No. 32.
JOI 10 FEBHUAUE.
ANUL II
1877.
A BOIfMA.BK'rBI'13
                                                                  IN TOATA HOMANIA:
Pe • n     ......           . ... La*        
Pe 6 luni                                    
Pe 3 lan!                   • e * • »        
                   IN SnUlWATiTK :           
Pe an                                        
           INSWm’NI SI      kkclamk:         
Lu □ ia d* 30 litere petit, jmţjina IV. ?    
   pair1»  411, 80 bani, p> » patfina J l. 8 
           ftolame 8 IpI    ■o! lini».       
n. 48

8o
bani.
Un numfir In Capitală 10 bani.
                                                                                   ESE IN TOATE ZILELE DE LUORU UIUKOUL REDACŢIEI Şl ADMINISTRA’ţTNI : PALA iiJL .DACIA.*
                                                                                                ATSrTTKrCXTTPlX
Se primeic In străinătate: La D-ni! Ifaiuen-»<«" <f Vogler in Vienna, \Valfischg.use 10. A. Oppelik in Vienna, 8tubenba»tci 2 ; Budol Afone in Vienn» , Ueilemtatte 2; Vineent llrdicka in Vienna, Teinfnltatrane 17 ; l’hilipp 14/j in Vienna, Eschenbachga*«e 11; /„ Ixinţ) <t Comp. In Peşta ţi Havoi-lAffiu-liulIier <t Comp. in Parii
     8crison nefrancate ni> >e primesc. Art;*olele nepublicate ie vor arie.
   Un număr In Districte 15 bani.
I
'
*
l
I
   BULETIN TELEGRAFIC
                                                                                                              Serviciul privat al „TIMPULUI *
                                                                                                                          Agenţia Hav&aJ.
               Viena 2 evuarie «e»™.
   In şediuţi ţinută astăzi de Camera Deputaţilor, guvernul a fost interpelat asupra pretinsei espulsiunl a evreilor austriacl din Romănia.
   Fregata cuirasată austriaca .Salamandra* a primit ordinul de a se găti >nie,h * i eutru Snivrn ■.
                                                                                                                                                                                                                                         tomtr», 20 Pevruari ■, «ear.i.
   Camera Comunelor. D. IIunt, primul lord al Amiralităţii reepuuzănd d-lul Pim zice că nu împărtăşesc? opiniunea că retboiul va is-bncni. Ei adaugă: .Reiaţi uni le continuă a fi foarte amicali Intre Rusia şi Anglitera; uu e nici vorbă că daca interesele englese ar fi ameninţate din vrv-o parte, Euglitera şi le va apăra.*
                                                                                                                                                                                                                                Censtantinepele, 20 Fevraarie, seara.
   Cea (Vântfifi conferinţă a avut loc aităzl Intre delegaţii şerbi şi ministrul afacerilor streine. Această primă conferinţă a lăsat o bmiă impresinne de o parte şi de alta.
   Se crede că un grabnic aranjamănt mi este departe d’a avea loc.
                                                                                                                                                                                                                                         Paris, 20 Pevruarie, seara.
    Pe aci se crede că pacea Intre Tureia şi berbia este foarte apropiată.
    Puterilor nu vor respunde la circulara prinţului GoreiacofT mal nainte de a cunoaşte re-sultatul negociaţiunilor începute Intre Turcia, Serbia şi Mnntenegru.
    0 mare furtună a isbucnit pe coastele Nor-mandiel şi Rritaniel.
    AmLisada ottomană de la Paris a dosmin-ţit sgoniotul cum că Sultanul ar fi bolnav.
   Mareşalul C«nrohert este grefl bolnav.
    BUCURESCI -i EEBRUÂRE.
   Starea înăuntru neschimbată. Ces-tia ministerială ancă nereaolvită, plăţile Statului tot suspendate, Camera continuftnd cu lângezime o des-batere budgetarâ, In care un incident stranifi alungă pe cel-l-alt. După suprimarea Curţii de Focşani prin acelaşi proiect, prin care se suprimaţi şi căţl-va funcţionari al Curţii de Casaţie, retragerea cător-va deputaţi din Cameră. A duoa zi retragerea Întregului proiect din partea guvernului şi retragerea dimi-siel din partea deputaţilor. Curtea de apel remăne în Focşani, al doilea procuror al Curţii de Casaţie remăne In BucurescI şi dd. Leca, l’runcu
şi Holbau retnăn In Cameră. Ţara e la culmea fericirii.
    Cu cât ve jem mal mult cele ce se petrec la noi, cu atăt credem mat tare, că situaţia ndstră internă este In strlnsă legătură cu starea politicei In afară. Îndeosebi cu chestia orientului. Dară şi aici hotărârea se apropie. Peste 0 zile espiră armi-st’ţiul. Vom vedea atunci dacă — precum credem noi — pacea va fi In adevSr Încheiată Intre Turcia, Serbia şi Muntenegru. Odată această pace încheiată, liusia va trebui să’şl hotărască mal mult posiţia el şi a-tuncl se va vedea dacă ultima circulară a principelui GoreiacofT era un semn de retragereonoraoilă saO — precum cred cel mal mnlţl — precursorul unei acţiuni mal pronunţate. Caracteristică este In orl-ce cas de-claiarea guvernului englez lu parlament, că Englitera va respunde la circulara rusească mal tărziil şi după Împrejurări, asteptănd mal întâia terminarea negoţierilor Turciei cu Serbia — Muntenegrul şi manifestarea opiniei celor-l-alte puteri. Caracteristică asemenea este solemna afirmare a’ministrulul engelz Hardy, că Englitera persistă a crede tractatul de Paris obligatoriii pentru puterile signatare.
    Ori cum va fi, parlamentul englez este astăzi deschis, şi de la tribuna acelei ţări In adevăr libere, suntem In drept a aştepta desvâlirea politicei orientale In schimbarea succesivă a fuselor el.
    Profităm de mica pausă In politica noastră internă »• rstemă, pentru a ne Îndeplini, deşi cam tărziă, o datorie de colegialitate jurnalistică. Unirea democratică, încă de la prima noastră apariţie, sub redacţia mal întinsă de astăzi, ne-a adresat un şir de întrebări, al căror res-puns cu părere de râd, am trebuit să T amănăm pftnă acum, din causa altor chestii mal urgente.
    Eacă Întrebările UnireI democratice, publicate In articolul sân de fond 28 Ianuarie.
    •întâia prefacere produsă iu câmpul nd-i versurilor a fost împărţirea forţelor con-
trarie partidului libcral-nnţional în don? corpuri, umil purtând numele de Centru şi avend de organ de lupta /‘ressa transfigurată, altul conservând numele de Dreapta şi având de organ Timpul.,
   ‘A doua prefacere stă în reimputernici-rea forţelor remase la Timpul cn elemente noul din Moldova, cnri, de la scrisoarea d-lnî P. Carp, publicată In Românul din aprilie tr cut şi până la annnnţiul din »r. din urma al Timpului, ud stat în resorvă., ‘Aceasta fiind situaţinnea de astă-zî a udversarilor noştri politici, caut» sS facem o mărturisire şi apoi sS le punem o între-bnre.,
   ‘Adversarii partidului liberal-naţionnl aS început să fie corecţi în formă ; iaca mărturisirea. ,
   ‘Venim la întrebare.,
   ‘Noi liberalii, voim respectul deplin nl Coustituţiuniî şi legilor ţării ; voim ca naţiunea, suveranul suprem in Statul nostru politic, să fie lăsată a-’şî esercita suveranitatea sa cu deplină libertate în alegeri; voim ca guvernul să ’şî împlinească datoria cn activitate şi onestitate iu marginile prescrise de lege; voim ca recompensa şi pedeapsa să fie împărţite într’nn mod drept, fără cousideraţiuni de simpatii şi antipatii ; voim ca în serviciele publice să fie introdnse onestitatea, capacitatea şi activitatea; voim ca legile să nu fie schimbate, de cât când dovedesc priutr’o destulă experienţă, exercitată cu bun» credinţă, că ele împedică desvoltarea către bine a vieţeî noastre publice : voim regulare» ces-tiuuiî fiuauţiare, prin mărirea isvoarelor de avuţie publică şi prin economisirea bin? înţeleasă a veniturilor Statului; voim întinderea instrucţiunii publice şi specializarea el, conform cu necesităţile reale ale Statului nostru ; voim reducerea armatei permanente la minimul posibil şi desvoltarea puternica a miliţiilor.4
   .Iacă ce voim în câteva cuvinte,* .Aşteptăm acum să ne spună lămurit şi sincer, şi advesariî noştri ce voesc, pentru ca să ne cunoaştem bine unii pe nlţii, şi ţara să poată lua act de declaraţiunile fiecăruia.*
   înainte de a respunde, Timpul face doue reserve. Intăl asupra armatei. Chestia armatei nu ne pare o chestie de partid conservator sad ultra liberal, ci o chestie tecnioă importantă pentru ţâra Întreagă fără nici o deosebire de partid. Propunem dar formularea; .reducerea armatei strict In limitele mijloacelor proporţionale ale ţerir şi cea mat LmniW desvoltare a el în aceste limite.*
   A doua reservâ o facem căt pen-
tru cuvintele .suveranul suprem In Statul nostru politic*. Suveranul Ko-mănieî este Principele Carol I şi noi. cel de la Timpul suntem In toate caşurile monarchicl şi dinastici. Dacă Insă sub acea denumire a naţiunii de .suveran suprem* se Înţelege numai teoria. In urma căreia monarhul nostru este monarh nu numai .din mila Iul Dumnezeu-, ci şi .prin voinţa naţională*, precum este scris In Constituţie, atunci, neavfind intenţia de a face discuţii de cuvinte, noi primim acea denumire fără re-servă.
   După aceste doă esplicârl (căci sunt mai mult esplicârl, de cât reserve), răspundem la toate întrebările de mal sus ale . Unirel democratice* prin DA şi declarăm, că voim şi noi îndeplinirea cerinţelor coprinse In acele cuvinte.
   Mergem mal departe. „Pseasa" Îşi formulează programu el: .ordine fără despotism, libertate fără anarchie.* Şi la acest program respundem DA şi declarăm, că ’1 voim şi noi.
   Mergem şi mat departe. Declarăm, că şi atunci cftnd partidul nostru era la guvern, am avut aceleaşi convingeri şi le-am pus In aplicare, pe cât Imprejurârile ne ad iertat.
   După aceastâ declarare lămurită a noastră, remăne acum ca cel ce ne-ad pus acele întrebări, să chib-zuiască, dacă prin asemenea formulări generale se poate produce vre un folos In politica practică şi dacă nu este din contră mal bine, de a se cobori In chestii de detal şi de a cerceta aplicarea principiilor la legile speciale asupra specialelor obiecte de interes public.
   Noi suntem gata de a ’l urma şi pe acest târâm.
                                                                                             INTERPELAREA DOMNULOI COGALNICEĂNO IN SENAT.
                                                                                                        Drepturi şi datorii.
       Domnule redactor,
    Unul din miniştrii nostril, respun-(jâiul la interpelarea d-lul Cogălni-ceanu, relativă la decadenţi Universităţii din Iaşi din causa absenţei
ntător profesori universitari de la cursurile domniei lor. a zis Intre altele, ea să justifice acestâ absenţă, că domnii profesori ad dreptul d’a fi aleşi representanţi al naţiei, sad numiţi aginţl al el In străinătate, etc.
   Dacă. d-le redactor, propovedui-rea neadevărului depravă pe om 3ub t-6te punctele de vedere, apoi aceea a adevărului trunchiat este mal periculoasă ; căci vălul neadevărului este mal transparinte de cât al adevărului estropiat, şi puţini oameni ad darul perspicacitâţel.
   D. ministru ar fi trebuit dar să zică că profesorii aă dreptul d’a primi şi alte funcţiuni, dar ad şi datoria d’a-şi face cursurile precum ’I obligă legea; şi că, căţl din d-lor nu pot să nu lipsească acestei datorii, primind alte funcţiuni, aceia trebue să opteze Intre profesorat şi acele funcţiuni. Acesta este adevărul Întreg; acâsta reclamă interesul public; a-căsta dictează spiritul legel.
   Cine crede că are numai drepturi, este un despot; cine are numai datorii, este un sclav; omul adevărat liber, care trăesce In societate, are In acelaşi timp drepturi şi datorii, sad, mal bine zicend, drepturile lui nu pot să nască de cât din datoriile lui. Cel ce'şl nesocotesce datoriile, prin aceasta chiar, pierde orice fel de drept.
   Adevărul trunchiat, că avem numai drepturi, face pe mulţi din noi să primim :
   a.    A fi miniştri, ca să aducem cao-sul şi confusiunea, şi să nomolim fi-nancele ţării prin vădita noastră inepţie.
   b.    A fi legislatorii nnţ'el, ca să înşirăm verijf şi uscate şi să nu fim In stare d'a-I daniel budgetele, după o laboare stearpă şi nesocotită de atâtea luni.
   c.    A fi publicişti, ca să respân-dim In public doctrine subversive şi anti-sociale, şi să instilăm bietei societăţi veninul discordiei, urel şi calomniei de duoă ori pe <ji.
   d.    A fi nrofesorT cu numele, ca să fim In realitate representanţi ni naţiei, aginţl diplomatici etc. etc.
PAfl'J'ÎA LlăîflAilA.
                RECENSIUNE.
                  .  . furnir zice coli,, ac»tum
                reddere qua* ferrum caiet, ei-pers ipan, «orandi.
                                J/ora{i u.
   A- I. ODOBESCO. ISTORIA ARCHEOLOGIEI
   Ktuditl introductiv la aedstă sciiiiţâ: prele-8«ri ţinute la facultatea de litere din Bucureşti. I. Antici ta tea şi renaşterea. — Bucureşti, fi C-nia. *877.
                                                                                                                                  III.
                  (Urmare.) 1.)
   Dacă archeologia d-lnî Odobescn este o
** . ,          romAnească in privinţa ele-
mentelor intrinsec* l.„j
                  “i landa aceasta î se cuvine intr pn vrad si m., -       .     ...
,     ... 8        ” mal înalt m priviuta
forme, eetrmsece Oe limW şi M] ^ „„
pc-te privi drept model nnic in felnl săfi, fi nici nn ştim dacă cine-v» ftr i„.— d. Odobescu in mănnirea proiM{ romftnoştL d* n’ar fi cnm-va d. Odobescn iasnşl Cn aceiaşi pioasă Îngrijire cn care Au-tornl ilustrează oele-l'alte odoare ale ţgrj] **!•, el studiază şi se atrădneşte a ne in-
   v,*i Timpul, numirii. *y ji3l;
făţişa într'o nonă lumină limba strămoşilor, ast-fel precum trăeşte în gara poporului sad precum ne o pastroiză monumentele cele maî venerabile ale literaturii naţionale. Si fiind-ca limbile nu remăn stătătoare, şi orî-ce nouă mişcare culturală necesitează tot odată o desvoltare unn'oa-gă a capitalului lor, fie prin resurse interne, fie şi prin esterne, autorul nostru nu se mărgineşte n nc da iu scrierile snle nn simplu repertorii! de urcliaisme nemistuite şi sterpe, ci ştie prea bine cum are *ă le premenească şi să le facă mai mlădioase şi spornice, în cât, chiar acolo unde fiţi! a’ar cred* neapărat construia la numeroase imprumutnrî din latineşte, el tot isbuteşte a Rcoate din vocabularul şi frnsn-rnl indigen o comoară de ziceri şi de es-presiuni pe cari o cunoştinţă auperficială a limbii, ast-fel preenm e nstă-r.î la modă, nu poate nici măcar s’o bănuiască. Un instinct rar de bnn gust şi 0 fonrte bună creştere literară se resfrăng într'un mod vădit in orl-ce pagină a d-lul Odobescu şi ’I daQ toate criteriele trebuincioase; iar ca ro-sultat avem o fericită contopire de elemente noul şi veohi şi un fel de .pornire fireasca a limbii româneşti către un ideal analog cn al clasicităţii italinne. Aceasta
iutr'adurer nn este necunoscută autorului no«trn; n’a fost însă cercetată de densul până intr’atâta in cât să fie de crezut că d-1 Odobescu e crescut la şcoala ei. Coincidenţa este dor fără proengeture şi decurge numai din logica lucrărilor: dovadă 'învederată despre ceea ce s'a zis tl»r nu •'a înţeles iacă la noi, că, adică, geniul limbii româneşti o chinină a păşi prin nişte cărări foarte npropinte de ale surorii sale de peste Adriatic», ori cât do mare să re-sulte diversitatea elementelor alcătuitoare, când scriitorul voeşte a respecta, preenm face d. Odobescn, faptele istorice, cari aă individualizat in deosebi aceste doue ema-naţiuni nle cuvântului latinesc.
   Avuţia, puterea espresivă, mlădioşia şi aptitudinea limbii la ori-ce Tariaţiune de ton, preenm şi talentul pictoric nl autorului, es mai mnlt In iveală de câte ori nrgamentul îl conduce a ne dn oare-enre descriere. Recomnndăm, între cele-l’alte, pnsnginrile din Lecţinnea III, unde este vorbă de naturalistul Pliniu şi de căderea Pompeiel, descripţiunen Lacoontnlnî, In pag 103 —104, scenele de vftnXtonre estrnse din volumul intitulat ifisodo-XDVTjfsvixo; (p. 324 — 832), catacombele Romei, istoria S. Pocilio (L. XIII) şi trndncerilo din deosebiţi autori
eleni şi latini ce se află presărnte prin toata cartea. Admirabil descrisă este şi ceremonia învierii pe care d. Odobescu o u-Inlura cn renaşterea diu soc XVI (p. 218 şi urmare). Fost’a insa intr’ndevăr lumina renaşterii efectul nn»! scăpărări instantanee? Si neastimpărata dar rodnicn plămădire a veacurilor de mijloc u’ar fi doară faţă cu acea lumină ceva maî mult de cât *un somn lung şi îngrijat, o amorţire sufletească, o negură de jale,?
   Meseria criticilor 'I face maî tot-d’auua sa cnute petele însoare. Nici o mirare dnr, dacă uuiî ar găsi că nlegerea şi grămădi-rea la un loc a cuvintelor neromanice pe cari ni le resfiră cu ntuta înbelşngare pana cen fermecătoare a d-lui Odobescu, n'nr fi prefutindenci atât de perfect cumpănita in cât să iulăture orî-ce contrast cu neologismele inveciuate dnr indispensabile, şi dacă alţii mal cu seamă nr adaogă că iei, colea unele ziceri isolnte ar fi fost cum-vn silite a esprimn mni mult de cât s’ar fi putut pretinde de la ele. Noi nu îu-drâi.niin n ne insuşi nceste observaţiunl, şi nici nn ne credem competenţi n le întări prin exempleî-nu putem cu tonte n-cesteu să ne oprim de n pune aci nn mic punct interogativ. In ori-ce cas privim ln-
crul cn secundar de tot, şi suntem fonrte de parte de a sconta de aci oare-care nr-gument pentru a încuviinţa o direcţiune opnsă cu aceea a autorului in materie de limbă. Toate cuvintele ‘sesquipedale, şi toate sughiţurile iufrnnţosite ale unora din protlvniciî D-sale, precum şi tonte fubri-caţinnile ultra-lnt:noşti nle altora, nu plătesc iu ochii noştri cât o singură pagină n d-luî Odobescu.
    Venind dnr la o conclusiune, felicităm pe autorul nostru din ndincul iniraei, şi esprimăm dorinţa de a vedea completân-du-se cât mni cureud şi ‘Istoria arclieolo-giel, şi restul cursurilor ce le va ţinea de aci în colo la facultate, l’rin volumul de faţă, d. Odobescu ne-n nrătat ceen ce este în stare sa facă : prin totalitatea lucrării, d-lui va pregăti pentru sine insuşi şi peu-tru literatura românească un monumeut neperi tor, ‘momi meu turn aere pereunius., (Fiue)                                   F.
                                                                                                THEATRU.
   De o septăuiână necontenit In teatrul nnţionnl nn s'a jucat nltă piesă de cât : •dnneţa Muşchetarilor,, de cunoscutul nn-tor Alexandru Dnmas. Să seie că numele
    Este dureroasă acostă a noastră stan : ilar nu este lucru mal puţin ilureros, ilomnule redactor, că ml un ministru vorhesee înaintea celui mal înalt corp al Statului ile drepturile noastre, şi nu proclamă tot-d'o dată. cu uă voce de stentor, datoriile din cari decurg aceste drepturi.
                         N. Turnescu.
                                                                                          IUN AFARA.
    Austro-Uligaria. Gestiunea băncii urmează a stagna în fasa. în care a intrat prin reînceperea ncgoţiăii-lor. Ambele părţi par însă a se fi unit asupra tutulor punctelor discutate cu atăt mal lesne, de oarece guvernul ţărilor de peste Laita este gata a face t arte concesiunile, ee se cer de la dânsul, se Înţelege, cu reservele, caro ne sunt cunoscute. Într una din zilele acestea se vor presenta resultatele conferenţel partidului guvernamental şi prin a-ecasta ccstiunea va intra în o nouă faşă. Avem Insă destule cuvinte a presupune, că această nouă faşă va fi chiar mal critică de căt toate cele de pănă acum. Aproape toate ziarele din Viena sunt reservate în a-preciările lor asupra cestiunel băncii şi chiar a reinoril pactului. Printre şire nu este Insă greu a vedea că in ascuns se pregăteşte un vifor; vienesil de fel nu par a fi dispuşi a pune bogăţiile lor la dis-posiţiunea Ungariei pe care o cred a 1! cu desăvârşire ruinată. Ast-fel e probabil, că conferenţa partidului amicilor Constituţiunel va declara, că renunţă la tovărăşia maghiarilor.
   Rusia. Principele Gorc-iakoff aşteaptă cu nerăbdare respunsul cabinetelor europene la nota sa circulară. Se vede insă, că acestea nu prea grăbesc a respunde şi aceasta ne face să credem, că nu prea sunt dispuse a respunde pe placul Rusiei. Un corespondent al ziarului „Pali Mall Gazette* arată, că după informaţiunile ce a primit, în cercurile diplomatice din Berlin, toate cabinetele ar respinge idea unei in-tervenţiunl active în Turcia, şi Rusia renume singura repi esentantă a acestei idei. Intre Austro-Ungaria şi Englitera există oare-şl cari divergenţe în această privinţă. Co mitele AnUrassy admite pănă la un anumit grad inter venţiunea, cătă vreme Lordul Derby susţine, că respingerea propunerilor conferenţel de către Poartă, tocmai pentru că nu erau de căt „propuneri.“nu involvă de fel o vătămare a puterilor europene. Ast-fel se crede că Engli-tera în cnrănd va reîncepe relaţiu-nile diplomatice cu Poarta şi după ce Ambasadorul Engliterel va fi odată in Constantinopole, şi Austro-Ungaria va trimete pe al săă.
   imperiul Otoman. Ştirile sosite din Constantinopole se bat în capete. Unele zic, altele descrie: toate la
nu loc ne încredinţează despre fier berea, în care trebuieşte tă fie acest cuib de vespl al continentului european. „Edhem Paşa* a cerut iu persoană demisiunea sa de la Sultanul. Se crede, că acestă cerere va fi primită," se zice in o telegramă din „K. Z.‘ „Naţionalul* din Paris aduce alte ştiri despre nevralgia, in urma căreia Sultanul ar goni pe toată lumea din apropiarea sa. — Eară „N. W. Tagbl. scrie despre faptele ,. softalelor" următoarele : „Softalele aii adresat Sultanului o petiţiune, in care cer catigoriceşte reabilitarea lui Midhat-I’aşa. Acum nu aşteaptă de căt hotărirea Sultanului pentru ca apoi să vază ce vor face mal departe. Toţi sunt înarmaţi şi puşi sub comanda profesorilor lor. Sultanul ţine in apro-piărea palatului două vase de res-bel, spre a putea scăpa pe ele in cas de necesitate.“
   Toate aceste sunt prevestiri pentru o nouă catastrofă.
   ,,Allg. Ztng.“ primeşte din Alep următoarele ştiri:
   „Pretutindenea umblă musulmanii fanatici din casă în casă, Insufle ţind, ca pe vremea cruciadelor, la luptă contra francilor şi purtănd cu sine liste, în care musulmanii se înscriu, ca unii care sunt gata a jertfi viaţa şi averea pentru causa sfintă. Aici sunt pănă acum inscrişl nu mal puţin de căt 10,000 voluntari.“•
                                                                                                      SEHSTA.TTJL-
   Şedinţa de Marţi 8 Februarie 1877.
   Şedinţa se deschide la 2 ore după amiazl sub preşedenţia d-luî Ion Gliica,
   Iutre comunicări se dă citire adresei d-lnî Rosetti Tetzcanu prin care 'şl dă demisiunea din mandatul de Senator.
   D. Deşlin roagă Senatul a respinge demisiunea şi a i se acorda concedii! pentru că d. Tetzcanu s’a retras văzând co resul-tat a avut interpelarea d. Cogălniceanu, de nlaltă-ergjiară nu pentru că numai vo-esce a fi senator.
   D. Haralambie crede că d-nn Tetzcanu nu ’şî dă demisiunea pentru că voesce n face paradă de aceasta, deară pentru că trebne să aibă vre o causă bine curentată. Conchide pentru admiterea demisiei.
   D. Cogălniceanu: onor. d. Haralambie este consequente cu d-sa. D-sa a zis că trebue acordată demisiunea fiind-că nu poate fi serios din partea unul senator ca să’şî dea demisia fără motiv. Aceasta o admit din partea d-luî Haralambie caro are un caracter oşea de ferm şi energic.
   D. Tetzcanu ensă este un rechin luptător al ţereî noastre; eşea a fost în divanul ad-hoc, şi în cestiunea unire!. Om eminamente meditator, eminamente cugetător, însă din multă modestie căud vedea că ideile sale nn aiî să răuşească, s’a retras. Aşa d. Tetzcanu nu ese la luptă de cât numai atunci când vede pericolul. D-sa dară s’a retras pentru că venind în Senat, ca să se plângă de soarta miserabilă a districtelor din Moldova a văzut că nu i se dă nici o ascultare.              ,
   Nu este adevărat ceea ce a zis d-nu Deşlin că s’a retras pentru resultatul mo-
ţiune! mele, dară chiar trupesce va veni câud va fi chemat şi când interesele ţării va reclama preseuţa sea. Cere n i se ncorda un coucediu.
   D. ministru de Justiţie. Nu voesc să mă amestec în afacerile interioare ale Senatului. Voesc numai să constut că un d-nu senatore so face interpretul unei cereri do concediu fără ca să aibă mandat.
   D. M. Cogălniceanu. Nu am mandat de a fi interpretul sentimoutelor d-luî Tetzcanu. ci uni vorbit numai de d. Tetzcanu ca pentru un vechiu coleg al meu de la Afi. Căci trebue să îndreptăm un lucru : se obicî-nuosco a se vorbi numai de oamenii de la 48 de dincoace de Milcov, ca cum în Moldova nu ar fi fost destul patrioţi în acele timpuri. — Eă dară, care cunosc de la 48 pe d-nu Tetzcanu, de şi nu sunt interpretul seu, mi'am permis unsa să cred că deaciî d-sa şi a dat demisiunea mi a făcut-o din capriciu ci pentru că a fost revoltat de conduita guvernului când nu a voit se’l asculte. Veţi avea, d-le ministru, iu curând probe despre nemulţumirea ţereî căreia unele i-aţi promis şi altele i-aţî dat.
   — Se cere închiderea discuţiunci.
   D. Deşliu. Luasem decisiunoa de a nu mnî cere cuvântul când presideaza d. I. Ghica, pentru că nici o data nu voesce, să ’ml acorde cuvântul.
   D. v. preşedinte, 1. Ghica. S’a cerut închiderea discuţiuueî nu vă pot acorda cuvântul.
   D. Deşliu. Trebue să mc supuitt d-tale.
   D. V. Pretedinte. Nu mie ci regulamentului. (Sgomot, întreruperi.)
   Se pune la vot închiderea discuţiuueî şi se respinge.
   D. Deşliu. Vă mulţumesc d-lor senatori. Ţineam să vorbesc pentru ca să întreb pe d. ministru ciue Ta invitat să se amestece in această discuţinne.
   D. Rosetti Te/.canu şi-a dat demisiunea,
   D. Leca. V’a dat mandat d. Rosetti ca să vorbiţi.
   D. Deşliu. Nn intrerupeţî, d-le Leca, căci nu suntem la Mazur Paşa.
   D. Leca. ES nu sunt din cel de la Ma-zar Paşa.
   D. Deşliu. Fiind că dară d. ministru, şi a permis a se amesteca îu aceasta ces-tiuue, îl voi spune că într’adevăr d. Tetz-cauu s’a retras fiind că d. ministru nu s’a conformat moţiune! d-luî Cogălniceanu şi nu s’a retras portofoliul d-luî Ionescu care este profesore.
   D. Tetzcanu care a văzut interpelarea d-lnî Cogălniceanu, şi a fost atius pană la lacrimi do ea, s’a retras mâhnit când a văzut ce resultat a avut. Acest lucru dară ’l spun fără ca să am trebuinţă de mandatul d-sale.
   D. miuistru Justiţiei- Nu este aceasta cestiunea.
   D. Deşliu. Ba tocmai asta e. Tocmai asta voiam să vă imput ca nu v’aţî gândit a destitui pe profesorii funcţionari.
   Iu ceea ce privesce demisiunea d-luî Tetzcanu, vă repet, că d. Tetzcanu e un om puternic iu ţară şi care are influenţa asupra Moldovei întregi. Toată Moldova se poate deştopta la glasul săă, şi ast-fel ne poato aduco mari servicii. Vă rog dara să nn’î primiţi demisiunea.
   D. Cămărăşescu. Intru cât nu văd în demisiunea d-luî Tetzcnnu nici un motiv po care să fio basată, nu pot să primesc nici cele zise de d. Deşliu nici cele zise
de d. Cogălniceanu. Demisiuuea e nemo-tivetă şi nu admit ca să o motivăm noi. Cer dară ca să se respingă.
   D. M. Cogălniceanu. Când am răspuns d-lul ministru do Justiţie nu nru înţeles ca d. Deşliu, ca să nu dăm voe ministrului de a’şî spune părerea sa. Aşa dară fonrte răii a făcut d nu Deşlin de a şuierat cestiunea Universităţcî din Iaşi. Trebue să lăsăm timp guvernului ca să pun”, 111 lucrare dorinţa esprimată prin moţiune, ?> sa nu luăm lucrurile aşa repede.
   Eu socotesc că fără a da un înţeles politic demisiunei d-luî 'JV.t/eauu, să-I respingem demisiunea fiindu-ne necesar în Senat.
   •Se pune la vot demisiunea şi se ros-piuge,
   D. Haralambie îşi dă demisiunea din membru la Casa de Depuneri, şi adaogă că demisiunea sa este irevocabilă, căcîalt-fel va fi constrâns a’şî da demisiunea diu mandatul de senator.
   D. Deşliu. Vedeţi că nu putem de cât sa rugam pe d-nu Haralambie să’şî retragă demisiunea pentru că la acea casă do depuneri sunt de mare trebuinţă oameuîaşa ca d. Haralambie, decişi şi neînduplecaţi.
   ’L rog dară să nu mnî insiste îu decişi unea d-sale.
   D. Haralambie. De geaba te osteneşti.
   Se puue la vot demisiunea şi se pri-mesce.
   D. Luugeanu. Sciţi, d-lor senatori, că doi diu domnii secretari ’şî au dat denii-siunea din secretari al biurouluî. Vă rog dară să procedaţi la alegerea altorn.
   D. I. Ghica vice-preşediute. Nu a fost primită domisiunea d-lor secretari prin urmare, nu se poate proceda la altă alegere.
   D. Deşliu. Cer cuvântul.
   D. vice-preşedinte, Nu pot să vi-’l acord.
   D. Deşliu. In cestiune de regulament.
   D. vice-preşedinte. Aveţi cuvântul.
   D, D<şliu. Demisiunea d-lnî Lecca a fost primită....
   D. vice-preşediute. Atunci, d-lor, eă ’inî dau demisiunea din vici-preşedinte. Nu înţeleg cum d-voastră primiţi ca eă să fiă desmiuţit. Am zis că un s’a primit demisiunea şi sunt desmiuţit. Nu pot să maî presidez dară cu nici un preţ.
   D. M. Cogălniceanu. Nu voesc să mă pun în posiţiune falşă şi declar că atunci şi eu ’mî daă demisiunea pentru că mă cred solidar, ca vice-preşedinte cu domnu loan Ghica.
   D. I. Ghica. Apoi, d-lo Deşliu, dacă ar fi douî ca d-ta îu Senat, nu s’ar mal putea ţinea şedinţă.
   Princip. D. Ghica. E vina d-le, pentru că nu şeii să usez.I de tote rigorile regulamentului. Ce suntem noi aici? Am ajuns să petrecem pe complul alegătorilor cari ne au trămis aici să lucrăm pentru ţară. — Astea sunt copilării, şi te rog d-le vice-preşedinte a nu le mal tolera.
   —   Incidentul să declară închis.
   —      Iuterpelarea d-nulul Cămărăşescu înscrisă la ordinea zilei, se amână din causa absenţei d-luî ministru de Finance.
   D. Cogălniceanu cere asemenea amânarea interpelare! d-sale.
   Iutorpelnrea d-luî Deşliu, adresată d lui ministru de Interue, se scoate do la ordinea zilei fiind-că d-sa, nu voeşte a şi o desvolta astăzi do şi d-nu ministru este presinte.
   Sa procede la alegerea a trei d-nl sena-
tori, cari să facă parte din comisiuuoa pentru supravegherea caselor publice şi întrunesc mnjoritntea snfragielor : domnii Gugin, PetrovicI şi Lungeuuu.
   D. ministru Justiţiei roagă pe domnii senatori u se ocnpa cu proectul de lege pentru modificarea articol. 280 diu codul Penal.
   — Se suspendă şedinţa pentru acenstn, şi la redeschidere. D. Luugeanu dă citire raportului şi legeî menţionate.
   D. ministru justiţiei esplică motivul care a făcut pe guvern a modifica acest articol. D-sa aretă că după noua lege penala 8» stabilit ca juraţii să aibă un cens maî mare de cât se cerea prin legea veche. Aceasta disposiţiune este foarte utilă pentru că presiută maî multe garanţii. Cu aceasta însă numărul juraţilor s’a împuţinat, în cât se poate ca un singur jurat sa ia parte la maî multe sesiuni in acelaşi an. Art 280 din legea veche, se opune îusa la aceasta: de nceea propun modificarea lui.
   D. Deşliu cerc a se face o modificare de redacţie la acest aiticol, şi nu sg pmnesce
   Legea so admite cu unanimitate de 30 voturi.
   Şedinţa se redică la 4 ore şi un sfert, a-nunciăndu-se cea viitoare pentru a dona zi, 9 Februarie.
                                                                                                             CAMERA
                                                                                                       Şedinţa de Marţi 8 Fcnruarie 1877.
   Se deschide la ora 12 şi jnm. sub pre-şedinţa d-luî Col. Leca cu 85 d. deputaţi.
   După îndeplinirea formalităţilor ordinare se ia în desbatere budgetul ministerului de Justiţie.
   La personalul acelui minister se admit cifrele din bnget cu puţine modificaţianî.
      La Curtea de Casnţiune.
   D. Dimancea cere, ca ccstinue budgo-tară, să se snprimo lefile a 3 grefieri, şi a se fixa numai lefile a 2 grefieri, cari sunt de ajuns.
   D. Preşedinte. Nu se poate reveni asupra votului.
   După ce d. ministru de Justiţie respinge şi d-sa propunerea d. Dimancea, se pnne la vot şi so admite Curtea de Casaţie cu cifrele din legea votată de Cameră.
   D. Ministru cere menţinerea a 17 copişti şi 8 aprod! ca indispensabili, şi se primesce statul acelei Curţi cu modificarea cerută.
   D. Furculescu propune a se suspenda capitolele budgetului, privitore la legi organice.
   D. Preşedinte zice că nedsta s’a tranşat ieri.
   D. Dimancea şusţine că trebuie să se voteze bugetul, ţinendu-se cont de economiile făcuto prin legile votate, de şi u’aă trecut prin cel-Talt corp legiuitor.
   Voci: ponderator.
   D. Dimancea. Nn e altceva decât al doilea corp legiuitor!
   C voce. Cestinne personală pentru Senat!
   D. Miuistru de justiţie este contra propunerii d-lnî Dimancea.
   D. Protop. Pache ijice să nu uităm că propunerea de ieri a d-luî Vulturescu s’a primit. Cere deci a se vota bugetul ca la 1876, ca la orî-ce cas procurorii să pontă fi plătiţi do cutu-va nu vor fi reduşi şi de Senat.
de ‘Muşchetari, este familiar, mai tutulor cari sciu ceti, ast-fel in cât orl-cine este în drept a crede că simplu afişul era destul spre a adnee spectatori la teatru. Să presupunem că uă venit. Scena este oglinda în care se reflectă ure-cum vil per-sonagele ce cine-va le cunoasce în scrieri; deci era un risc pentru actori de a se grăbi a re presenta personage cunoscute ca cel patru Muşchetari, ca Richelieu, lluchin-gham, ca misterioasa Maladv, Ana do Austria şi Constanţa Honacieau. EI bine trebue sa o mărturisim că au avut curagiul a se expună.
    Nu vorbim de Muşchetari, numai Athos a fost norocii şi aplaudat. Ern interpretat de d. P. Velescn pe care de astă-dată am avut ocasiunea a’l înţelege pe deplin când vorhesee. Aplauselo co a căpătat, aii fost un adevărat semn că publicul român aro bun simţ.
    Cel-l-alţl Muşchetari, afară de D’Anr-tagnan, au trtbuinţă do mult exerciţiu şi practica ca sa someno a muşchetari; sperăm că no vor 'înţelege.
    Aic/ic/iai sa silea a dovedi că este un maro diplomat ; dacă va continua ast-fel poate crede că nu e departe de rerşită.
    Buchhsgham. Să scie că acest personngitt
represintă nobleţcn, luxul cavalerismul, curtenin, mărinimia cari toate jcoutribue a’l da o influenţă ascendentă asupra spectatorilor. Se vede că direcţiunea teatrului a negtigiat acesta. Sărmanul Buchingham. a căzut victima fanatismului lui Felton ; bino că s’a grăbit a muri.
   l’e lângă aceste serioase roluri de bărbaţi se vedea furnicând o mulţime de personage cu diferite nume car! cu puţine es-cepţiunl sa cunosc cât colo că snnt imberbe.
   Nu putem laşa pe Muşchetari fără a vorbi de Planetul, valetul lui D Vrtagnen, Trebue se scie cine-ve cine intrepreta n-acest rol, pentru ca să-şî poată face oideo lămurită. Noi credom că este destul a spnne că aci este vorba de d. .Iulian.
   Fegina (d-şora A. Popescu). In/andum, ftt-din", Jubes renovare d lorenr, în zadar, o regină, ’ml ordoni a-mî reînoi durerea! astfel a zis Enen, reginei Didoue ; ast-fol ar fi strigat orî-ce spoctator când ar vedea pe An na de Austria pe scena teatrului român.
   D-l Pascaly de ce nu are maî multă grijă şi perspicacitate în distiibuţia rolurilor? Ne va pretexta poate că nn dispnuo do personnele necesarii; îl credem.
   D-ua Bonacitau, protegiată şi devotată reginei, şi intrigantă de Tnlat; este socia
unul băcan, şi aceasta din capriciele şi în-flninţole camarilei do la Louvre. -D’Artag-nan 1î zico într’o scenă ; ce eleganţă, ce mnuiere nobile, ce aer de regină, ce importanţă pe acenstă mică Honacieau. Trebuia să zică ast-fel pentru ca ast-fel era scris în piesă.
    Miiathj, nume ce s’a auzit pronniiţftiidu-se şi în piesa intitulată: ‘Muşchetarii* care de mal mult . timp s’a văzut pe scena teatrului nostru şi pe care sperăm să o vedem în curând. Sub numele de Milady, autorul a voit să înţeleagă, lipsă de orî-ce sentiment frumos, ambiţiune oarbă, iubire de bani până la resoluţiunea de comite orî-ce crimă, perversitate, laşitate, mal ales viclenia şi în fino setea de resbuuare. Eută de ce era responsabilă d-şora M. Vn-silescu, căci d-sa îndeplinea acest ingrat rol. Cu plăcere am putut constata că şi-a înţeles rolul şi şi-a dat multă osteneală a’l interpreta; dar sarcina ern prea grea ; o parte esto (hja terminata; cu mal multă osteneală poate fi sigura că nu trebue sa dispere.
    In totalitate piesa să paro a fi în ar-moniă executată, dnr putem mărturisi că este numai o aparenţa. Credem îusa ca daca publicul n’a inundat sala, după cum se aştepta, causa a fost că timpul inuterial a
lipsit direcţiunii pentru a face serioase repetiţii la această piesă, al caria succes constă mal mult în repedea esecutare. Nu este maî puţin adevărat că trebue sa re-cuuonseem că d. Tascaly n făcut adevărate sacrificii spre a monta această piesă. Nimeni nu este culpabil daca n’a avut reuşita şi succesul aşteptat.
   Noi credem că d. Pascalys’ar conforma cu regulole teatrali, dnca'nr alege piese după personalul de care dispune.
                                                                                                                                                                                                                                                                          Spectator.
   ‘ Urare adresată cu ocasiunea anului noii 7877 d-lut Ion C. Brătianu , preşedintele consiliului de miniştri şi ministru de finanţe. Brăila ‘Tipografia 1’. Al. Pestenal-gioglu.» Autorul acestei urări e *d. Ve-liksin., care a bine-voit a-şl pune urarea patriotică în XVI capitole, 86 de strofe şi 260 de versuri lungi de căto opt picidre. Aceasta cred că dă cărticelei dreptul de a nu fi trecută iutre * Naivităţile democratice.» Ar fi o prea mare naivitate!
   Urătorul îucepe:
   •Ducii d ate lumii bunuri soartca-a vrut •* ui'
                                                                                                                                                                                                                                                                                                   ţ»riVP2<\
   Si dacii natura n a vrut sufletul sii-ni’l lEzestrf^R
   Cu virtuţi d acele rare, ce aloji* nuniiij u, ,
atunci credem ca pofce ar li 111 ^ll4U ca poetul sa’stî cumpere un bilet d® .as \ ţinnoa Brăila, să vio tu Bucureşti şi sa spue d-luî I. C. Brâtianu cn vorba vne, ce avea de gând; căci in versuri lucrul merge cam pe Bcârţiite. Cu toate acestea:
   «Gratitudinea celeştii ea*ml mal di J1 u* Pll_
                                                                                                                                                                                                                                                                                                        te rea
   Se culeg de stih fclpatl.l, bravAn»! gerul şi dure ren.
   Ghiocel aste-itl rustici, cari s‘int singurul
                ‘                           dou»,
   Singurul preent. « P+*
   Sil vd dea n această marc {i solemnă zi, poetu!., Fără îndoială «podol. şi‘bugetul, sunt două lucruri caro se potrivesc de minune, o rimă po cât se poale «fc noua în sfârşit o iniprcannre do gândiri intr adevăr practică.
     A ^dir ce-aşl putea eil oare— „eat& o gravă
   “  *                               eeatiune—
   Ră urer fără ilmil eu aeeaslă-ocasiiine Primului ministru-at (vrei intr'un timp ap
                                                                                                                                                                                                                                                                                                    crudei ?*
   Brava cestinne e apoi resolvată; poetul
urează :
   .Ca să Aut! patrie! Voastre tot— .ce i-aţlŢ"'
                                      găti UI*-
   Să fiul drepţi şl să mărturisim, *■’» nr'1" rea este pe cât se poate de mare, de °are-ce multe şi mari aii fost făgăduinţele <1-1 m G. Brătianu.                         „ .    ^
   Ast-fel urmează cărticica pana iu sfârşit. îu cât, citi.idu-o, ue reniaue o impresie prea curioasă: suntem dispuşi a ne întreba, dacă urarea do imn Intri a d-luî Ve-liksin nu cum-va este o gluma, care ar i. trebuit publicat» on don.' luni mal tnraiO. In tot caşul recomandam cărticica onor. noştri cititori ca o gradina de felurite frumuseţi.
     Discuţia se închide fi punâudu-se la rot parchetai din BucurescI se admite ca iu buget, precum şi cel din l*f* cu n’icî mo~ difieărl.
     Tot aşa se admite Curten de Iaşi, de Craiova şi Focşani şi materialul acelor I Curţi.
     D. Ministru de justiţie cere ca personalul tribunalelor, cu rectificările introduse iu Iuliă, să nu se mai reducă. — De isemenea cere un adaus la cheltuelt şi materialul tribunalelor, cari puuându-se la vot se primesc de Adunare.
     Se admit şi cifrele pentru judecătorii de pace şi materialul lor cu o mică adăogire reclamată de d. ministru.
     Puuendu-se la vot in total bugetul mi-uistrului de justiţie, se adoptă cu .‘>7 bile albe pentru şi 5 negre contra, din 02 G’" tunţi.
     D. Preşedinte citesce mai multe proecte de legi la ordinea dileî.
     D. Prim-ministru <Jice că nn s’a terminat budgetele! apoi cere o rectificare justă
   şi conformă legii, nuume de n se reveni asupra votului prin care s'a suprimat doi inspectori la direcţia telegrafo-postala.
     D. P. (jliica amintesce o omisiune ana-loagă şi în resortul d-lui ministru de lucrări publice, care apoi a primit să viuă cu un credit estraordinar pentru grădinile pnblice; tot aşa să facă şi d. ministru de interne.
     D. Prim-ministru adoptă propunerea.
     Se pune în desbatere bugatul pentru da-oriele pnblice.
     Darea câtră Portă în cifra de 911,000 el se votează, afară de D. Furculescu care se doclară contra acestor darnri. Dobâuijî, anuităţi, cheltuelt de schimb, de comision, procente pentru drama) ferst, subvenţiuni pentru spitale etc., se voteză fără discu-ţiune.
     La subvenţinnea casei pensiunilor :
     D. Vizanti atrage atenţiunea d-lut ministru respectiv că la acel serviciS vin plângeri şi ndrese dela unele văduve senă orfani, şi se răsping sub diferite pretexte, fără a se cerceta şi da satisfacţiune celor 'în suferinţe.
     Bngetnl datoriei pnblice pnnându-se vot se admite cil 60 bile albe pentru, 10 negre contra, din 70 votanţi.
     Se vnspendă şedinţa pentrn 10 minute. La redeschidere se ia în deliberare pro-1 ectnl de lege relativ la interpretarea legii electorale.
     D. P. Ghica nu se unesce cn propunerea de se lua în desbatere o lege aşa de i mportantă, in absenţa ministrului respectiv, şi apoi trebue bine studiată cestiunea de toţi.
     D. Preşi dinte răspunde, că a fost destul timp pentrn n se studin acen lege şi de d. P. Ghica, deci să nn se mal schimbe ordinea (jileî.
     D. Raportor Eraclid dă lectură raportului comisiunel delegaţilor in privinţa proectnlul de interpretarea legii electorale. D. G. Vernescn ijiee, in cestie preala-jibilă, că precum vede, un nnmal se interpretă o lege atât de importantă, ci se introduce un sistem întreg complicat, prin cure ae complectează legea electorală; cere deci amânarea pentrn câte-va (jile ca toţi I- aă studieze proectul.
     D. Vizanti este contra amânării.
     D. Epureanu răspunzând d. Vizanti susţine că legea presentă este prea importantă ; aci so modifică legea electorală în totalitatea el, prin nrmare propune amânarea pentrn mai mnlt timp, căci proectnl .iu eaţe decât o operă pentrn Atenei!.
     Voci: Şi societntea academică !
     D. Caringdi vorbesce contra J_lnţ EpU_ 'reann, fiind forte dese-orî întrerupt. D-sa rede că nnmal Adunarea este competenţa '* n califica proectul despre care d. Epu-îri-ann vorbesce cn atâta despreţ.
         ÎL Blnremberg Zice că a lnat cn-ventnl numai dnpă ce discuţia a luat turnura aceasta ‘ln nrma diselor d-lni Epure1 n n a ; şi d-sa este pentrn nmânare, dar nu pentru eternitnte ; proectul de faţă este important intr un fel pentrn uni, şi in-tr a e pentrn alţii. Rj n(]aee înovaţinnl bune ş. ut,le. D-«a este pentru luarea în jroiis.derare a pr„ectuluT. pe„trn amendarea celor ce nn ’,I fc, (laforiB ,ntro(]„.
   s erea bilelor in locul biletelor, va face ca * nu mai fie alegeri fictiv,; trebne să B'dmitem însă că proectnl are ,i l„cnne *'• e’ nn fnează pedepse şi pentrn ceţ eftrţ ■ nfluenţeză In alegeri.
     Discnţia inchizându-se se pnne la vot şi '9 admite amânarea până Vinorî, n pe_ Iruarie.
     Şedinţa se suspendă pe 5 minute; apoi '** Proc<<le la alegerea a 4 membrii pen-
TIMPUL
tru compactarea comisii de revisiunea caselor publice etc.
                                                                                           Şedinţa se rădică la 4 şi juni. ore Berii
                                                                                                                                                          C 0 IE S P 0 N1»K N T K I ’ AI r r! r TT L AI;
                                                                                            iilo
                                                                                    TIMPULUI
                                                                                                                                                                             Iaşi, 7 Fevruurn*
   Este lucru natural ca lungile ile1-1 bateri din .Senat asupra Universităţii noastre să fi interesat pe locuitor din Iaşi tnal mult de căt pe ori car alţii- 'Poate discuţiile şi convorbirile de prin cluburi şi case particular s’aă Învârtit num ii asupra Univer sităţil de laşi de o sfiptemănă In coaco. In dorinţa ce am uo a resuma aceste convorbiri şi de a vă coran nica părerea persoanelor 'competinte şi nepărtinitoare, sunt silit a vă spu ne că şi de o parte parte şi de alta s’aă zis ln Senat şi multe adevărur şi multe inexactităţi. Este neapărat că partidele politice, cănd discută chestiuni de ştiinţă, nu pot avea " judecată dreaptă şi nepărtinitoare Adevărul este că la Universitatea <le Iaşi sunt mulţi profesori buni, pă trunşl de zelul ştiinţei, dar că sunt şi unii pentru care profesoratul este numai un mijloc pentru ocupnţiunl politice, ear nici de cum un scop pentru învăţarea şi propăvăduirea luminel şi adevărului.
   Ca să vă daţi o mai bună dovadă că nu toţi profesorii privesc func ţiunea lor ca un mijloc de a ’şi avea esistenţa assiguratâ şi apoi să se poată ocupa cu intrigi politice, vă Însemnez pe acel care s’atl deosebit prin cărţi şi scrieri publicate, roadele rnuneel şi studiului lor; d-nu N. Culian a publicat un curs de tri gonometrU, un volom ca’culttl diferea (ial ţi integra/, un voi. Algebra-, d-nu I. M. Melic a publicat 1 volom, Elemente de geometrie, 1 voi. Aritmetica D. G. Cobălcescu este cunoscut ca unul din învăţătorii cel mal studioşi şi mal laborioşr. Cursurile snle sunt frequentate de mulţi particulari; el a scris multe articule de ştiinţă, dar nu ştim dacă studiele sale de istorie naturală aă fost publicate ori aă rămas numai In manuscripte. Tot aceea se poate zice şi de d. S. Micle. D. I. Negruzzi redactează şi publică de mal bine «de zece ani singura revistă literară şi ştiinţifică romftnâ ce a ştiut să lupte cu greutăţile şi adversităţile timpurilor. Afară de aceasta, acest profesor urmănd calea tatălui săă a mal publicat vre-o cinci volume de literatură. D. V. Conta a publicat studii filosofice din cele mal interesante. Caracteristic este Insă că d. Conta le traduce Însuşi ln limba franceză şi le publică la Paris, unde aă găsit de Îndată critici şi amatori, pe cănd la noi scrierile sale treceaă uşor băgate In seamă de public. D. Al. Şendrea pe căt aflăm se ocupă cu coordinarea şi publicarea manualelor sale de procedură civilă şi penală. D. N. Quintescu, afară do mal multe articole literare, s’a ocupat şi a publicat traduceri din scrieri hterare străine. D. I. Vărgolicl, numit do curând, In urma unul strălucit concurs ce a făcut In Bucureşti, a publicat, afară de un Însemnat Şir destndii literare şi ştiinţifice, şi o gramatică latină. D. I. Caragiani a publicat traducerea lliadel şi O-dysseei In româneşte şi o gramatică a lini bol elene. I). Leonardescu ln sflrşit a publicat o dissertaţie filosofică lntr’o broşură. Nenorocirea a-cestul profesor a fost insă că el a Înlocuit la filosofie pe <]. T. Main-reacu şi , până când nu vor trece mal mulţi nnl, comparaţia co vor face auditorii săi Intre el şi predecesorul fCQ u va fi prea desavantagidsA.
  Dar aceasta este o simplă Întâmplare, nu o vina noului profesor.
    Eată o listă complectă a profesorilor Universitari din Iaşi, cari lucrează şi omul cel mai nepărtinitor va mărturisi că aceştia pot foarte bine să so compare şi să lupte cu cel din Bucureşti şi cu mulţi diu Cernăuţi. Dar acum vine şi partea cea slabă a profesorilor, adică profesorii radicali, democraţi, politici, fracţioniştl, liberi şi independenţi. Aceştia sunt : d. Şuţii membru ln Curtea de Apel: in două zeci de ani nici o publicaţiă; d. N. lonesou ministrul; câte-va pamflete prin foilo politice; d. Vizanti deputat: nimic, adică un articol de jurnal contra d-lui Duuiel din Vusluiu prin care dă seamă de perdiiziţia făcută, de scrisorile private citite şi conclude la darea In judecată a colegului sâu din Adunare; d. A. Qheorghiu deputat : nimic. I). St. Şendrea, agentul diu Baris nimic; 1) nu Climescu, deputat, nimic: L). Emilian : nimic; D. Tzony, inpector de căi ferate, a publicat doue broşure : Plaga şi Ţinta democraţiei romăne. Ymăndouâ sunt vestite In Iaşi, fiind că prin ele o-eărăşte pe foştii boerl, zice că el este democrat desinteresat şi că va servi patria fără leafă. Aceasta a dovedit o aşa de bine ln practică încât la noi ln Iaşi cuvântul de „leafă" şi de „ţ.nta* democraţiei aă ajuns sinonime.
    —   Ţi-a venit decretul de numire î
    —   Mi-a venit de două zile.
    —   Care-I ţinta democraţiei.?
    —   300 iei pe lună.
    Mal este insfirşit un fracţionist, singurul care a publicat o carte : d. (l- AleesnnJrescu-Urerhiă, profesor şi membru la Curtea de Apel. Cartea lui »e chiamă:
    Dreptul administrativ român. — V6 rog să luaţi seama, că aici nu vorbesc de loc de meritul tuturor acestor scrieri, ci constat numai ceea re s'a puhlieat, deducând de astă-dată de la faptul pur şi simplu al scrierii şi publicării, la ocupaţiunea ştiinţifică a profesorului.
    Vrea să zică avem pe de o parte un şir de profesori care meditează, scrirt, tipăresc, lucrează şi ale căror nume modeste râmăn In cercul res-trins al colegilor şi studenţilor lor, şi vre o 7 care nu serift nimic, nu se ocupă nici de cum cu lucruri aşa de neînsemnate precum literatura, ştiinţa şi ln genere teoria; ţentru care mişcarea intelectuală la un popor nu are nici o valoare, dar care cumulează funcţii, tipăresc cănd sunt tn oposiţie jurnale politice, fac discursuri prin Întruniri electorale, caută să răzvrătească patimile rele ale mul-imil, fac perchiziţil şi sparg dulapurile particularilor absenţi şi tot-odată declară că el şi numai el sunt a-devăraţl romftnl şi patrioţi. — 1).
  zony, prin faimoasa sa broşură, citită Intr’o Întrunire mare dn alegători căuta să aţiţe ura Intre deose-bitelo clase sociale; D. Vizanti a-restă Ia Vaslui pe un coleg din adunare cu soţie cu tot; d. Gheorghiu earăşl Intr’o întrunire publică din laşi ţinută Înaintea alegerii acestei Adunări, striga de pe tribună: „Am nat In sflrşit puterea tn mâni, numai cu sânge vom depune-o!*______ Vă
puteţi Închipui co efect făcea asemenea vorbe asupra oamenilor nepărtinitori şi serioşi. „Aceşti oameni, zicea nn bătrân, no învaţă copii ; aceasta esto gravitatea şi demnitatea unul profesor de Universitate; aceasta este ştiinţa şi Învăţătura lor? In Ioc do a ne da exemplul de liniştea ce produce o adevărată aspiraţie spre lumină şi adevăr, el no dau exemplul de frâ-
măntarea patimilor şi de nţlţarea celei mar cumplite Învrăjbiri!“ Notaţi In fruntea acestor profesori pe I). N. Jone cu care pune să so aducă înaintea lur pe fostul prefect de Horn.n legat cot la cot pintre baionete şi veţi avea tabloul complect al profesorilor fracţioniştl. Cum se numeşte această activitatea lor? Ştiinţă şi cugetare sau demagogism ? — Nu de mult Românul, foaea radicalilor din Bucureşti zicea fără sfială : «Dar, suntem demagogi!*
    ln faţă cu această mărturisire francă, voiu sfirşi scrisoarea mea ci-tănd o frasă din Macaulay. cel mal mare istoric al secuiului nostru şi unul din cel mal Însemnaţi istorici din toate timpurile. Macaulay din partidul liberal englez, când ajunge a vorbi despre demagogie ln cap. V. din istoria Angliei, esclamă cu desgust:
    „Dans tous Ies siăcles Ies plus vils ecliantillons de Ia nature humaino se sunt trouves panui Ies drmngogues!"
                                   B. B.
rcspondenţl vorbirăm numai de sec. I. a trili. Mehedinţi, facem t6te re-servele noastre intoligintelul şi In-tegrului magistrat al acelei secţiuni d-luî (ir. T. Brătianu. care diferă in totul de cel ce '1 Înconjoară.
   I’ersoana d salo nu poate fi pusă do cât alături cu dd. Numian. Dumitriu şi Pa pan colegir d-snlo de la sec. II,care fac onoare magistra-turel romăne.
                              Severin 22 Ivniruif*.
SC1RI SOSITE CO POSTA DIN URMA
                                                                                                                                                                                                                        VI,‘Ha, 18 Kevruarie.
    După „Pester LloyJ* cuo|»-rarea Aus-tro-Ungarieî cu Rusia o im lucru imposibil. Germania de asemenea e pe cât se poale de reserrată faţă cn Rusia. După ştirile sosite diu Belgrad, posiţia principelui .Milun de pe o zi pe alta e tot mai nesigură.
               Con t .ntinopole, 18 IVvr.iarie Principele Montcnegriiluî a comunicat Porţii, că işî ra trimite numai de cât delegaţii la Constantiuopole.
                                                                 noutăţile zilei.
                                      Telegrajul, care iutr'un număr trecut al sCC scrisese nişte injurii la adresa d-luî Căpitan Ghica, iu numărul de ieri s’a văzut silit a poliiica procesul vei bal al iaurturilor d-lui Ghica, prin care se constată, ..                               că autorul acelui articol a refusat de a se
tribunalul MehcdintSunt lucruri bate. In faţa unei asemenea atitudini, orl-
pcnibilo care se petrec în mijlocul societăţii udstre :
    In luna Iui Decembrie esjpirat d. Inginer şi actual membru ln consiliul judeeian Toma Manolescu, acţionează la tr:b. de Mehedinţi sec. I, pe fraţii Barboviceşti pentru creanţe; la ziua defiptă spre înfăţişare compar In instanţe atăt reclamantul Manolescu, cât şi pârâţii fraţii Barboviceşti; se discută titlurile de creanţe şi se recunosc de fondate. Tribunalul dar pronunţă o hotărâre prin organul d-lul Prim-preşediuto Bildirescu, In urmâtori! termeni: pentru motivele ce le vor arâta mal pre larg, tribunalul admite de fondate pretenţiunile reclamantului, şi condamnă pe fraţii Barboviceşti la plata pretinsă de reclamant cu dreptul de apel etc. etc. Manolescu dar câştigă, este bine înţeles, după oi inin-nea orl-cărul muritor. Dar ce se întâmplă? Manolescu se presintă la grefa acelui tribunal spre a lua copie după acea hotărîre puţine (jile după proces, şi vede cu destulă mirare o modificare patentă ln dispo-sitivul acelei hotărîrl, ast-fel că parte din pretenţiunile sale era cu totul redus.
    Al doilea fapt: Cum represintnn-ţn ministerului public, şi judele instructor G. Urdăreanu, aă deţinut in curs de mal multe (Jile în arestul pervemiv pe nişte nenorociţi locuitori ţâranl din comuna Gemeni, sub preteest că aceşti nenorociţi, ar fi voit să oindre pe cineva ?
Susţinem că aQ lucrat fără cea mal mică noţiune de drept, căci pe dată ce aceşti nenorociţi aă reclamat d-lui Procuror general al Curţii din Craiova ce diu Întâmplare se găsea ln Severin, pe dată aft şi ordonat punerea lor ln libertate.
Aşoa dar fiind-că vorbirăm mal sus de domnii representanţl al ministerului public, să ne permită a le mal face o mită întrebare, fără să lo ca,jă cn supărare: Ce s’a făcut cu d. sub-prefect de ocol Ghiţă Străinii, favoritul prefectului Filfison caro acum şâse (jile a bătut lntr'un mod barbar pe nişte locuitori din cătunul Dudaşu, şi caro parte din-trânşil 'şl petrec ţjilele In spaţidsele camere ale spitalului? Suspendatu-I’a-ftt Datu-l aă tn judecată? Noi ăştia necredincioşii nu no adăstam a vedea nişte asemenea minuni; şi faptele no vor proba că, celo ce susţinem astă (]I, no vor veni ln ajutor mâine.
Fiind-că la Începutul acestei co-
ce couieiit.iril sunt de prisos.
                                                                                                              NAIVITĂŢI RADICALE
                                                                                                         (ŞeJidinţa Camerei din 5 Fevruarie).
    D. Furculescu interpelează, peutru ce d. ministru de Instrucţie a destituit, pe un profesor de la gininasiul Miliai Bravul: interpelează al doilea, pe <1. miimtru de Iutcrno | «ntru nbusuri administrative, jtt-deciaro diu Teleorman;— al treilea, inter-peleazâ p» d. mijiHru de Finanţe iu privinţa unor sume datorate de Manciulescu Statului: al 4-l«a interpelează pe d. ministru de Lucrări Publice (ilaritate şi pe banca ministerială).
    D. Furculescu. Rideţî, (cătră banca ministerială) dar cine rîde iiirî in urmă, rîde mal biue ; aţi niaî ris odată şi la 1809 aţi plâns ! — (citesce G interpelaţiunî.)
    (O foc* : nunii,i atât ? I ul....t- ■ ş.,|-
tea ?)
    D. Fnrc.il. ‘ou : Va veni timpul (ilaritate) * *
                                                                                                         D. ministru al Instrucţiunii ii pnn crbeU latini.
    D. Chiţu, cu ocasia răspunsului d-sale la interpelarea d-luî Cogălniceanu în Senat, s’a aventurat iu proverbele Intine şi a citat douS— cu mult succes, precum veţi vei!,\\ îndată.
    I.    Mo ■ -J t,\. maxima Injuria, a zis d-sa; să ne iie permis a face o rectificare, cu toată smerenia ce datoriiu capului îuvăţă-mentuluî. Dar proverbele lutiue, safl nu trebuosc citate de loc, saO trebnesc citate biue, mai ales când sunt din cele ce se plimbă pe toate uliţele. Aşa dar proverbul nu oste cum l-a spns d. Chiţu, ci este; Summum jus, Summa inj ria.
   II.    Proverbul al doilea a fost citat cu exactitate. Vorbind de deosebirea ce esistă intre d. CogSlnie*nuu ţi d--a, d. Chiţu a esclamat : fuoJ hui Joci, nan licit iovi, pe româneşte : ce este iertat luî Jupiter. nu este iertat unui bou, Adecă d-nu Cogălni-
ceauu este uu Jupiter, ear d. Chiţu este....
foarte modest.
                                                                                                        DEPEŞl TELEGRAFICE
                                                                                                           Serviciul privat al TIMPULUI.
                 Agenţia Havas
                                                                                                                                                                                                                               Vlcna, ZI Kevruarie
   Ziarele vienese anunţă, că nnibele mi-nisterii aă ajuns 1a deplin acord iu ces-tiuuea băncii. Numaî de cât după ce majorităţile ambelor parlamente vor fi aderat la proiectul primit in conferenţele ministerialul cu d. Tiszn, cabinetul uugar se va constitui. Apoi proiectul va fi pre-sentat corpurilor legislative,
                 Londra, 12 Februarie, dimin.
   Camera Ionilor. Contele Derbv, secretar de Stat la departamentul de Esterne, răspunde ud ln criticele formulate de Lord Argyll contra guvernului şi coulr : imirchisulul de Salisbnrv, declară că Anglia n lucrat pentru menţinerea păcei, umeninţată priu participarea, ce Rusia părea decisă a face iu resbelul serbesc.
   El adnnge, că guvernul Reginei a presat asupra Porţii in privinţa de a face să acccpteze cea de po urmă propunerile emanate din conferinţă.
   Contele Derbv, urinând cu ospunerea iu privinţa atitudinol gu vernil luî, mai zice că Anglia nu va protegia pe Turcia insă că refusă absolut a lisa vre-o presiune asupra eî. Anglia va aştepta efectul promisiunilor ce l’oarta a făcut in priviuţa reformelor aşteptate.
   Lordul Salisbnrv găsesce că conduita Turciei n fost smintită.
   Contele de lieaconstield, primnl lord la tresororie, menţine că politica Angliei a respectat independenţa şi imegritatea Turciei.
    Coltul Bulevardului cassa «recianu
        •
ă suntem prea Încărunţi cu mărfurile.
  Rugăm pe Onor. Public i şl da c~—
>*)ciurile In adevăr admirabil de eftine IN DEOSEBIT
  In tot-d'a-una se găsesc şi un mare
reduse, precum se p' Îs noi se pot găsi bsi”
                                                                                                                                                                                       decis a le vinde cu preţuri In risits spre r se convinge
                                                                        >. ne-nra ostenelii de a ne
PtE001vr-A.3SriD-A.lvI
                                                                        deposit de:
 IsTEia-IR/IE de modă. — CĂMĂŞI,
de ST BUC
ffAL ATUBl
Palt6ne i la Lord SalisTmry
25 frnncl bucata
j Tren. mixte
sos.
96
CDRS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEM
                                                                                                                  Buw**ei, 8 Ftlruaru 1S77.
                                                                                                                                     V A L O A II E A
         : :*> .        ■ 4
   ,       , oşite la sorţi
Impr. Oppi'iihtMiu £'/o 1866 Oblig. L)i>mt*-nia]p 8"/o 1871 ,         , eşitolasorţî
   ,   Credit fonc Uur. 7<‘/o
   ,   Credit fonc. Urli an
laipr. Mun. Cap. 80 /o !l8<5 reuşit (3o0) dobânda fr. lO Acţit Căile fer.rom. 6‘W 1868
   >       priorităţi 6"/o 1868 Dacia C*'* de Assiif.
Act. (fr. 500)   &Vo 1871
Roiuania C-'* de Assig.
Act. (fr. 200)   8% 1873
Mandate..................
luipr. Municipale fr. 20 Act. financiare Române 8% Caile ferate Ottomanc Act (fr. 400)        3%
Renta Români
         CUPOANE
Oblig. Rurale p. Ootomb a. c.
   ,   Domemale ....
   >    Funciare rurali . .
   .   Comunale ....
                                                                                                                                                                                                                                                                                  DE VISE
Paris............
M arsei 1 le .... Br i*®*.es ....
An v*1 «.........
Londra ..... Lr.p lr*> 1 micii . Hambarg .... Amsterdam . . .
Viena............
Berlin..........
LipscA ..........
Escompt .... Lira Ottomanâ. . Galbenu auBtr. . Atfio c. Argint. . .
C«rul« OfTerlt*
l*re< IH
ftout
94
“ 1 _
12 Vi' 723A
280
65
9970
9940
2510
l«2'/i 112 1 fc"/o
693/i
De închiriat, “
grajd d# patru cai, şopron do twl trJsnrl,
o odaie ţi .•    ■ iedefeedenţo fi P°™
de fjtn: Catul dojo*. Strada Scaunele No.
■ki, ouaGeorge          Domini • ‘ ■*'
adreseze cliiar in acele caso. Con trac ul de închiriere so ])6te face do acum son do la St. Goorge anul curent. Ihl 0.
O guvernată,î°2
angle-ă.lYancesit şi germană, tlore.s-ce a intra iivtr’o casă distinsă. 0-fertele să se bine-voiască a le trimite franco sub cifrele X. \. Z poşte restante, Bucurescl.
o numii! imim s» AŞ
limha germană, doresce a gă.ii un loc chiar de pe acuma. Adresele respective se va' priimi din couiplesenţă la Tip. Tliiol A Weiss.
                                                                                  Aii n|iărut in Inşi
ALMANAH MUSICAL
                                                                                         de
  TEODOR T. BURADA
pe 1877 (anul al IU-lea), cuprinzând mai multe figuri de diferite instrumente do mu-Bică aflate in us la poporul român, precum şi diferite arii de dunţ naţionale, aranjate pentru pian».
  La finele nlmannhuluî seafla ,Elena horă‘ pentru piano do autore.
  De vânţlare la Iote lihrăriele.
L
                                                                                                             eualitat"a cea mal lmnă numai tufan şi fag tăiat şi adus la domicilii] cu ■75 PE. STENJENITL
                                                                                                             la magasia de lemne a lui Lossel, lingi gara Tergovişte, vis-n-vis de fabrica tutunurilor.
   Comăndile se priimesc şi la Typografia fliiel Si WeisB, palatul Dacia. 314-5-0.
ii n pian ie pisio Sr
ţinui private, şi rogă a depune adresele respective la ndniinistraţiunea acestui «Jiar sub cifrole S. S. No- 32.       385,6-1.
ui siDoent ie facullm
ticat mai mulţi ani studiele programului liceil, doresce a preda lecţiunl particulare.
   A sa adresa la admonistraţiunea acestui (Jiar, Palatul ,Dacia*.
9940
2510
122
12%
ClRSlL VIENE1
Metalice.................
Naţionale...............
Renta in aar ...........
Lose ...................
Acţiunile băncei ....
Creditnrl...............
London .................
Obligaţiuni rnrale ungare ,          temeşvaj . .
      ,    transilvane .
Argint in mărfuri . . .
Ducatul.................
N.poleouul..............
Marc 100................
n.) 1877.     
   . 62 90    
 . . 68 10    
 . . 74 15    
 . . no 75    
. . 836 ---   
. . 149 ---   
. . 123 60    
 . . 73 60    
 . . 71 75    
     71 40    
. . 113 50    
  . . 5 90    
  . . 9 85*., 
 . . 60 65    
                                                                                              SOCIETATEA
                                                                                                      pentru
   ÎNVĂŢĂTURA poporului român
            (Secjia centralii)
   Domnii membri aî Societăţi sunt invitaţi a se întruni Duminecă, 13 Februarie, ora 1 p. m. in localul Eforiei, Strada Col-ţeî spre a nnmi o comisinue pentru verificarea conturilor pe 1876, a vota budgetul pe acest au, a alege comitetul, precum şi a resolva cestiunl importante.
      Preşedinte, C. Bosianu.
            Secretar, M. Paciurea.
Să artşdăd^Mrpî;
rapa din Prahova, lingă gările Mizil şi Albeşti, doritorii se vor adresa chiar la Moşiă la proprietar, seQ in Strada Crinului No. 15, Suburbia Batiştea.
  No. 402.          3-3 i}.
AJUTOARE Cll\m

                      decomandate de toţi medici Europei, sunt re-tiradele dune mi sistem englez nst-fcl numite ,Water ClosetteU
                        Dupe nenumărate Încercări destul de dificile, am reuşitaarangiaasemenearetirade ui re servoire de apă. încheiate hermetic. pentru oprirea orl-cărul miros desagrea-bil, şi ale confecţiona cu totul gata pentru orl-ce loc, ast-fel ca fie-cine să le pdtă aşe^a; mal ales celor din provincie li-se oferă prin sistemul meă un mijloc fdrte uşor de a şi-le procura unde vor voi.
   Preţurile se arată indatâ dupe trătarea mâsurel, qualităţel lemnului şi mărimel maşinel.
   In comun preţurile sunt de la Frnncl 120 pănă la 300.
                                          MARCUS LITTMAN.
                                 Fabrică dc Water-Cbsctte hcrmcticc
     1. 8 ij.—24—!•                    Bucurescl, ealaa Mogoşdeî No. 28.
i WALLER a BARTMANN
                                      BUCUBESCI & GALAŢI
                                 (RECOMANDA DOMNILOR AGRICULTORI PENTRU SESONUL VIITOR
                                    CD PRECIURI SCĂZUTE
  Batoade de Porumb
                                       TRANSPORTABILE
                                 de cea mal perfectă, şi solidă construcţie din
                                   Fabrica D-lor CLAYTON k SHDTTLEWORTH
                                           PRECUM ŞI
  ^PLUBURITWf
                                DUPĂ RENUMITUL SISTEM T-îOTTETsTHLEXIN^E.
Bucuresci-Bărboşi-Roman-Suceva
MERSUL TRENURLIOR CĂILOR FERATE IN ROMANIA
                                          Vereşti-Botoşani
Tren
accel.
De închiriat, ':               .
apartament şi pe unul ori mal mulţi anî, Casele din Strada Scaunele No. 38 compuse din doue apartamente şi nvend peste tot deee încăperi, don? bucătării, trei pivniţă, osebit grajd, şopron, puţ iu curte.
   A se adresa la propriei arul lor D. Ştefan Stefăuescu, in cancelaria Antreprizei Imposibilul spirtosalor (Motel Hillcl).
Bucurescl
Cbitila
PloceicT
Micii
BuzM
Brlila
Bărboşi
Tecuci Q
Ad.iud
BaiĂd
Roman
Pişcanl
VerescI
Suceava
Plec.
sos.
plec.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                         8.25n 8.29n 9.35n l0.39n 11.24n 1.43n 2.25n 4.28n 5.58n 7.26a 9.05a 10.26a II.38a
                                                                                                                                    Trenuri de persdne
                                                                                                                                              10.00a 10.18a 11.45a 1.5p 2. 5p 5.30p
6.20p
7.25 a 8.00 a 11.15 1-lOp
3’®°p
4.54* 6.58 H 9.57 „
SucevadţcanI-Viena Tr. ac Tren do pers.
Suceva-Iţcanl
Lemberg
Viena sos. a doua
Plec.
12.49 p 9.55 n 5.03 p
BarboşI-Galaţî
Bărboşi
Galaţi
Plec.
808.
T0cuol-B6rlad
Tren
accel.
11.29 n 3.40n 2.50n 5.03 pj 7.18 p
                                                                                                                                        Teren de persdne
Tecuci
Berlad
Plec.
808.
PăşcanMaşl
Paşcani
Ia^l
Plec.
8os.
Tren
accel.
7.19 n 9.37 n
Tren. mixte
5.00n! 5.35p 7.05a 7.50n
Ttren mixt
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                  10.29 a 1.20 a
Viena-Lemberg-l|canI-Suc6va
Tren
accel.
                                                                                                                                        Tren
de peradne
Viena                 Plec.
Lemberg sos. a doua <]i Sacdva-Iţcanl          Ses.
8.08a 10.53a 8.38n 12.20p 6.25a 11.25n 6.46a 5.lip,
Suc6va-Roman-Barboşl-BucurescI
Tr. ac. Tr. depersdne
Sucera
VerescI
Păşcanl
Roman
Bacăd
Adjud
Tecuci
Bărboşi
Brăila
Buzeti
Mizil
Ploescl
Chi ti 1 a
Bucurescl
Plec.
Sos.
6.11 p
5-41 p 7.07 n 8.45 n 9.43n 11.12 n 12.20 n 2.06n 2.58n 5.19a 6.16a 7.00a 8.18a 8.30a
6.46a
7.44a
10.07a
12.10 p
1.17 p
3.22 p 4.45 p 7.20 n 8.30 n
8.10 n 8.45 a 1.50a
1.24 a
2.25 p 4.15 p 4.30 i
Galaţi-BarboşI
Tren
accel.
                                                                                                                                         Tren
de peradne
Galaţi
Bărboşi
Plec.
Sos.
1.20n 8.25a 7.30a 1.55 n 9.00 a 8.05 a
BSrlad-Tecuciu    -    Tren.   mixte   
Bârlad    Plec.        8.40 a  10.00 a 
Tecuci ii Sos.   ---   10.50 a 12.00 a 
 laşl-PSşcanl   Tren   Tren    mixt    
                accel.                 
Iaşi      Pico. 7.16a  3.25 p    ---   
PilşcanI  Sos.  9.46 a 6.33n     ---   
     Desluşiri. — Litera a insemnezli orele de la 6 dimineţa pană la 12 ^iua, p, de la 12 <]lua p3n& la 6 aera şi n însemnezi n6pte, de la 6 sdra până la 6 dimineţa.
     Cu trenurile accelerate călătorii se transportă in vagone de clasa I §i II; cu trenurile de per-s6n« si mixte se transportă in xagdne de clasa I, II §i IU-               .
     Preturile locurilor in trenurile accelerate pe liniile BucurescI-VerciorOTa. Bucuresel-Roiuan şi Roman-Sacdra-Iţcanl sunt egale cu preţurile locurilor în trenurile de per*6ne. Trenul accelerat care plică din Bucurescl Joia şi Dumineca spre Craiova va fi in corespondinţi la Serenn seu Orşova cu vaporul accelerat spre Buda-Pesta.                         _ . n .                   .            ,
     Călătorii trenind cu vaporul accelerat de la Viena sed Buda-Pesta Tor găsi la S-venn trenul accelerat spre Bucurescl. Pentru înlesnirea călătorilor, trenuri 1* accelerate trag la Se\enn in filele de corespondinţl cu vaporul ccelerat, lingă Agenţia Yopdrelor.
Veroştl
Botoşani
Plec.
Sos.
Tren. mixte —
                                                                                                                                                                                                                                                                                                          9.32 n 11.48 a, 11.20 n 1.36 p
Bucunsci-Vtrcierova (Orşiva)
                                                                                                                                       Tren de per.
Tren
mixt
Bucurescl
Cbitila
Titu
G ieşti
Goleşti
Piteşti
Slatina
Balş
Craiova
Fileaş!
T.-Severin Verciorova (Orşova)
Plec.
Sos.
.00 a 6.05 n .18 a( 6.86 n .22 a, 8.09 n .56al 8.66 n 44a 10.01 n 56a 10.15n ,50 p
00 p
57 p .24 p
58 n
01 n
Botoşani-VereştI
Botoşani
Vereţti
Plec.           5.20 n 3.30 p;
Sos. —          7.14 a 5-24 p!
                                                                                                                                        Vorciorova (Orşova) Bucurescl
Yerciorova (Orşova) Plec. T.-Severi*          Soi
Fii iaşi Craiova Balş Slatina Piteşti Goleşti G ieşti Titu Chitila Bucurescl
                                                                                                                                       Tren de per,
Tren
mixt
   6 45 a -7.20i   -
,10.17a   -
   11.19a! -I.SOp -1.41 p -
   4.22 p 7.15 a; 4.55 p 7.2 al 5.45p
   6.23 ni 9.20 a 7.26 n 10 54 a 7.40 n 11.20a
BucurescLGiurgiu-(Smârda) şi vice-versi
Bucurescl iFiî.) Comana
Giurgiu
Smfirda
       Tren.    mixte                                Tren. mixte  
Plec.  9 15 H   5.10 8  Smărda           Pleo.             4.37 a 
/Sos.  10.17 d  6.13 8  Giurgiu          /Sos.             4.47 s 
\Plec. 10.27 d  6.23 3  Comana           (Plec.    9.---cl 4.57 « 
) Sos. 11.40 «3 7.38 3  Bucurescî (Fii.) /Sos.     10.16 d 6.13 a 
\Plec. 11.50 d                           \Plcc. 10.26    d 6.23 s 
SOo    12.---c-                          Sol    11.27    d 7.25 s 
A/*r'«/ă impnrrlnru t>c Dun&re coincutinda cu trenuri!* căieloru feratt_
       Giuraiu-Orşova-Baiiaş-Pesla- Viena____
          VAPOARE DE PASAGERI
Din Giurgiu lo Orşova: Marti, Vineri si Duminecă la 2 ore p. coincidenţi cu trenuifi mixtă care sosesce in Giurgiu de la Bucurescl, la 4.20 s.
Din Orşova l« Pesta: Joi şi Duminecă dim.
, Pesta la Viena: In t6te dilele la 6 ore s.
          VAPOARE ACCELERATE » Giurgiu la Pesta: Mercurl la 5*/* ore *•
   >    ,    , Baxiaş: Sâmbătă la 5V* orf, *■
   Ambe aceste curse coincide^ă cu tren. mixt care sos. in Giurgiu din Bucurescl la 4.20 s.
Sos. vaporului la Bariaş: Vineri şi Luni a.
   >   9      , Pesta: Duminecă d.
   »   >      » Viena: Luni s.
Plecă din Giurgiu la Calafatv: Marţi, Viner , Dumineca şi Jouia, la 2 ore după ftmiap, coincidândd prima cursă cu trenuld mutu care S'is. la Giurgiu din Bucurescl la 4.20 a de călători care sos. in Giurgiu din Bucurescl la 11.50 d.                             — -
                                                                                                                       V ien a-P e s I a-Baz i aş-0 r ş ova-Giurgiu
                                                                                                                         VAPOARE DE PASAGERI
Din Viena la Pesta: in Wte //lele la •'/* of dimineţa.
Din Pcşta la Orşova: Marţi şi Vinari la 11 ore s.
Din Orşova la Giurgiu: Joi, Duminert şi Marţi la 9 ore diin. coincidendu eu trenuli mina care pleci din Giurgiu la Buwrei.l la 11.40 a.
                                                                                                                         VAPOARE ACCELERATE
Din Ftena: Dumineca la 8‘/> ore d.
  , Pesta Luni la 7 ore d.
  , Botioş Marţi şi Vineri la » ora d.
Sosesce la Giwgm: Mercurl ,i SimbatA la Îl ore dM coincidendi cu treailfi mixtS ajr pleci din Giurgiu la Bucurejcl la 11.4* a,
                       CEL MM MÂBEMA.GASIN
                            X3E                       _
     IE COIFEGTIOIaTE si de aRiICULE de MODA
Tipografia Thiel A Weiss Palatul .Dacia