i ■
Rufe de Dame
     , brod. de olandă , de nbpte ,
Camicono brodate ,
      ,       , de lui
Pantaloni cu garnitura , broderie
                                                                                                                                                                                                                                                » , 1 75
                               Q
     w   _               * I “
Fuste de custm. simp.......... fr,
   , cu şlepB ,        . . . .     ,
         , brod................. ,
de fr. 3 50 p I ( (0      ni. f. 
       r                         
»    » J --- p. 1* !> --- m.  f. 
•    * 6 «o . 12 ---        • •  
•    . 3 --- , 7 -          • t  
•    • 7 - . 15 -           • •  
•    . 3 --- . 6 -          t •  
•    . 5 50 , 10 ---      f   9  
Şorţuri de copil _       , dame
fr.
Rufe pentru Cavaleri
                                                                                                                                                                                                                                  Cămnşe din oxford veritable .
    ,    , Olanda colorată .
                                                                                                                                                                                                                                     , de Chiffon alb. simplă
    ,  ,     ,      , brodată
    ,  , Olandă tină . . •
Pantaloni de pichet de ernă . ,          , olandă . . • ■ ■
a fr. 5 —
                       Diverse
' , Dur. Ciorapi de Dame  ......             *
î                      , de lină ...          ,
i * *       *    ,     , de fildecosse .     ,
!,• *      ’     ,  bărbaţi de lină . .      ,
             I,i,                fildeeosa#    ,
i',* *   Golere de Dame................. ,
, ’ ’       ,    , Bărbaţi............... >
      ’   Peptnrl brodate................ *
1 'line. Flanele..............................
gu!<r' cu preţuri de lot reduse.
Tipografi* Thiel A Wt-ius Palatul .Dacia’