No. 29 DUMINECA 6 FEBRUARE. JK BONMA ENTELE IN TOATA romania: IV .............................. Pi> 6 luni.......................... Pe 8 Iau! .......................... in străinătate: Pe an .............................. n. 48 . « > U > «o inskktium si reclame: Linia de 30 IIUr* petit, putina IV. ? hani. pe pagina III. 80 bani, pe pagina II, 2 lei noi Reclame 3 lei noi linia. Un numSr In Capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU BIUROUL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI : PALATUL .DACIA.* ANUL II — 1877. A.KTTJ2NT07TJEIX Se or.mcnc in «triinAut»: La D-nil Hanttn-tletn endrea, profesor-agent; d. Gheorghiu, profesor-deputat, d. Cli-mescu, profesor-deputat. d. Vizanti, profesor-deputat-perchisiţionist; d. Suciu, profesor-membru la Curtea de apei, d. G. Ureche, profesor-membru la Curtea de apel. Vom reveni asupra lor în unul din numerele viitoare ; pentru astăzi ne mărginim a spune că toţi sunt frac-ţioniştl şi că prin urmare, ţinta, ce am presupuso interpelării d-lul Co-gălnireanu. In numărul nostru tre-nt, a fost pe deplin atinsă. Eşecul guvernului m urma primire! acestei moţiuni, îndoit de accentuată prin tergiversarea sa cu ne-complectarea Senatului de alaltăieri, este de netăgăduit. Cu toate acestea d-nil miniştrii Brătianu şi Chiţu s’ad Încercat a da chestiei o interpretare mal blăndă, de şi ne pare cu neputinţă a şterge blamul, ce este cuprins «el puţin In contra d-lul ministru de Instrucţiune publică. Un lucru însă remăne pe care nimeni nu s’a încercat a’l îmblânzişi care nu admite două interpretări: lovirea de moarte adusă d-lul Nicolae Ionescu, ministru — profesor fracţionist. D-sa şi amicii d-sale politici sunt condamnaţi prin moţiunea Senatului, propusă de chiar tatăl Universităţii de Iaşi. Se şi vorbeşte, In momentul când scriem aceste răndurl, do retragere;* d-lul Ionescu din cabinet şi de o nouă criză ministerială, a patra sâd a cincea de câte-va luni. Ce fericită a fost ţera sub guvernul radicalilor de dincoace de Mil-cov şi a fracţioniştilor de dincolo1 A se vedea telegramele pe pagina lll-a. EPISTOLELE UNUI IEŞAN II. Domnule redactor, Am un vecin la ţeară, care nu a citit nici pe Gneist nici pe Tocque-ville şi care prin urmare nu are idee nici de ce este un seif guvernement nici de ce este centralizare sad des-centralisare. Cu toate aceste el ştie , că 2 şi cu 2 fac 4 şi că dacă chila de grâQ te ţine 7 galbeni şi o vinzi cu 5, lucrezi cu pagubă. Acest vecin mi-a făcut o dată ur-mâtdrea socoteală, ce nu era lipsită de bun simţ şi ale cărei conclusiunl mi se par grefi de resturnat. Suma ce noi contribuabilii plătim sub titlu de centiml adiţionale , se urcă pe an la 17 milidne de franci a. d. aproximativ la 60 la sută a tuturor veniturilor directe ale Statului. De vom deduce din acostă sumă vr’o 4 milidne ce sunt Întrebuinţate de bine de râd pentru administraţiunea tărgurilor, rămân 13 milidne pentru sate şi judeţe, cea ce pe 13 ani de când funeţionoză noa organisaţiune jude-ţianft şi comunală, ne dă un total de aproape 150 de milidnechiar daca vom ţinpa seamă că centimele adiţionale nu ad fost tot-dVuna atăt de numerdse ca astăzi. In contra acestor 150 de milidne judeţele şi comunele rurale nu ad primit nimic, absolut nimic ; căci ele afl servit In mal totalitatea lor a plăti numai lefele impiegaţilor. Nici macar siguranţa publică nu este garantată pentru aceşti bani, din contră cel mal hoţ devine primar şi sunt oameni ce, intraţi In primărie cu patru bol ş’un car, po sedâ astăzi 200 fălci de pămănt fără altă speculă de cât acea de-a administra pe concetăţenii lor. Zicăndu’ml acestea, vecinul meii să Întreba, cum Înţelepţii de la Bucu-rescl nu pricep, că cu acest sistem mergem la o ruină neapărată? Am cautat sâ'l liniştesc, citându'l cuvintele lui Gneist că „Intr un guvern parlamentar reformele nu sunt cu putinţă de cât atunci, când viciile unei organisaţiunl greşite ad avut asupra Statului efecte desastroase, ce se manifestă prin fenomene pipăibile şi prin adânc simţite abuzuri de administraţiune.*- Atunci vecinul med s’a mâniat şi m’a părăsit, zicăndu ml că, dacă ne-am uita mal puţin In cărţi, şi mal mult In jurul nostru, ar merge toate mal bine. Ea Insă m’am gândit mult şi la cuvintele şi la mânia vecinului med şi de ce mă gândiam. de ce găsiam că are dreptate. In adevăr, cărţile şi teoriile ad să ne piarză, căci In fine ştiinţa este ea un lucru absolut I sâd ne-flind alta de căt suma legilor generale ce isvorăsc din natura fenomenelor reale, ea variază Împreună cu aceste fenomene, ast-fel In cât ceea ce este ştiinţă In Francia, poate prea bine să fie neştiinţă In România ? şi lnchinftndu-ne teoriilor culese prin universiţâţl fără a studia nici natura nici gradul de cultură a poporului nostru, am cere poate de la dănsul ceea ce nu n« poate da şi am lăsa In părăginire adevăratele sale însuşiri. Şi aceasta sa Întâmplat tocmai în cazul ce ne ocupă. Oamenii noştri de Stat ad învăţat că seif governement este condiţia sinequa non a unul guvern liber şi că descentralizarea este corolarul necesar a fie-cărulseif governeinent Ad dat deci ţărel o Constituţiune şi ad crezut, că decentralisează copiind legile judeţene şi comunale din Francia şi Belgia. Ad uitat numai un singur lucru : că Întreaga clădire a unul guvern parlamentar este o pură fantasmagorie fără neatârnarea caracterelor şi că în politică neatârnarea caracterelor nu se poate obţinea de cât deprinzănd cu sila pe cetăţeni la exerciţiul datoriilor lor politice ; căci tendinţele fireşti ale intereselor noastre, precum a observat o un mare publicist, ne Îndeamnă tot aşa de puţin la aceasta ca apetiturile trupeşti la castitate. Anglia a Întrebuinţat sila, de care vorbim prin organizaţiunea sa comunală şi comitalâ. Ea a zis cetăţeanului : Iţi dad faţă cu guvernul central cea mal mare libertate: ca să am Insă garanţia că vel câştiga experienţa necesară pentru aceasta, vel administra singur comuna şi comitatul, dar degeaba şi sub condiţiu-nile de respundere cele mal gr^le. Cine aspiră a guverna pe o treaptă mal înaltă, trebue să se deprinză întâia a guvernă pe o treaptă mal joasă, şi silindu-te la aceasta, nu tu îmi faci un servicid, ci ed lţf fac ţie binele cel mal mare ce Iţi pot face. Gratuitatea funcţionarilor judeţeni şi comunali şi responsabilitatea lor civilă şi criminală este deci temelia chiar a self governemenlulul *) şi numai aşa vom putea forma elemente câr- •) Se înţelege, ei nu rorbim aici de reforme engleae. Legea comunală din 1858, care părăaaţte vechile tradijiunl, a produa tn t»ndinţ»Ie «ale biurocratice reaultate aUt de rele, in cit acCati experienţă grejiti e tocmai cel mal puternic argument In favoarea (Orei noaatre. muitoare ce vor avea şi experienţa şi neatlrnarea cerută Intr’un guvern parlamentar. La noi Insă nu a vroit nimeni să ştie de acest adevâr. Este drept că speriaţi de sistemul nostru prea cen-tralisator, am dat judeţului şi comunei un soid de autonomie, dar In loc de a le subordona legei, le-am subordonat administraţiunel şi sub cuvânt, că democraţia trebueşte retribuită, am creat lefuri şi parale-furl In cât singurul dar absolut, singurul resultat al legilor noastre de-centralizâtoare a fost sporirea biu-rocraţilor. Resultatul este că pe cât cresc libertăţile, pe atât degenerează caracterele şi că, In loc de cetăţeni, nu mal avem de cât pos-tulanţl. In sferele de sus intriga pentru ministeril, în sferele mijlocii intriga pentru locurile judeţene, In sferele de jos intriga pentru primărie şi notariat, şi când un guvern ameninţa de a ţinea prea mult, romanul, devenit fiinţă budgetară, să îndreaptă în contra lui. Râpede, ră-pede să formează coaliţiunl din elementele cele mal eterogene şi să res-toamâ tot In aparinţâ pentru că aşa o cere libertatea şi naţionalitatea, in realitate însă pentru că budgetul nu este în stare să satisfacă deodată foamea tuturor. El bine, vecinul med avea, o repet, dreptate ; cu sistemul acesta mergem spre o ruină materială şi morală de care nimic nu ne va scăpa. Trebue dar sâ’l părăsim. Ştid că fie-care reformă în sensul acesta va ridica In contra el majoritatea poporului român ; am avut deja un mic esemplu cu d. Maiorescu la prilegiul legii sale pentru Învăţământ; când Insă râul ajunge la culme, se întâmplă ades, că se ucid reformatorii, dar că reformele re-mftn, şi aceasta este principalul. Din cele ce preced, aţi putut vedea, d-le redactor, că urmăresc un Întreit zel: 1). Combaterea funcţionarismulul prin simplificarea organiţiunel noastre administrative. nmi uram RECENSIUNE. • • tunxar vie, wlti acutum r,dd,r, quae ferrora valet, ei-per» ipsa aecandi. ’ Iiora[iu. 4 I; ODOBESCU. ISTORIA ARCHEOLOQIEI Studia introductiv la acâstă sciinţă; j>re\e-eOrl ţinut* ia facultatea de litere din Bucureşti. I. Anticitatea şi renaşterea. — Bucureşti, S*" i> C-nia. 1871. ... 1*l'.ea ne P^n8eni despre nepăsaren pu- bhcnlni românejo . . ., pentru întreprinderile literare «ed scrinţifice, ?i n# ^ d(J R Q explica prin hp»a de respândire a cnltnril. rira nn e cn total fs,* ♦ . . , . . ... 1 ,Rr“ tymeia; insă n’ar trebn. sa uitSm cS publicDl , nâdele luî de entnsiaam înlr’^ ? j •teren cultnrn era la noi ţi m„ ţB lata de cftt astlizî. Voind dar a fi drepţi e mai bine a mărtnrini cS, intr'o parte d»«' tal de însemnata, nepăsarea nn este tocmai resultatul neştiinţel, ci al decepţinniior in cercate în atâtea rindnrl. ‘ * atima de a munci cât se poate mal po. t,n şi de a se folosi cât se poate mai mnlt este foarte reslăţită în republica noastră literară ca şi in restul societăţii, şi isbânda, eeu cel puţin nepedepsirea ’l e»te aproape asigurată din lipsa concurenţii şl din insuficienţa controlului. De aci bnstardaren, stSrpiciunea şi jigărirea timpurie a atâtor ramuri de cnltnră cari la început ffgăduiau o spornică desvoltare. De aci orbirea acelora cari stârnesc în rnptnl capului a se închina unor metonde şi unor ideiceşi-aQ •firşit ainrea timpul lor de mai multe ge-HcTaţinni. De aci încercările aprioristice •ubstituindu-se la o răbdătoare cumpănire • 5‘ptelor urmărite in toate locurile şi timpuri.» l)a acj ţn gne aceR sumedenie de p agiate şi mosaienrî care alcătneşte imensa majoritate a scrierilor ce es la lumină in toate cjilele. Ce mirare dar, do portiţă lătnrnşn spre a intra, cam pe furiş, n sconlele româneşti.* Trebuia ca noii profesori, deja cunoscuţi pentru iubirea şi sacrificiurile îndelungata cu cari cultivaseră spontaneiceşte ştiinţa pentrn ştiinţă, să se încerce de a form în jnnn genernţiune nn criterii! adevărat ştiinţific ce 'i lipseşte incă, şi să înceapă de a o pune tn curentul mişcării intelectuale din străinătate, dându-i ast-fel aptitudinea de a străbate singara şi mai depărta, şi făcând de aci încolo imposibile acele nefericita procedări cari ne nil condns in pedagogie până la testnrile didactice do estimp, in nreheologie până la sculpturile Ini Policlet, la lulelele Dacilor şi la sabia luî Absalon, în filologie, în fine, până la... proiectul de dicţionar al comisinnii uca-demice. Ei bine ! Oamenii aceia, pe căt le a iertat vremea, s’ail arătat demni de misiunea lor. Volnmnl despre care ne vom ocnpa aici este o dovadă din cele mai pipăita in favoarea nouelor cursuri, şi ar fi foarte de dorit ca acea parte, mal cn seamă, a Publicului care nn avu ca şi noi norocul de a asculta in persoană pe d. Odobescn să se grăbenscă a cerceta deadreptnl valoarea acestei dovezi. (Va nrma.) ° VIAŢA PIERDUTA. (Urmare) Era buiguit, găndirile ad fost încetat a se mal schimba In capul lui, simţirea i s'a fost timpit. Mered vedea pe fiicâ-sa Imbrăcişând pe iubitul el. o vedea eşitâ din fire, o vedea căzută jertfă slâbiciunel,—şi altă nimic nu mal putea să vază. —Daca ;ir fi un copil uşor de minte, care Îşi dă seamă şi nu se mustră de pasul ce a făcut,—îşi zise el lntr'un târijid,— daca ar fi cum poate că era cu zece ani In urmă, când nu su- 2) . Gratuitatea impiegaţilor autonomi al judeţului şi al comunei. 3) . Responsabilitatea acestor din urmă să fie mal mare şi mal serioasa de cat este astăzi. Nu intră In intenţiunea mea de a vă da un text de lege, cu atăt mal puţin, cu căt mărirea prefecturilor şi crearea pe lăngă aceste noi een-trurl a unei representaţiunl provinciale, precum eraă Ies Etats înaintea revoluţiunel francese, nu precum sunt astăzi di Ixindlăge In Germania, nu comportă o lungă desvălire. Mă voi Întinde Insă asupra organi-saţiunil comunale rurale şi aceasta va face obiectul viitoarei mele epistole. Ur PUTEREA JUDICIARA IN ROMANIA |i REFORMELE PROIECTATE 1). Punctele fundamentale sub care se pdte considera importanţa insti-tuirel judiciare dupe rolul ce’I acordă legea sunt : întâia, punctul de vedere politic ca putere constituţională menită a asigura ponderarea şi echilibrul puterilor Statului. Al duoilea punct de vedere este relativ la admiuistraţiunea justiţii, şi Al treilea relativ la moravurile judiciare şi la influenţa lor asupra moralităţii publice. Din căte am zis In articolil noştri precedenţi, am văzut că In condiţiu-nile esterioare de recrutare In care se găsesce expusă la remanieri brusce şi violente care In tot-dd-una Îşi aâ motivul lor lnconsideraţiunl de influenţe cu totul streine instituţiunel, puterea judiciară la noi, n’are nici o autoritate In mişcarea mecanismului... Ne Înşelăm... ba are o autoritate diu cele mal vătămătoare care o compromite, o desconsideră, compromiţând chiar representaţiunea naţională şi puterea esecutivâ. In adevăr tribunalele noastre fiind chemate de lege a resolva con-testaţiunile electorale, lipsite de imunitatea inamovibilităţii care le-ar asigura independenţa, devin prin forţa lucrurilor instrumente a puterii ese-cutive şi organe legale a influenţii administrative in constituirea corpului electoral, şi cu modul acesta să viciază representaţiunea ţărel. Am văzut In adevăr sub tdte re-giraele, şi mal cu sdmâ sub regi mele unei' politici impaciente şi esclusive, numiri de judecători făcute ad-hoc In ajunul şi in timpul contestaţiu-nilor electorale; am văzut tribunale constituite ast-fel, respingând eonii- V«ce eă nu e vorba aci de minoritate sad majoritate; fie-care vine cu opinia sa; d-nu Dimancea apoi arată pe larg, eă interesul general tre-1 line lnat In considerare; înainte de tute că ş trebuesc economii(d. Marzescu cu voce tare: florării la Mitropolie ! d. Ghergbel întreba: ce a fost acesta? şi d. Mârzescn respunde: pmcipiul de economie al majorităţii, (fotoliul preşed. îl ocupă d. Rosetti). D. Dimancea continuă ijicand , că majoritatea n’a venit aici preparată de înainte, cu idei fixe, premeditate, ci a venit să discute pe calea principielor, să se ciocnească ideile şi să parvină la lumină ; se declară pentru suprimarea Curţii de Foc-işanî, susţinând că este un lux, că jnstiţi-abilil nu vor suferi şi justiţia se va putea împărţi; că trebue să facem tote sacrificiile posibile în starea de penurie în care ue aflam ; cere a ie primi proectul Comitetului fi ţeara iî va aproba şi viitorul va arăta că bine a făcut. Se cere închiderea discuţii şi după ce d. Mârzescn vorbesce contra şi d. Nicoreanu pentru închidere, se pune la vot şi se pri-esce închiderea discuţii. Se pune la vot luarea în considerare a roectuluî (întreruperi sgomotoase; d-nu leva cere cuvântul asupra punerii votului şi crede a se de pre cădere proectulul guvernului. (întreruperi). D-nu ministru de justiţie esplică că în proect sunt 3 art. şi g’a discutat numai unul; deci luarea în considerare a proec-tnlul guvernului nu prejudecă întru nimic decis-o nea ce se va lua in privinţa Curţii de Focşani. Se pune la vot prin bile luarea in contrare “ Pnr^,tD,nI guvernului şi se pri- tnesce cn 69 bile albe p,ntrn ?i 10 rontra din 79 votanţi. La curţile de apel: D. G. Mârzescn, susţine proecţnl gnomului care mănţine Statul-qu0 jn prj_ tinţa Curţii de Focşani ; voiţi d-v. să or-lenisaţl ţara aceasta ? Credeţi că faceţi 1 easta atacând legile fundamentale ; dina-■Jiten principelor de echitate şi de economia, credeţi că are raţiunea de a fi ată. **' Pr*fecture, atâtea Tribunale P Să putem pe tărâmul de adevărat orga ni sa tor ; de ce să nu alipim prefectura de Inşi lingă cea de Dorohoiil? etc. (întreruperi). Aşa e şi in armată cu divisiunile teritoriale. Să nu ne atingem de legile fundamentale alo ţârei; să facem eoonomiele posibile; snnt deprinderi contractate, de cari legiuitorul trebue să ţină cont. (d. Dimancea întrerupe şi d. Mâr/.escu îi observă că dornuu Dimanoea e din majoritate şi la florării n’a redus etc.) Conchide propunând a se vota art. din proectul guvernului. D. Vulturescu vorbesce pentru desfiinţarea Curţii de Focşani din pnnct de vedere moral şi economic. (Este întrerupt adeseori, mai cu sâmă când ort" Partenew vor sosi aici Duca judecătoru jia nu ntarno do un om ; mici modificaţiunl cerute de d. ministru n,,Ileca- Montenegru persistă a cere ca ne- alt-rel urata ca interpretarea d-luî Cantili de interne. goţiările să se urmeze iu Viena. Musteşa- n privinţa membrilor curţii de punere in | Şedinţa se rădică la orole 6 p. m. nnun- ,rul "''"'«Liriului de justiţie va fi trimis în statele apusene spre a stadia organi-snţia judecătoriilor. ncusaţie nu p6te avea loc. Discuţia se inchide. Art. 63 din proiectul comisii se adoptă. Discuţia generală şi votarea în total remâne pentru poimâne. 8’Se pune la vot transacţiunen dintre comuna l’loescî şi d G. Radovicî pentru stingerea unui proces, remasă ne votată do Joi şi votul remâne anulat. D. Cantili propune ca retragă această trnnsacţiu..„, VIO a U11 . nu s’a putut vota. (Nu se ia nici o reso- verllul este hotarit a respunde la nota prin- dmno arată, ca motiv al acestei dimisii luţie ne fiind faţă d. ministru de Interne.) c'Pe*u‘ Gorciakoff, că însă data acestui res- |ca faptele unui om politic trebue să fie La ordinea zilei se pune bugetul minis- puns atârnă de la deosebite împreginrărî. I ’n armou>e cn vorbele sale, că d-sa im ţându-se cea viitdre pe mâine. BULETIN TELEGRAFIC Serviciul privat al «TIMPULUI-* (Agenţia Havaa). I.ondra, 10 Fevruarie, «ura. . , - ---- (Camera comunelor. Şedinţa de la 16). J’" Cra.ova (când n’avem ce face)*, şi-a ropune ca d ministru eaL h * ij , x n i v \ dimisia din Camera. Intr o sensoan tran-meţiune, care de 3 orî Subse*retara d® stat Bourke apune, ca gu- adresata alegatorilor s5I din Dolj, d. Cam ota. (Nn se ia nici o reso- verllul este hotarlt a respnnde la nota prm- diano arată, ca motiv al acestei dimisi NOUTĂŢILE ZILEI. D. Candiano-Popescu, deputatul radical o ce face)*, şi-a Intr’o scrisoare discuţie. D. Fleva crede că comptabilitateaeste nn cuvânt pompos, dar la ministerul de in- I terne nu înţelege atâta contabilitate; propune a se face reduceri. — (Voci: este | destul de luern) D. N teruluî de Int ime. I E| remarcă că de curând s’a petrecut o I “î naţionai-nberal a D. Vultnrescn raportor, dă lectură ra-lo»u- u , I promis a acadea impositele, dacă sar pu- portulnl comisii bng.tare relativ la acel 8chl™bare «"'«'stenala la Constantmopol tea, dar Iu nici nn cas a le spori, ca as- buget. ?' ca s’“a îucepnt negociărî de pace între tăzl insă vede, că d. Brătiann a început Iu disenţie generală d. Fr. Milescu cere Turcia, Serbia şi Montenegru ; în sfirşit Pr'n a spori patentele şi că ast-fel d-sa ca d. ministru de Interne să vină cât mai I zice, că în o causă, faţă cu care întreaga | fCaudiano), nevoind a I face oposiţie, curând la Adnnare cu legile organisăriî co- Enropă e interesată, va trebui ca mai na- .....................” ’ ' ' munale şi judeţeane. y ■ ■ t .. . Până la serviciul contabilităţii gene- !?* ."d ,a "formaţiuni ,despre disposi-rale se primesc cifrele din proiect, fără Vinile celor-l-alte cnbinete europene. Londra, ]6 Fevruarie, sera, (Camera Comunelor, continuarea şedinţei de la 16.) D. Bourke, respnn/.ând la o altă întrebare, zice că Turcia, între alte proposiţiuni bileşte dar Curte.» de Casaţiuue indirect N. Fleva: EU m’am informat că nn I Rente Serbiei spre a servi de basă la în- esta : ca lsriilU'I P°t cumpăra case in oriş caÎliTom casa" ^ pe I cheinraa păcii, a cerut ca catolicii, armenii (O voce: de nnde scii ?) ?i israellt*‘ să se bucure do aceleaşi drep- D Cantili propune asemeni suprimarea Un1-! ca Serbii. şefnlni de comptabilitate, care este o su- D. Bonrko crede că iznvpriinl i , , perfetaţinne. „Ko^eae ca guvernul Sârb a res- Al doilea al noului ministru de D. ministru de Interne zice că s’a cer- K0"8, Cn’ cestmnea lnlra ln atribnţinnile Justiţie, d. Câmpiueanu. — (Şedinţa Ca-cetat, s’a căutat şi cântărit a se face eco- egls^lative. F<)vrailr.ie)-— D. mnistru nomiî şi reducerile posibile de către co- D' Bonrke «danga: ‘Să zice că Serbia d6 atrage atenţia Adunare! asupra misia bugetară, să nu se mai ceară alte acceptă cele-l-alte propuneri ale Porţii Pr°iectului de lege privitor la compnne D. Fleva zice că d. ministru îl întreabă d® * lacra la restabilirea bnnei ceste Curţi D-sa face respnnzetoare pen- că a fost la minister? Am fost, şi ştiţi •eegeri lntr0 ^er4)ili ?• Turcia. Gnveraul tri’aceasta *eKe Pe onor- Adunare, ce am văzut? Am văzut că nn se lucrează ReSilleî donjsce a vedfia c5 g0 dreptate! ' ,,0ne^cn- 9“ ameninţări nu votăm, nimic; amploiaţii staU de vorbă şi chiar I istrnoliţilor din Serbia şi România şi con-cu mine aii conversat spunândn’mî că n’aB sulul va lucra în sensul acesta pe lângă de lucru. — Se vede de la copişti cât este Serbia ^ ® de lucru; aici sunt doi copişti, prin ur- ’ * Londra, 16 Februarie, seara. ‘Camera comnuelor,, sfârşitul .şedinţei de la 16. , prefere a uu mal fi deputat. * * * Curtea de Casaţiunne, secţ. 1, a dat Lunea trecută o hotărîre importantă. A casat decisinnea Curţii de Apel din Bucu-I reşti, priu care, confirmându-se o încheiere a Tribnnalului Brăila, să refus.i nn act de cumpărare u unor case din partea unui Israelit. Principiul de drept ce ’I sta- NAIVTTAŢI RADICALE _Sgomot. Desordine. D. vice preşedinte părăsesce fotoliul. * * * mare ce trebnesc atâţia şefi? (pune la biu-roil amandamentnl său de reduceri.) D. ministru de Interuo spune că nu se poate urca orele de lucru de odată de la 5 Ia 10 ore, cu atât mai puţin că nn se Tot din şedinţa Camerei de Marţi. — D. prim-ministru constată, că vede în I această Adunare dominând mai mult in-teresnl particular, de cât acel general. Vede, L>. Hardy, secretar de Stat la departa- cS fie-care din d-nii deputaţi se ocnpă de meutul de resbel, respnnzând d-lnî Glad- 1DtfrJ,9.ele persoanelor funcţionare din lo- rennmerează destul de bine. Cansa de ce T - re-,panzena a-.m Glad- j.tr-^.onare am lo- nn lucrează amploiaţii nu este că nn e |8t°n^ Z,Ce Ca englez nu se con-| nera, V, nnuiser^icia. ® 1Qter9suI K0" D. Maniu. Aşa este. D. Burileanu. Protestez, eQ nn nm nici nn interes. D. Dimancea il întrerupe. D. Bnrileann, iî reproşază, că d. Di- La presa autografi d. Zugrăvescu face Itrebao sS angajat prin chiar aceste trac- I TT-sIlerprcând^d-sa nu^voîbLc^a tr''de-nn amandament de a se mări leafa auto- tate faciă cu Turcia. Ji„ nicî UV iXres ® C® aBta_Z1 grafului de la Interne ca celui do la Es- 17 r . D Mam'n n tprne qi nnnnmln «a In .n* „ • I noma, 17 Fevruarie dimineaţa. I Ui )lanin. U-nealnl a susţinut pe nu ierne şi pnnnnan-se la vot se respinge. -y- , , , ‘I trrec si d-ta „„ ,2 ' Se primesce cifra din proect. I Ziarul «Italia* de azi dimineaţă, anun- | necăiit din'Ad P >, .. a 4 D. Costiuescu propune suprimarea şe-1cia ca Midhat-Paş», ajungând la Neapol, ! nuare. an a e). fuluî uşier şi a unor curieri, căci minis- | R primit o comunicaţiune importantă din lucrQţ ci fiind ca sunt negligeuţe şi 91dera ca 8C®Pa^ de obligaţiunile ce resnlta I serviciul snfere, fiind tote in restanţă, din tratatele de la 1856 şi 1871; el ada- Se pune la vot şi se primesce amenda- ugă : ‘Dacă Turcia este angajată prin a-I mental d-lul Fleva (după ore cari înte- *«. > » * -w ^ legerîcn d. ministru) adică do a se su- restnl Kl- prima şeful de biurofl. roP,li o declar pe faciă sus, peremptoriu, (Ese se respinge. propune ca districtul Putna Bucurescî, care D. N. Fleva sa fie trecut la oircumscripţiunea teritorială a Curţii de Apel din Iaşi. D. Cantili propune în priviuţajnd. Teleorman nn amendament pe oare il retrage după oaro-cari esplicaţiunî Ce primesce. Circumscripţiile teritoriale ale Curţilor se primesc după proect. D. Cantili zice că Comisia a făcnt o ino-▼aţinne fericită în art. 63; snb Catargiu făcnt o modificare rea contra căria am rădicat vocea. Arată câte consecinţe rele are numirea terni de Interne nu este un palat Domnesc. • D. Gherghel (voind să vorbească este Întrerupt). Vă miraţi d-lor, că iaU cuvântul când e vorba de uşieri, mai cu seamă d. Bnescu (zgomot). D. Buescn, D-le preş»dinte, aveţi a măi1» io.) apăra! zgomot, protestări). D. Hardy, secretar de stat la departa- U. Gherghel cere ca să im se suprime I ••'entul de resbel continuă ast-fel: ‘Noi acele servicii^ fiiud soldaţi betrâui cari u’avein intenţiunea de a iutrebuinta nicî n aU cn ce trai. constrângerea materială in privinţa Tur- 8e pune la vot ainandamentul şi g0 pri- ciei, nici do a lua urmele in favoare » sa mesce precum ş. întreg art. relativ la ad- Noi sperăm că o presiune morală va fi m in ist raţia centrala. destulă pentru a produce nn bau resultat , Unrl‘*anu nu ştie co va să zică su- l’entrn că totă Europa este do acord a a mele pentru manţinerea ordinal publice, sigura integritatea Turciei. Anglitera nu adică sute d» napoleoni daţi prefecţilor ia este obligată a f»ce resbel dar este obli timp de alegeri gată a menţine observarea tractatol D. ministru de Interne arata -y A 1 n r'1--------------v ’ - * caşuri unde n, , „ Q ,, . . r» • , I Vn’rta.'/emocrMica (No. 71) impută <-. p. rtea Sultanului. De aci se deduce con- | 89rvatorilor, că in ei astăzi ‘simţiim jectnra ca Midhat-Puşa poate foarte lesne ^ Ştinl® despre retragerea miniştrilor De- I micii, M. do M irsillnc fora un« conferenoe ouzes, Mar tel şi Fourichou fcot maî cirou- ( Sllr ks r^fp^rCs rţl 94 94 » Credit fonc Rur. 7% --- 69' » Credit f«»nc. Urban 66 57 fnqir. Mur. Cup. SCVo l8î5 «» --- P*»nsîl (3oO) dobândâ fr, lO IÎ0 Acţ.i'iCăile for.rom. 5"/o 1808 --- » priori tîlţl 6% 1888 Dacia C’1* de Assig. Act. (fr. 500) 8f/o 1871 250 Romani a C-f* de Assig. Act. (fr. 200) &y0 1873 «0 Mandate........ Inipr. Municipale fr. 20 Act. financiare Române8% Căile ferate Ottomane Act (fr. 400) 3% 40 Renta Românii...... CUPOANE Oblig. Rurale p. Octomb a. c, 9t 90 » Domeniale .... w 96 > Fonciare rurale . . --- , Comunale .... --- --- DLVISE Paris.......... !*9«0 __ '•tirseille........ --- --- Brii • .es . --- _ Anv^is ......... 9940 9935 2»0ÎI ; $510 15084/. Hamburg........ Amsterdam....... _ Vriena......... _ Berlin......... __ IHV. _ Lipsea ......... 1« _ Escompt........ 14 . --- Lira Ottomanâ...... _ _ __ _ _ _ Agio c. Argint....... - ““ SALA CIRCULUI Duminecă, 6 Februarie 1877 17 L T I M U L BALU ISCAT Musica Militară a Regiment, l-iu sub conducerea D-luî Cnpelmaestru SCHOLTISCH, va esecnta cele mal noii! arii de Dane fi plăcuta bandă de lăutari snb conducerea D-lnî SERBAN (fostă sub conducerea decedatului NIŢĂ COLŢATIT) va esecnta cele mal noul nriî Naţionale şi de Salon. începutul la 8'/a ore s<5ra DE T MOŞIA CÂKSTESCA. duue poşta de pfirtiiru do Btu iiresm, şi I poştă ile I'loescf, — tio In St. Ceorge 1877. Doctoru Turnescu 388.3-1. BucurescI calea moţilor No. 55, II BOBQDKT ............... Preţul I Franc. Se gftspgce tle vOn Lino .................... » > huni o «o color, fi cusute . . (aoie corne) bnenta............ Prosupe şl Şervete a */» J’r opa iţ i n r.tâ.................... fr > > dan....................... j Şervete de mică (ţ«).................... , > i ■ damasc..................... , , , fructe...................... , 1 10 1 90 y 2 50 2 25 duzinii Pentr Feţe de mese a P-r bunitil ia de aţă curată albă , damasc > . > > qual. I. fr. 12 » > aţă car. albă ... , PândArlfşi garnituri de masa n coţi Pin^ă do cană , , , , fr, copil 7 50 4 50 7 - 4 — 6 -8 — 18 — 14 -9 50 Olandă d« munte . » Belgică . . . Pândă do Olandă , i i Rumb. , Toile baţi.te fine . . bne. Ciuroet 3 coţi de lat ’r. 18 -Ir. 25 — » 30 -, oo — , 04 -, 84 — » lno — , 40 — Knfe de Dame Cămnşe cn şunr de chifT. do fr. 3 — t brod. d« chiff. de fr. 3 50 p . brod. de olandă , , 5 — t de ndpta > 9 • 6 50 . 12 - , Cauiiwjue brodate . 9 9 3 --- . 7 - . , . d« lux 9 9 7 --- . 15 - . Puntalonl cu garnitura 9 9 3 --- • 6 --- , , t broderie 9 9 5 50 . 10- . ŞorţorI de copit > > 1 75 , , dame • • o ____ Fii‘te de ceatm. aimp. • • • . fr. 5 60 p. fr, la 0 50 la 9 — in. f. in. f. cn şlepfl > , brod. 0 50 9 — 8 9 15 Rufe p* litru ('«valori Câmaşe din oxford veriUble fr. , O'andn colorată..... » > (i 50 i de i hiffon alb. .implă .... > » *» 9 , , , brodată .... • • 6 50 , Olandă fină ...... » ii Pantaloni do pichet de ărnă .... 9 9 75 9 , olandă........ 9 9 4 50 Diverse 1 . Du /.. Ciorapi de Dame...... fr. 8 50 1 9 1 > , , , de lină ... 9 60 1. , * » de fildecosse . 9 15 • 9 , bărb i de lină . . > 9 * » , , , > fildecosse 9 12 50 II • Galere de Denie....... > 4 50 1. --- • 9 , , Bărbaţi...... 9 3 ‘ 1 9 Pepiţii brodate ....... 9 9 --- 1 Buc. Kianele........... • 50 Şervete ru feţe de mese Pentru 6 <1* la 0 pfmâ In !•'S fr. cala mai fine 19 Oi Lw » l » >» * .* > > > p f ne ffiixeie de Lino cu brod Arie* Iftvdrata. Un m*r* n»irt»n»*nt d« garnituri pentru atue, Al | ^tere cu preţuri de tot ftdtp». eitli'f de 1. tu) eu uup.'inc ItlA cu numrD brvd.it»*. CWhe*?#t de mAtaee |i pân^A. In tdl# r.ulonk, fib valuri 1 uniri *W India |i Japonia. Cum «adela de prin prn"",ia pm-ifieaţiune de pe!„ rocnno.c«C. in t.Jtă Inmea, produce!, moment cnW» cca mal tandra ţi aănlhMi, purifică fi intinereMe pelea, produce obm-*u!ul un colorit fraget.prodoofod «iMtieiUteşi molici.ne, depărUud l entru tot-d1»-nnn pete, lintiţe, alnuioe, şi