No. 28. SAMBATA f» FEBRUARE. ANUL II 1877. .A bonmaentele IN TOATA ROMANIA: 48 IV fi luni » ?4 P. 3 luni » IV un IN sthainatatk : » IKSKKT1CM SI KKCUMK: Linia ,U> 30 litnrn petit, îmbina IV. f pe pmnn* Ml, 80 hru>L Pp 11,2 M tu»î Reoluine 1 lei noi linia. lin num&r In Capitalft 10 bani. TIMPUL KSE IN TOATE ZILELE UE LUCRU BIUROUL REDACJ'IKl Şl ADMINISTRAŢIEI . PALATUL ,DACIA.* -A.TSJ! TTTST CIITRI 8e nriinecc in «tru:nALito: L;l D-nil Ilaaten-tlttn A Vogltr in Vienna, WulBurhjfamie io. A. Op/xlilc in Vienna, Siubenhuiitei 2 Hudol Motu In Viennn, SoilernUtte 2; Vinccni Uriiicka n Vienna, Teinfalt* trame 17 ; l'hihpp Lnb in Vienna, F.*chenbach(ţo«ne 11; /„ Lanţ A Comp. in PejU ji ll*nu-Luflit*Bulltr A Comp. in Pariu. acrişori nefrancate nu se primesc. Articolele nepublicate se vor arie. Un numflr In Districte 15 bani. Bl LET1N TELEGRAFIC Serviciul privat al .TIMPULUI-* (Agenţia Havas). Constantinopol, 15 Fevruarie, 6 seara. Marele Vizir cerând din nod prinţului Nichitn ca uegocinrile de pace să nibu loc in alţii parte de c&t in Vieun, prinţul a respuns astiî/.T cS el considera Viena ca preferabilii ori cărui alt oraş. Totu-şî a-daugîi că pentru casă dea o probă de spiritul s?Q deconciliaţiune, el propune ca uegociitrile să aibă loc la Cattnro în Dalmaţia. Qgnstantinopoi, 16 Februarie, 10 ţi 30 seara. Poarta refusă de a se nui cu propunerea Muntenegrnlui şi a consimţi ca ncgociările să aibă loc la Cattnro. Marele Vizir cere ca în loc de Cattaro, priuţul Mnntenegralul să hotărască o localitate din Herzegovinn, sau Scntari în Albauia. Londra, 15 Februarie, seara. Iu Camera Pairilor, lordnl Argyll va adresa marţi o iuterpelnţiune cabinetului asupra naturii instrucţiunilor date niar-chisnluî Salisbury. El va întreba dacă guvernul a botărit să ia ce-va măsuri pentru a atinge scopul arătat în instrucţiunile date ambasadorului. Sir Northcote, cancelarul Eşicuierulnî a declarat că insciinţările pnblicatede ‘Times, d^pre visitele făcute la Atheua de mar* cK’sul Salisbury şi despre cuvintele atribuite ambasadorului relativ la aspiraţiu-nile Greciei, sunt cn totul falşe BDCURESCI -fo FEBRUARE. UNIVERSITATEA DE JASSI IN SENAT Este a patra zi, de cănd Senatul se ocupă cu interpelarea d-lul Cogălniceanu asupra Universităţii din Jassi. In cele doue zile d’intăl s’a discutat cu aprindere, In zioa a treia partizanii guvernului (le publicăm numele mal jos) prin absenţa lor, de frica unei căderi, afi lmpedicat Senatul de a vota; astăzi este zioa a patra, şi cine ştie, dacă chestia va fi hotârltă. ,Se trag clopotele Senatului,* cum striga d. Cogălniceanu. Uude Insă ţinteşte discuţia provocată asupra Universităţii de Jassi ? Uupă noi, adevăratul teren al interpelării d-lul Cogălniceanu nu este nici acela, pe care s’au pus domnii Ilrătinnu şi Chiţu combătând-o, nici acela pe care sad pus d-nu Aposto-leanu şi Pressa susţinând-o. Ţinta proprie a d-nuluT Cogălniceanu este, după părerea noastră, de a da o energică şi de zece ori meritată lovitură fracţiunii .libere şi independentă,* care In guvernul de astăzi este representată prin d. N. Ionescu, ear In ţara de dincolo de Milcov prin Universitatea din Jassi, şi căreia trebuia odată să i se rupă masca ştiinţei şi abnegaţiei patriotice de pe faţă, cu care s’a Înşelat lumea pănă acum. Masca ştiinţei, ce e drept, era din capul locului prea slabă şi Începuse de mult a se topi. Mal toţi fracţi-oniştil-profesorl Universitari de astăzi, d-nil Ionescu, Suein, G. Ureche, Gheorghiu , Einilian, Vizanti, Stef. Şendrea, s’aă deosebit In cariera lor academică, In parte fdrte lungă, prin o neiertată negligenţă a datoriei lor de lnninte-merg&torl al activitAţil ştienţifice in România. D. Ionescu are mal bine de 20 de ani de profesorat. In acest lung timp nu a eşit din pana d-sale nici o singură carte de scoală, nici o singură carte de sciinţâ istorică. Cursul d-sale universitar este o perpetuă improvisaţie. De abia acum 4 ani a trebuit sa vină aici în Bucureşti să ţie un discurs popular la Ateneu, care apoi a trebuit să’l tipărească şi aceasta este numai o diatribă a politicei zilei sub numele istoric al lui Mihal Viteazul. Afară de aceasta, nu esistă de la d-sa de căt 18 pa-gine tipărite acum vro 20 de ani asupra unei frumoase monastirl de Călugăriţe. De la d. Suciu, vechift profesor de dreptul Roman, nu avem nici un r&nd tipărit din ştiinţa d-sale, de la d-nu G. Ureche nici un r&nd, de la domnu Gheorghiu nici un r&nd de la domnu Emilian nici un r&nd de la domnu St. Şendrea nici un rând. de la d. Vizanti profesor de istoria şi literatura Română la Universitate, primul şi cel mal grav obiect al unei Universităţi Române, avem din materia sa singura lee- ţiuno introductivă tipărită acum vr’o T> ani In o broşură de câte-va pa-gine, ca e începe cu 3 rânduri latineşti, In care spune că dedică hune munus unul amic al s&â. şi tre-bue să ştiţi că munus este de gen neutru şi că hic, Aaee, hoc face 1» acusativul singular neutru hoc şi nu hune şi atunci ştiţi tot odată, ce însemnează profesorul de istoria şi literatura Română de la Universitatea din laşi. Cine afiâ asemenea lucruri despre d. profesor Vizanti şi l’a ascultat in Camera actuală ca deputat, cine a ascultat pe d. Gheorghiu. alt deputat profesor de economia politică. cine a auzit despre .finele o-mulul este binele omului* al d-lul Ştefan Şendrea , profesor agent diplomatic, cine a v&zut pe d. Eiui lian aranjând balurile reuniunii femeilor române din Inşi, cine a asistat o singură dată la lecţiile d-lor Suciu şi G. Urechie, profesorl-mem-bri la Curtea de apel. acela îşi va fi esplicat totala lipsă de scrieri din partea D-lor: aceşti domni aâ fost aşa de sterpi in literatură, nu numai din causa negligpnţel lor, ci mal ales din causa complectei lor incapacităţi scienţifice. Dar, cum am zis, aceasta se cam simţea In Iaşi, masca era mal de mult topită. Mal ales neobosita activitate literară şi ştiinţifică a grupului opus fracţiunii, produsese un contrast prea vifl, pentru a nu deschide ochii şi celor mal Îndărătnici in această privinţă, şi ultimele a-legerl comunale din laşi, cu toată ingerinţa administrării fracţioniste, a fi dovedit din nod că acolo, unde este activitatea intelectuală, acolo este şi cârma politică. Dară fracţioniştilor le r&măsese o altă mască: masca abnegaţiunil patriotice. El nu fuseseră p&n& acum la guvern , şi critica naţio nală, democratică, liberă şi inde-pendinte, le era încă uşoară şi producea încă efect. Ne. uşinata speculaţie a chestiei ovreilor In folosul privat al unora din fraeţioniştl nu era In destul pentru a’i demasca pe toţi. Acum însă, cu intrarea d-lul Nicolae Ionescu la guvern, le-a venit şi această zi. Fracţiunea la guvern — minune de patriotism! Nula mal puţin se aşteptat! cel naivi. De o dată penleaoa se ndioă şi în locul aşteptatului areopag al adevăratei ştiinţf patriotice, scena ne represintă un cuib de pânditori la vânătoare, care îşi aruncă coiful Minervel de pe cap după cea d întâl funcţie, po-siţie st5â diurnă, ce o pot ajunge şi aruncă în traista lor. D. N. Ionescu ministru remâne şi profesor, d. Suciă profesor, plus membru la Curtea de Apel, d. G. Ureche profesor, plus membru la Curtea de Apel, d. Şendrea, profesor la Iaşi, plus agent diplomatic la Paris, d. Tzone, profesor la Iaşi. plus Inspector general peste 900 chi-lometre drum de fer, d. Gbeotgbiâ. profesor, care n’a avut timpul să scrie un r&nd de sciinţâ, de când e la Universitate, vine la Camera din Bucureşti, d. Vizanti, profesor, care a avut timpul să scrie hune munus de când e la Universitate, merge la perchisiţia deputatului DonicI din Vaslui şi apoi fuge la diurna Camerei din Bucureşti. La urma urmelor numai bietul profesor Emilian se va alege cu abnegaţia patriotică, care şi astă-zl în timpul ce 'I re-mftne liber de la nepublicarea sciin-ţel D-sale Universitare aranjazâ gratuit balul reuniunel femeilor Române din lassl. Această stare ruşinoasă a fracţiunii represintate prin unii profesori al Universităţii din lassl trebuia odată să fie destăinuită: trebuia să fie sfâşiat înaintea ţ&ril vălul ce o acoperea până acum, trebuia să se gândească odată repre-sentanţil naţiunii dacă e bine ca a-ceştl profesorl-fracţioniştl, pitulaţi sub scutul inamovibilităţii, să mal ţie încă vr’o 8 generaţiunl ale junime! Universitare înlănţuite de neştiinţa lor saft de nepăsarea lor în materie de sciinţă. Iacă ce însemnează pentru noi interpelarea d-lul Cogălniceanu. Ţinta el imediată a fost d. Nicolae lones-cu, vechiul adversar invidios al d-lul Cogălniceanu. Ţinta er mar îndepărtată a fost o lovire puternică In chiar inima fracţiunii aşa numite libere şi independente de dincolo de Milcjv. Ear efectele acestei loviri se vor vedea Îndată la viitoarele alegeri ! Şi sperăm că se vor vedea mal temeinic intr’o nouă suflare de viaţă, ce va împrospăta atmosfera stagnantă a Înaltelor noastre instituţii de cultură ! Numele Senatorilor, care prin absenţa lor ad zădărnicit lucrările Senatului în şedinţa de Joi, 3 Fevruarie. (Dnpâ apelai nominal) Boboiceanu, Brătianu, Călinescu, Deleanu, Enescu, Geani, Golescu, Isvoranu, Orleanu , Şalcaru, Dr. Severin , Simulescu , Sturdza, Teo-hari, Mnnolescu, Cămârăşescu, Geor-ge Leca. DIX AFARA. Englitera. Era de prevăzut, că dis-cuţiunile urmate în camera Lorzilor în cestiunea orientală ne vor lămuri în mare grad asupra atitudine! En-gliterel. Simpatiile pentru turci par a fi slăbit Intru r.ât-va, şi In aceea-şl proporţiune par a se fi sporit adversarii turcilor. Salisbury s’a bucurat de o primire demonstrativă. Aceasta dovedeşte, că îndeobşte oamenii sunt mulţumiţi de resultatele misiunel lui. Pedeplin lămurit se pronunţă Lordul Derby In acest sens: ,N’ar fi oare prea din vreme a zice, că conferenţa n'a isbutit a corespunde cdor doue scopuri, pe care le aveam lu vedere, adecă a m&n-ţinea pacea Europei şi a lnbunâtâţi administraţiunea provinciilor creştineşti din Turcia ? Dacă m&nţinerea păcii europene a devenit mal probabilă, atunci conferenţa nu poate fi privită ca un lucru neisbutit; dar despre aceasta trebuieşte să vorbesc reservat. Hotârlrea atârnă de la o singură putere, s’ar putea zice chiar de la un singur om, şi n’a fost Încă un om, asupra căruia să fi căzut o mal grea respundere de cât aceea, care astăzi cade asupra st&pânito-rulur Imperiului Rusesc. Dar dacă se doreşte pacea, şi eă cred, că se doreşte, atunci conferenţa ne-a fă- U‘î£iUfiA. O VIAŢA PIERDUTA. (Urmare) Ruşine! î —ruşine ! ? strigi ei ţn^_ Juşit de simţire... Tu mi-al făcutru-Şine! î.. Si e] ji nc0peri faţa cu sărutări... Nu-mi pasă, —urmă el aprins, RCUra »â mor, căci mă tem că nu voi mal ajunge In viaţa o zi ca şi această, ori să trăiesc de o potrivă cu lumea, că ziua de astâ-zlîml va . 1 mft'ngftiere pentru Întreaga viaţă.... Dar ni & tem, Sevastă !—tne-reâ sunt Îngrijit. După aceste ftcil tre, paş, pân& la fereastră, apucă garafa cu rachiu şi cu ea In mână se apropia de fii-că-sa. la !-Sevastă ! - o rugă el,-bea ! 16 ro8 bea şi-mi dă liniştea, pe care o aveam. Sevasta privi câtă-va vreme ln- grozită la garafă apoi o luă din mâ-nele tdtăne-s&O şi o isbi de pământ, In cât ea se sfărâmă în mii de bucăţi. Acum lasâ-m& singură, — zise ea eşitft din fire,—lasâ-m&, te rog ! Moş Mârian însă astâ-dată nu mal putea gândi să nu supere pe fiică-sa : el rentase ca un scâlp de piatră In mijlocul odăii. Ea Îşi încleştă mânele in braţele lui. Imbrăţişează-m&, tată!—şopti ea abpindu-se de d&nsnl... ţine-m&, ca să nu caz. El o cuprinse In braţe şi o ţinu multă vreme stăpânit de durere, earâ ea remase tremurând ca frunza de mesteacăn în braţele lui. Mi-am dat seamă de mine,_____gi*âi ea într'un tânjiQ obosită,—de mult e, de când mi-am dat seamă. —Bietul lorgu ! nici el nu e mal norocit de cât mine... nici el nu 'şi găseşte soţ In lumea aceasta. — Dar aşi voi să-l v&z, tată,—urmă ea pătimaşă, numai să-l v&z.— A trecut un an de când nu l’ain v&tjnt. Uitâ-1, f&tul meO !—ÎI zise b&tr&-nul In luptă cu sine. Tată! tată! —strigă ea încleşt&n-du-se cu braţele în grumnjil lui,— voiesc să-l v&z, să-l str&ng în braţe. Stăpâneşte-te, f&tul meO !—şopti b&tr&nul, depărtându-o încet şi cam rece de la sine. Ea îşi redicâ capul şi privi la ta-tăl-săa cu îndărătnicie. — Nu mal voiesc,—strigă ea! — Tu însu-ţl zici, că una singură odată trăieşte omul în lume şi nimic în lume nu mal m& va face să m& lipsesc de această una viaţă. Te voi face eQ! strigă b&tr&nul mânios, în cât casa începu sa re-sune. — Mal bine te ucid cu mâna mea, de cât să te văz mal nenorocită de cât eşti. Ea căzu în genuchl şi ii cuprinse picioarele. Tată !—aibl îndurare de mine. Lasă-mă! lasă-m& ! — grăi bătrânul, şi desfâe&ndu-se de ea, eşi râ-pede din odaie. IX. A doua zi era Duminecă. Sevasta dori să meargă cu tatăl-s&â la biserică. lntorc&ndu-se de la biserică, tata şi fiica erafi trişti şi tăcuţi. Sevasta se aşeză obosită. Tată !—începu ea într'un târziii, privind Îndelungat în faţa Iul. —Cât ai fi de bine, dacă efi aşi muri. Muri ! î — Nu! — zise Moş Mârian lndoioşat, apoi se redică, se apropie do ea şi îl netezi p&rul pe frunte. Uită ! — II ţlise ea,—mi-e groază, eând gândesc, că Fiint tlnără şi mal pot avea multe zile. 'Tu, care eşti bătr&n, mal lesne porţi nenorocirile, fiind-că al mângâierea bătrăneţelor, şi g&ndul, că tot nu vel mal trăi mult, te face să nu ţii seamă de nenorocirile, ce lntămpinl. Aşa-I, fata mea,—respunse bătrânul,— b&tr&neţele sunt un dar neobicinuit, şi pentru acea omul nu cere mult de la d&nsele. Dară tu, care eşti tîuără, trebuieşte să aibl nădejdea tinereţelor. Eară-şl o vel găsi. Nici odată ! — respunse ea. — Mă simţ prea slabă în cât să mă crez vrednică de a străbate după gândul meii prin viaţă. Şi apoi, nu ziceftl tu Insu-ţl, că mal bine 41 mă vezi moartă de cât mal nenorocită! Am quod licet Jovi, non licet bovi.* Profesorul vine în Senat; ce face cn mandatai de plată? nn ’l poate elibera pe nnmele suplinitorilor care nu e funcţionar nl Sta- ! tulul. Când profesorii lipsesc 30 ijile, să aplică legea şi să şi declar demisionaţi? Să le pnî cat«dra la concnrs ? Această procedură nu a fost încă indicată şi n’am făcut. — Eii am considerat pe profesorii toţi de colegi. D. Răşcan poate înlocui pe d. Ionescu cuci Seminarul e o qnnsi-facnltnte şi d. Rsşcau a fost întărit de on. consi-siliu al Instrucţiunii, l’a aflat cnpabil şi eQ nrn trebuit să’l primesc ! D. Gheorghiu esteinlocnit prin d. Ureche. D. Cogălniceann întreabă: are timp? D. ministru de Instrucţie arată din listă că n’are absenţe. D. Cogălniceann (jice că atnncl d-nn ministru de Finanţe să ştergă jumătate din catedre! D. miniatru de Instrucţie întreabă că ce să facă ? Legea este clară şi positivă şi nn ponte s'o calce, nu poate de cât s’o aplice căci legea permite mal multe funcţiuni, numai să'şî facă datoria profesorii.— Oare preotnl saB episcopal alos să nn vină in Sinod? Dreptul se transformă în datoriă câte odată. D. Deşliu zice că episcopii aB vicari pot fi supliniţi. D. ministru lustrucţil: Şi efl cer vicari pentru profesori! — Dacă profesorii aB puţine ore, nn e vina mea, nu depinde de la mine, căci sciaţl cam prescrie legea că aceasta este lucrarea profesorilor Universităţii. Şî ift noţ 8q„j profesori cari îndeplinesc mal multe cnrsurl de odată în fine zice, ca ieri, că o lacună este în lege. A propus sistema profesorilor agregaţi, cari sunt ad.văraţl profesori, nu numai suplinitori, cum crede d. Cogălniceann.— Numai aşa crede că pntell remedia răul de a nn fi vacantă catedra 30 zile.— Spune cu regret că noi nu patem ftvea profesori de calibrul lui Filips etc car(J 0 lnnl propunea la Viena, apoi pleca la Munich •tc. conchide rugând pe Senat a evita la “ijloaee demne pentru îndreptare, căci d-sa nn poate să facă altfel de cum a făcut. Pvotestă contra ziselor d-lul Orăscu, că poate fi socialism, comunism, darvinism între profesori şi e signr că nici nn va fl vre-o dată! n c*re i^derea discuţii. «rălnie-anu (cn yoce înnltl^ «ontra mch.deriî, ca să nu se voteze as-..zi moartea Universităţii de Iaşi, avani In l«rnTa 7&ril0r Pnhlice (cu voce înaltă) este pentru continurea discuţii, H " R 7 1,mp97yitQaţia căci şi d-s. yt Profesor ca d. Cogălniceann? cQm d. Docan D CogSlniceann se mirS înlocuiască pe d. ministrn de Instrucţi D. Chiţu declară că vinovată este Cm voia să a«tăzl ia nn alt ton în locul d-lul ChT P« când alaltăerl se lepăda şi „n . noe. , vinovată este Consti- nţm, n’are ce face, n’are lege! Dacă ar M» cu Constituţia, eă aşi propnn mo- dificarea el; dar Constituţia nu poate cere ruina nici celei mal mici scoale. D. Co-găluiceanu arată, că nu s'a aplicat legen care prescrie: advertisment, censură etc. până la destituire. Interpretă alt-fel dreptul şi datoria, fiind mal presus de acestea liberul arbitriu. In oestia aceasta nu vor-besce de teorii constituţionale, de politică, de vrajba din partidul liberal, şi cine a făcut vrajba, ci vorbesce de reul real şi mare fi cere să se curme răul! (Continuă cu voce tot mal înaltă:) Cer in numele ţării de peste Milcov ca să nu se lase în ruină acea avantgardă. Nu fac politică militantă. Voia întreba insă pe profesori: unde e progresul, unde o lumina ? E8 nu voia să ştiB de şef de partid, care e sclavul partidului; ea nu voia să fia bIov ! Ea sunt fracţiunea liberă şi independentă ! Am spus’o curat, am fost în partidul liberal, nm fost la Mazar-Paşa, dar tot d’auna liber cu părerea mea. D. Chiţu ne spune de făcliile universului german. Unde sunt? Sunt la noi? Adu-ne pe Arudt, pe (reposatul) Savigni, să meargă 3 săptămâni in Bucureşti, 3 iu Iaşi; îl vom primi bucuros. — Este adevărat că iu Germania este înmagazinată ştiinţa de se-coll şi profesorii aii avnntnge, dar şi lucrează.— D. Chiţu spune că nu sunt lipsiri de profesori , dar intrebat’a acel profesor care este şi membru la Curte, câte absenţe are acolo? Ba că poate să’şî facă datoria?! Cum să facă? profesoria este oare a lucra cu mânele, a coase cizme? Mintea nu poate lucra 12 oare. Care aB fost inteligenţele atât de tari, câte 3—1 în secol — care nn sunt la Universitatea de Iaşi,—cari să lucreze toată zioa. — D. Cogăluiceanu arată pe larg că i s’a îl schimbat cuvintele, de şi d. Chiţu s’a apărat cavaleresce. II doare inima însă; este iritat vorbind de acestea, va face o propunere, mal iniblâuzindu-so, bea şi un pahar de apă (ilaritate) şi lăsând la o parte politică propune ca ,Senatul, auijind esplicâ-rile date de d. ministru Instrucţi! şi văzând Btarea Universităţii de Iaşi, provenită diu absenţele profesorilor, invită pe d. miuistru a aplica art. 38G etc. din legea instrucţil. D. Preşedinte nl consiliului zice că d. Cogăluiceanu are drepul n se îngriji de Universitatea de Iaşi, de fiica sa, numai de n'ar sugruma-o de multă dragoste, (nu se aude preşedintele, rogă pe cel ce vor a se duce, să plece de-odată.) Ce vedem la noi în caşul de faţă, s'a întâmplat şi în Francia. Combate mijloacele propuse de d.Cogălni-ceanu, zice că asemenea scopuri ce afişează d. Cogălnicennu nu se ajung prin interpelări; d-sa a făcut din acea Universitate un instrument politic. Si, d-lor, sunt patrioţi cel puţin ca alţii. Ana ca răul este că profesorii nu sunt asiguraţi pentru vieaţa lor, mal cu seamă cel eşiţî din facultăţile nostre. Suferinţa este generală în toate scoalele, să ne punem toţi şi se remediem răul. — Arată că şi până acum profesorii aB ocupat alte posturi, ba guvernul a fost forţat a se adresa la profesori şi a’I însărcinn cu afaceri importante internaţionale. Apoi că Guizot, Cousin n’aB demisionat, aii remas profesori titulari. D. Cousin s'a înlocuit prin Jules Simon, ceea ce a făcut tapagia. Si ce a njuns Jules Simon ? O ilnstraţiune. — Să ne bucurăm toţi, şi d. Cogăluiceanu, că după noi, cel bătrâni de oţel diu 1848, vin cel mal tineri a ne lua locul ! Să ne iertăm, toţi am greşit; să nu facem ca grecii, se daB jos nniî pe alţii, dar el sunt în condiţii favorabile; noi însă ne ducem la peire! Cât despre d. Ionescu, apoi noi Tain chemat în timp de pericol. — Tote staB răii; este 0 crisă economică, financiară şi socială. Să fim toţi uniţi, căci alt-fel nu e scăpare. Se cere închiderea discuţii. D. Radu rogă să nu se închidă discuţia şi plimbându-se prin sală vociferează sgo-motul, că are să so refuiască cn d. prini-ministru (ilaritate), D. Preşedinte (sună şi rogă a face tăcere). D. Deşliu. Este şapte şi jumătate ore! D. Cegălniceanu (jice că după doă zile Prim ministru cu un program politic, ne ^ spune multe şi late dar nimic despre 1 niversitatea de Iaşi, ci ne spune să ne nnim contra cliselor de tot felul. (întreruperi); mal mulţi d-nî senatori pleacă afară; confusiune). Se pune la vot îuchideren discuţii prin bile şi fiind votul nul, se ridică şedinţa la orele 7 şi jum. sera, anonţâudu-se cea viitoare pe mâine. Şedinţa de foi 3 Februarie 1877, Şedinţa se deschide la orele 2 şi trei sfert P- m. sub preşedinţa d-luî I. Ghica fiind presenţl 32 donul seu itorî, din i i m :r neroglemetar, se suspendă pană la venirea şi altor d. seuntorî. Li 4 şi jum. rodeschiijându-so şedinţn, d. preşedinte (jice că nu mal este speranţa ca să se complecteze Senatul şi să poată lucra astăzi; fiind iii ora Înaintată se rădică şedinţa, nuanţând pe cea următoare pentru mâine la 12 ore do iji. CAMERA Şedinţa de in 3 Fevruarie 1877. Şedinţa se deschide la 1 şi jum. supt preşedinţa d-lul Silileanu. — Sumarul şedinţei precedinte se aprobă. Se citesce asemenoa demisiunea d-lui VoinoY. — După oare-care desbatere, se pune la Tot cu bile şl se respinge cu (îl voturi, contra II. Se votează in total proectul pentru modificarea nrticulelor 7, 9, 10, II, 15 din legea organică n curţii do Casaţie şi se primesce. D. P. Grădişteanu auuuciă guvernului pentru mSsurele ce a luat in privirea funcţionarilor abusivî cari aB ingerat la alegerile din urmă de la colegiul II de Oit. D. Al. Holbau anunţă altă interpelaro pentru depunerea unei log! de incompatibilitate intre mandatul de deputat şi acel de membra in administraţiile străine con-cedate de Stat cu privilegia, cum e Regia, căile ferate, etc. In desvoltările ce va face va presiuta mal multe fapte cari privesc pe ministru de Finance şi pe cel de lucrări Publice. D. Colonel Loca cere ca guvernul să aducă la Cameră tabloul de nrendaşil Statului cir! datoresc rămăşiţe spre a se «ci dacă acel cari datoresc suine enorme din trecut afi drept să facă politică astăzi. So pune la vot luarea îu considerare a transacţiunil dintre comuna Ploescî şi d. G. RadovicI şi se primesce. După ore-care desbatere asupra art. 1 se pune In vot acest articol şi se respinge şi prin urmare şi proiectul. D. V. Miniu anunţă o interpelare asupra invoelilor agricole şi uiodnl neuman, barbar cum ele se esecută. Ce măsuri a luat guvernul saB va Ina guvernul spre a pune capăt acestor învoel!, cari seacă puterea contribuabililor rurali. D. preşedinte al consiliului aduceamfuto Cameril îngajamentul ce a lunt îu atâtea rânduri ca să voteze bugetele şi să lase d’oparte interpelările. Apoi îl spune să nu mal repete greşealele ce s’aă făcut la 18G7 şi G8, tot în asemenea procederl. In vederea dnră a crisel în care ne aflăm cere de la Camera în trei zile să voteze bugetele. Se dă citire proiectului pentru modificarea art. 28G din condica de procedurn penale, modificare ce priveşte constituirea curţilor cu juraţi când nu s'ar ajnnge numărul de juraţi aflaţi pe lista unei sesiuni; se vor lua juraţi din lista suplimentară a sesiunii precedente. Camera priimeşte acest proiect fără dis-cnţiune. Se votează apoi cu puţine esplicărî proiectul pentru autorisarea guvernului de a arenda moşiele Statului pe termen de 5 ani in loc de 10. Se votează asemenea şi proiectul pentru autorisarea guvernului de a vinde prin licitaţiune, conform legii de comptabilitate obligaţiile rurale în valoare de 87,900 fiorini austriac! pentru proprietăţile Statului din Bucovina. Se trece la reducerilo propuse de guvern a se face în serviciul penitenţiarelor. După oare-care discusiuno, leafa directorului se ficsează la 700 lei, eară cele-1-alte reduceri ce se propun de comisia Cameril se primesc în tocmai ca în proiect. Se votează şi acest proiect în total. Şedinţa se ridică la 5 şi trei cuarturi. Ne grăbim a publica nrmât6r.>a scris6re. ce d. Nicolae Cillimuehi Catargi, fost agent diplomatici, ne trimite din Paris. Nu credem de trebuinţă de a o Însoţi de vre-un comentai- din parte-ne. Oamenii marcanţi In viaţa publică a Ţeril n6stre sunt destul de puţini pentru a'I putea cunosce şi cumpăni pe toţi împreună şi Uitre-o-lalU. Se scie, cine este .1, Calliiuaclii-Catargi; s’a vSijut, ce InsemntV.ă şi d. Ni o-lae Ionescu ca ministru iar cât pentru bietul d. Şendrea, care a fost trimis să înlocuiască pe d. Callima-chi-Catargi la Paris, credem că nu’l putem sluji mal bine de cât trecOn-du'l sub tăcere: Pnn, 7 ui' >a i’jiii, 8 Febrij.irio 1877. Domnule redactor, Fiind bolnav aice, nani putut lua parte la lucrările Camerei nostre. Primesc acuma numai Monitorul ofi (iul din 18so Ianuarie, care reproduce desbaterile urmate cu votarea budgetului ministerului de Externe, şi vin să vă cer permisiunea de a releva în ziarul Timpul inexactitatea unor alegaţiunf ce nVe privesc, ale ci -1 u I ministru Nieulae Ionescu. D-lul, voind a justifica trimiterea misiunilor atât de extraordinare şi de numeroase sub d-sa şi tot odată menţinerea representaţiel permanentă a ţărel în străinătate, respunde d-lul P. Ghica : „La Paris mă întrebaţi? El bine, „la Paris era agent, însă nu era un „agent pe care. 1 numisem noi. ş „deeă nu era la Înălţimea misiune! „seule, nu suntem noi responsabili. „Noi nu am socotit cum că trebuie „să Încredinţăm unul agent care nu „era recunoscut cu caracter oficial „misiuuea de a subscrie o eonven-„ţiune şi am trimes pe cine? Pe „preşedintele acestei adunări care „nu putea să se desbrace un mo-„ment de qualitatea sa oficială, şi, „d-lor, am reuşit ca preşedintele Ca-„merel, alături cu ministrul de e\-„terne al Franciel, se subscrie con-„venţiunea. Drumul este deschis.* Puţin ’ml importă apreciarea ce face d. Nieulae Ionescu de meritul meii ; dar cred că e util de a divulga ce contingent de bună credinţă şi veracitate aduce d-lul în discuţiu-nele Camerei. Când am văijut că fără socotinţă şi în interese ascunse să trimetea o misiune, care nu putea avea alt re-sultat de cât de a compromite autoritatea şi prestigiul agenţiei din Paris, ml-am dat demisiunea, şi la această ocasiuue iată textual ce ’ml scria d. Nieulae Ionescu : .....Mainteuant vous ine dites „qu’il vous est impossible de ne pas „voir dans la mission du president „de la Chambre un manque de cou-„fiance ii votre ăgard et, vous ajoutez „que vous n’en sauriez mioonnaitre „la signification. Vous 6tes dans „l’erreur, M-r l’Agent, car s’il y a vait .un manque de confiance ă votre „ăgard, certes le gouvernemeut de „S. A. aurait commence par vous „retirer le plein-pouvoir dont vous .Gtes muni pour negocier et signer .la ddclaration concernant le rdgime „provisoire que nous arons proposâ • ă la France jusqiia la conclnsion „de la convention, dont vous avez .aussi Ies negociations entre vos mains. Quel-que soient d ailleurs Ies „motifs de votre determination ă quit-„ter le poşte ou vous avez etd placă • par la confiance du gouverneinent „de S. A. le Prince, notre Auguste „Souverain, je vien vous prier d’y „rester au moins jusqu'ăprcs la con-.clusion de la siguature de la decla-„ration et de la nomination do vo-„tre successeur.” Eu n’am consimţit. Atât am ijis in ceea ce mă privesce. Cât despre triumfătdrea frasâ „drumul este deschis,“oare reveni mal multe ori in discursul d lui Ne-culae Ionescu, las iluştrilor săi predecesori grija de a’l aminti fabula In care e vorba de pelea leului. Mulţumindii-vă de mal ’nainte. domnule redactor, de publicarea a-estor rânduri, vă rog să primiţi asigurările prea distinsei mele con-sideraţiunf. N. Calimaki CaUrgi SCIR1 SOSITE CU POSTA DIN OM Viena, 12 Kevrmrie. Seiiiiyev n’a isbutit a compune ministerial. Se vor începe noul negoţiîtri cu Tisz.a. Midhut-Pnş.i se aştepta aici. (' iii»l«ntino|Milc, 12 (Vii. . Se (lesminte ştir-i, câ 400o de oft Iu înarmate ar periclita liniştea pul>!> i. 1’osU, 12 Kcvru ip. Se vorbeşte, câcrisa ministeriala tur avea să însemneze o schimbare in politici exterioară a Imperiului. Cracovia 1? Koliru -.rl- După ştirile sosita din Moscova s’a de*, coperit o nonă conjuraţiune a nihiliştilor şi s’aiî făcut, mal multe arestări. In Unuia circule iză o pro,-'amnţinne adresată către poloni, in caro sunt provocaţi u nu intra in armata otomană, do oare-ce prin aceasta ar periclita cu atât mal mult -oarta polonilor din Rusia. I.omlra, 12 1- -liruiric. Şedinţa camerei Lorzilor. La intreb rea Iul Ylb in, Oidogau a declarat, că inginerii englezi trimişi la Constantinopol, l’orlil nici nil i s'aîj făcut împărtăşiri in ace tu privinţă. Şub-seeret >ral de stat Bourke a deela-rat, respnnz.ând lui Forster, că nn n ii e nici un motiv spre a nu comunica depeşa, in care Lordul Derbv declara Porţii, că în cnsii! unul resbel cn Rusia nu poato contă pe sprijinul material al Englitereî. Viena, 14 Februarie. Triza a fost însărcinat a reîncepe ne-goţiările iu cestiunea băncii. I’arls, 13 Februarie. Ducele de Decaz.es şi-a d.it demisionea, dar M ireş du! Mu Mahon nu a prii ini t-o încă. NAIVITĂŢI RADICALE Primele eu mie ale noilor minidti. I. D. Docan de la Dorohoî (lucrări pu blice) în şedinţa Camerei de Vineri, .8 Ianuarie. *D. Docan, ministrn lucrărilor publice. Trebue să vă rog să reveniţi asupra votului de alaltă-erl şi să încuviinţaţi suina pentru întreţinerea gradinelor din BucurescI şi Iaşi conform cu budgetnl propus de guvern. ‘O voce. D-ta singur aî iscălit alaltăieri amendamentul, în urma căruia a’a şlers acea sumă din budget. CD. ministrn Docan. Ca deputat am putut face unele scăpări diu condei. Acum ca ministrn viu şi vS cer reinscrierea n-celel sume., II. D. Câmpineanu (justiţie) în şedinţa Camerei de Sâmbătă 29 Ianuarie. *D. ministru de justiţie dice, că d-sa este pentru principiul de a merge judecătorii la justiţiabill, iar nu aceştia la judecători. D. I. Ionescu : Aşa merg şi cădii turcesc!, călure pe desagi (Ilaritate, risete). D. ministru al justiţiei: Acest principiu domină şi in Euglitcra, care este nnuldiu staturile cele mul inaiutute iu privinţa justiţiei. D. I. Ionnescn : O fi, der eB n’am fost p’acolo.» * * * Diu şedinţa Camerei de la 29 Ianuarie. D. preşedinte C. A. Rosutti invită pe d. raportor să dea citire raporiulnî delegaţilor asupra proiectului de lege relativ la reorganisarea sub-prefecturelor. Chestorul respunde, că d. raportor ia cafeaoa în bufet. D. preşedinte: Nu poate să ia cafeaon, căci Adunarea aşteaptă; ori să vină un alt d. raportor. D. raportor I’. Ghica dă citire raportului delegaţilor pentrn reorganisarea sub-prefecturelor. Voci: Mul tare. D. raportore: Faceţi tăcere, căci ptâ-măî tari nu nm. Se urmează lectura. Pe băncile ministeriale se urmea.-ă o o discuţie sgomotoasă. D. preşedinte: Nn ceti <1-1 raportor, şă nşteptam pana când d-nil miniştri vor face tăcere. Din pricina d-nealornu putem urma discuţia.1 BULEIIN AIKTKOrtOUOGIU Temperatura. — In uonptea de 1 spre 2 Fevruarie, termometrograful s’a scobo-rit la 3 grade, divisiunea centigr\de, subt In noaptea de Miercuri 2 spre Joi 3 Fevruarie 4 ' i„ grade subt (>. Astăzi, Joi 3 Fevruarie, 1 1 oro dimineţ i... la 3 grade subt 0, la umbră; iar la soare, termometrul s’a urcat la 10 grade c. mai sus do O. înălţimea burometrică erea ieri, 2 Fe-vruarie, de 75 1 milimetre, iar astă-,1, Joi ! Februarie, este de 705 milimetre. Hiro-metrul dar, urcându-se de ieri cu 12 milimetre, indică timp frumos cu ger, mal ales noaptea. A. Sc Ghica. Toţi detentor.î acţiunilor liiinuci-re sunt invitaţi a se reuni Duminecă o Fe-vrnariB, In orn nun după a mi* ii in sala Clinicliard strada ştirbei-Vodă No. 12, spre a discuta asupra mal multor ccsiiuni pri-’tnre intereselor lor. '.Mii mulţi acţionari.. CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEVISE Huevrtiei, 8 FebruarU 1877. VALOAREA PrwiO flcut Oblig. Rurale . 10% • rt,t* U Impr. Oppenh'iio ^,'§1866 OfaRff. Domenmle 8 L, 1871 > * eşitelasorţl » Credit fonc Rur. 7% , Credit fonc. Urban Impr. Mun. Cap. Pensii (300) dobânda fr. l( A^ţilOlilf fer.rom.^ il86*t » prioriik\' 0 » |86§ Dacia C-*« de Asaig. Act. (fr. 500) 8% 1871 Romani» C-** de Asaig. Act (fr. 200) 8% 1875 Mandate................ Impr. Municipale fr. 20 Act. financiare Române 8* Cftile ferate Ottomane Act (fr. 400) 3% Renta Români............. 77'/,. 78 I 7 7l/a — 93 - 72 '/• 72'A 95 69!/i «9’A 67 V; 125 120 CUPOANE Oblig. Ruralep.Octomb a. » Domemale . . . . > Porciare rurale . . , Comunale . . . DEVISE Paria........... Maraeille . . . . bruipl.ea .... Anypis.......... Londra.......... Londra l micii . Hamburg .... Amsterdam . . . Viena........... Berlin.......... Lipaca ......... Eaconnît .... Lira Ottomană. . , Galbenu auatr. . , Agio c. Argint. , . , 951 /j 96 280 56 9960 9936 2510 (TR8I L VIENKI Viona, 15 Kobruarie (st. n.) 1877. Metalice....................... (>2 10 Naţionale........................08 ■ Renta in nur....................7:t 10 Lose............................110 Acţiunile băncef...............^3.1 CrediturI......................* I? Loudon.................... • *3.1 75 Obligaţiuni rurale ungare ... 73 — , temcşvnr.............71 50 . transilvane . . . 71 50 Argint în mărfuri...............114 05 Dncntnl.......................... 5 00 Napoleonul....................... 0 80 Marc 100.........................00 80 BIBLIOGRAFIA A eşit de sub tipar la Librăria, Socec şi C-nin: ISTORIA 182l/< IW/o 9930 2509 ARCHEOLOGIEI Curs public, ţinnt la facultatea (le litere din BueurescI de A. I. ODOBESCU AH1CITATE4 SI BENASCERKA Uâ damâ, venită de câteva I ; e in ţeră, care are cunos-cinţă de limba germană, BnglS, francesa şi piano bine, cnută, nn loc. A se adresa la Tipografia Thiel A M eiss Un frumos volum in 8°, de 768 pagini;. Preţul 12 Lei 50 bani. ii M profesoara I piano Sr;..- ţiunî private, şi r6gă a depune adresele respective la administraţiunen acestui (}iar snb cifrele S. S. No- 32. 385,6-1. SALA CIRCULUI Sâmbătă, 5 Februarie 1877 BALU MASCATE Musica Militară a Regiment, l-iu sub conducerea D-luî Cnpelmaestru SCHOLTISCH, va esecuta cele mal noul arii de Dans şi plăcuta bandă de lăutari sub conduccren D-luî SERBAN (fostă sub conducerea decedatului NIŢ COLŢ A TU) vn esecuta cele mal noul arii Naţionale şi de Salon. începutul la 8'/a ore s<$ra Un b&i-butî,in,;î"8tr,,i‘ in tutu ramurile fabricaţinnel de muşine şi in desemn, caută un post potrivit sciin-ţelor sole sf.ft in capitală sda şi la ţeră. In formaţi uni strada l’opa-Tatu No. 5. 391-3. De închiriat, ÎB ,tot:‘l.orI " 7 parte fie-care] apartament şi pe unul ori mai mulţi ani j Casele din Strada Scaunele No. :tS com-l I puse din două apartamente şi nvănd peste tot ţlece încăperi, două bucătării, trei piv-1 niţî, osebit grajd, şopron, puţ in curte. A se ndres.i la proprietarul lor D. Ştefan * Stefâuescu, în cancelaria Antreprizei Im-| positulnî spirtdseior (liotei Ifillel). O guvernată, cnglesă. francesă şi germană, dores-ce a intra într’o casă distinsă. 0-fertele să se bine*voiască a le trimite franco sub cifrele X. Y. Z. poşte restante, BueurescI. RECTIFICARE Se rectifică cele publicate In .Timpul" No. 4, In „Telegraful" No. 4 şi In „Monitorul" No. 3 pag. 79 din anul curent despre numerile bonurilor acolo indicate, punlndu-se în vederea tutulor, că acele numere uu sunt ale seriilor, ci de ordine; căci Numerul seriilor este 65 al tutulor acelor bonuri, afară de acela de 500 lei vechi, indicat sub No. 4314. Fotake Radovitz. Pitesc!, 1877. 392. A-1! TOM!* CIIMKA TlfllMI MIM horo" nn.iaio de mpcjici Europei, sunt re-tiiii11-ie lupe un sistem englez ast-fel numite ,W:U>t Ch'gette.* Du|>e ........Încercări destul de dificile, am reuşita arangiaasemenea retirade cu re-servoire de apă, Încheiate hermetic, pentru oprirea orl-c-ărul miros desagrea-bil. şiale confecţiona cu totul gata pentru orl-ce loc, ast-fel ca fie-cine să le potă aşe^a: mal ales celor din provincie ., b-se oferă prin sistemul med un mijloc - fdrte uşor de a şi-le procura unde vor voi. Preţui ile se arată Îndată dupe trătarea măsurel, qualităţeilem-nulul şi mărimel maşinei. In comun preţurile sunt de la Franci 120 pănă la 300, MARCUS LITTMAN. Fabrică ,i( Waier-Closettc hermetice } BueurescI, calea Mogoş<5e1 OGU. > -m etice L eî No. 28. k *nuuuuu***Huu*nuuuuuu**xuuMu** PHARMACIA LA „SPEBANTIA“ # ” ! CALEA MOQOŞOAE1, 2«. H * DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. * ^ Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. — Asemenea se angajezi a efectua orl-ce co. mande din ressortul medical. ~RP.TTff y nnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnMn CEL MAI MARE MAGASIN IDE HAINE CONFECŢIONATE si de ARTICOLE de HODA ALB. (t IN K.Onvrj^.ETX.A. CB&9. enUIVByCIJ Coltul Bulevardului cassa Grecianu. Devenind situaţie din di în di mal critică şi fiind-că suntem prea încărcaţi cu mărfurile, ne-am decis a le vinde cu preţuri încă şi mal reduse, precum se pite vedea prin cele espuse în galantarele ‘magasinnlul nostru. - Rugăm pe Onor. Public a’şl da ostentRă de a ne visita spre a se convinge că numai la noi se pot găsi hainele cele mal moderne, croite după jurnalele cele mal noue, cu preciurile în adevăr admirabil de eftine. IN DEOSEBIT E^ECOZS^^ALNTEAAZS^i;: HALĂTURI de STRUC 25 franci bucata. TI Ui i T ..J In tot-d’a-una se găsesc şi un mare deposit de: Faltone i la Lord Salisbury sosite chiar acuma. '* * 1 ^ ^ ^ Cel mai mare asortiment de Articole de modă. — CĂMĂŞI, cu franci 5,65 bucata. Comandele din provincie se efectivă cu cea mal mare promptitudine ; lucrurile ce nu vor conveni se priimesc înapoi. ^LB.^ TOS. ORTTdVB ATT3VE. Berger & Keiuhorn Succesorii d-lul JAQUES HERDAN Podul Mogoş6e1, Palatul Dacia vii-a-vis de Po/ifiă MARE MAGAZIE de Bijuterie si Argintărie fine precum şi de cRsornice de bXrbaţişi dame Intorc«ndu-ne dintr'un voiagia din «trSinAtat», am fost in atare d a îmbogăţi asortimentul nostru cu lucrurile cele mal alese; şi ast-fel Buntem in pli-euta posiţiune d a ne recomanda onor. public.ru-gSndn'l si bine-vodscă a ne visita, spre a se con-mvae at&t de soditatea, cit ;i de preţurile cele ingl moderate ale tutulor mărfurilor 357.-12-1 Aă apărut în Iaşi ALMANAH MUSICAL de TEODOR T. BURADA pe 1877 (anul al IlI-lea), cuprinzând mnl multe fignri de diferite instrumente de mu-sică aflate in us la poporul român, precum şi diferite arii de danţ naţionale, aranjate pentrn piano. La finele almanahului Re afla „Elena horă* pentru piano de nutore. De v&nţlare la tite librâriele. LEGŢ1UNT PARTICOLARE de TS/L A. TE 3SZE ATICI C. Brailoiu, fiul •171 Strada Scaunele 47. Bucure9cI-BârboşI-Ronian-Suc4va MERSUL TRENURLIOR CĂILOR FERATE IN ROMANII Tr^n. mixte J — Bacureacl Chiti La Plocescl Mi zii L3uzcu Br&ila BarboşT Tecucm Ad.jud Bacftil Roman Pâşcanl Veresc! Suceava Plec. 808. plec. Tren aecel. 8-25n 8.29n 9.35n I0.39n 11.24n 1.43n 2.25n 4.28n 5.58n 7.26a 9.05a 10.26a 11.38a l2.03p Trenuri de persâne 10.00a 10.18a 11.45a I.5p 2. 5p 5.30p 6.20p 7.25 8 00 11.15 l 10 8.00p 4.54 6.58 P 9.57 n 9.55" Suce*a-I|cani-Viena |Tr. ac.1 Tren de pers. Plec. Sucdva-Iţcanl Lemberg V.ena sos, a doua 4' 12.49 p 9.55 n &.03p 11.29 n 3.40n 5.03 p 2.&0n 7.18p BarboşI-Galap Tren iccel. Teren de persdne Bărboşi Galaţi Plec. SOB. 2.55n 3 30n TecucI-BSrlad Tecuci Bcrlrnl Plec. sos. Pişcanl-laşl T»-en accel l’fişcanl Iaşi Plec. Sos. 7.l9n 9.37 n 6.25 n 7.26 n 7.00n 8.00n Tren. miite 5.00 n 7.05 a 5.35 p 7.50n :■ ■! mut 10.29 a 1.20 a Viena-Lemberg-I|canl-Suc(va Vereşti-Botoşani Tren Tren accel. de pers<5ne Viena Plec. 8.09 a 10 53a 8.38n Lemberg sos. a doua <}i 12.20p 6.25a 11.25 n Suceva-Iţcunl Se9. 6.46 s 5.11 p Suc^va-Roman-BarboşLBucuresci Tr. ac. Tr, de pers6ne Sucdva Plec. 6.11 p 6.46a Verescl > 6.41 p 7.44a Pâşcunl 7.07 n 10.07a --- Roman m 8.45 n 12.10 p --- Bacâil Sos. 9.43n 1.17 p --- Adj ud » 11.12 r> 3.22 p --- Tecuci » 12.20n 4.45 p --- Bărboşi » 2.06n 7.20 n 8.10a Braila » 2.58H 8.30 n 8.45 a Bureil » 5.19a --- 1.50a Mizil * 6.16a --- 1.24 a Ploescl » 7.00 a 2.25 p CbllIU • 8.18a 4.15 p BueurescI > 8 30a --- 4.30 p Galaţl-Barboşl Tren Tren accel. de persdne Galaţi Plec. 1.20 n 8.26 a 7.30u Bărboşi Sos. 1.66 n 9.00 a 8.05 a BSrlad-Tecuciu Tren. mixte Bcrlad Plec. 8.40 a 10.00a Tecuci d 8os. _ 10.50a 12.00 a laşlPUşcanl Tren Tren miit accel. Iaşi Plec. 7.16a 3.2A|»| PAgeanl Soi. 9.46i 6.33 n| Vereştl Botoşani Plec. Sos. Bucurescl-Verciorova (Orşova) Desluşiri. — I,itera a insemndză orele de la 6 dimindţa plină la 12 Şiua ; p, de la 12 Şina pană la 6 sera şi n inseinndză ndpte, de la 6 sera pănă la 6 dimineţa. _ Cu trenurile accelerate călătorii se transportă in vagdne de clasa I }i Hi cu trcnuiilc de per-sdne şi mixte se transportă in vagdne de clasa I, II şi HI. Preţurile locurilor in trenurile accelerate pe liniile Ilucurescl-VOrciorova. Bucnresel-Riman şi ltoman-Sucdva-Iţcanl sunt egale cu preţurile locurilor in trenurile de prr„6ne. Trenul accelerat care pldcu din BueurescI Joia şi Dumineca spre Craiova va G in corespondinţa la Scverin seu Orşova cu vaporul accelerat Bpre Huila-Pesta. Călătorii venind cu vaporul accelerat de la Viena scifl Buda-Pesta vor găti la Severin trenai accelerat spre BueurescI. Pentru înlesnirea călătorilor, trenurilo accelerate trag la Severin in Şilele de corespondinţă cu vaporul ccelerat, lăngă Agenţia vapărelor. BueurescI Cbitila Titu Găeştl Goleşti Piteşti Slatina Plec. S°s. Balş Craiova Pileaşl T.-S#verin Verciorova (Orşova) 9.33 n 11.20 n 11.48 a -1.36p________ Tren de per. Tren mixt 8.00 a 6.05 8.18a 6.86 9.22 a 8.091 9-66 a 8661 10.44a 10.011 12.56. 10-161 1.50pl — 3.00 p — 3 57 p! — 5.24 pj — 7 58P, 9.01 n Botoşani-Vereşti Tren. mixte Botoşani Plec. --- 6.20n 3>30 p Vereştl Sos. 7.14a 5 24 p Verciorova (Orşova) --- Tren Tren BueurescI de per. mixt Verciorova (Orşova) Plec. --- 6.46 a --- T.-Severin Sos. --- 7.20 a Piliaşl --- 10.17a Craiova » --- Îl.19a Balş > 1.20p Slatina --- 141 r P;*eştl » 4.22 p 7.16a Goleşti 4.66 p 7.2 a Gfteştl 5.45 p 8.S3 a 6.23 n 9.20 a; Cbitila 7.26 n 10.54 a BueurescI > 7.40 n 11.20 a' Bucurerc c:.i-(5mârda) şi vice-versa BucuroicI (Fii.) mări t Plec. /Sos. I Plec (Sos. \Plec. Sos Tren iu - OT^Se---- 9 1*3 10.1 7 d, 10.27 d 11.40 ‘1 11.50 d 12.— a 6 13 • 6 <3 7 38 Srn&rda Giurgiu Corn an a BueurescI (Pil.) Plec. l8os. jPlec. (Sos. \Plec. Sos. Tr"n. mixte 9.—O 10.18 d 10.26 d 11.27,4 4.37 s 4.47 s 4.67 s 6.13 s 6.23s 7.25 s MerSUUl va/‘v> r.iurniu-Orsova-BazîaşPesla-yiwa 1Hjrt MHi VAPOARE DE PASAGKRl rgiu la OrfP-«: Marti Vineri şi Dunu- p. coincidendil cu tren «UI raixtu Qiurgîu de la BucureacT, la Joi Din Giurgiu necâ la 2 ore care soaesce in uUor^ora la l*sta: M , Duminecă din" , J>«(a la Urna: In U * 4llele la 6 or® VAPOARE ACCELERATE Oiuraiu la Pesta: Mercurl la 5‘/t or* •• * ' Baeiaş: S&mbătă la * v or_ *Ambe* care sos. ... Giurgiu din Buciir-c' Sos. rnporuJuI la Jorinf; V iner i . . , Pesta: Duminecă a. Lunt •. * * * i r Marţi, Vineri, P‘ecă din Giurgiu la '■''f?,. ,lupkă amiaŞl, Dumineca Şl Jouia, rn trenula m,Ita la * . ,, --.■ n.rsi CU Irenuiu rn.xiu co.nc.denda prima „ucur „c la V20 “Xi'^ i. '» «“«ta ^ i.»o ______________________ ,u t'.nurrU . iuiortt fţratt Visna-Pesla-Baziaş-Urşova-Giurgiu__ VAPOARE DE PASAGERI Din Viena la Pesta: In tdte Şi lele la 6'|. ors dimineţa. Din Pefta Jfl Orşova: Marţi şi Vineri la H ore s. Din Orşova la Giurgiu: Joi, Dumineci f Marţ la 9 ore dim. coincid^ndfl cu trenul^ mirti care plecâ din Giurgiu 1» Buc«rn««l Ia 12.40 a. vapoare accelerate Din Fietu • Dumineca la ® V* or* K Pesta : Luni la 7 ore d. > Baiiaş: Marţi şi Vineri la 9 ore d. Somcela Giurgiu: Mercurl ,, StnibăU 1.■ «* orc d„ coincidtodfl cu trenulil m.xtO «ars plecă din Giurgiu la Bucureşti la 13 40 a. Tipografia Thiel & Weiaa Palatul .Dacia* Careta