ANUL 11 „ MERCURI 9 FEBRUARE. No. ol.__^- abonmaentblb Hi >H H BWB ^•.•“:^nnTl\/S UŢTT , .. X llfJLl CJ JL*. Linia de S» litere petit, padina IV. > bani ne n-urina IH» ban), P<* pagiDa II, 3 lei noi Pe w*' - EgE m T0ATE ZILELE DE LUCRU Reclame 2 lei noi linia. Un numâr In Capitală 10 bani. biuroul redacţiei şi administraţiei: palatul ,dacia.* 1877 ^isrxjTsrciTJSLx Se nriinetc in atr&in&tate: La D-nil Ilaaset • itein A Vogler In Vienna, \Valfi«ch(ţ»»»e 10. A. Oppelik In Vienna, 8ltihenhantei J ; Kudol Moşie in Vienna, SeileraUtt* 2; Vinceni llrdicka n Vienna, Teinfaltatrme 17; Philipp Lob In Vienna, Eachenbachganiie 11; L. Ijang A Comp. In Pe)ta ,i llatnu-Laf/Ue-Bullier A Comp. in Păcii. Scrisori nefrancate nu se primsso. Artioolele nepublicate ie vor arde. Un număr In Distriote 15 bani. buletin telegrafic Serviciul privat al .TIMPULUI.* (Agenţia Havai). Constantinopole, 19 Fevruarie. D-niî Christicî şi Motici, însoţiţi de d. PucicI, primul Becretar al winisteriuluî afacerilor străine şi de d. BosovicI, secretar al agenţiei diplomatice serbe de la Constantinopole, aii ajuns aci in acelaşi timp cu Petrew-effendi şi d. Biucuk secretar special nl misiuniT. Delegaţii şerbi aii dat astăzi visit# marelui vizir şi ministrului afacerilor striiine. Vineri sunt aşteptaţi delegaţii Muntene-gmlui. Disposiţionile Porţii par a fi conciliante. Să speri că se va încheia pacea intre Tarcia, Serbia şi Mnnteuogrn. B&CURESCI FEBRUARE. Situaţia lnlâuntrii continuii a fi nehotărltâ. Latenta criză miuiste* rială, despre care am vorbit mal pe larg în numftrul nostru de erî, nu s’a resolvit Încă. Vorbele circulă In toate sensurile. Se vorbesce de întruniri ale capilor coaliţiunil de la „Mazar-paşa,“ pentru a Împrospăta vechia şi nerenli9ata lor programă, se «Jice însă. că aceste încercări de reconstruire nu afl isbutit. Tendinţ de a descurca guvernul de greaua sarcină a .fracţiunii libere şi iudi-pendente* işf caută pe de altă parte victimile ei. In fine se citAzâ nume de ofiţeri distinşi, cărora li s’ar fi oferit a înlocui pe d. colonel Slăni-ceanu la resbel, care însă ar fi re-►fusat problematica onoare de a lua asupră-le moştenirea situaţiei actuale. Noi înregistrăm t6te aceste ştiri, fără a putea ăncă afirma ceva po-sitiv asupra resultatulul final. Precum am mal spus’o: toate se petrec îndărătul culiselor, ca şi cănd nu am fi stat constituţional cu Camerele deschise. Această lipsă de constituţionalism corect tn sferele guvernului este şi mal mare în procederile Camerei. Lucrarea de căpetenie a unei Camere, adecă desbaterea şi votarea budgetului la timp, stă şi astă-zi în aceeaşi lăngezime. Peste 6 zile es-pirâ sesiunea ordinară, şi nimic nu este ăncă făcut. 1). ministru de Interne, ceruse Iu o şedinţă din săp-tămăna trecută, ca să i se voteze cel puţin Budgetele in trei zile. De atunci afl trecut şăse, şi lucrul nu a înaintat mult. Interpelările par d-lor deputaţi radicali mal importante de căt budgetele, şi obiceiul a ajuns aşa de departe, în căt în şedinţa de la 5 Fevruarie un deputat a anunţat deodată 6 interpelări d-lor miniştri de Culte, de finanţe, de lucrări publice şi de justiţiă. E o amară derisiune a Ţării ceea ce se petrece în dealul Mitropoliei. Nu este de mirat, că chiar organele partidului la putere să fie nevoite a'şl arăta nemulţumirea lor cu o asemenea Cameră. Eatâ ce zice TJnirea democra'ică de ieri şi Românul. .Dacă în timpul şi cu banii cheltuiţi în zadar de comisiunea bugetară. s’ar fi elaborat de oameni com-petinţl o lege comunală, o lege ju-deţianâ, o lege de reorganizare judecătorească şi alta pentru armarea generală, în acel spirit puternic reclamat de trebuinţele actuale ale statului nostru, cestiunea alcătuirii bugetului ar fi rămas o afacere uşoară, care s’ar fi putut făptui In scurt timp, aşa în căt am fi putut intra In anul acesta aminterea de căt ne aflăm economiceşte acum.* .Dar lucrurile nu s’afl făcut astfel, şi astăzi ne vedem cu durere nevoiţi a repeţi cu amicii noştri de la Românul că Camera ,şl a consumat în deşert un timp şi o activitate preţioasă: n’a reuşit a face nici reducerile de cheltuell pe cari le cere situaţiunen no&âtra ; n’a realizat nici reformele neapărate întăririi regimului nostru constituţional, principielor lui de libertate şi desvol-târil intereselor locale şi generale.* Rămăne dar constatat, că radicalii afl fost incapabili de a realiza promisiunile date. Nici o lege temeinică, confusie budgetară, plăţile suspendate la toate casieriile, ceartă nesfărşitâ în lăuntrul coalizaţilor; acesta este bilanţul situaţiei la începutul lui Fevruarie, după 10 luni ale erei celei nouă de fericire şi triumf al partidului naţional-libern.1.* Ca o irouie In mijlocul acestei confusil a radicalilor, ne vine ştirea din şedinţa Camerei de ieri: .Comisia de dare in judecată a foştilor miniştrii a făcut cunoscut că ’şl-a terminat lucrarea relativă la acusare şi că raportul, în căte-va zile, va fi adus înaintea Adunărel. l’entru tipărirea acestui raport şi a dosarelor relative s’a votat apoi un credit de 5000 lei.* Dacă în împrejurări aşa de nefericite, precum sunt acele, In care se află ţara astăzi, mal poate fi vorba de posiţil favorabile, apoi favorabilă a fost numai posiţia... celor 11 miniştri acusaţl. Puşi de regimul radical într’o re-servă forţată, siliţi a sta de o parte la toate ce se petreceaO înaintea lor, capii partidului conservator vor fi în drept a zice radicalilor Într’o zi şi nimeni nu le va tăgădui acest drept: ,A le voastre, cu a le voastre şi dintru a le voastre : a voastră şi respunderea 1“ Ca o altă ironie amară ne-afl venit şi cuvintele rostite de noul ministru de finanţe, d. Sturza, tn contra interpelării d-lul Iepureanu în şedinţa Camerei de sămbătă. .Conchizănd, rog pe toţi membrii a-dunâril, amici safl inamici al guvernului să ne dăm cu toţi măna şi să lucrăm în unire. Aşi dori ca să fie un armistiţiu In politică, căci alt-fel este ruină internă. Cred că scopul interpelării d-lul Iepureanu încă n’a fost altul. Trebuesc echilibrate bugetele pe acest an. Dar declar că fără armonie şi fără linişte, nu e guvern care să poată face vre-o regulă în finanţe. Creditul Statului nu tre-bue să mal fie o armă de partid! Prin urmare să ne punem la lucru cu toţi, ca să scăpăm ţara de primejdie, căci aşa afl urmat şi străbunii noştri în cazuri de pericol.” Acum se deşteaptă d-nul Sturdza 1 Acum doreşte Înfrăţire, voeşce armistiţiu în politică, vorbeşte de creditul Statului ? Creditul Statului să nu mal fie o armă de partid? Dar cine Altul, de căt d. Sturdza, a făcut din lovirea creditului Statului o armă de partid, cănd (In momentul plasării rentei noastre) sub guvernul Catarii publica în Praga şi respăndea în Paris pamflete despre ruina finanţelor romane şi decăderea Principelui Carol ? Să ne dam cu toţii măna şi să lucrăm în unire? Dar cine mal mult de căt d-sa a dat în chiar acest Senat probe de cea mal învierşunatâ ură In contra adversarilor sel. cănd a găsit posiţia a trei senatorl-mi-niştri acusaţl destul de comodă pentru a vflrsa asupra lor veninul cuvintelor sale? Să fie armonie şi să fie linişte ? 11 miniştri acusaţl, 4 prefecţi Închişi, 30 prefecţi perchisiţionaţl — eacâ fapta d-v6stră şi respun3ul nostru. Aţi dori acum ,sâ fie un armistiţiu în politică, căci alt-fel este ruina internă?* Aceasta vfl-o credem, v’o credem pe onoare. Dar este prea târziii ! C. A ROSETTI ŞI FII revoluţionarT-socialiştT-democra?T Scrisdrea d-lui Calimaki-Catargi, publicată în numărul nostru de Sămbătă şi care dă o mică lecţie d-lul Nicolae Ionescu (nu seim dacă o va fi simţit, căci scrisdrea este scrisă cu 6re-care fineţă), ne aduce ărăşl aminte călătoria de astă vară a d-lul C. A. Rosetti la Paris. însăşi trămiterea acestui prezident al Camerer eră o lipsă de tact. Legislativa nu e executivă, şi prezidentul Camerer putea tot aşa de puţin să negocieze un Împrumut safl o convenţie, pre căt de puţin s’ar putea pronunţa de mal ’nainte, Prezidentul Curţii de Casaţie lntr’un proces ce va avea mal pe urmă a’l judeca la Curte. Dară acăsta pare a fi o distingere prea fină pentra politica libera ji dependinţe a unur ministru frac-ţionist. Să trecem dară la altele, mal pipăite. D. C. A. Rosetti, cu ocasia mer- gerii sale la Paris, nu a găsit ceva mal nemerit de făcut de căt de a asista Împreună cu fii sel la un banchet al jurnalului droi's de Phomme, jurnal socialist-revoluţionar, sub redacţia ascunsă a lui Rochefort, care atacă astăzi cu aceiaşi înverşunare republica lui Mac-Mahon. cu care ataca odinioară imperiliasmul lui Napoleon III. Prezidentul Camerei romăne, trimis In misie oficială pe lăngă guvernul lui Mac-Mahon, luând parte la un banquet al celor ce conspiră In contra acestui guvern, vă inchi-puiţl de aicea bunele relaţii ale d-lul Rosetti cu ducele Deoazes! In timpul din urmă Insă droits de fhomme a păţit’o. Sunt câte-va zile, de când Curtea de Apel din Paris, sub ministeriul liberal al lui Jules Simon, Împăcat cu Gambetta, a condamnat definitiv acel jurnal la 6 luni de suspensiune şi pe redactorul lui la câte-va luni de închi-s6re şi câte-va mir de franci amendă. Şi ştiţi ce se lntămplâ â propos de această comdamnare şi ca o continuare a relaţiilor pline de tact, ce prezidentul Camerei noastre actuale sciuse a şi le stabili la Paris cu ocasia misiei sale oficiale ? Cetim In jurnalul radical Roma din 9 Fevruarie : „Staţia telegrafică (din Neapol) a wrefusat ieri de a trimite urmâtoa-,rea telegramă In străinătate, Inte-,meindu-se pe legea, care opreşte .telegraful de a sluji la turburarea .ordinel publice, fie în popriul Stat, ,fie tn alte State. ,Eacâ telegrama In chestie : >Droits de l'Homme, .8 rne Argout .Paris ,Les conps portes per la reaction ani .Droits de l'Homine ont profondement emu .Ies democrates, socialistes, revolutioonai-»res de tous Ies pays. »Les Droits de l'Homme sont anjonrd'hni .plus qu’ nn journal, ils sont nn pricipe: ,ils ne sanraient monrir. - - Vive Ies Droits »de l’Homme, a ete le cri general qni a .salne sa snspension. Vive Ies Droits de .l'Homme, crierons nons demain â la mânie .henre qne nos freres de Parii,* Mircea Rosetti i , _ Vintilă Rosetti ) de Bacare8i l Mana i RECENSUJNE. . . . fuDgar tîcc cotia, acutum reddere qua* Terram valet, experţi ipsa aecaudi. Horaţiu. A. I. ODOBES CD. ISTORIA ARCBIOLCGIII Studio introductiv la acâstă sciinţft; prele-&erî ţinute la facultatea de litere din Bucureşti. I. Anticitatea şi renaşterea. — Bucurtjff, Socec /» C-nia. 1877. II. (Urmare.) 1.) _ D-nnl Odobescu stabileşte chiar de la începnt noţiunea archeologiuî, şi preocupat de necesitatea *de a înlătura, odată peDtrn_ tot-d arma, ideile greşite ce safl •pntut strecura prin publicul nostro asu-•pra scopnlm şi asupra lesultatelor tşiin-*ţel arrheolog.ee,, arată deosebirea cea esenţială care este intre activitatea .archeo-lognlnl, proprifi zis şi a .anticarului.* Scopul antornlnî este vgdit; insă atribuind nnnia rolul de a .alege* şi a .judeca,* i« acela dea .descoperi* de a .culege* şi de a Vei. .Timpul* numărul 29 ; ‘strînge, remiăşiţele trecutului, nn s’ar îngădui oare prea mult delectanti mnlul curios şefi speculator al celui de al doilea, şi tot odată nn s’ar tăgădui intr’nn mod prea nedrept titlul de om de sciinţă aceluia care, printr’o .sistematică înlănţuire* de norme şi de procedări ştie a condnce şi a asigura pe faţa locului succesul cercetărilor archeo-logice, măcar că n'ar posede t6te condiţiu-nile cerute spre a le tălmăci şi a le clasifica pe deplin ca nn archeolog de cabinet ? Spune-vom oare că ilustrai Rawlinson urma ca un simplu anticar, sâfl ca nn inginer, când Iov ia cu piciorul sefl in acea parte a imenselor mine de la Birs-Nim-rnd nude casmaoa săpătorului era să afle cilindrele de lnt pe cari era săpat în litere cuneiforme actnl de fnndaţinne al regelui Nebnkadneznr ? Şi flind-că vorbim despre distincţinnea între arclieologî şi anticari, permită-ne d-1 Odobescu de a i mal face o modestă băgare de seină, şi anume că dreptul resimţimdnt al d-sele în protiva adversarilor se dă pe faţă prea des in cnrsnl prologurilor, mal des, pâte, de cât ar consimţi senina atmosferă a regiunilor universitare. Adversarii domnului Odobescu snnt destul de cunoscuţi, el Sunt nişte 6menl cari, tot urmând a trăi, afl şi murit, in tocmnl ca acel eroO al poemei italiana, eire, după ce o mare lovitură de snbie ’I curmase existenţa, se tot mişca in puterea spiritelor vitale, în cât părea a 'şl urma lupta, ca şi cum starea lui de aprindere l’ar fi împedecat de a cunoaşte că nu mal trăia : II poveretto non se n’era accorto: Andava sncor pugnnndo, ed era morto. Spre a desluşi mal de aproape noţiunea archeologiel, d-nul Odobescu enumeră apoi obiectele principale despre cari se ocnpă această sciinţă, fie Sn ramnra .etică*, fie în ramnra .estetică*, enumerare ce îmbră-ţişc/.ă restul coprinsnlul din lecţinnea I, şi se încheiă cu o scurtă programă a cursului întreg, precum şi al metoadel urmate în propunere. Cele-l’alte patrn-spre-(Jece lecţinnl trnetează esclusiv despre istoria sciinţeî espnsă bibliograficeşte dnpă ordinul chronologic, constituesc adică nn fel do recensiune a scriitorilor celor mal de frunte cari nfl fost precursorii s6fi inte-meiătoril cercetărilor întreprinse până la jumătatea secolului XVIII. Intr’adever, fiind cele cincl-spre-zece lec-ţiunl din acest volum destinate a constitui prolegomenele cursului, regulele cele mal precise şi rigide ale metoadel şciinţi-fice, ar fi cerut, poate, ca tabloul istoric de care este vorbă să fi fost prece9 de o mal întinsă desvoltare a chipurilor de a procede, a resurselor critice şi a mijloce-lor subsidiare ce formează caracteristicul archeologiel adevărate din secolul XIX, faţă cu ştiinţa cea peltică a trecutului, săfl cu capricioasele avăutnrî de imaginaţinne ale delectantismnlol contimporan. Aci autornl pntea găsi nennmerate prilejuri spre a da ascultătorilor o preengetare dintr’nnele cuceriri ale ştiinţei moderne şi spre a’l facea pipăi miseriile ce bântne interesanta arheologia naţională, misiunea acesteia în privinţa istoriei nâstre proprie seQ în privinţa istoriei generale şi resnltatele cele mănose ce ’şi ar pnte aşteptn şciinţa ar-cheologică dintr’o mai sistematică esplo-raţinne a pământnln Iromânesr. Ştiam prea bine că toate acestea antornl le va per-tracta intr’o parte sefl intr’alta din cursurile d-sele, dar mal nainte de a colinda prin toate încercările fiiente în succesiunea timpurilor, suntem în drept dea cere un criteriu cât se poate mal lămurit şi precis, ca să ne putem pronunţa despre încercările acelea, ca să vedem ce dijtanţă este intre cele d’ăntâifi rudimente ale ar- cheologieî şi desvoltarea cea deplină a nneî ştiinţe deja constituite. In privinţa metddel ţinute în prolegomene, d-nnl Odobescu se sileşte în mal multe rindnrî de a preîntâmpina o obiec-ţinne, şi annme că prelegerile de faţă ar coprinde prea mnlte digresiuni şi prea mnlte anticipaţinnl asupra conţinutului ulterior, în cât mal târ şi, în ori ce cns, nimenea nu va putea contesta d-luî Odobescn meritul iniţiativei într'o ramură atât de însemnată a studielor sciinţifice. (Va nrma.) PROVERBELE ROMANILOR Adunate şi editate do /. C. Uinfncu. Sibid, tipografia eredeî Closius 1S77. Eacă o carte preţioasă, pe care ne grăbim a o recomanda tutaror românilor, ‘Pe dramul vieţii,—zice editorul,—proverbul este nn soţ înţelept şi vesel, care ne remâne credincios in tristeţă şi bucurie şi care nu ne părăseşte nici la glumă, nici la soriositate., Şi intr’adevăr nici nu ne putem închipui o petrecere mal seuină decât aceea, pe care ni-o procurăm răsfoind cartea d-luî Ilinţescu. D-sa a adunatdupă A. Păun, A. Pumnul, Munteanu, L. Boill, T. Cipariu, Popescu şi Baronzi, afară de aceea a mal adăugat de la sine şi ast-fel a aşezat la nn loc o comoară de 3169 proverbiî sail ‘vorbe vechi,, precum le zice românul. E însă greă a justifica impărţiren, pe care D-l Hinţescu o dă acestui material. Credem că ar fi fost mal bine a nşeza pro-verbiile în grupe împărţite după înţelesul lor, precum a făcut A. Panu în ‘Povestea vorbii., decât în şir alfabetic, cn de-sâverşire întâmplător şi în cele mal multe caşuri prea greQ de aplicat. Cu atât mal bine a făcut editorul tipărind cartea sn cu ortografia fonetică obicinuită în România, eară nu cu cea etimologică, care ar fi trebuit să fie jignitoare pentru respândirea acestei cărţi folositoare. Căci de o asemenea carte mal ales noi, cel de dincoace, nvam trebuinţă; şi atu sfătui pe tot ministrul, pe tot deputatul, pe o mulţime de oamenii i-am sfătui să şi-o procure şi mereiî s’o ţie îndemână, de oarece peutru toţi este câte ce-va într’ânsa. Aşa, de pildă, pentru finanţele noastre: ‘Azi întinde până rupe; Mâue n’are s’o astupe., eară pentru organisaţia serviciilor publioe îndeobşte : ‘AQ mâncat agurida părinţii, Si-şî vor strepezi copii dinţii., Pentru unii dintre oamenii noştri mari: ‘Cam tîriş, cam grăpiş, Ajunse la suiş., Pentru unii dintre savanţii noştri!. ‘Si altul are cap, da ! Dar ca al med bn-ba-ba 1, Peutru unele dintre ziare : ‘A înghiţit nn ac, Si o să scoaţă un fer de plug., Pentrn unii dintre marii noştri administratori : ‘Ce apucă, Se usncă., Pentru camera liberală-naţională-demo- cratica-fracţionistă-independeuta : ‘Lasă să arză şi moară, Numai şoarecii să piară » Si tot pentru cameră : •Vrând să aibă armăsar, Ajunge din cal pe mâgar., Pentru comitetul însărcinat cu urmărirea foştilor miniştri : ‘A treent baba cu colacii.» Pentru financiarii cu banca hărtie-mo-nedă : ,Cn bani faci bani.» ,Banii nn aduc procopseală, ci proeop- seala adnee banii » Anume pentru eloqnenţa parlamentară a d-lnl N. Ionescu: De In beat cârcinmă vin cn partea în-tr'o căciulă.» Pentru cel cu palma de la Herdan : «Boerul e tot boer, măcar de-ar fi încins cu tel.» Pentru situaţia ţeriî îndeobşte ; ,Nu e alta mal grea boală, De cât când e punga goală., Pentrn lucrările Camerei; . ,Pâna să zică bou-breaz, Vine soarele l’amiaz., Pentru nnil dintre stipendiştiî statnlnl: ,S’a dns boii şi s’a ’ntors măgar., Pentrn nniî dintre casieri. ,Bonl nn treeră cn gura legată.* Tot pentrn camera mal sna caracterizată : ,Pun# «aciuia jos, şi după ce te vel ju- TIMPUL 2 ani comisia insa ş'a terminat Incrarea; am crezut cS e in avantajul justiţiei ca sii venim încă odată înaintea d. v.; s aii făcut atătea anchete locale cn multe sacrificii din pnrtea membrilor şi trebue să se ţină cont de acele împrejurări contrarie: deci d-sa se simte dator a declara că d. Missail a muncit cât 20 şi în curând veţi vedea multe volume tipărite in cari toate crimele, mişeliile sunt aşezate In ordine cronologică, alfabetică (aplanse). D. Preşedinte: Fiind-că aţi aplaudat, rotaţi acum un credit pentrn tipărirea acelor acte. D. Gherghel propnne a se lua imediat in considerare creditul cerut pentru ţipă' rirea actelor de acusare a foştilor miniştri D. Vulturescu citesce rnportul acelui credit. D. Costinescn dă oare-carî esplicărl şi zice că un act e tipărit deja. D. Vernesou crede că acele acte se pot tipări în imprimeria Statului. D. Giani vorbesce contra acestei propuneri, căci altfel nu se va întrebuinţa graba cuvenită, D. Vernescu face alusie la biuron, care e vinovat dacă nu s’a tipărit repede imprimatele. D. ministru de Lucrări public declară că guvernul primesce să se tipărească la imprimeria Statului, cere însă un adaus de lucrători. D. Preşedinte (cu voce înaltă) apără biroul contra acusărilor d-luî Vernescu care respnnde întrerupt fiind des de d. Preşedinte. D. Giani susţine earăşî, că tocmai astăzi no se vor putea imprima repede actele cerute, căci Comisia a întâmpinat şi mal înainte mari dificultăţi la imprimeria Statului, când nu eratt atâtea lucrări ca astăzi; rare a se acorda creditul. Se închide discuţiunea şi pnnendu-se la vot luarea în considerare se primesce cu 53 bile albe pentru şi 14 negTe contra din 66 votanţi. D. Cernătescu crede că sunt de ajuns două mii de lei in faţa penuriel ce ne apasă. D. P. Ghica vorbesce pentru 5 mii lei după proect. Se cere închiderea discnţinniî. D. P. Grădiştennn vorbesce contra închiderii discuţii şi arată că 2000 mii lei sunt prea de ajuns, cum a zis şi d. mi-1 nistru de Lucrări publice. D. Dimancea crede că nu are loc aci discuţia când e vorba de a face lumii cunoscute abusurile unor oameni cari aB apăsat ţara cinci ani de zile, şi nici parcimonia nu se poate admite in asemenea cns ; cinci mii lei poate să fie încă prea puţin, căci afară de celeritate şi atătea lucrări, mal trebuesc şi litere mari! D. Lascar Costin. Litere foarte mari, (cât se poate de mari! (ilaritate generală). Discuţinnea se închide şi respingându-» amendamentul d-lui Cernătescu, ambele aTt. din proect se primesc fără discuţiune şi punându-se la vot In total se adoptă cu 52 bile albe pentru; 14 negre contra din 63 votanţi. D. F. Millescu annnţă o interpelare spre a cunoasce vederile d-luî ministru Lucrărilor publice în privinţa legii de presta-ţiune ce s’a suspendat vara trecută. D. ministru de Lucrări publice respnnde că acea lege se va pune iar în aplicare —u cu modificările cerute de esperienţă, n°6^Ve d°nrI depntaţî d! 8 * 044 “I Wce contra luării in considerare şi cere I OPTDT annTmt. rin pnnm. p6te de scurţi iu interpelări, şi d-sa va fi | Ca să se primească bugetul de pe anul tre- I oUoll J!. UU rUolA UJ]'| URMi. şi mul scurt, D. Millescu se declară satisfăcut. D. Vulturescu propune a se vota capi- cut, până se va aduce şi vota o lege de | organieare bine studiată. Viona, 17 Februarie. n „ . .De oare-ce e de temut, că nu se va pu u. beam propune a se suspenda votarea • ,, ,. . ,, r toiul prefecturilor şi suprefeeturilor ca la \ i j , . _ I ”n inc“*la pacea cu Serbia şi Montenegru 1876 acestui proect pană la aducerea acelor legi, înainte de espirarea armistiţiului, PourU • 1 înr ministrul va merge cu bugetul anului stăruieşte pentru prelungirea armistiţiul-' trecut; (întreruperi). Da, d-lor facem şi e- '8 1 Aprilie. In tot momentul se aş- couomiî şi vom lucra, afară de o trândă- I căderea lui Edhem Paşa. D. P. Ghica vorbesce coutra a ceste! propuneri; cere ca suprimarea suprefeeture-lor să nu se amâne la cnlendele grece, căci I ele sunt o povară pentru poporaţiunea rurală şi o calamitate pentru ţară şi care inlăturându-se, se fac economii de o jumătate milion. D. Dimancea voesce a combate pe d-nu P. Ghica 1 in partea de economii; 2 în I St. Petenbarg, 17 Fevrearie. (O voce: nu e parlamentar!) _ Aici încă nn a sosit nici o ştire derpre D. Geani. Cum nu?— d-lor, n’am făcut ?loen,rl!e 06 86 Pretinde ca 8’ad întâmplat economii la cele-l’alte ministere; unde vom t?ran,tB trDP®>® şi otomane, ajunge cu deficitele? Deci trebue chiar să - i , Rom*’ 17 Februarie. „„ a™. a„d .«.. .d«cî p,rt» (lDtre,Dp«ri, ,001: Um I ’0. iţii îeLf SStSSX, _ ’ . d-1 Geani nn nduce nici o economie, nici ^r“ a se jnR& positiv, daca va reocu- D. Dimancea : d-voastră ar trebui să tă- 0 uşurare Statului, ba primindn-se propn- p8 postal de Mare Vizir-ceţi sad duceţi-ve de aci dacă nu puteţi nerea d-luî Geani nu s’ar putea face us Pesta. 17 F.vruarie. asculta, (murmure generali). nicî de economiile celor-P.lte ministere; căci C,rCnlar,S a 0 “Pliată in- ^^“'1 Pre?6diQt! ,ca | l®gile nu se pot promulga şi publica de I WlCşa ^ *** C“ D?6Vdet °rî cât toate odată. . Berlin, 16 Februarie, Se citesce o propunere spre a da făcui- Deficitul pe anul 1877—78 se presupune tate d-lul ministru a nrma cu budgetul că va fi de 25 milioane mărci; in privinţa din 1876 împreună cn economiile votate, acoPer'r'I nn 8’a luat încă nici o hotărire. până se vor face legile organice. Belgrad, 16 Fevruarie D. Geani replicând d-lnî ministru de Marea scupcină va fi compusă de 420 justiţie susţine sistemul său de mal sus remb.ri' NumărulI alegătorilor e de 276,495. se mir» d„ L „s * „ . 7 ’ Sen perna nu va hotărî de cât îu ceşti unea se mira de ce să ne temem ca legile tre- resbelului. Şedinţele vor fi secrete bne să trecă şi dinaintea corpnlnl superior. . Voci: Ce corp Superior? s maturilor? D. Giani: Corpnl de sus sâS instanţa a dona. să nn permită d-nnlnî Lăţescu să mg în trernpă. D. Preşedinte. D-le Lăţescu, nn întreruperi 1 D. Dimancea apără instituţinnea de subprefecturi, zicând că snprefecţil sunt necesari sunt cheile administrative , sunt scutul popnlaţinnilor contra făcătorilor de rele, atât de mulţi în acest timp de sărăcie ! (întreruperi zgomotoase; d. Preşedinte sună, d. Dimancea cere să nn mal fie întrerupt: „cine voesce să vorbească să ceară cuvântul:* în această confnsinne d. Dimancea conchide zicând că să se suspende paragrafele relative la snbprefecţi şi să treacă înainte). D. Costinescn ijice că discnţia n’are loc, de oare-ce s’a dat un vot în privinţa a-aceasta. D. Vernescu crede că prin amânarea votării capitolului in privinţa snbprefecţilor se prejudecă cestiunea. Subprefectnrele mai esistă, deci trebue votate şi sumele ce le privesc D. Vulturescu este de aceeaşi opiniune. D. Costinescn propune a se amăna discuţia asupra prefecturelor şi a se vota cifra bugetului din 1876, şi se primesce. Prefecturele se votează după buget, numai la Bolgrad d. D. Crăciunescu propune a se suprima translatorii.— D. Arbore vorbesce contra suprimării fiind adeseori trernpt.— Se închide discuţia şi amendamentul d-lnl Crăcinnescn pus la vot se primesce cu 41 bile albe pentrn; 27 negre contra din 68 votanţi. Translatorii din Bolgrad şi Cahnl sunt suprimaţi. loaţe judeţele se votează ca în bnget fără discuţinnl. Materialul snbprefecturelor şi poliţia din cele şease oraşe principale se votează ca in bnget. Voci: protestăm, nn e superior! Alte voci: Retrage cnvintnl! D. Giani : Cestinne de apreciere! D-sa continuă susţinând că ceea ce propnne D-sa nn e nn inconvenient şi produce econo- depeşi telegrafice Serviciul privat al TIMPULUI. Agen|ia Havas Roma, 19 Fevruarie In şedinţa de erl a parlamentului d. Vis-conti-Venosta a anunţat o interpelaţie a-snpra atitudine! guvernului în cestinnea orientală. D. de Pretis, preşedintele consiliului a O ir mal în urmă. (Şedinţa Camerei din 4 Fevroarie). D. ministru de Culte aminteş1^, că după cererea guvernului, la ordinea zilei ar fi budgetele. Negăsindu-se însă faţă d. ministru de Interne, roagă pe biurofi să pnnă vre-o altă lncrare mică la ordinea zilei, până la venirea d-lnî ministru. D. Mania zice, ca, după severa esorta-ţiune făcută ieri de d. ministru de Interne, d-sa crede că nn poate fi altă lncraro mai urgentă de cât budgetele pentrn a căror votare d. Ministru nn ne-a dat decât an termen de 3 . atatescn termină «Jicând să nn se dea c®ţ8 clădiri vor începe chiar în primă-vara funcţiunea judecătorilor de pace primari- vlltoare- C. de Iaşi. ir, cari sunt şi mal venali decât snbpre-fecţiî suprimaţi. Cere a nu se lna în considerare. D. Vernescu roagă pe d. Preşedinte a pune frâă la toţi......... D. I. Ionesen ! Cailor sâQ boilor? D. Vernescu: Ocupaţiile d-lnî Ionesen * * * Precum suntem informaţi, înalt Prea Sânţitnl mitropolit Primat a însărcinat nn delegat special pentrn a cerceta neorân-nnelile inţempîate la monastirea Ghighiu şi a referi Mitropoliei. Direcţia generală a poştelor şi telegra- 11 fac Ba TOrbească de bol şi cai, făcând felor se votează ca in bnget după oare-carî J0C de ocvint«- • • • discuţii şi dialoguri comfnse. D- I- Ionesen: Cnvântnl e de la Dnm- Materialnl pentru penitenciare, servicinl nezea ! (ilaritat«) (zgomot, dialoguri), sanitar etc. se votează ca in bnget. D- Vernescu. Amintesce că şi bugetul Se pun# la vot in total bngetnl minis- de Interne 8’a amânat până la votarea ternlui de Interne şi se primesce cn 57 legilor organice; propnne deci a se pro-bile albe pentrn ; 5 contra negre din 62 06(10 în mod i(l0ntic şi acuma. — Discnţia m8Dţl-. , închizândn-se, se respinge amandamentnl be ia in desbatere bugetul ministerului de suspendare, şi se primesce de de'nS ca bugetul din 1876 făcândn L). A. bihleanu raportor dă lectură ra- miile posibile. portului Comisinnii bndgetare relativ la a- | Şedinţa se rădică la orele 5 şi jnm. sera, a nrma se econo- cel bnget. In discuţie generală d. Vnltnrescu vor- NAIVIT \ŢI RADICALE O n mat nainte (Şedinţa Camerei din 3 Fevruarie) D. Mania anunţă o Interpelare. D. Brâtiann ministru de Interne. Adunarea a lnat decizinne în unanimitate ca voteze ftntaia bugetele. Rog pe domnn Mania si lase interpelările în urmă. Ţara e in completă criză finanţiară, politică şi sociala, şi decă adunarea nn va da în trei zile bugetele, să ia respnnderea. Interpelarea d-lnî Maniu n’are nici nn sens. Aşa aţi făcut şi la 1867 şi 1863, şi prin aceasta aţi provocat atunci câderea parti-dnlnl liberal. Din aceeaşi şedinţă a Camerei. P' preşedinte proclamă că ndnuarea a primit suprimarea curţii de Focşani (*-plauze parţiale). - D. col. Leca declară că d-sa, care a combătut incontinu legile de centralizare, în primirea acestui amendament nu vede de cât centralizare mal mare şi decât cea din legile d-lni Catargi ; prin urmare se retrage din adunare. D. D. Prnncu zice că d-sa ca represen-taut al judeţului în care a fost acea curte, âncă se retrage. - D. Al. Holbau face declaratinne i-deutică. - D. col. Ghergbel se miră cum d. Leca, care a lucrat atâtea partidul liberal, compară această Cameră cu a d-luî Catargi. Propune a nn se primi demiainuile. - D. G. Vulturescu zice, că aceea ce face d. col. Leca şi cel-l’alţî, este un act de despotism intr’o Cameră liberală. e * * Al doilea debat al nonlni ministru de lucrări publice, d. Docan. Şedinţa Senatnlnl din 2 Fevrnnrie): Se cere închiderea discuţiii asupra interpelării Cogălniceann ; d- ministru al lucrărilor publice (cu voce înălţată); ,Să selă-.mureasca odata situaţia, ca să mergem »fie-care pe la lucrările noastre. EQ am miliăne de administrat în ministerul meQ.« Auzi, frate : milioane ? Şi apoi să nu ’şi piarză omul cumpătul! Al treilea debut al d-lui ministru de Justiţie, d. Cânipineanu. (Şedinţa Camerei din 4 Fevruarie.) Se votează suprimare Curţii de Apel din Focşani, d. d. deputaţi Lecca, Holban si Prnncu îşi daii demisia din Cameră. D. ministru Justiţiei, I. Cânipineanu (,fi-ind cea mal mare linişte în adunare,» dnpă >Unir«a democr*.) >S’a petrecut nn incident regretabil. Pro-.punerea pentrn suprimarea Cărţii din Foc-.şanî s’a produs în secţiuni. Eă am lă->haat-o la ftpreţierea d-lor depntaţî şi n ,interveni* în desbateri. Linia mea . «trasă.* (Vezi «Românul* din 6j.Fevr.) Linia d-luî Câmpineanu era trasă ! — Dar cum se poate, Întrebau unii, ca ministrul justiţiei să nu se pronunţe intr’o cestie aş i de importantă a resortului sâfl precum este suprimarea unei Curţi de apel? — Apoi dacă linia d-tale era trusă 1 Dar nu trebue o lege pentru împărţirea celor 7 judeţe sub jnridicţia altor eurţi de Apel 1 — Linia d-lul Câmpineanu era trasă ! am niea era fleca la dânsa, fă ce ţi-aî pas de gând., «Calul fără căpăstru cade iu prăpăstii., «Până nu iucaleci calai, Nu-1 poţi cunoaşte năravai ^ Eară pentrn cel cu acusaţianile : «Capra face pozna, Şi oaea pate ruşinea., Pentru unii oratori escelentl din • eră: C». * lj bătut la cap Tocmai ca un ţap ; Ştie „ indrUge r.r.» M I. w , n ru nnu cărturari pretenţioşi: » ar nu ftie, dar ca]cS popflţ^, Pentru c.utra, de k ,Pr^ » l^uţa', Car’ DlcI in ni®it0- Anume pentru d-1 C. A. Rosetti : «Ori ce-o fi nu-I paaî . Unde-o eşi— să iasăţ. Anume pentru d-1 Pantazi Ghi • •cpnne-mî cum te chiamă sfînt te închini 1* *pnn Pentrn nnele dintre cocoanele, cnconitelB ! cocoanele madame: ' »Pe uliţă Chiriţă Si-aeasă chisâliţă., 'Pentru ‘Românul,: «Cine legea nu-şî cinsteşte, Fără lege se numeşte., Tot pentrn Cemera mal sus caracteri-sată : »De unde ştie ciobanul, Ce lucru e sofranul., şi: «Unde cântă cocoşi mulţi, acolo ’ntârzîe a se face zină., Annme pentrn d. B. P. Hasdâfl : «Cloşca care coprinde oaue multe, nu scoate nicî un puii!.* Tot pentru situaţie : >VaI, când ajunge coada cap Şi mojica] fraote in sat!* Pentru cei ca economiile bndgetare : » entru un cuiB perde potcoava.* " ,** P*nGu partida! dela Mazar-Paşa : «Şi-a mâncat credinţa, Ca ţiganul bisericn.* Şi eară-şl pentrn cameră : «Ar vrea să facă şi e] Dar’ nn ştie în ce fel|< Pentrn mulţi dintre cel aleşi: «El şi-a făcut trebile.* In sfirşit — să-şî aleagă fie-cer« omul : «Dracn, când n’are de lacra, iţi cântăreşte coada.* Discuri asupra epocel lui Matei Batarab !> Vot,le Lupul (1808), aşa ,e intitulează broşurică de 6 coaie tipar, despre care am vorbit în numărul nostru de Sâmbătă, gnra publicare ştiinţifică a d-lnî Nicolae Ionesen in 20 de ani de profesorat, o stenografie a 6 discursuri populare descusute ţintite de d-sa la Ateneul din Bueurescî In prefaţă d. Ionesen ne spune că istoria modernă a Românilor este cartea cea mare, cartea neapărată ce o dorim cn toţii, şi la pag. 65—66, cu o împunsătură in contra d-lnî Cogălniceann, editorul Leto-pieiţelor, zice : «cronicele noastre sunt până acum atât de neîngrijite, in cât pentrn cronicele moldovene de-abia este o ediţinue de la Inşi, şi aceea încă foarte necorectă, pe când la particulari snat copil de manuscripte foarte cnrate.* Dar de ce nn le-a publicat d. Ionesen? De Ia cine aşteaptă d-sa ediţia corectă a cronicarilor ? De la cine cartea neapărată a istoriei moderne? Nu a fost osândită catedra de Istorie a Universitiî Române să fie ocnpată de inamovibilitatea d-luî Ionesen, care nn lucrează nimic in ştiinţă, pentrn care este de atâta timp salariat de Stat ? Şi apoi mal critică pe Cogălniceann, că n a publicat bine Letopisiţele. Dar a cal era sarciua de a publica documentele isto nce, dacă nu a voastră, profesorilor de Is tone ? Declamaţii mari şi activitate nulă, —aă mers tot-d’anna mână în mână. Citim în «Curierul de Iaşi.* «Prelecţinuî populare.* Societatea literară «Junimea*, va ţine ?i ,n acest an prelecţiunile ei obicinuite, cn cari publi cnl laşan s’a familiarizat acnui de trei spre-zece ani. Obiectul prelecţinnilor din acest an vor fi diferitele sisteme metafizice (dacă snb metafizică vom înţelege toate ideile, pe care le-a avut sad omenirea saB nnele scoli filosofice asupra inccpntnlnl lamei, a originii făpturii şi râsăriril neamului omenesc.) Astă.zî Dumin că, d. Pogor va introduce pe auditori în materie prin conaidera-innî teoretice. Şirul prelecţinnilor este următorul : 1) Duminică 6 Fevruarie. Privire teoretică, V. Pogor. 2) Duminică 13 Fevrn-arie, Fetişismul, V. Conta. 3) Duminică 20 Fevruarie, Politeiemul, P. Vernei. 4) Dumiuică 27 Fevruarie, Panteismul, A D. Xenopol. 5) Duminică 6 Martie, Monoteismul, V. Pogor. 6) Duminică 13 Martie. Criticismul. A. D. Xenopol. 7) Duminică 20 Martie. Materialismul, V. Conta. CONVORBIRI LITERARE Snm.irul numfrulul de la 1 Februarte : Ţijranca,, nuvelă de Leon Negruzzi.— ‘In toamnă, Reverie, Eurna, ultimul poet,, poesil de N. Xenopol ; — ‘Aforisme pentrn înţelepciunea in viaţă, de Arthoar Scho-penhaner tr. de T. Maiorescn,—‘Reforma i'rnbeî din cărţile bisericeşti,, de S. G. Var-gonclBibliografie, — Corespondenţe ; — Proiecţii populare.— Co/umnn lui Troian. Snnmrul numărului de la Ianuarie 1877 : Originile Craiovei urmare): Naţionalitatea Cumanilor. Frăţia de cruce, de B. P. HaşdăB ; — Studii critice asupra tesauruluî de la Petronsa: Veriga simplă, de A. I. Odobescu ; — Icoana română de ]h Gratz. Notiţă paleografie» (cn ilustraţie), de Gr. G. Toeiles-cu;— Colinde inedite, de G. D. Theodo-rescu ; — Catedrele de pedairogie, Hlolosfic comparativă şi*arcbeologie. I)esb;>terile din Cameră. O stampă. * CORS DE EFECTE PDBLICE SI DE DEVISE Bucurttci, 6 Fehrvari* IS77. l'lMlt flcul 781/i 72i , 69:i 7 valoarea C«rul« air.rii. Ohhg. ILirale . 10*Vo 78 78- . . , rşite Ia -tor^T ţ)T I't'ţir. OpD''nh*-iin 18B0 i)lilit». |)i»m*‘ni;i!e W"/o IB71 79(1/, , , eşiteL» 8 u ţT , Creţiit fono Itiir. 7''/o W . , Credit folie. Urban 58 linpr. Mun. Cap. 80’/o ‘ 1S75 68 Pt'nsil (3oO) dob&ndil fr. l0 120 AcţiT Căile fer. rom. 5°/o 1863 --- , priorităţi 1868 --- --- 1 Dacia C-'* de Asaig. Act. (fr. 500) 8»/o l87l --- 260 România C_li de Asnig. Act. (fr. ÎOO) 8% 1873 --- 55 Mandate........ --- hnpr. Municipale fr. 20 Act. financiare Ilom&ne&Yo C&ile ferate Ottomane (0 Act (fr. (00) 3-'/ Renta Romăni ...... CUPOANE Oblig. Rurale p. Octomh a. c. --- -- ^ Douieniale .... --- 97 , Fonciare rurale . . --- , Comunale .... --- DEVISE !»*«« ......... --- 9975 Marseille........ --- --- tiru,'-' es........ --- 9940 Ar,» •......... --- --- U»t>-r*......... --- 2510 D-rid -■' ti ..... --- “ H ........ --- --- Anmterdam....... --- R-r! n ......... _ lli'A Lip.™......... --- --- 1 Kscompt........ 12-Yt U",V Lira Ottomană...... --- --- Galbrnu austr. . . . • • 1 --- --- Agio e. Argint....... TT- (URSUL YIENEl Vieua, 18 Febrnarie (st. n.) 18’ . 62 . • 8 Uentn in auf . . . . . 14 BIBLIO G R A FI A A Pşit de 9iib tipar la Librilriu Socec şi C-nin: ISTORIA ARCHEULOGIH Curs public, ţinut Ift facultatea de litere (lin BueurescI de A. I. O DOI) USC U ANT1CITATEA SI RENASCEBEA Un frumos volum în 8°, de 768 pagine. Preţul 12 Lei 50 buTiî. 97 99(0 ISOOVi 12% Au apilrut in laşi ALMANAH MUSICAL de teodor t. burada pe 1877 (unul nl UMea), cuprinzâud mai multe figuri de diferite instrumente de mn-sieă aflate in us la poporul român, precum şi diferite arii de (lanţ naţionale, aranjate pentru piano. ^ La finele almanahului se află .Elena horă' pentru piano de autore. De v&nţlare la tote librăriele. E P 1 T ROBIA gemi ilarului NIP1ION MITROPOLITUL No. 26. rURTACAŢII-: Eiinil că la licita(ia ţinută in dina de 1 Eebruariii curent, pentru antrepriza a-pruvisionăreî cu carne nercsară pentru nu-11imentul elevi'or şi personalului de servicii! pe anul curent, nu a'a presentat in destul concurenţi: Se publică din noii tjiua de 1 Marţii! viitor, când d-niî amatori de a se însărcina cu acesta antrepriza sunt invitaţi a se presenta la cancelaria Epi-Iropieî Strada Kilarotu N >. 2 de la orele 12 2 p. m. spre a concura. No. 21. La 1 Martiu viitor se va ţine licitaţia la cancelaria Epitropil Strada Fila-ret No. 2 pentru următorele antreprize. a) Arendarea pe termen de 5 ani a moşiilor Uâţcoveniî diu judeţul Vlnşcn şi Kiuj-na din judeţul Ilfov cu condiţiile elaborate de administraţie, care se pot vedea in orice Ovăz. ■I clăi fân. 2 , Pae de ovăz. Amatorii so vor presenta în aretata 1 itetait, atât iu ceea te privesce gheţărie, cismărie de lncs şi de tot felul, cât şi şoşoni şi galoşi francese şi germ ine, din fabricile cele mat renumite în Europa. Preţurile mai eftine de cât ori unde. — Fac plecata mea invitnţinne tutulor d-lor cumpărători şi rog a mă onora cu visitele d-lor ţ,p,.g i, 3Q informa atât de fina cualitate n mărfurilor cât şi de eftinătatea preţurilor. Cu stimă Sal. Weiserman. No. 26. La licitaţia ţinută in dina de 1 FebrnariQ corcnt peutru darea prin au trepritjă a aprovizionării seminarului cu pâinea necesară pentru nutrimentul elevilor şi personalului de servicii! pe «nul co-rent, ne resultâud preţuri sntisfăcutdre, se publică din noi!, tjiua de 19 corent, când d-niî concurenţi vor bine-voi a se presenta la cancelaria Epitropil Strada Filaret No. 2, de la orele 12 — 4 p. m. avend şi câte o probă de pâine. Pâiuea se cere a fi in greutate de nun Oca fie-care bucată, de făină bună şi c6pta bine şi bună la mâncare. L O GO LU ca r) o =5 m c. siebebcht KEC0MANDÂ _ BATOAZE DE PORUMB tecunojcute de cea mal bună construcţie PIETRE rj-E MOARA PLUGURI DE DIFERITE SISTEME c,u preţuri SCÂOUTE ‘ Cj > OD •X o > o ;; 2 — S 33 . ' ° n Ci n No. 3*7. O P O C/3 O nnnnnnnnxnnnnnnnnnnnnnnxnnnnnn K PHARMACIA LA „SPERANTIA“ \ CALEA MOQOŞOAEI, St. # DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. ? DEPOUL Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. — Asemenea se angajciă a efectua ori-« ce- , mande din rcssortul medical. BRUS. * MXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX o Dona Diulnsnara Js mano îr l. ţinnî private, şi r6gă a depune adresele ective la administraţiunea acestui diar 285,6-l. respecţi sub cifrele S S. No. 32. o ornanta (nun. limba germană, doresce a găsi un loc chiar de pe acuma. Adresele respeclive se va prinin diu compleseuţă la Tip. Tbiel & Meiss. 1s/LJ±- C3-.A. STlSTUI-i SE AFLA IN CALEA MOjjQSIOEI N° 20- RS-A-YIS DE GRAND HOTEI, DF, BULEVARD CASA SRECEAND CEL MULT INCA NUMAI U MLE !! CĂTRE COMITENŢII NOSTRU! IU BTJCUUESCI SI DIU DISTRICTE Sp„ . c.l. m.rl A. transport . »«,!.! ^ £ Ut ”^‘|S mănZilor făcute de comitenţi, cari au sosit acuma, ne-nm botarat a mai laşa hlmia nosir 9 pentru un senrt timp. o reducere însemnată a preLuând cont cicumstanţele cele grele ale situaţiunei actuale, am făcut inca o re . 1 ţarilor curente mai jos notate. Representantul Societăţei fabncel de Olandă ş. Albituri. PREŢUL CURENT DUPfi SCĂţlEMfiNTUL DE 45 .,- ClT PREŢUL F1CSAT. Batiste a V2 duzini Batiste de copil a......................fr- , , Olandă a..................... > 1 1 Lino .......................... , , borduse color, şi cusute ... » , (soie ecrue) bucata................ > Prosdpe şt Şervete a '/, duzinii Prosope de aţă curată.........fr y y damasc......... Şervete de masă (aţă)................. y , y damasc........ , , fructe......... Feţe de mese a 1 bucată Pentru 6 persone de aţă curată albă . . fr. 6 6 12 12 12 damasc qual, I. 36 39 40 58 00 00 60 y aţă cur. albă ... , Pâmjărie şi garnituri de masă de coţi Pâmjă 1 10 1 80 7 - 2 50 2 25 o — 7 50 4 50 7 -o __ 4 -6 8 - 18 14 - 9 50 de casă copii . . . fr. 18 . . . fr. 25 „ . Olandă de munte .... ,30 , , , Belgică................ ,60 , , Pân<)ă de Olandă .... ,64 , , , , Rnmb...............,84 , , Toile batiste fine............ 100 buc. Ciarccf. 3 coţi de lat............,40 Şervete cu feţe de mese Pentru 6 pers. de la 9 până la 15 fr. cele mai fine 12 la 9 până la 15 fr. ,24 , , 58 Rufe de Dame Căfnnşe cu şnur de chifT. de fr. 3 , brod. de chiff. de fr. 3 50 p }» o 5" , brod. de olanda , , de nâpte , , Camisone brodate , , , , de lux , Pantaloni cn garnitnre , . . broderie , Şorţuri de copil , , dame Fuste de costm. simp. , cu şlepă , . . brod. . 1 --- p. la 1» --- ni. w . 12 - . a 7 - . " • 15 --- , ““ • 6 --- a 50 , 10--- , io fr. 5 60 j>. fr. Rufe pentru Cavaleri Cămaşe din oxford veritable . , , Olanda colorată . , de Chiffon alb. simplă , , , , brodată , , Olandă fină . . . Pantaloni de pichet de ernă , , olandă .... a fr. 5 Diverse "t Duz. Ciorapi de Dame ' , , , , , de lină ... . , , , , de fildecosse . , ‘l, y y t bărbaţi de lină . . , , , , , » fildecosse , , , Gulere de Dame............... , , , , , Bărbaţi..................... , , Pepturî brodate..................... , 1 Bnc. Flanele................................... 12 50 4 50 50 Umilite fine france*© de Lino cu broiUrieftilevOrate. Un,mare aiortiment de garnituri pentru ame, Manchete şi gulere cu preţuri ile tot reduse, batiste de Lino cu margine lat& cu numcD brodate. Chache*nM de mJUaae şi in t6te c,ulorile, Shwnlurl lun^T de India şi Japonia. Uomandele de prin provincii vor 6 eurcutate cu cea mal mare promptitudine. LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATUL ,DACIA.' şi la t6te librăriile din ţeră. se află do vimjare : METODA DE CURA NATDRALA drept contrast la VĂT.\mXR1LE PRACTICEI MEDICALE Singura şi sigura pară contra raorţel premature şi Hngezirel cronice de Aug. Wilh. Konig. PREŢUL 2 LEI NUOI. REGULILE CE TKEBUE PÂţHTE pentru a AJUNGE LA 0 BATRA NETA ÎNAINTATA PREŢUL 50 CENTIM. «-DE ÎNCHIRIAT^ cu preţuri moderate Apartamente, Prăvălie şi Localul CE’LÎl 0CCUPĂ BANCA DE BUCURESCI în ALATULtJ „DACIA precum şi un apartament in fosta casa rescII în faţa teatrului naţional In formaţiuni la Direcţiunea Societăţii .DACIA* . li. I ■ ,.'l n I I 1 1 1 1 - *11 * -u " > ptJ . « l A 4 a A «JlAAA i SOCIETATEA DE ASSIGURAltE iziiM issnuna i bibi 3P03STD-A-TA. ITsT -A-dNTXTI-i 18SS. Aducem la fam.....‘m* »*"■ v,.ntra d.'uintdor prnvonite da incendia a 1 ,• Jaunelor daunelor causato prin gnndmA. şi contra daunelor torc: contra causate mărfurilor transportate pe apă ligui^Şă Şestre caşurilor de mdrte igmcijil Ş'Jstre pentru copil In tdte combinaţiumle de md— . ,14 la sub-scrisa agenţi,1 generalii fi la « Asemena ass cerute, şi asupra Informaţiunile se genţi ile el de prin districte Agent general pentru România ADOLF WEINBERG Colţul stradei şi curtea vechie (hauu roşia)- OPBK1LE MUSICALE imprimate In ediţiune» r,‘,‘ r THIEL Sc WEISS, tYPOGRAFI Strada Lipsciuil, pU»'1- ,k FR. ■ t«Js© nour pianoforte , Z"»”, - ..L-^frrte c. CONSTANTINE8CO P., Souvenir de nij". - .,;ftnoforte CARLSON C., Quatrc morceauv Rouma" '■ ■ n(ru 0 TOce piano FLKCHTENMCF1ER A., Mumii Iul . t» ' ' ^ 0 T0C, pmno . fiEOROE8CU TH-, Doud suspine, rom. l , tru 0 ,u piano . , Spune, rom. na ; ,*ntr, piano. . . KRlTOCHWIL A. K.. Hora, Viet* , - pentru piano . SIEDEK J. W„ Român,a. ' rl iân'0 ...... -....n ..-n“n' 1 ) «u tsingst. und Clavierb. MUSICESCO G., Rânduiala CUI?U, iSorlntiv) mr «un(ţsi. una uiavien STBRN L., op 10, Per Wun»r ( vt ^,i0T , Sinir«t. und Clavierb, y . op 11. Lalliwoh. l-,_ „,,Mr „lanoforto.................... . > »P . . op . > op , Eluda pour pianoforte ' V* ir-ntrn pianoforte, " ,L>ra,ea ml este mare, Vase brii. psntru piano Visuri Ce de capii, Q lalrills pantru piano - - (0 (0 .0 6« 50 10 lei V1EUX l'dt U Favorite, Schotti.eh pour piano U le lâ Vfteâreicl, Schotlisch pour p'»n0 • '.T'_.I.I al Cavalerie pour piano ............................. irebe de Cavalerie pour pia , aceste se vfnd eu rabat ue 15 Tipografia Thiel k Weisa Palatul .Dacia* »