\ J No. 33 VINERI II FEBRUARE. ANUL II 1877 ABOISTIvIAEJSLTELiE IN TOATA KOMANU: * - &n I,. 48 24 II 6o 6 luni ........................ f 3 Innl................• • • • in stkainatatk: ţn an . ................ lNSKFTIt'NI SI K8CI.AVK: m> ,\c 80 lit«* P»K'"" 'V; > . putina III, 80 bun». P* P»*®» U.ai*! nul Hnolnme 3 lei noi linia. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCllU Un număr In Capitală 10 bani. BIUROUL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI : PALATUL .DACIA.* -A-TTTTKTOITJ Ftx Se nrimeac in stru’nitate: La D-nil llaastn-slein 11 Voglrr in Vienna, Wairiichg.une 10. A. Op]*lik in Vienna, Stulwnhaatei 2 ; Huiiol Mo*ft in Vienna , Seileratitte 2; Vincent llrdicka in Vienna, Teinfaltitrano 17 ; Vhitipp Lob in Vienna, Eachenbach(jaaae 11 ; L. Ising PeBte curând, tribunalele vor fi chemate a statua asupra apelurilor făcute contra încheerilor consiliilor comunale iu materii electorale. ,Prin art. 38 din legea electorală, s’a statornicit ca aceste apeluri să fie cercetate de urgenţă. S’a văzut insă de multe ori caşuri în cari această cerinţă a legei nu a fost îndeplinită şi apelurile aă fost cercetate într’o epocă in care nn mai era interes — dupe alegeri. ,Veţî comunica tutulor procurorilor din resortul d-v. să ceară cn toată stăruinţa de la tribunalele pe lingă cari funcţionează ca nrgenţa prescrisă de legea electorală să devie o realitate. Pricepeţi foarte bine, d-le proenror general, că cu cât justiţia va fi mai accesibilă, cn atât ’şi va îndeplini mai mnlt inaltn sa misiune. > \ da jnstiţia târzia este a da mai puţin, şi aceasta este şi mal adevărat încă in materiă politică. »Nu este bine, nn trebne ca esercitarea drepturilor politice să întâmpine dificultăţi. Prin simplicitatea formelor, prin puţina perdere de timp, sarcina cetăţenilor devine mai facilă, ceea ce este nn mnre punct câştigat. ,Se poate să osiste une-orî consilii comunale rea inspirate, cari să facă oarmă politică din facerea listelor electorali. Ei bine, aceste tendinţe se vor arăta ou atât mai rar, cu cât va fi mal tare conviuc-ţinnea că justiţia imediată va repara reni.* Ne permitem numai a adăoga, că In aceste din urmă caşuri, d. e. la Bârlad, .justiţia imediată* nu va fi numai aceea a tribunnlelor. ci va trebui să vie şi din partea ministrului de Interne : neîntârziata disol-vare motivată a unor asemenea consilii şi darea lor In judecată este prima cerinţă a justiţiei. Citim In Pressa de ieri : .Mal deunăzi, in Sennt d. prim-minis-tru ţinu nn discurs, prin care făcea apel la toţi oamenii noştri politici de a se întruni iutr’uu sentiment de concordie în faţa pericolelor de care este ameninţată ţara prin gravitatea atât a sitnaţiunii interne cât şi a sitaaţiunu esterioare. “.Eri in Cameră se cern votarea unui credit de 5000 lei pentru tipărirea actelor de acnsare a foştiior miniştri. .Actele cnmerelor tipărindn-se in tipografia Statului, suma de 5000 lei va servi, fără îndoială, a răspândi prin toate comunele României reqnisitorul comisiuueî celor şeapte. .Aceasta se chiamă a lacra pentru a respândi spiritul de concordie priutre cetăţeni ! i . . ,Fie-ne permis a întreba ce însemnează această dublă conduită a guvernanţilor noştri do astăzi? Pe du o parte cuvinte de înfrăţire, pe de alta fapte de resbnnare şi de ară. .Prmnl-miniatra se pare animnt de cele mai viue sentimente şi pare a înţelege cât de desastroasă este şi poate fi pentru ţnră acea politică de violenţe, şi de învrăjbire între cetăţeni; pe de altă parte insă majoritatea sea din Cameră nrmăresce ca o rară tenacitate opera sa de vendectă şi de mânie. .Trebne să credem safi nn în sinceritatea d-lni prim-ministrn ? Daca d. prini-ministrn este sincer, trebne oare să admitem că cuvintele sale nn mal găsesc echofi piutre amicii şi snsţiitoriî s?î în Cameră şi că d-sa nn mal poate conduce spiritele nediscipliuate şi înrăutăţite ale coreciona-rilor săi ? Ne place mai bine a ne opri la această ipotesă de cât a admite, că d-nu prim-ministrn are o conduită dublă, pronunţând în Senat cnvinte dictate de nn spirit de înţelepciune şi de concordie , iar în Cameră dând inspiraţinni de pasiune şi de discordie. In acest cas, trebne să admitem că e mnlt mai puternică asupra majorităţii Comereî influenţa .Românului* al căruia program este de a trimite la >Vă- Mlim IVfSiiMA FOI CĂZUTE l)— de L N*gru«i. In tot anul când natura se dis-l6ie de podoabele sale şi piciorul nostru calcă pe movile de fol uscate şi căzute, o simţire de tristeţâ ne cuprinde şi ne gândim cu părere de îâti la anotimpurile frumoase prin care am trecut. Insă de astă dată in am gândit fără voie şi la un alt fel de fol, la cele literare şi ştiinţifice ce lntr o zi apăruse pe neas-ceptate In România, Înverzise câtva timp şi apoi s'aft pierdut pentru tbt-d’auna, fără a mal învia In primăvara următoare. Ne mal vorbind de cele anterioare Convorbirilor literare, din care multe s’ati bucurat de un succes bine meritat, câte mal nouă nu am salutat la apariţiunea şi am plâns la *) Dm *Convorl>irI literare,. stingerea lor! In Ianuarie 1868 am vestit cetitorilor nostril că aâ apărut tn Iaşi .Jurnalul pentru toţi,* un jurnal în format mare, ilustrat (cuprinzând In frunte chiar portretul redactorului) care zicea că are de scop ,sâ desvoltezo literatura naţională.* începutul pârftndu-ne cam slăbuţ pentru un scop aşa de mâ-ret> nu ne-am sfiit a arăta părerea noastră foarte lămurit. Redactorul .Jurnalului pentru toţi* se cam supără pe noi, ne respunse cu Îndestulă animoBitate, ear după două saft trei luni — Închise jurnalul. — Câte-va săptămâni mal târziii ne-a venit cu poşta o foaie literară hebdomadară din Botoşani .Steluţa,* sub redacţiunea d-lul I. V. Adrian. Acăstâ foaie ne pâru ceva mal binişor redactată şi urarăm succes confratelui nostru; dar ce folos! Steaua căzu Îndată şi Botoşanii rema-seră earăşl In lutunerec. — Pe la sflrşitul anului trecut am aflat moar- tea subită a însuşi redactorului Steluţei, de şi se afla In toată puterea vlrstel. I. V. Adrian a avut o viaţă destul de ciudată, căci a cercat şi gustat din toate. Luarea aminte a publicului a fost atrasă asupra lui prin .Bondarul,* întâiul jurnal umoristic din Moldova, ale cftrul glume destul de ghimpdse II făcură 6re-care nume. După aceea a fost succesiv tipograf, primar, subprefect, librar, poliţaiă, poet, deputat, redactor, profesor de fîiosofiie, inspector nl regiei monopolului tutunurilor şi câte altele ce nu mal seim. De bine, de răii el o scotea la capăt In t6te aceste trebl, răci cu inteliginţă 11 Înzestrase natura In deajuns; II lipsea Insă o învăţătură solidă şi mal cu sămă.... dar : ,de mortuis nihil nisi bene să ne aducem aminte numai de figura sa plăcută şi simpatică şi să uităm rele-alte. Dâcă literatura nu’l va cnnăsc.e, cel puţin lăutarii 11 vor pomeni, căci mulţi din el vor fi cigat laude şi bani de la Înamoraţii nefericiţi, cărora le cântaâ refrenul cunoscutei poesil ce Adrian a tradus din italienesce : O tn crndelo! Inima n’aî, InimS n’aî Un an mal tăr^ifi, In Februarie 1868, ne trezirăm cu un jurnal literar in .Roman*, jurnal ce’şl $i-cea nepolitic şi se Întitula .Femeea*. Acăstâ f6ie coprindea deşănţate lucruri. In darea ndstră de sâtnft, citarăm câte-va pasagiurl din diferitele articole ale .FemeeI* şi îndemnarăm pe d. .Georghiu (Budn)* al cărui nume figifra ca redactor, care era unicul colaborator şi p6te. afara de noi, unicul cititor, sâ înceteze cu acâstâ publicaro, cu atât mal mult că pe atunci In Roman nici nu exista o tipografie şi redactorul era silit să tipărească In Iaşi jurnalul ce apărea In Roman. Anteiâ d. Georghiu (Budu) se mânie şi ne făcu lungi respunsurl în prosă şi în versuri; mal pe urmă Insă, după câteva luni, vă^ănd că nu mal merge, el scultâ sfaturile ndstre şi chiar ne scrise o scriere fdrte amabilă. Nu ne puturăm opri de a’l trimite felicitările ndstre pentru mdrtea .FemeeI sâle. Trecură âncâ duol ani şi se des-ceptâ lnflrşit şi capitala României din letargia intelectuală In care $ă-cea de timp Îndelungat. Văzând că Înaintea el Botoşanii şi Romanul — ne mal vorbind de Iaşi—încercaseră sâ publice fol literare, ea îşi (Jice eă T-a venit şi el momentul şi de odată începu a ne trimite broşure peste broşure cu tot soiul de nume. Intre aceste Însemnăm ântâiâ . A teneul*, apoi jurnalul numit : .Societatea pentru Invâţâtura Poporului Român.* Arătând cuprinsul ân-tâiulul lor număr In Convorbiri, nu voirăm a ne pronunţa asupra meritul jurnalelor, de cât mal pe urmă TIMPUL D. Cămurăşescn. EH nu ’ml am dat de- căresci4 pe toţi aceia cari aii servit ţara Bubt guvernul lui Catargiil. ,Iu ori-ce cas rugam pe ,Românul4 fi pe maioritatea Camerei, să ’şî îndeplinească mai cureud opera lor de resbuuare şi să trimeaţă mal îngrabă la Văcăresc! pe fttăţia indivizi ce aii ruiuat şi trădat ţara, remâind ca destinele naţiunii să fiă escln-siv conduso de guvernanţii noştri de astăzi cu ncel tact superior, cu acea prevăzătoare înţelepciune şi ncea înaltă capacitate şi cousoniată experienţă de afilieri, ce caracteriza pe adevăraţii oameni de Stat.4 DIN AFARA. Englitera. In şedinţa de la 16 curent, a Camerei comunelor d. Gladstone Îşi dă silinţa a dovedi, că pânâ la o Septemvrie anul trecut guvernul Engliterel se credea dator a interveni In interesul Turciei. Crede, că din depeşele publicate, orl-cine poate să tragă conseqenţa, că i sau făcut Turciei lnpârtăşirl secrete, lu urma cărora trebuia să crează, că se bucură de sprijinul Lordului Beaconsfield şi a Lordului Derby. După aceste Gladstone arată, că tractatul de la 1856 nu obligă pe puterile signatare a purta resbel pentru Turcia, dacă Rusia ar declara resbelul; el aduce parlamentului aminte părerea lui Palmer-ston; că tractatele de garanţie in-volvă dreptul, eară nu tot odată şi datoria de a interveni. In sfirşit Gladstone Întreabă' dacă guvernul după toate cele intămplate s’a convins că Englitera nu mal e obligată a interveni cu măna înarmata, dacă Rusia ar declara resbel Turciei ? Guvernul nu a dat nici un res-puns positiv la această Întrebare. Din declaraţiunile reservate ale ministrului de resbel Hardy transpiră Insă hotărirea de a da Turciei In tot caşul cel puţin un ajutor indirect.—De altmintrelea discuţiuuea se va urma, şi sperăm că guvernul In curând se va pronunţa mal lămurit. Imperiul Otoman. In sfirşit principele Nichita a primit propunerea Porţii şi a hotărlt a-şl trimite numai de cât presentanţil sSI la Con-stantinopole. Chiar Insă dacă sar adeveri această ştire, pe care o primim din mai multe părţi de odată, trebueşte să ne lutrebâiu, dacă In timpul scurt până la Martie pacea se va putea Încheia atât cu Serbia, cât şi cu Muntenegru. Şi tocmai In vederea acestei improbabilitâţf se asigură că Poarta stârueşte pentru prelungirea armistiţiului. De şi una dintre depeşele, ce primim din Viena, ne împărtăşeşte, că ambasadorul otomau de la Viena a desminţ't ştirile despre apropiata retragere a Marelui Vizir Edhem Paşa, aceste ştiri se mânţin şi urmează a circula. 0» MINISTRU RÂDICIL IN ITALIA (PROCESUL NICOTERA) Cititorii noştri îşi vor aduce aminte de o circulară a actualului ministru de in- terne al Italiei, pe care in anul trecut ziarele radicalilor noştri ah reprodus-o ca pe un model de circulară electorală. Şi îiitr’adovăr, circulara ministrului Nicotera dispunea libertatea alegerilor în termeni lămuriţi şi energici, încât omul, care e mulţumit cu sunetul cuvintelor şi nu caută înţelesul lor ascuns, trebuia să rămaie încântat do uu ministru atât de liberal, atât de democrat. E iusă interesant şi cu deosebire pentru noi românii foarte instructiv, a vedea ce fel de om era acest miuistru radical, care ştia să scrie o circulară atât de liberală ; credem dar a oferi cititorilor uoştri o plăcere folositoare, comunicâiidu-le despre v aţa acestui om câte-va date, pe care le luăm din trei corespondenţi ale ziarului ,Allgemeiue Zei-tung.4 I. De mal multe luul de zile urmează a se pertracta la Tribuualul diu Florenţa, un proces, care iu Italia a produs cea mal mare sensaţiune şi care merită a fi cunoscut şi în străinătate. Actualul ministru de interne al Italiei, Escelenţa Sa D-l. ,Baron4 Giovanui Nicotera dă în judecată pe d. Visconti, redac-turul responsabil al zinrulul ,Gazetta de Italia4, pentru colomnie publică prin presă. Judecătorii diu Florenţa vor avea să hotărască : dacă, cu ocasiunea încercării ne-isbutite, ce s’a făcut cu aproape două-zecî de ani în urmă la Sapri spre a provoca o revoluţiune contra guvernului bourbonez din Neapoli, d. Nicotera s’a purtat ca e-roh, —ori din potrivă. Domnul Nicotera iusnşl şi partida sa, ale cărei orgaue vreme iudeluugată l'ah tărnâiat ca pe ,Eroul dela Sapri,* califică purtarea de eroică; de aceeaşi părere sunt advocaţii ministrului, precum şi partea cea mare a martorilor, care ah fost chemaţi înaintea judecătoriei din Florenţa spre a se pronunţa asupra acelui fapt, care s’a petrecut cu două-zecî de ani în urmă. ,Gazeta de Italia4 şi apărătorii el pun însă la îndoială eroismul lui Nicotera, bazându-se pe nişte documente oficiale, care ah fost dresate la anul 1857 de către poliţii şi judele instructor din Neapoli şi care ue fac în a-dever a ne îndoi despre eroismul d-luî Nicotera. Tocmai publicarea acestor documente şi forma vătămătoare, în care s’a făcut această publicare, sunt obiectul acusaţiu-ueî de calomnie a ministrului Nicotera. Imediat înainte de alegerile de deputaţi, efeetnite in toamna trecută, în 20 No-emvre, apăruse în ,Gazetta de Italia4 sub titlul de: ,Eroul dela Sapri, autobiografia lui Giovanui Nicotera4, un articol lung, conţinând o dare de seamă detaiatl şi ba-sată pe acte despre espediţiunea dela Sapri şi despre procesul, prin care guvernul neapolitau a urmărit pe conspiratori. Din actele pe care se basează, Gazetta de Italia4, se constată următoarele: Iu 25 Iunie 1875 sa îmbarcară iu Ge-nua pe vaporul ,Cag]iart4, sub comanda lui Carlo Pisacane, câte-va sute de patrioţi, mal ales neapolitani, spre a-şî elibera patria de sub jugul Bourbonilor. In noaptea de 28 spre 29 debarcară in micul port dela Sapri, pe ţărmul Calabriel. In loc insă de a găsi aici ajutorul, la care so aşteptase, încă la 1 Iulie, fură întâmpinaţi lângă Sanza, de către un detaşament destul de mare de miliţie bourbouesă, care in scurtă vreme lua depliuă biruinţă asupra naînsemnatel cete a conspiratorilor. Pnr-tea mal maro a lor, intra caro comandanţii Carlo Pisacane şi Falcoue, căzură in luptă; oară ceî-l’alţî, după o luptă aspră, aproape toţi fură răniţi, priuşî şi deportaţi, d’ocamdală iu închisoarea locală diu Sanza. Diutre conducătorii expediţiunel nu rămăsese vih decât cel mal tânăr. Aici urmează documontele publicate în articolul incriminat al .Gazetei de Italia.4 In cel d’âutoi, procesul-verbal din 2 Iulie 1857, acusatul declară : cu so numeşte Giovanui Nicotera, Baron de Nicastro din St. Biase în regatul Neapolitau ; îu anul 1815 fiind politiceşte compromis şi-a părăsit ţara şi de atunci trăise în Turin. S a întors îu ţară spre a provoca o revo-luţiuue şi a o elibera de tiranismul Bour-boiiilor. Dintre consorţii săi nu cuuoştea decât pe Pisacaue, ueştiind cum se numesc cel-l’alţî; de asemenea uu ştie ciue a îuchiriat vaporul, de care s’a folosit îu expediţiune, nici al cui e acel vapor. lu-trebat fiind, cine a procurat armele şi mu-niţiunea, el declari: ci nu ştie uimic despre aceasta şi că nu poate semna procesul verbal, de oare-ce e rănit la mână. Cele-l’alte acte toate sunt semnate de către Giovanui Nictera. Până aci purtarea lui Nicotera e pe deplin corectă şi vrednică de laudă, lucru, pe care şi .Gazetta de Italia4. îl recunoaşte. Dar numai decât în ziua următoare acu-satul îşi schimbă tactica şi îu urma repetatelor stăruinţe ale unuia dintre ofiţerii gendarmeriel bourboueze, dl o raaî lungă declar,iţiune scrisă cu mâna proprie (Bo-nabitaculo 3 Iulie 1857). In acest act el declară, că in Franţa este o conjnraţiuue puternică şi foarte răspândită, care ’şî-a pus de scop a pune capăt domieî Bourbonilor in Neapoli; că uu voeşte însă a comunica alte destăinuiri in această privinţă, decât după ce va fi judecat, pentru ca să uu poată fi bănuit, că destăiuuieşte diu interes personal şi spre a fi pedepsit cu mal multă blândeţe. Declară, că adevărata intenţiune, care îl hotărăşte să facă aceste destăinuiri, este de a scuti patria sa de o ruşine vecînică; va vorbi dar la timpul cuvenit; nu însă spre a se lepăda de convingerile sale politice, nici spre a ajunge să fie iertat pentru faptele sale, ci numai fiind-că nu voieşte să fie privit ca părtaş la o întreprindere, de care ’i este scârbă, încă iu anul trecut a dat în ziarul pie-montes „Diritto4 o declaraţiune contră'!. Acu a venit în regatul Neapolitau spre a face să nu isbutească această coujuraţiune; voia să provoace o revoluţiune spre a zădărnici lucrarea acestor conjuraţi şi a face să trinrafeze propriile salo vederi politice. Semnat: Giovanui Nicotera. Numai de cât in procesul verbal luat n 9 Iulie la Silermo de către Primul-pro-curor Pacifico, aceste alusiunî ueprecisate se ivesc iu o formă mal lămurită. Nicotera împărtăşeşte iuquisitorulul uimit, că sunt trei deosebite partide vrăjmaşe guvernului ueapolitan. Cel d’ântâih, piemon-tes, e slab şi priu urmare vrednic de a fi dispreţuit. Puternic priu ajutoarele ce are din Franţa, şi prin răspânditele sale legături îu regatul ueapolitan e cu deosebire partidul Muratiştilor, care voieşte să puie pe Lucian Murat în scaanul a-mâuduror Sicilii. Spre acest scop vor avea în curâud să debirce pe ţărmuri! neapo-politaul, cu învoirea guvernului Francez, trei logiunl de câte 1900 de oameni, com- puse de polonesl şi fraucosl. Cn totul împotrivite iuteuţiuuilor partidului moraliştilor sunt tendenţele .partidului revolu-ţiouar-naţional,4 din care el şi Pisacane fâcead parte. Mal ales spre a preveni con-juraţiunea Muratiştilor şi a o zădărnici s’afl hotărit el înşi-şî a se grăbi cu res-coala de la Sapri.—După aceste generalităţi, Nicotera istoriseşte foarte detaiat toate cele privitoare la espediţiunea de la Sapri, din momeutul îmbarcării lor până în acela, in care a fost prins. In aceste sunt trei puncte, care fac să ne iudoim despre eroismul d-lul Nicotera: el recunoaşte, că cheia pentru cetirea uuor scrisori cifrate, care s’au fost găsit la Pisacane, căzut în luptă, e intr’o carte, 1) pe care Pisacane tot d'auna o purta cu Bine; afară de aceasta spuue, că Baronul Gollotla de Sapri era în înţelegere cu conjuraţii, şi îu sfirşit comunică sigualmentul a doi tineri din Padula, care ah fost făcut causă comună cu dânşii. Toate aceste sunt semnate; Gio-vanni Nicotera. g. Acesta e cel din urmă document, pe care .Gazzetta d’Italia4 îl publică întreg. Ea spune mal departo, că in cursul instrucţiune! şi al arestului preventiv dintre toţi acusaţiî , singur Nicotera a fost îutâmpiuat de către autorităţile publice cu oare-şl care consideraţiune, că el se bucura de mult mal multă libertate de cât cei-l-alţî preveniţi, şi că in special in-tendautul provinciei Salermo, renumit pentru asprimea şi cruzimea sa, faimosul A-jossa, numai cu Necotera era blând, precum îusu-şl Nicotera recunoaşte mal târzia, îu auul 1864. Intre asemenea împre-giurărî, uu avem să no uimim, vezâud, că actul de acusare, citit in 7 Decemvrie 1857 înaintea judecătoriei din Salermo, se basează cn deosebire pe distăiuuirile lui Nicotera şi mal ales pe datele adunate din scrisorile cifrate, pe care le-ah citit cu ajutorul cheii găsite in cartea lui Pisacane. .Gazzetta d’ltalia* îucheie: .După toate aceste ni se puu întrebările: Ce parte a luat Giovanni Nicotera la proces şi la es-pediţinuea de la Sapri? A fost el eroul? Ori a fost vânzătorul ? Lăsăm ca cititorul să îşi dea iusuşl respuusul !4 SEnSTA.TXJXj Şedinţa de la 9 Februarie 1877. Şedinţa se deschide sub preşedenţia d-lui I. Ghica la 2 ore după amiazî. D. Lungeanu sulevă din noh cestiunea d-lor secretari demisionaţi. D-sa susţine că demisiunea d-lor Cama-răşescu şi Lecca a fost primită şi prin urmare crede că trebue a se procede la o nouă alegere. D. vice Preşedinta I. Ghici. In contra faptelor împliuite uu se mal poate reveni. Am avut ononre a arăta în şedinţa pre-cediute că nn s’a dat nici o demisinne. Cu toate astea este adevărat că D-nil secretari Lecca şi Cămărăşescu uu ah mai voit să ia parte la lucrările biurouluî. Supun dară caşul la apreciaţiuuea Senatului. D. N. Bâţcoveanu. Eh crez că este bine ca DD. secretari să bine-voiască a-şl es-prima voinţa d-lor aici ce ah de gând să facă, ca să seim şi noi ce să decidem. 1) Aceasta carte apoi îutr’adevăr s'a găsit şi cu ajutorul cheii conţinută Intr'ânsa, 8'ah citit toate scrisorile cifrate. misianea, ci fim zis numai cft do oare-co ■şl dă demisiunea d-l Lacca eh nu voi mai lua parte la lucrările biurouluî. Fiind-că s’a considerat că respingerea demisiunel d-luî Cogălniceanu este ca o desaprobare a couduiteî uâstre, de aceea eh uu mal pot lucra de cât după ce voih avea uu vot de încredere de la Senat. D. Iorgu Radu arată că d. Leca a demisionat pentru cuvânt că D. Cogăluiceanu a atacat Camera. D. Cogălniceanu a arătat îqs5 că nici nu a avut măcar iu cuget de a ataca Camera, şi a adăogat că işî va da demisiunea dacă D. Lecca va proba câ iu adevăr a făcut aceasta. Fiind ca nu s'a putut proba, Senatul a respins aserţiunile d-luî Lecca şi tot de odată a respins demisiunea d-luî Cogăluiceanu. E evident dară că DD. secretari sunt demisionaţi şi prin urmare chiar de ntuncî trebuia să procedem la alegerea altora. D. P. Casimir. Se cunoasce de către toţi cum s’a urmat acest incident. Voesc însă să esplic.,.. D. vice Preşedinte. D-le Casimir, cred că ar trebui să discutăm fiind ci d. Cămărăşescu mi-a pr.eentat o demisinne. Se dă o citire adresei d-luî Cămărăşescu şi se vede că D-sa nu ’şî dă demisiunea din secretar ci din membru al casei de lichidare şi al comitetului pentru vânzarea bunurilor statului. D. Casimir. Voesc dară să zic că nu trebue n face de aici chestiune personală. Ce este chestiunea? D. Cogălniceanu a zis: D-lor Senatori să sciţi că primirea demisiunel mele va fi o aprobare a conduitei d-lul Lecca şi neprimirea el va fi diu contră o desaprobare, uu blam pentru D-sa. Toate aceste lucruri sunt positive, şi nimeni nu poate tăgădui că nu s’ah urmat ast-fel. Când dară demisiunea d-lul Cogălnicea-vu s’a primit, este evident că Senatul nu are afecţiune pentru D-voastră; pentru ce dală D-voastră lăsaţi să treacă atâta timp şi nu ve pronunţaţi categoric dacă persistaţi în demisiune ? Nu cred că este serios din partea D-voastră ca să părăsiţi lucrările, şi să aşteptaţi apoi şi invitaţiunî diu partea Senatului ca să vă roage să vă faceţi datoria. Dacă d. Preşedinte crede să le mal facă o invitare poate s’o facă, insă eh zic că iudată ce D-lor vor continua cu neînde-plinirea datorielor să li se primească de-misiunea. D. Lecca. Efi regret că un bătrân ca d. Iorgu Radu voesce să agraveze din noh caşul ; mă mir însă mal mult, de aceea eh vă declar că ’ml dah demisiunea şi iutr’un mod irevocabil, nu însă irevocabil ca d. Cogălniceanu. — Se procede la votarea prin bile a de-misiuneî d Iui Lecca, care se adoptă cu 19 voturi contra 11 şi 2 abţineri. D. Cămărăşescu fiind întrebat dacă voesce a ’şl da demisiunea, nu se pronunţă categoric şi zice numai că uu are de gând să mai ia parte la lucrările biurouluî. D. vice Preşedinte I. Ghica cere atunci un secretar de la Senat, şi roagă pe D-niî senatori a procede imediat la alegere; întrunesc majoritatea sufragielor: DD. Gher-man cu 21 voturi şi Negruzzi cu 23 diu 33 votanţi. Se dă citire sumarului care se aprobă. Dimisiunea d-lul Cămărăşescu din mem- cănd vom avea mal multe broşuri ’naintea ochilor. Intr'un tânjii! ne veni In adever âucă un al duoilea numSr; şi când errm să Începem tocmai a ne lămuri despre meritul foilor, ele reposară de m6rte subită. De ce aâ apărut, de ce aii dispărut—nimeni nu ştie ; —Odată cu densele se ivise şi „Foaea Societăţii Românismul* arătând in frunte numele a o mulţime de colaboratori, printre care şi d. B. P. Haşdău — căci pe atunci Columna lui Traian nu se trasformase âncă din jurnal politic in jurnal literar şi sciinţific. Foaea Societăţii Românismul era foae curidsă : ea avea scopul de a lăuda tot ce este românesc, constituind pentru acesta o societate nnume, cu o mulţime de presidenţl, vice-pre3idenţf, casieri secretari etc.. şi având lungi statute a căror publicare ocupa cea mal mare parte a broşurel No. I. Preţul abonamentului era 20 fr. pe an; <5ră cancelaria comisiunil de redacţiune (cum se numea) se găsea pe podul Mogo-şoael No. 81—Înfund.) (Va urma) Serbarea aniversară ele - ece a ani a in/e-tneiăril 4 Jnshlulului academic din laft.t Ti-pogr. II. Golduer. 1876,-Ziua de 8 Sep-tembre 187G a fost o zi de serbătoare pentru institutul ncademic. El celebră al X-lea an al intemeiăril sale. Consiliul de admi-nistraţiuue şi tot corpul didactic, îueuu-giuraţî de numeroşii elevi, cure ah eşit cu diploma de bacalaureat de pe băncile acestei şcoli, se întruniră într’uu banchet, în localul institutului,—tot odată cu scopul de a inaugura ‘Asociaţia foştilor elevi aî Institutului academic., —Cărticica cuprinde discursurile, cn ah fost ţinute cu această ocasiuue, statutele nouel usociaţiunl şi lista bacalaureaţilor eşiţl din ‘Institutul academic., Statutele nouel asociaţiuul sunt mărginite la XII cap. Scopul asociaţiuuel estator-nicit în punctul al doilea : ‘Această asociaţie e menită a mănţiue legăturile de prietenie şi do unire intre foştii elevi şi de n favorisa relaţiile necesare in sfera carierei lor., De la auul 1807 până la anul 1876 ah eşit din institutul acndemic cu totul 112 ‘bacalnureaţl., ‘Elemente de desemn liniar, împreună cn caractere elementare de dosemnul geografic, conţinând şi Chartele tuturor districtelor din România (lucrate în piatră de autor) do G. Al. Zimphirolu, profesor de desemn şi geografie la liceul Matei Ba-sarab. Lucrarea este araugiată după noul program al Inveţămâ îtulul public pentru nsul CI. I. şi II. prim. de ambo secse, şi aprobată de ministerial Cultelor şi Instruc-ţiuuel publice prin adresa Nr. 533. Ianuarie 1877. Întregul caiet e compus din 34 pagiue. Cele d’ăuteifi 13, îu treî-pre-z"ce lecţiunl deosebite, conţin dementele deseiunulul liniar îu desvoltare treptată şi bine îuche-iată. Autorul pleacă de la linia drenptă, trece prin triunghiuri, patru-latere, cercuri, figure compuse şi ajunge îu sfirşit n desemna pe pagiua 13 o biserică şi o casă. Alăturea cu figurele sunt şi definiţinnile lor geometrice, şi aceste ne supăra intru cât-va. Nu-I vorbă!-să aibă copilaşii şi fetiţele noţiuni de geometrie elementară ; dar să le aibă intr'un înţeles practic şi a-şezute pedagogiceşte in sufletul lor. Iu-trenga lucrare e croită după metodul intuitiv ; uu înţeleg dar, ce vor intr’ânsa termini! technicl şi definiţiuuile înţepenite, de care poate că ne-am putea lipsi. Peu-tru-ce să zicem şi in această carte elementară ‘linie curbă,, când băieţii ue-ar înţelege mal bine, dacă le-am zice ‘linie încovoiată., Copil se sperie do nişte termini ca ‘rectilin,, ‘curbilin,, 4mietiliu,, 4ob-tus,, ‘scalen,, 4ascut-unghiu,, 4optus-nn-ghiu,, şi de alte asemenea vorbe, care trebuiesc să le semene a vrajă de baba. Astfel datoria acelora, care scrih pentru copil, ar fi să caute pe cât e cu putiuţă în limba copiilor cuvintele, cn care să numească figurele, precum şi toate cele-l’alte noţiuni, cu care voiesc să le îmbogăţiască sufletul. Aceasta nu a făcut-o D-l Zamfiroln; să sperăm insă că va începe să o facă intr'o nouă ediţie a lucrării D-sale. A doua parte, începând, pe cele d’iutâi trei pagiue, cu ‘Caracterelegeografice, urmează cu aplicarea lor chartografică în schiţele districtelor în România. Pare însă că ar fi cum greh să înţelegem, pentru că autorul a înşirat în acest caet schiţe de altmintrelea prea interesante. Nu e câtu-şl de puţin practic a face pe copilaşi să înceapă cu hartografia, făcându-I să deseneze câte un întreg distric, ne care nu şi-l pot închipui, in loo de nişte bucăţi de teren, pe care le-ah văzut. Homsr, cirt"a I, Iliala, traâuvă şi aHnJt*1* in limba romani de cChristodal I. SulioU’v, doctor In philosophic şi littere, licenţiat in drept. Brăila, tip. Siloghi, 1876. Compendium de psycholojie.de ,Ch. I. Suliotis., - Brăila, 1876, tip P. M. PeaLnnalgioglu. D-l Suliotis este un tânăr brăilean care fiind avut norocul de a'şî absolvi studiele şi de a căpăta un post onorabil in magistratură mal de timporih de cât alţii, ar dori astăzi să ocupe cu asalt nu loc oarecare şi iu templul literaturii şi alsciiuţeî. Este negreşit ceva frumos dacă un om diu-tr’o familie avută şi crescut intr’un oraş decomercih, crede că sunt alte zeităţi îu lume pe lângă Pluton sah Mercurifi; şi nn n6 îndoim că Minerva ceti cu ochiul azurii va putea intr’o zi să acoarde d-lni Suliotis un suris de protecţiune. De o cam dată insă, critica, pe care noul candidat ni nemuririi o invoacă cu dastnlă modestie in profaţa ambelor lucrări, n are nimic de căutnt intr’âusele; şi singurul sfat prietenesc ce ne vom permite in numele el este ca d. Suliotis să bine-voiască a medita cât-va timp cunoscutul dialog între Socrat şi Glaucon. TIMPUL brn al comitatului de liqiiidare nu se pri-mesce. La ordinea <}ilel fiind interpalaroa d-luî Cămărăşescu relativii la arendaşii moţielor Statului .ari nu ji-c» Pliltit îacr* datoriile. D. ministru de finance roagă pe d-nu Cămărăşescu a amâna interpelarea d-sale relativ» la arendaşii Statului cari nu nil plătit datoriele. D-sa a fost prea mult o-eupat şi nu a putut s& se ocupe de a-ceastâ chestiune. D. Cămărăşescu voind a acorda amaua-raa acestei interpelări fără s» bage de seni» intr» chiar in desvoltarea eî. D. ministru de finance declar» c» va fi gata a răspunde imediat. D. Cămărăşescu. Nu am s» spun nimic de cât c» am auzit c» multe din arenzile Statalul nu sunt plStite de la 1863 şi că suma datorit» s'ar urca la 16 milidne, aşi ruga pe d-nu ministru ca s» ia măsuri în această privinţă. D. ministru de finance. D-voastr» sciţi bine că sunt numai de doue săptămâni la ministerul de finance şi prin urmare nu am putnt coprinde toate lucrările acestui minister. Este adevărat că snnt unele din arenei neîmplinite: nu pot cunosc insă numele acelor arendaşi şi mal puţin nu nm putut sa fac un tablofl. V aşi ruga su vă ocupaţi de alte lucrări mal serioase, v’aşî ruga să votaţi legea comptabilităţeî. Intru cât privesce suma datorielor, sep6te vedea din situaţiunea financiară ce am depus mal deunăzi în Senat. Acolo nm putut «tudia şi am dat tote detaliarile. D. Cîmărăşescu putea să studieze acea situa-ţinne sefl să poftească în biuronrile ministerului de finance cari ’î stafl deschise pentru a lua orî-ce informaţiunî va voi. După respunsul d-lnî C.tmărăşescu, incidentul să închide. D. Gherman dă citire raportului asupra legei pentru comptabilitatea generală a Statului pentru ceea c. se atinge de bugete. D. ministru de finance. Legea presantă nu face de cât desvoltă mal biue vechia lege a comptabilităţeî. Vă voi da un esem-pln. Legea veche prevede că nu se poate vota credite «straordinare mal mult de cât cifra fixată în buget. Cu toate astea nu a fost un singur an in care, pe sciute sefl pe nesciute, această disposiţiune să nu fie violată. Prin legea de faţă voesc să remediez acest răfl, şi altele analoge. Scopul legei este mu cn seamă de a pune ordine in comptabilitatea Statulnî ; şi de acea se prevede ca toate budgetele să fie echilibrate şi evaluările să fie acelea cari se pot incasa iară nu exagerate, căci evaluările exagerate aduc cheltuell şi cheltu-elile esagerate datorii enorme. Legea mal are şi alt avantagifl; se scie că fie-care cheltuială nouă aduce imposite noul;— tre-bne deră că şi ţăra să aibă cunoscinţă şi să esercite controlul sîfl asupra Corpurilor legiuitoare. In privirea Senatului maî cu Beemă această lege are o mare importanţă pentru că in adevăr se acordă o prerogativă Senatului de a lua in cercetare toate cheltuelele estraordiuare şi de ale trece prin controlul sefl. Se pune prin această lege şi un frâii vanitaţel miniştrilor. Sunt unii miniştri cari fac cheltuell de vanitate crezând că vor avea un titlu la recunoscinţa ţerel. Aceste chsltueli trebaesc îufrânate căci vanitatea nuni om trebue să fie sub nevoile ţărel, s a prevăzut dâră ca ţâra să fie in posiţiune de a vedea tot ceea ce ’şî permite miniştrii a cheltui fără autorisaţiunea nimeuui. Este încă un frâii şi pentru dărnicia Corpurilor legiuitoare, pentru că nu trebue ca aceste corpuri A se hasardeze in cheltuell pe spinarea altora. Pentru a se ajunge la aceste multiple scopuri s’a luat ca principiu, ca la echilibrarea budgetelor să se aibă in vedere nu ţifra evaluărilor ci a constatărilor căci aceasta e cea reală. Al doilea nu se mal admite nici un viriment. Adjungem la scopul nostru şi prin aceasta că nu se mal poate vota credite estraordinare, o dată ce s a epuisat cifra alocată iu budget. Mai sunt încă şi alt« amăruuţiml, maî cu sâmă in privinţa micilor economii. . u era insă destul a se aduce ordine tn facerea budgetelor. Trebuia încă a se prevedea modul de cutare al budgetelor. Su lyazis iu alte timpuri: că un budget răd esecutat este lucrul cel maî pernicL iacrnzis d« -tâu ‘imp este adeverat şi pin* . . tăvi T j- 4 ; ln 7-lna de as- “zL Tendinţa mea a fost ca să fac „„ niştrii a cheltui cât se va puten m - a- . 1 mai pa- ţin; zelul med n fost ca uu ministru i esecutarea budgetului, să numere bau cu ban, ceea ce cheltuesce. De aceea budgetul « a împărţit în patru părţi, şi nu e permis nici unul ministru de a ut uge o a j0ua parte din budget până nn se va împlini trimestrul pentru partea întâia. Această disposiţiune va avea de consecinţă că un ministru să se gândească la trimestrul vii tor şi creijend că nu’I vor njuuge banii pen tru a face faţă chtltuelilor din acel tri mestru să facă economii din cel presinte S’a dispus tot de-odată cn ’să se publice situaţiunile la fie-care trei luni. Suntem in foarte mari dificultăţi nn nu maî cu datoria flotantă dară chiar cu ese cutarea budgetului pe auul curent. Un alt avantagifl al acestei legi, este regulata funcţionare u sistemului. Când miniştrii vor fi constrânşi in eseentarea budgetului, n se ocupa pe fie-care zi de situaţiunea fiDauciară a ţârei, se vor învăţa a cheltui banii publici cu durere Miniştrii vor munei ast-feld maî mult muucn va aduce liuiştea , şi liniştea abundenţa. Pentru aceste cuvinte vă rog sa bine-voiţî a lua iu considerare proiec tul de lege. Declar tot-d’o-dată că ader în tot la modificările aduse de comitetul delegaţilor. După luarea în consideraţinne se cite-sce art. 1. D-nn Lnngeanu. Am cerut cuvântul peu tru ca sft vă declar că primesc articolul Insa voesc să vorbesc numai asupra cifrei de 5 la sută cu care se vor scădea incasă-rile efectuate în fie-eşî care trei ani precedenţi spre a servi de evaluare la echilibrarea budgetului. Eă cred că această cifră s ar putea reduce la 3 la sută, pentru că sunt o mulţime de venituri cari sunt fixe şi de cari suntem siguri că nu vor maî scadea. Aşa s. e. este venitul monopolului tutunurilor, acela al băuturilor spirtoase etc. Nu înţeleg de ce am prevedea o scădere de 5 la sută la aceste venituri şi să facem ast-fel uu gol aşa de mare. D. Ioan Ghica. De când s’a iscat într’un mod serÎQs cestinnea financiara nn am mal auzit vorbindu-se de cât de cestiunea budgetară şi nimeni nu s’a gândit la sorgintea financiară, la cestiunea economică. Şi cu toate astea, aceasta este mult mal important pentru noi. Efl constat, şi am auzit pe mulţi oameni competinţî zicând tot ast-fel, ca noi mergem scăzând în fie care an pe târâmnl economic. Productele noastre nu se mai vâud. Porturile afl să ui se închidă, şi s. e. chiar portul de la Hamburg, care nu voesce să mai primească grâul de cât cu o pesă oare care pe care grâul nostru nu o are. De aci a provenit lipsa, de aci datoriele, de aci ne îndeplinirea datorielor arendaşilor Statului, cari aă şi eî dreptate într’un fel. Aceasta, provine de acolo pentru că a-gricultnra noastră nu mai poate merge aşa cnm e şi nu este înlocuită prin industrie nici chiar cu industria agricolă, atât de simplă şi care sar putea destul de lesue introduce in ţară Ia noi. In crisa aceasta dară mă mir, cum d. Lnngeanu nu înţelege raţiunea care a împins pe guvern a prevedea o scădere de 5 la su tă din venituri. Când chiar această ţifră ar fi esagerată ar fi oare vre nn inconvenient? Din contra ne-am pomeni la sfârşitul a-nulul cu d. ministru de finance anunci-ându-ne vre-nn escedent de câte-va milioane, cum B’a făcut in Francia tot cu această procedare un escedent de 170 milioane. Cer dară menţinerea ţifreî de 5 la sntă. D. Lungeanu. Nn voi tăgădui nimic din câte a zis onor. d. I. Ghica ; însă d-sa a scăpat ceva din vedere. După disposiţiele acestei legî vedem că se va lua in considerare precedentele pe trei ani inaiuto. Insa acele precedente suut foarte favorabile eară nu ca în anul acesta. Vedeţi dar că anii următori reduceudu-se şi 5 la sută din venituri se va face un gol foarte mare la venitul budgetar. D. Gberman. In proiectul primitiv al guvernului era 5 la sută ; efl insă mi-am permis în secţinne să propun 3 la sută, aceasta insă este o cestiune de apreciare Ş> care uu se poate decide iutr'un mod Vositiv. Am propus însă reducerea de 3 sută pentru ca să înlesnesc posiţiunea d-lul să M) “nuistru de Finance când va avea ocupe cu echilibrarea budgetului. , ’ ^'as*II>ir Panait zice că dificitele cari 8 “U^rjdu8 ia diferiţii anî afl fost pro-t. iii. . < in causa neincasărel arenzilor Statului. Aceste «„incasurl insă afl prevenit din negl.genţa funcţionarilor cari nu avea destulă energie. D-sa propune asemenea reducerea cifrei ltt 3 )a gutfi D. Leca. Pentru ca să ne dJSm bjne seama de acest art. trebue să citim art. 2. Vedeţi din acest articol CS vom acoperi deficitele cu dări noi. înţelegeţi dară că ecăzâudu-se acele 5 la sută şi bugetul neputându-se equilibra cn toate astea, a-tuncî vom fi constrânşi a pune dări pe ţara, şi ţara să sufere, pe când noi avem deja bani in plus. Efl nu pot să inţeleg acenstă procedare ca să avem bnnî incaşi să tăgădnim că-I avem, şi gă punem dări peste dări. D. ministru de Finanţe A equilibra budgetul iu realitate nu va să zică a e quilibra pe chârtie. Bugetul nu se poate equilibra de cât prevăzând u-se maî puţiue venituri de cât chiar câud ar posede sufl maî biue s’ur presupune că le posede Sta tul care trebue să fiecnun bun gospodar şi mal cn seamă un gospodar sgârcit. Adop tându-se sistema noastră vom adjunge la un escedeut şi fie el cât de mic, chiar de H sau 3 milioane tot este mal bine de cât un deficit. Doresc ca annl 1877 să nn se mal iu chiză cu un uofi deficit, căci aceasta ar fi căderea cu totul a creditului nostru Vă rog dară să admiteţl cifra de 5 la sută, pentru că este mal sigură. D. Gher man iml zicea că nu voesce a’ml face po-BÎţiuuea grea la equilibrnrea budgetului şi de aceea cere 3 la sută, dară nu’şl în chipuesce d-sa că posiţiunea mea va fi mal grea câud la sfârşitul anului voi veni cu vre un deficit! Credeţi d-lor că cifra de 5 la sută este destul de raţionabilă Susţin asemenea cifra de 3 la sntă DD. N. Lahovari şi N. Drosso, cari arată că nu trebue să vedem lucrurile tot in răfl şi că se poate să avem şi adăogiri eară nu numai scăderi la încasările ce se vor face în viitor. Priucipele Dimitrie Ghica. Mnlţumesce d-lui ministru de Finanţe pentru legea ce a presentat. D-nu miuistru este prea scrupulos şi mai cu seamă prea pesimist, şi este o fericire pentru ţară ca în timpnrile de faţă să aibă un asemenea ministru. Efl crez insă că cifra de 5 sa» de 3 la sută este indiferentă, fiind că sunt sigur că uu afl să fie aşa multe rămăşiţe mal cu seamă sub administraţia d-lul ministru actual. Nu este tot-d’auna adevărat că omul sgîrcit se face tot-d’auua bogat şi mai cu seamă aceasta nu este adevărat despre nn gn-vern. D-sa termiuă cerând asemenea micşorarea cifrei la 3 la sută. Comitetul delegaţilor fiind consultat admite această modificare care se primesce şi de Senat. Se citeşte art. 2 insă nn se poate pnne la vot, orele fiind înaintate. Şedinţa se ridică la 5 şi trei sf. ore. CAMERA 'Şedinţa de Mere uri 9 Februarie 1877. Se deschide la ora 1 p. m. sub preşe-dinţa d-lul C. A. Bosetti cu 86 domni deputaţi presenţl. Se declară vacant col. 4 din Ismail. D. Preşedinte declară că bugetul eforii spitalelor este scurt şi foarte urgeut, deci să se ia în desbatere. D. D-r. Polizu zice că trebue împărţit, studiat. D. Raportor Vulturescu combate cererea d-luî dr. Polizu. (zgomot), D. preşedinte observă că nn e nici nn domn ministru faţă, că băncile ministeriale snnt goale. Să se invite un d. ministru u veni in aduuare, ca să poată lacra. D. Polizn răspnnde d-lul Vulturescu, că adunarea nn e un biurou de înregistrare; că şi acolo se pot face economii, căci spitalele nu sunt stat în stat ; Adunarea trebui să studieze şi afacerile de acolo, unde medicii scot ua dinte sănătos in locul unul boluav. D. Codrescu zice că acea Eforie este o nstituţie privată şi se face uumaî uu omagifl camerei când i se aduc înainte clieltuelile Eforiei spre a le controla; Adunarea însă nu poate intra în toate aină-nuntele şi a cerceta cum şi cât se cheltuesce peutru fie-care bolnav. Propune deci a se vota acel buget fără multe discuţii. D. V. Meniu vorbesoe tot în acest sens. D. ministru cultelor arată d-luî Polizu, ca Eforia este tot aşa de stat în stat, ca şi comnna, judeţul, etc. fie-care individualitate juridică are un self-guvernameut, însă limitat, deci Camera are dreptul săfl suveran de control. Se cere iuchiderea discuţiuuiî însă nu se njunge la un vot decisiv. zr d. Mărgu-rătescu declară câ nu pote vota acest budget până nu’l va sdudiu. (In acest timp urinez» conversaţii, dialoguri.) D. prim-miuistru (jice, că amânarea cerută de unii dd. deputaţi nu e oportună, că comissia respectivă a studiat acel buget şi nu se pote intra in t6te detaiurile şi in ndunare, căria ar răpi mult timp fără folos: iar Eforia nu poate remânen fără buget. Putem cere un lucru pentru viitor, ndecă, ca bugetul acesta să se aducă tipărit cu un an iuainte in udunare (Voci: închiderea discuţii!) D, Vernescu combate zisele d-luî prim-ministru constatând că aduunrea aro drep-tuljde a controla orf-ce chieltuell publice, iar uu a vota cn ochi închişi. — D. prim-ministru insistă asupra votării bugetului, care s’a lucrat cn multă solicitudine de foştii d-sale colegii. — (Urmează dialoguri confuse în toată adunarea). Propunerea de a se tipări acel buget şi apoi a se discuta, se pune Iu vot şi se respinge cu 26 bile albe pentru, 16 negre contra din 72 votanţi. Desbaterea generală deschizâudu-se, d. Raportor Vulturescu cetesce Raportul. D. P. Ghica întrebă dacă e trecută in buget şi suma pentrn pădnrile vândute de Eforia Spitalelor, d. Raportor răspunde că este cifra de pesto 400,000 fr. D. 1. Ionescu face omagifl administraţii Bpit&lelor, care vine ca un buget echili-librst şi cu sporiri de venituri, iar nu cu deficite ca spitalele Sf. Spiridon din Iaşi. Conchide cerând a se vota bugetul cum l’a presentat Eforia. D. Gr. Bereudeifl propune ca iu viitor bugetul Eforii să se aducă mal nainte tipărit şi să se studieze. D. Preşedinte, întrerupe ijicând, că nn se mal pote discuta acâsta, ci orî-ce propunere se va trimite la secţiuni. Discuţia se închide şi preşedintele punând la vot bngetul in total: D. Sefendache vorbesce cu voce înaltă contra acestei procedări (zgomot, protestări). D. Sefendache snsţine că trebue să se voteze pe articole, cum s’a făcut la toato bugetele; că discuţia nu s’a închis, ba nici luarea în considerare nu s’a votat.... (întreruperi sgomotoase.) D. Preşedinte: N’aţI primit luarea în considerare, câud aţi respins neluarea în considerare ? D. Sefendache: N’a fost vot espres ! (zgomot). D. Preşedinte : Voiţi să maî votăm odată? D. Prim-ministrn declară că d-sa n’a combătut decât amânarea, iar nici de cnm desbaterea, fie pe articole, fie în general. D. Preşedinte: Cnm se vede s’a deschis o altă discuţinne! D-sa va pnne la vot luarea în considerare. (Zgomot). Se pune la vot luarea în considerare, prin bile. (Mulţi d. deputaţi es din sala şedinţelor). D. Preşedinte anunţă că votai este anulat, nefiind decât 60 votanţi. Să vedem dacă maî găsim depntaţl! Suspendăm şedinţa spre a face în urma apel nominal, să constatăm dacă suntem în număr ! Conform regulamentului nici nn patern vota iucă odată ;astăflî asupra acestui punt. (Şedinţa se suspendă). La redeschidere d. Preşedinte anunţă că acum sunt 85 d. deputaţi, pe când la vot n’a întrunit din 60; Voci: Mulţi s’afl abţinut! Să se tipărească bugetul pe mâne ! D. Preşedinte: Nu se poate tipări după ce s’a votat odată contra tipăririi. — Acum să se fixeze ordinea ijilel 1 D. G. Cantili propune a se lna în desbatere petiţiile şi indigenatele şi se primesce. La 3 ore p. m. Adunarea ia în desbatere cererile de indigenat. Paris, 10 Februarie. Corespondenţa Universală annnţă de la Kişinev, că trupele rusescl vor trece de o dată Danubiul peşeapte poduri. — Trupele din Basarabia afl început m nnevrele,— Maî mulţi oficerî din marina americană aO cerut marelui Duce Constantin, amiralul flotelor, de a intra in serviciul marinei ruseşti.—Se crede că guvernul rus în momentul de marş al trupelor sale, va adresa un mauifest către populnţinnile diu Turcia. —Se aşteaptă sosirea Ţarului la finele acostel luni. Odessa, 18 Fevroarie. După o scire a Ziarului ‘Zas, se anunţă că armatele rnsescl afl terminat prepara-ţiunile de campanie. — Armatele acestea, posedă nnmeroase poduri dintre cari cel mal principal, destinat pentru trecerea artilerii peste Dunăre, este de o mărime colosală, pe care într’o singură zi poate trace Dunărea toate trapele rusescl.— Asemenea possedă mulţime de torpile spre a împedica atacul Monitoarelor turceşti de la Dunăre.— La fie-care staţiune de dram de fer se află mnlte vagoane g»ta a priimi pe soldaţi la cel intâiO semnal. Regimentele nnmără 300 de oameni, NOUTĂŢILE ZILEI. Midhat-Paşa in Bueuresel.— ErI nnnl in cafeneua Brener, — văzând la o masă retrasă p’un biet armean care’şl sorbia liniştit cafeaua,— zise către vecinii săi: *Am văzut pe Midhat-Paşa la Itnscinc. Pun mâna pe cărbuni că este chiar acela care ‘şl bea cafeaoa singur colo în colţ., T6te vederile se îndreptară asnpra ne-cunoscutnlnl, cei mal curioşi se şi apro-piară de dânsnl. Peste câte-va minute necunoscutul îşi plăti cafeaua şi plecă. Credeţi însă c’a scăpat ? Nici de-cum ! Curioşii se luară dnpă dânsul, făcându’I escortă, căutând fie-care să veză de aproape pe fostul vizir, renumitul Midhat-Paşa, venit tiptil in Bucu-resci. Cn cât cotia stradele, cn atât lumea se grămădia maî multă împrejurul lui. In deşert se răsti de câte-va ori în tnrcesce la curioşii cari se nitafl drept lu faţă, — nu putu să scape de cât suiudu-se Sntr’o birjă şi lăsând pe curioşi cu gurile căscate, dar mulţumiţi c’aii văor't la 1 grad sub 0. crede, că vor sosi Vineri. Se sperea/.ă, că I Astă-Jl Miercuri, 9 Fevrunrie, la 11 ore, pacea vu fi iucheiată la vreme. I «’aurcat la 2 grade mal sus de 0. ... ., , . I Iuălţimeu barometrică este de 751 mi- 4Dziftnic n ur y " "V V"*’ rliar'e' I limetre, cu 9 milimetre mai jos de variase z?ce că mar I -° bil- Aceas« depresiune est, indiciul con- rTl^aînri Ph-p*nnc.,pej-*,ColBe’ T0,nd tinuăriT timpului umed şi ploios, prezis Ll T t , t ',‘ ' d.u causa inuu- prin buletinu, de a,aIWer? 1 Uftţianilor, n fost silit sft reuuue ia Odess». I * §o Ghici. 4 CEL MULT ISCA NUMAI 11 1)1 LK UT BUCUEESCI SI DIN DISTRICTE iotAte. Representantul Societâţe! fabricai do Olandă şi Albituri. CUBINT DUBE SCÂpKMfiSTUL DE Io M CU PREŢUL FICSAT. 1 *■ duzină Kufe de Dame ^r' J V Cămaşe en şnur de ohiff de fr. 3 — » • s° , brod. de ch'ff de fr. 3 50 p. 1» 0 50 » ‘ ” , brod. de olandă , , 5 p. In — » “ , de u6pte , , , 6 50 . 12 » • CaiuiwSne brodate . . , 9 — , 7 — , , de lux , f 7 — , 15 — Pantaloni eu garnitura , t 3 — , t» — , , broderie . . 5 50 , 10 — Şorţuri de copil § » 1 75 t » dame . ■ 2 — Fuste de o.etm. Gmp......... fr. 5 00 p. , ou şlepd , ... . » 0 50 , > t brod. i 9 — > Rufe pentru Cavaler! Cîînnşo din oiford veri table..... a fr. , , Olanda coloraţii ..... > > , de Chiffon alb. ainiplX .... » > , , , , brodată .... , » > > Olanda fină ....... » • I Pantaloni de pichet de !rnă .... » » • , olandă Feţe de mese a 1 bucată Pentru 0 peradne de aţă cnrată albă . . *" » > nţă cur. albă ... t Pânijărie şi gnrnitnrl de masă de coţi Pândă de casă » copil la de mnnte Belgică . . ă de Olandă fr. 25 Diverse Dur. Ciorapi de Dn:ne.................. , . > , do lină . . . , , > > de fihlecosse . , , , bărbaţi de lină . . i > > y y fi decosse . Gnlere de Dame...................... , bărbaţi............... rî brodate................ 0 , , PânŞ 0 » » » > Rumb............’ 8-t '0 , , Toile batiste fine.......... joq 7 buc. Ciarrcf. ;i coţi de lat............ '/o --- Renta Rom Una...... CUPOANE Oblig. Rurale p.Octomb a. C. --- 98 --- > Domenmle .... --- »: , Fonciare rurale . . > Comunale .... --- DEVISE Paria.......... _ --- --- M arse iile........ 2945 --- UruiehOd . ....... --- --- An 90rH......... 9945 Londra . , ....... 2510 2510 ly'ndr'» d ;nucil..... --- riamlmrg........ --- --- --- Amsterdam....... --- --- --- Viena......... --- tis ia Berlin......... --- --- Lipsea......... Fscompt........ 1? 7 --- •• Lira Ottomană...... --- ---* --- --- Agio c. Argint....... --- --- II R81L YIENEl Vioua, 21 Februarie (st. n.) 1877, Metalice..................... ti2 05 Naţionale.....................G7 fl 1 Renta iu anr..................74 10 pentru INVEŢÂTURA POPORULUI ROMÂN Secţia dc Prahova PUBLIC A Ţ 1 U N F, Prin demisiunen D-neî Maria Parthenin, doveuiud vacantă funcţiunea da Directore şi profesore de limba Fraucesă la şcdla secundară do fete, înfiinţată do ncestă Secţiune, sub-semnatul, n venei iu vedere cle-cisiunea Comib-tnlui , publică de acesta spre sciinţa persfinelor cari doresc a ocupa acostă funcţiune. Aspirantele conform nrt. 21 din Statute, trebue să probele că posed cuuoscinţele unei şc61e secundaro şefi eqnivnlente ncestia şi specinlminte limbate: Francesa şi Germana. Să vestesce asemenea aspixantolor că în cas de necesitate se va ţine concurs în-nintea unnî jurifi esaminator ce se va Întocmi de Comitet. Cererile nu se priimesc de cât numai pene in Obligaţiuni rural? ungare ... 73 75 , tenieşvnr...............71 7 5 , transilvane .... 71 I" Argint în mă rfurî...............113 10 Dncatnl........................... 5 8 Napoleonul........................ 9 87 Marc 100 ........................ 00 G" D/> Q fOTI 11 t ^0§i,rl Inoteştî, cîis-alullud.f trictul Prahova se I arendeŞă de la St. Gheorghie 1877. Dori-ritoriî se vor ndresa la D-na N. Bourki, Calea Mogoşoaî No. 171. 403. 3-3 Ş. Sil arend^ASSftSTfc r*p* din Prahova, lingă gările Mirii şl Albeşti, doritorii t* vor tdresa chiar la Moşii Iu proprietar, şefi iu Strada Crinului No. 15, Suburbia Drtiştea. No. M. 3—3 Ş. De închiriat, in total ori in parte fie-care apartament şi pa nnnl ori mal mn'ţî ani, Clisele din Struda Scnnneln No. 3ş compusa din două apartamente şi având peste tot Maria Polyso. D-ra Th. Marineacu. > Al. Alesandrescu. > AL Qavala. > Elena Gavala. . Mana Lca ARTFSTI D-nu Th. Popescu. , N. Hagieacu. , M. Mateeacu. , G. Alesandrescu , S. Mavrodm, , Doicescu. . J. D. Jonescu. •1 eleve din conservator. 6 elevi din conservator. Preţurile locurilor pentru astă seră : Loja pentru 4 persdne, 10 fr. Stal I, 2 fr. Un loc la mese, 1,60, Amfiteatru. 1 fr. ÎNCEPUTUL LA 8 ORE SERA. De închiriat, “ "rZ'Zm. grajd de patru cai, şopron do trei trăsnii, o odaie şi o cuinie, independenţe şi pod de făn: Catul de jos, Strada Scaunele No. 46, casa George Coataforu. Doritorii si se adreseze chiar lu acele case. Contractul de închiriere se pbte f»06 de acum srfi de la St. Georgo anul curent. 401 6- II111 io ţinui private, şi rogă a depune adresele respective la administraţiunea acestui Olandă a ....... î 80 > Lino , , , 7 » bontuve color, şi cusute . 2 50 (*oi* »»cron) bucata , , , , t • • 9 O 25 l’rohoiie hI Şervete a */, dn/inft > , damasc . . . Şervete de mool (aţă) » 9 9 dlktll&AC . > > fructe .... C. SIEbreCIî t kecomanda batoaze DE PORUMB recunoscute de cea mai bună construcţie PIETRE xde moara fi PLUGURI DE DIFERITE SYSTEME CU.PREţJURl SCADUTE LU No. 8r. KXX»XXfttt**XftXXXXXXXft»*XXftK»{K*X PHARMACIA LA „SPERANTIa" X y .a, C&LEi MOOOŞOIEI. 21. X J DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. J* Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. — Asemenea se angajoeă a efectua or!-<* oq- J ^ .... K mande din r^ssortuî medical. yţ mande din r^ssortuî medical. 'RP.TTQ LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATUL ,DACIA.» şi la t6te librăriile din ţeră se află de vSnŞare: METODA DE CUBA NATDBALA drept contrast la VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE Singura ţi sigura poză contra raorţel premature şi lângczirel cronice de Aug. W’lh. Konig. PREŢUL 2 LEI NUOI. REGULILE CE TREBUE P Aţ)ITE pentru a AJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA PREŢUL 50 CE.NTIM. DE ÎNCHIRIAT^ cu preţnrl moderate Apartamente, Prăvălie şi Localul CE'LU OQCUPÂ BANCA DE BUCURESCÎ in PALA TULt „DACIA1 precum şi un APARTAMENT. IN FOSTA CASA RESCH în faţa teatrnlnl naţional Infornia(iiete la Direcţiunea Societăţii ,DAC/Am ............. ■ 0 50 , 12 ' • • 8 - . 1 9 • 7 - . 15 9 • n - . a 9 • 5 50 , 10 9 * 1 75 o__ . fr. 5 00 p. fr. 8 . , li 50 » 9 • . * 8 - 9 15 SOCIETATEA DE ASSIGURAltE IBM ASUME 1 WEST FONDATA UNT A.TSTXTL 18SS. Aducem la cunoacinţa onor. public. c& societatea a*sigun'-*a contra daunelor provenite do incendiO la clădiri ţi ob.ecte raiscA-t<5re; contra daunelor cauaate prin grindini. şi contra daunelor canaate mărfurilor transportate pe apă. . Asemcna assipun^ă tfeetre pentru copil In tdte combinaţiumle cernte. si asupra caaurilor de mdrta. ... lnformaţiunilc m dă la enb-ecrina agenţiă generală ş> la a- ponţi ile ol do prin districte Aiţont (ţtnonl p0ntm Row^oii adolf weinbeug Colţul stradeî şi cnrtea vechie (hann roşiii). ne OPER1LE MUSICALE imprimate în (vliţiunea ndstrft thiel 3c -weiss, tipografi Strada Lipscani, palatul .D»*'*- KR. . - i . „. jr p nef -rla . . . CON8TANTINESCO D., Sourcmr de Z)iin, Val«« f()rte...... CARI,SON C., Quatrc morceaux Roumains, po“' I , a0 _ _ PLKCHTKNMCHER A., Muma Iul Steftm, r' , . 01 p’an0 _ . GEOROE8CU TH., Două suspine, rom. PCT‘‘“ îru 0 ee Cu piano . . . Spune, rom. naţionali. P ,, „ , , KR»TOClfWIL A. K.. Hora, Vidţa R»’n'4n'* J prntr>Tpiano . ! . MEDEK .1. W., România, guadrifle d» ^ V . ... . MUSICESCO Q., Rând ui al a cununiei pnr tcingst und Clavierb. . . STERN L., op. 10, Dor Wunsch y#|;i0Ta) Singst. und Clavierb. . . » • °P- >'• Lebewohl (Ad o Mob nlfjrt».............. . , op. 4. Orande Etud* P r*u p,anoforte............ °P* JJ* --,,ra< ' . est0 mare, Valae brii. pentru piano . . S* ; ■ dVcrpil, Quadrill. pentrn piano .... La FavoBte.rVbottl.ch pour p.ano ........... Iţib-Polka Vjieircicl, Schottisch pour piano . • • Tipografia Thiel A Weiss Palatnl ,Dacia* ♦»--—■ : I • : -—»■ >