ILL
  N o7 ___________VINERI 4 FEBHUARE._
31 timpul
Lini» d* 30 lit#>r^ petit, pafrina IV, > bani. ne pagina III, 80 bani, pe pagina II, a lei noi
' Beolame a~îel :noi linia. ESE 1N T0ATE ZILEEE DE LUCRU
 Un numfir în Capitală 10 bani. biuroul redacţiei şi administraţiei •. palatul .dacia.*
   ■ - -- -- *™“ " 1 1 ^^^■
ANUL II — 1877.
                                                                                                   ■A.T'-J TJKrOTXJiR.1
3» primeeo in ilruinAUte: La D-n.i liante*. • (fin A Vogler in Vîenna, Walfi«rhiM<«e io. A. Opjxlii n Vienna, 8»ubenba«tei * ; Uuânl Moi »t in Vinnna, Seiler.iatle 2; Vitternt llrdicka n Vîenna, Tcinf.ilt»tr»Mfi 17; 1'hUipp Li4i in Vienna, Eichenbaehlfaaee 11 , b. leang A Comp. in Pfjtn ,i Havai-Laf/iu-lMlier A Comp. In Paria.
     Serilor! nefr .ncate nu ie primeae. Articolele nepublicate ie »or arde.
   Un număr In Districte 15 bani.
   BULETIN TELEGRAFIC
                                                                                                       Serviciul privat al .TIMPULUI *
                                                                                                                  (Agenţia Haraa).
                                                                                                                                                                                                                         Conitantinopol, 13 Fivrunrif.
   D-nil Christicî şi Pertew-effendi snnt nş-teptaţl nict pentrn Duminică-
   Mnntenegrul refnsă a trimite un delegat la Constantinopole. El persistă de a Toi să negocieze la Viena.
                                                                                                                                                                                                                          Londra, 18 Februarie, iţiră.
, Camera (omunehr. D-nul Montngn annnţă cS ra aJresa o interpelare gnvernnlnl a-snpra chestiunsi de a şti, dacă mrtrchisnl de Salisbnry a declarat că Grecii din Turcia rQ dreptul de a ne renculo, dacă ar crede că reuşesc.
   D-nu Burke, subsecretar de Stat la de-pirtamentamentnl afacerilor esternf , zice, ei n'a priimit detaliurl relative la căderea Iul Midhat-paşa. El adaogă, că guvernul a fost a visat, că căderea marelui vizir nu va aduce schimbare în politica inte-ri6ră a Turciei şi că reformele vor fi ese-cutate.
   Sir Northcote, cancelarnl echiqniernluî respnnzănd d-luî Samnelnon, constată , că la 20 Noemvrie, o depeşă a lordului Loftus, ambasadorul Anglitereî la St. Peternbnrg, conţine enpresinnea asigurărilor pacifice ce Ţarnl a însărcinat pe ambasadornl angles a le comunica lordnlni Beaconnfield,
                                                                                                                                                                                                                              Belgrad, 14 Februarie.
   D-niî Christicî şi Meticf, consilierii Sta-tnlnî, aii plecat nsfăzî la Conntuntinopole in calitate de plenipotenţiari, Spie a urma negOţiările relative la pace. Ei snnt întovărăşiţi de nn interpret, d-nnl Bacsicî.
   Un decret princiar convoacă Scnpcina îu sesiune estrnordinară la Belgrad pentrn zioa de 26 Februarie. Tot acest decret fic-sează alegerile generale pentrn 20 al ln-nei carenţe.
                                                                                                                                                                                                                      Londra, lt Februarie, diminuţa.
   Jurnalele anglese spnn că Edheru-Paşa arată multă confienţă în tncheiaren păcii cu Serbia în urma Toiagului d-luî Christicî la Constnntinopole:
   Tot acele jurnale anunţă că Porta e decisă a conceda Montenegruluî rectificarea frontierelor, pe care pretinde.
                                                                                                                                                                                                                     Visna. 14 Fevroarie, 6 ore ic-ra,
    Camera representanţilor, după o disen-ţiune viă, a adoptat cu o n.are majoritate projectul de a deschide guvernului nn credit de 600 mii fiorini în vederea viitoarei esposiţiunl de la Paris.
                                                                                                                                                                                                                           Londra 14 Fevruarie, aera.
    Printr'o depeşă codata de 15 Maia 1876, lordal Derby informase pe Mnssnrns-Paşa, ambasador al Turciei la Londra, căcqtdtă
respingerea d i către Anglia a emornn-dnlnî din Berlin, circumstanţele şi senti-mentole ţării să schimbaseră ast-fel de la resbeinl Crimeeî in căt Portn pnten conta numai pe sprijinul moral al guvernului Reginei în caşul când dificultăţile pendinte nn sr fi resolvate.
                                                                                                                                                                                                                                        Roma, 44 Eevruarie.
    Midhat-Paşa a hotărit a locui In Nea-pole.
                                                                                                                                                                                                                                       Geneva, 14 Februarie.
    Inundaţiuui mari ad loc in Elveţia.
                                                                                                                                                                                                                                         Paris, 14 Februarie.
    O esplosiune de gaze a avut loc la una din minele de la Grassesac, departamentul Herault.
    Din şcse-ijecl lucrători, cari lucrafi in această mină, aninai cinci a0 scăpat de moarte.
                                                                                               EPISTOLELE UNUI IEŞAN
                                                                                                           I.
      Domnule redactor,
   Constituţiunea prevede In unele din numeroasele şi mlădioasele sale paragrafurl, că instituţiunile noastre sunt Întemeiate pe un control mutual.
    Guvernul controlează pe cetăţeni, Camerele controlează pe guvern şi ţâra pe Camere.
    Aşa cel puţin stă scris.
    La serviciul ncestul sistem cam pesimist şi prepuielnic, tot Consti-tuţiunea a pus o presă liberă, menită a forma lumina şi a dirige opinia publică, fără care atftta controlare ar fi cu neputinţă.
    Aceasta fiind netăgăduit, iafi ln-drăsneala mare de a mă Îndrepta către d-voastrâ, ca să mă luminaţi in privinţa unor fenomene politice, a unor chestiuni, ce nouă Ieşenilor ne vin greii de desluşit din fundul depărtatei noastre provincii.
    Mal Înainte de toate nm dori să ştim, dacă e bine şi conform cu cerinţele esperienţel politice să avem atătea partide In mica noastră ţâră.
    Anglia are pe Wliigl şi pe Toryl, America pe democraţi şi pe republicani, Austria pe federaliştl şi pe cen-traliştl, nollnsâavem conservatori, liberali , conservatorl-liberali-radicall, liberi şi independinţl şi In ultimele zile s’a mal născut şi centrul (con-servator-liberal-democrat).
   Unii din noi cred că o dreaptă şi o stingă sunt de ajuns, alţir, dar aceştia sunt nişte pesiwistr, că stănga şi dreapta chinr sunt un lux, ce nu stă In raport cu capitalul nostru intelectual şi politic: dar In fine nimeni nu poate lmpedeca ploaia să producă ciuperci şi libertatea să producă partide, şi dacă un om, fiind conservator, mal vrea să fie şi liberal, safi fiind deja liber, mal vrea să fie şi indipendinte, aceasta stă In voia lui.
   Nu mă pot Insă opri de a constata că aceste titulaturi, din dosul cărora se ascund ades apetiturl personale, iar nu interese generale, a fi perdut cel puţin la noi in Iaşi din prestigiul lor şi lumea Începe a crede, că este vreme de a părăsi abstracţiunile goale şi de a muta luptele politice din sfera marelor principii ce ne par căştigate şi rescâştigate prin Constituţiune, pe teremul mal res-trlns al legilor speciale.
   Cu modul acesta am putea controla nu numai pe cel ce sunt la guvern, ci şi pe cel ce vor să vie Ta guvern ; alt-fel vom păţi tot-d’auna ceea ce pătimim astăzi.
   Cănd s'a format coaliţiunea ce a resturnat pe L. Catargiu, ea a crezut că a zis tot, cănd ş'a dat titlul pompos de liberalo-naţională, şi ce e mal nostim, e, că o mare parte din ţeră a primit de bună această mistificaţiune.
   N’o tăgăduim : e frumos de a fi liberal, frumos de a fi naţional, dar dacă In loc de a se mulţumi cu un program atăt de vag, ţâra ar fi pus coaliţiunel d. ex. următoarele Întrebări :
   Ce are de gănd ea a face cu Învăţământul public? Vrea ca copil noştri să fie ca până acum prada ignoranţei necontrolate; vrea ea ca prin târguri avocaţii şi prin sate notarii să esploateze prin un sol de manopere Întreaga populnţiune. men-ţinând’o In starea actuală de indolenţă ? Sâfi vrea ea să dea Învăţământului tendinţl mal practice şi mal silitoare, In căt o activitate mal productivă să dea Romănilor nea-
târnarea materială, fără de care ori ce politică nu este de căt o amară decepţiune ?
   Vrea ca să dee ţârei o noă orga-nisaţiune administrativă, ce, simplificând mecanismul, ar micşora plaga burocrnţiel şi ar permite finnncelor de-a scăpa de sinecurele ce le Îneacă fără folos pentru present şi fără ape ranţâ pentru viitor? Şefi umblănd ea după popularitate, vrea să menţie starea de lucruri actuală, ce amin-tesce ultimele timpuri ale Bysanţiel. unde ju mă taxe din populaţiune era compusă de oameni In slujbă şi jumătate de oameni, ce intrigafi ca să le ia locurile ?
   Are ea un plan financiar oare-care safi mărginindu-se In strigătul vag de economii, intră ea nepregătită In tr’o situaţiune destul de grea găndind că banii se vor grăbi a curge In ca sele Statului la apelurile apocaliptice ale d-lor C. A. Rosetti şi Carada î
   O repet : ţâra ar fi trebuit să pue aceste şi multe alte Întrebări Încă. Căci cu formele luate de pe cutiile de chibrituri, cum a zis un om de spirit, nu se merge tocmai departe.
   Şi nici nu am mers departe.
   Cine va alătură promisiunile coaliţiunel cu bilanţul resultatelor obţinute In 10 luni, va fi cuprins de o stranie mirare.
   In administraţiune aft resturnat pur şi simplu legea lui Catargiu şi In loc de 1400 de primari avem iară 3300 de primari. Cine trâiesce Insă pe la ţâră şi ştie, ce e un primar rural nu va admiră, cred, geniala reformă a d-lul Vernescu.
   In Finanţe, s’afi desorganisat vr’o căte-va servicii şi s’a făcut o economie de căte-va milioane, fără ca să vedem nici cea mal mică umbră de idee financiară pornind; se vede, cdliţiunea tinde la principiul salvator, că nu ne trebue idei cănd avem lnspiraţiunl patriotice.
   In chestiile militare s’afi vândut 20,000 de câoiule şi s’a dat d-lul Slăniceanu un cordon şi 10,000 de franci.
   In privinţa Învăţământului, s’a presentat o lege pe care autorul
Insu’şl a retras'o, găsind'o nesuficientă.
    S'a mal dat sub judecată şi 1 1 miniştrii.
    El bine, d-le redactor, nu găsiţi, că jucăm un joc periculos şi că e ridicul de-a schimba zilnic faţada casei ndstre, atunci cănd nu avem In ea nici măcar un pat ca să ne odihnim truditul nostru trup?
    Noi o credem In Iaşi, şi de aceea lăsând partidele să fiâ partide, mâ voifi Încerca a provoca In viitdrele mele epistole o discuţiune — nu asupra principiilor generale, căci In acâstă privire suntem prea bogaţi, dâră asupra reformelor reale ce ne trebuesc şi fărâ care vom rămânea săraci, chiar dâcâ am da sub judecată 22 de miniştrii şi chiar dea-că am vinde nu 20,000, dâră 200,000 de căciule.                   Ui ligian.
                                                                                     LISTELE ELECTORALE
                                                                                               ii.
    Etă acel articol cum era In proiect (art. 10) : .Termenii din art. 33 din lege prin înţelegeri cu cele alte consilii comunale din judeţ lnsemnâză numai prin corespondinţă oficială cu primarii comunelor rurale privitdre la formarea şi complectarea listelor.*
    Ceva mal mult. d. E. Lapati negăsind Încă textul de clar, adăogi un amendament pe care’l esplica ast-fel :
    .Dacă am lăsa ca fie-care consilia comunal rural sâ'şt publice listele sale cu doi safi trei alegători, căci negreşit lntr’o comună rurală nu pot să fie mal mulţi de cât doi sau trei alerâtorl pentru colegiul lntfiifi şi al doilea, dacă am lăsa a-ceastâ sarcină consiliilor comunale rurale, apoi legiuitorul nu ’şl-ar mal atinge scopul sâfi, pentru că de ce oare se publică listele electorale? Pentru ca toţi acel cari aft drept In acel colegifi, să poată vedea cari sunt membrii acelui colegifi, dacă sunt bine safi răfi înscrişi, să vază dacă aft remas nelnscrişl acel cari se cunosc că afi dreptul să facă parte din acele colegiurl. Dacă dară s ar afişa de fie-care comună rurală din judeţ aceste liste, cari s'ar rădica la doue safi trei sute .să ne Închipuim că un primar înscrie In listă pe un proprietar oare-care; acum Întreb de unde un alt primar, din
wotea uram
o VIAŢA PIERDUTA.
                                                                                                         (Urmare)
    Picioarele abia li mal ţineaţi, capul II era grefi şi cuţitul II căzu din mâna descleştată. El intră Încet in fURjd, se apropie de Cârlan, îl co-prinse grumazul -u amândouâ braţele şi remase plângând ca un copil, earâ calul gemea încet de durerea stăpânului sâfi nenorocit.
                                                                                                          VIII.
    In ziua următoare Moş Mărian găs, pe fiica-sa dormind un somn a-d6nc şi copilăresc. încet, pe virful degetelor se apropie de pat, apucă mâna el şi 0 atinse cu buzele.
    Iorgule ! ah, căt sunt de fericită' -şopti ea prin somn.
    Bătrânul II privi câtâ-va vreme
la faţa palidă şi liniştită, apoi eşi cu un suspin grefi din casă şi se aşeză la scări.
   Soarele era sus, când Sevasta s’a ivit In uşă. Vâzând pe tatăl-sâfi, ea grăbi la dânsul veselă, aproape sbur-dalnicâ.
   Te-al supărat ?—II $ise ea, apu-cându-1 de mână şi ducându-1 spre odaie.
   Nu m’am supărat, fata mea, — II re8punse bătrânul, Iml pare bine, că a* putut dormi.
   Mai mult el nu putfi grăi.
   Da ! am dormit bine. şi mă simt veselă. <Jise ea turburată.— Dar tu vel fi flămând.
   Nu, am mâncat,— zise el aşezân-du-se.
   Ochii lor se întâlniră şi nu mal putură vorbi.
   Ea Începu să aşeze prin casă, eară el remase neliniştit pe scaunul sâfi.
   Nu eşi ?—11 întrebă ea mal târzia.
   Nu !—respunse el cam silit;—nu sunt tocmai bine şi Cârlanul sebio-pâtă de un picior.
   Cât e de bine,—strigă ea apro-piându-se de dânsul şi puindu-I mâna pe umăr. — Atunci poţi veni cu mine.
   Efi ? ! — cu tine! ? — Întrebă Moş Mărian redicându-se uimit şi Îmbucurat.—Dar unde?
   La Casandra şi Anica, apoi să ducem florile şi porumbelul.
   Bine, fata mea, prea binel—grăi privindu-o cu ochi Înveseliţi.
   După amiazfl-zl Moş Mărian eşi cu flicâ-sa In oraş.
   Nici când nu s’a simţit mal fericit de cât In vremea, ce strâbâteafi uliţele unul lângă nitul.
   El a fost Îmbrăcat cămaşa curată, peptarul strimt, a fost Încins şer-parul impodobit cu flori de fir. eară ea, de sus până jos, era In negru, numai brobodul, ce 11 avea pe cap, era alb. Haina el şi scurteica de pe
trup eraţi croite cu Îngrijire şi alipi-cios, In cât la or l-ce mişcare ochiul par-că vedea strebâtând la vedere viaţa Învăluită lntr'ftnsele. Era peste putinţă, ca cine-va să treabă pe lângă această pereche de oameni, fără ca să şl oprească privirea asupra lor. El un bătrân cărunt, cu ochii veseli şi cu obrajii rumeni; ea o fe-mee tlnără cu pârul negru, cu privirea ingreunată şi cu faţa albă ca marmura poleită.
   Sevasta apucă braţul bătrânului sâfi părinte, se răzernâ de dânsul şi ast-fel braţ de braţ el îşi urmară calea până la Casandra, de la ea la Anica şi de la Anica la prăvălia, unde Sevnsta vindea lucrul mânelor sale. Pretutindenea bâtrânul se simţea bine-vâzut şi se bucura de buna primire a oamenilor.
   In toată vremea atât Sevasta, cât şi Moş Mărian erafi veseli şi vorbăreţi.
   îndată Insă, ce se apropiară de
casă Începură să fie tăcuţi. Pe când sosiră acasă, In odaie era Intunerec. Sevasta eătju obosită pe un scaun, earâ bâtrânul o privi câtă-va vreme, apoi se apropiâde densa, şi II cuprinse grumajil cu braţul.
   Nevinovatul mefi copil! — $ise el cu glas Înăduşit.
   Sevasta privi Înspăimântată In faţa lui.
   Mâritâ-te, Sevastă!—grăi el,—mări tă-te.
   Ea se ridică răpede şi remase cu privirea aţintită In ochii lui.
   Mârită-te după Costan!— <jise el fricos şi aproape înspăimântat de cuvintele, ce a rostit.
   Sevasta se aruncă cu un ţipet In grumajil lui şi Îşi ascunse faţa.
   lartă-mă, tată !—şopti ea !—Iartă ruşinea, ce ţi-am făcut.
                      (Va urma).
altA comuni, unde acelaşi proprietar ar avea asemenea dreptul să fie Înscris, de unde acel primar de la cea-l-altA comună ar putea să scie că acel proprietar este Înscris şi In altă comună şi de unde chiar proprietarul ar şti că este Înscris In mal multe comune?.... Prin urmare, după ce consiliul comunal de reşedinţă. prin Înţelegere cu t6te cele-alte consilii comunale, formează listele. este dator consiliul reşedinţial să publice acele liste pentru cole-giele 1, 2 şi 3.*
    Toţi oratorii oposiţiunil, d. Carp, d. Cogălniceanu, d. Lahovary sprijiniră acest amendament, iar domnu Brătianu veni la rândul sâb şi se uni cu oratorii oposiţiunel.
    Eiă ce (jicea d-nu Carp :
    „Am cerut cuvântul ca să sprijin şi eh amendamentul d-lul Lapatti şi am căte-va cuvinte de adăogit, ca să vă pun înainte un argument In privinţa permaninţel listelor, pe care d-lul 'l-a uitat.
    „Se vede că primarii n’ah Înţeles ce va să <jică permaninţa listelor, şi ah gândit că este de ajuns să nu afişeze pe cine-va la timp ca să 'şl pearză dreptul, acel cine-va, da alege.
    „Eh socotesc că această listă să fie afişată la primărie, pentru ca un alegător care ar fi fost şters din eroare, să reclame înscrierea şi la timpul alegerel să probeze ’naintea colegiului alegătorilor cum că el 'şt a făcut datoria şi este lntr’adevăr alegător.
    „Aceasta o <jic, fiind-câ mi s’a ln-tămplat o Împrejurare In acăstâ ces-tiune; am fost Înscris Intre alegătorii colegiului intâih şi consiliul comunal a găsit de cuviinţă să mă ştărgă din acea listă şi Împreună cu mine şi pe alţii, şi cănd a venit timpul alegerilor, primarul a trâ-mistl uă listă in care eraţi numai şease alegători din cel trel-zecl şi cinci; toţi cel alţi erah şterşl. Neam dus la primar şi ’l-am Întrebat pentru ce ne-a şters, ne-a (jis să ne ducem la comuna ndstră unde avem proprietăţi, să vedem că p6te vom fi sorişi acolo. Eh m’am dus la comunameaşi, cerăud liste din 1866, acea listă nu se mal afla acolo.*
   D-nu Cogălnicean :
    „Vă rog, d-lor, fiţ! cu mare luare aminte în privinţa amendamentului d-lul Lapatti. Amendamentul d-lul Lapatti este cheia alegerilor. De veţi respinge acest amendament, credeţi-mă că lăsaţi alegerile In mâna prefecţilor şi primarilor. Iată, d-lor, ce scib eb, mal ales dincolo peste Milcov; nici un primar n’a Înţeles spiritul şi pot cjice chiar textul lege! ; t6tă greşala lege! este c’a ui-tut cuvăntul central seb de reşedinţă. — şi In loc d a ijice consiliul comunal de reşedinţă, a ijis consiliele comunale.
    „Această omitere a singurel frase de reşedinţă a avut de efect că fiecare primar, fie urban sab rural, a făcut liste speciale. Hei bine, să vedeţi ce s'a intămplat acolo ; s’ab făcut liste aşa : alegătorii din colegiul I au fost unul sab doi. din colegiul II doi sab trei, din colegiul III nici unul şi colegiul IV nu intră In categorie. Cum era să se reclame ? Cănd mergeai la comuna de reşedinţă, acolo nu găseai nici o listă, căci primarul ce rjicea t
    „El care nu se ţinea de lista permanentă a anului trecut, (jicea : „Aşteaptă să vină de la comună.* Dăr cănd vinea? Vă pot Încredinţa că In judeţul meb, judeţul Fălcib , a urmat corespondinţe şi trămiterl de liste electorale pănă în Septembre. Am văzut chiar şi In Octombre. cănd se făceab alegerile, viind primarii din comunele rurale şi înscriind, cănd ca proprietari mari. cănd ca advocaţi, cănd ca comercianţi şi cele alte; am vărjut (mienf cari veniab să fie Înscrişi fără ruşine In colegiul I T»ră să fie proprietar mare, In colegiul II fără să fie proprietar mic, In colegiul III ca advocat şi In colegiul IV ca ţeran , şi cănd n’ab fost admişi, ab protestat, şi protestarea figurează In dosare.
    „Aşa deară, iată cum socotesc să se (jică: consiliul comunal de reşedinţă trebue să ia lista permanentă a judeţului Întreg din anul trecut
   şi să ţină corespondinţă In termenul prescris pentru omitere sab adâo-gare, şi apoi să afişeze lung şi lat lista alegătorilor din judeţul Întreg, pentru ca să scie alegătorii din colegiul I unde să reclame, asemenea şi alegătorii din colegiul II şi III. De unde scib eb, bunâ-oară, ce se petrece la Bănâsa , VăcărescI sab DobrenI I*
     D-nu Lahovary :
     „D-lor. fiind-că avem ocasiunea să interpretăm legea electorală, eb vă rog să priimim amendamentul d-lul Lapatti şi să desluşim lntr’un mod precis şi definitiv ce se Înţelege prin acăsta espresiune, de formarea listelor. Decă nu vom desluşi acăstă cestiune, eb, d-lor, ve <jic că putem de acum să luăm doliul, ca să zic aşa, a representaţiunel sincere a opiniilor din ţeara ; daca nu desluşim ce va să zică formarea listelor, liste electorale, publicare de liste electorale, putem <jice că această operaţiune va fi lăsată arbitrariulul şi va deveni o operaţiune fdrte necesară, fdrte abilă şi care va fi ne-deslipită de sciinţa de a guverna; In fine vom vedea că listele electorale ae vor forma prin o preocupare de partid, prin o preocupare de interese politice sâb de mal multe ori de interese miserabile şi locale. Aceasta ar da loc la abusurl neauzite cari In alte ţări ar speria chiar imaginaţiunea.
   „Voiţi să aveţi o listă sinceră, adevărată, care să coprinzâ pe cel cari sunt In drept să fie alegători? El bine, observaţi că mal ântăib, cum a Zis fărte bine d-nu Cogâlni-ceanu şi d. Carp, primarii nici chiar al oraşelor de reşedinţă n’ab băgat In seamă, săb n'ab voit a băga In seamă un articol din legea electorală, care zice că legile electorale sunt permanente şi definitive. Ce se face, d-lor? Un primar, mal tot-de-una vă asigur, vă asigur cel pucin la oraşele din provincii nu se mul-ţumesce de a revisui ceea ce se chia-mă listele electorale In fie-care an, adecă de a face o operaţiune mărginită, de a şterge căţl-va cari din Împrejurare ab atunci dreptul, precum cănd cine-va s’a Îmbogăţit sâb cănd un tănăr a ajuns la vărsta legală.
   „In loc de acăstâ operaţiune simplă, de cancelariă, de administra-ţiune, se face In fie-care an o ţesătură savantă : fie-care administra-ţiune ca să zic aşa, şi care la noi este fdrte schimbâtdre, ia acele liste electorale şi procede la refonta lor complectă. Carr sunt preocupaţiu-nile, ideile, cari derig pe adminis-traţiune sâb pe primar In asemenea refontă? Puteţi să vi le închipuiţi, le sciţi mal bine de căt mine; nu voi 03teni dară pe onorabila Cameră.
   „Va să zică să facem să priceapă primarii că formarea listelor electorale nu va să zică îefonta lor ; că el n ab dreptul de a decide cari sunt acel cari ab drept de a fi alegători, şi prin urmare să scie ori cine că nu primarul ci condiţiunile lege! ’l face alegător, că nu este alegător din buna voinţă a unul primar de sat sâb de oraş, dâr prin voinţa le-gel, cănd are condiţiunile ce ise cer.
   „Acest adevăr elementar, nu s’a respăndit tncă In ţeara noastră, din nenorocire, mal cu seamă In districte.
   „Al doilea adevăr tot aşa de trist este Încurcătura de atribuţiunl cari esistă Intre consiliele rurale şi acelea ale oraşelor de reşedinţa, este o lucrare care nu s’a desluşit Încă bine. După mine aceasta trebue să fie In organisarea listelor, o lucrare cen-tralisată, o lucrare de o singură autoritate, care să aibă In sfărşit un cap dre-care. După mine nu consiliele comunale, ci primarul consiliului comunal de reşedinţă lntocmesce listele, el le publică, el le revisuesce, la dlnsul să reclamă, la dănsul să judecă, In contra lui se face apel şi recurs In Casaţiune.
   „Şi ce sunt consiliele comunale pe lăngă dănsul ? 8unt, ca să Zic aşa, ca nisce agenţi subalterni, cari dab reinsemnămintele, cari dab materialul pe care se zidesce acest edificib, o listă electorală. Această lege Insă şe interpretă dnpâ voinţă, după anarhie, căte o dată se aplică lutr’un fel şi altă dată In alt fel, după per-
s6ue. Este o nenorocire acăsta, dar trebue s’o spunem: sunt persoane cari se şterg fără drept din listele electorale. Şi sciţi, d-lor? Eb sunt sigur că mal nici o dată nu s’a n-plicat art. 42 din lege, adică nu cred să se fi făcut cunoscut vre o dată aceluia care s’a şters din liste, cel mult In trei zile cum zice legea, şi vedeţi că In caşul acesta nu este nici o sancţiune. Cănd cine-va se duce să reclame pentru ce ’l-a şters, ’i se respuade : „Primarul te-a şters, şi acum a trecut timpul de reclamare.* Dacă zice apoT: „De ce nu ’ml aţi făcut cunoscut?* i se res-punde : „Cum era să te lnsciinţez cănd d-ta şezi In cutare loc tocmai In BucurescI sâb pe vărful munţilor?* Dacă mal Întreabă de ce nu sub afişat listele, ’i se respuude iar că s ab afişat In cutare comună, In cutare vărf de munte.
   Spunănd acestea, nu vorbesc de loc pentru guvernul actual, nu am nici un spirit de oposiţie, ci numai In interesul demnitâţel representaţiunel naţionale, căci noi, d-lor, e-şim din alegeri şi alegerile es din liste. Nu trebue să lăsăm ca In viitor sursa representaţiunel naţionale să âsâ aşa de necurată, să âsâ din asemenea arbitraritate , provenită de multe ori din reaua credinţă. Nu trebue să priimiţl a se face refonta listelor, cănd legea ne spune că se face numai revisuirea lor.
   „Acostă reformare de liste nu se face nici odată cum prescrie legea, şi de aceea Încă odată zic: pănă acum legea electorală In privinţa confecţionârel listelor este o literă mdrtă.
   „Maniera cum s’a esplicat pănă acum legea, este isvorul celor mal scandaldse abusurl....
   „Trebue să aplicăm legea In spiritul el, să Zicem că consiliele rurale nu fac de căt o listă preaăti-t6re şi că t6tă ondrea, sarcina şi respunderea este pe seama consiliului comunal de reşedinţă «1 districtului; negrpşit. ddcă acesta a primit relnsemnăminte false, nu este vina lui, der cel pucin afişarea listelor In oraşele de reşedinţă va prevesti pe orl-cine şi a3t-fel va avea timpul să reclame la tribunal şi la Curtea de Casaţie.
   „Ddcă nu vom lua precauţie In privinţa acăsta, vă declar Încă o dată, va fi o anarhie, o destrămare şi nu putem suferi ca representa-iunea naţională să easâ din asemenea arbitrarităţf şi ilegalităţi.*
   D-nu Brătianu:
   „Atăt eb căt şi onorabilii mei co-egl după banca ministerială, precum şi amicii mei politici, susţineam acăsta de la Începutul aplicârel le-gel. Consiliele comunale rurale ab mers şi mal departe de căt a Zis d. Lahovary; ele ab dat sentinţe ju-decâtorescl, ab dat dreptul de alegători mari In urma afişerel listelor şi In urma contestaţiunilor. Întocmai ca Curtea de Casaţie. Prin urmare, d-lor, aZf cănd suntem toţi convinşi, 3â nu mal discutăm, să votăm toţi In unanimitate*.
   Eatâ deară propriele cuvinte ale d-lul Brătianu.
   Sub guvernul conservator listele preocupară pe oposiţiune mal cu seamă In 1875 cănd trebuia să se aleagă In cursul anului, noua Adunare.
   D-nu AgaricI In şedinţa dc Ianuarie adresă o interpelare d-lul Las-car Catargi şi acesta conform cu dorinţa esprimată de Cameră dete o circulară cu data de 15 Ianuarie In care stabileşte cinci puncte care, deacă ar fi observate, ar asigura lealitatea alegerilor In ţeara noastră.
   1. Obligaţiunea pentru consiliul oraşului de reşedinţă de a publica o listă generală la 15 Ianuarib co-prinZănd pe toţi alegătorii judeţului.
   î. Publicarea acestei liste ăntăib la oraşul de reşedinţă—alduoilea In tăte comunele districtului.
   3.   Dreptul de contestaţiune atăt la comuna rurală căt şi la comuna de reşedinţă In cele trei săptămănl ca tă fie la lndemăna tutulor.
   4.    Competinţa esclusivă pentru a judeca a consiliului de reşedinţă.
   5.   In fine principiul că listele sunt permanente şi că nici unconsilib n’are dreptul de a şterge de la sine pe
vre-un alegător fără o contestaţiune In regulă.
    Acdslă circulară arată căt a fost de leale intenţiunile guvernului conservator.
    Căte-va Zile In urmă. D. Lascnr Catargiu fiind interpelat de d. Ma-nolache Costache In privinţa unei IntărZierl ce se făcuse în publicarea listelor la Bărlad din causa ln-ţrerupţiunel comunicaţiunilor (se scie iarna grea ce a fost In lunile lanua-nb şi Februarib 1875), d-lul res-punde c& crede că termenul de 3 săptămănl ln acest cas curge de la data publicării efective, şi d. Mano-lache Costache se declară satisfăcut.
    Lată ddră precedentele ln aedstă cestiune. Atăt guvernul roşu căt şi guvernul conservator n’ab sprijinit practica „publicârel fracţionate şi clandestine a listelor prin sate. aşa ln căt falsificarea să fiâ asigurată şi controlul cu neputinţă. Şi cu tdte acestea, acest sistem de amăgire s'a aplicat pe scara cea mal Întinsă sub ministerul d-luf Brătianu ln 1868 şi astâZf cu ă doua ediţie reîncepe din nob. La Neamţu, la Putna, la Vâlcea etc. listele nu sunt publicate până astâZl, sdh cele ce sunt, sunt numai ale oraşului, proprietarii cu „mii de galbeni venit* sunt sterşi din col. 1 şi Înlocuiţi prin druenl care ab d’abia o sută şi mal puţin; contestaţiils sunt, cum am arătat, cu neputinţă. Primarul de Bârlad, D. C. Costache, ’şl-a dat demisiu-nea motivată ln urma unor asemenea nelegalităţl. Eatâ starea de lucruri şi pe aceste sincere base d. Brătianu va propune mâne M. Sdle să se adreseZe la acest corp electoral, care să judece Intre d-lul şi adversarii săi politici!
                                                                                            DIN AFARA.
   Rusia. Mal multe ziare, Intre care cu deosebire „Deutsche Zeitung* şi „Allgra. Ztng. “ se ocupă mar din adins de starea armatei de sud. Se susţine, că efectivul acestei armate a fost urcat la 280.000 şi că In curând va fi urcat chiar la 300.000 oameni, bine echipaţi şi prevăZuţt cu toate cele necesare, în cât In tot momentul sunt gata de plecare. Aceste s’ar contrazice Intru cât-va cu nota circulară a Rusiei, care, precum Îndeobşte se crede, nu dă de fel destule motive de bănuială. Tre-bmeşte Insă să se dea notei ruseşti înţelesul, pe care R dab Rusii şi a-tuncl vom găsi poate că cele două apte lntr’adevăr numai pare a se contrazice.
   Unul dintre principalele ziare ru-reştl, „Golos,* apreciază nota lui QorciacofT prin următoarele cuvinte: „E greb a pune puterilor Europene o întrebare ln mod mal clar şi mal categoric. Acum nu mal e cu putinţă a res-punde prin şovăituri şi cuvinte nedeterminate. Astă dată cabinetele puterilor apusene, chiar şi dacă ar dori, nu vor putea respunde cu frase ge-gerale. Chiar nici acea nu mal e cu putinţă, ca ele să caute a refusa un respuns direct sub pretest, că nu cunosc îndestul intenţiunile Rusiei. Vorbind fără reservă. cabinetele europene ştiu pe deplin lămurit, că guvernul Rusiei este hotârit a nu suferi ca refusul Porţir, care este o vătămare pentru Europa Întreagă şi o ameninţare pentru pacea Europei, a nu suferi ca acest refus să rernâie fără de a urmări; In acest sens doreşte însă a procede împreună cu cele-l'alte puteri.
   Cabinetele acestor puteri vor avea acum să răspunză: dacă ele sunt hotărlte a remânea şi mal de parte unite cu Rusia şi a Întrebuinţa mijloace silnice contra Turciei,— ori voesc să rernâie ln neactivitate. In caşul, când ele ar refusa a mal face Încercări pentru pacificarea orientului, Rusia va procede singură la re-solvarea cestiunel.*
   Austro-Ungaria. Demisiune» cabinetului Tisza a fost primită şi ronul Sennyel a fost Însărcinat cu formarea noului minister. Sennyei e astăzi capul partidului conservator, aristocratic, poate chiar reacţionar. Cel puţin, ln mal multe rânduri el nu s'a sfiit a mărturisi, că Intre anumite lmpregiurărl ar fi contra dua-
lismului şi pentru deplina unitate a Imperiului. Tocmai aceasta insă ne face să credem, că li va fi foarte greb să alcătuiască un minister şi cu atât mal greb să se susţie faţă cu dieta din Testa, în care partidul conservator nu are de cât puţine voturi. El nu se va putea dar susţinea de cât fiind susţinut de Tisza. Ziarele din Viena atacă ÎDsft pe Tisza tocmai pentru că ar fi lăsat ln urma 8* o situaţie atât de Încurcată, în cât ori-ce alt minister să devie peste putinţă. „Deutsche Zeitung*' organul Partidului german, merge chiar până a califica situnţiunea de resbel civil, ori cel puţin de o stare, care prea puţin se deosebeşte de resbelul civil.
   După depeşele sosite In ^.iele din urmă, ori-ce combinaţinne ministerială a devenit peste putinţă, earâ Tisza a reînceput negocierile ln ces-tmnea băncii. Orl-căt de mult ne-ar surprinde aceste scirl, ele se potrivesc cu starea critică ln care este Ungaria.
   Uupâ o altă serie de depeşl nici nu este adevărat, că demisiunea cabinetului Tisza ar fi fost primită şi că Sennyei ar fi fost însărcinat cu formarea nouluî cabinet. Aceste deosebite scirl Insă mal mult de cât orf-ce altă ne Incredinţdză despre con-fusiunea generală, In care ab Intrat afacerile ln Austro-Ungaria.
   Englitera. Marchisnl Salisbury a făcut parlamentului impârtăşiri ln cestiunea orintalâ. Deja ln instrucţiunile date Marchisulul Salisbury Lordul Derby mărturiseşte, că nu crede Poarta capabilă a introduce reformele binefăcătoare. Salisbury spune, că, petrecănd ln Berlin. împăratul Germaniei ’i-a făcut aproape asemenea mărturisiri, recunoscând, că politica Rusiei să justifică prin asupririle populaţiunilor creştine din Turcia. împăratul Austriei i-a declarat. că interesele Austro-Ungariel sunt identice cu ale Engliterel; earâ .Vlelegari 1 a Încredinţat, că Italia ar fi contra ocupării provinciilor res-culate prin trupe streine. Discuţiu-nea, ce s’a urinat ln parlament, nu ne este Încă cunoscută ; fără îndoială Insă, ea va arunca multă lumină atât asupra atitudinel parlamentului engles, cât şi asupra lntregel crise orientale.
   Imperiul Otoman. Midhat Paşa a sosit la Brindisi. Se pretinde că la sosirea sa a declarat, că numai Jn urma unor intrigi personale Sultanul s’a hotârit a-1 exilia şi că prin urmare exiliul săb nu are nici o Însemnătate.
   De alt-mintrelea căderea lui Midhat Paşi a făcut chiar ln Con3tan-tinopol foarte rea impresie, ln cât de pe o zi pe alta rechiămarea lui devine tot mal probabilă. După o corespondenţă a ziarului „Allg. Zeitg,* Încă de pe acum se vorbeşte ln So-raiu, că Midhat Paşa nu a fo9t exi-liat de cât pentru de ocamdatâ şi ast-fel publicul se prepară pentru rechiămarea Iul.
                                                                            SEUST A.TXJL
   Şedinţa (U Marţi 1 Fevrnarit 1877.
    Şedinţa se deschidă la orele 1 f un sfert p. m. sub preşed nţa d-lnî /■ lîiica fiind presenţî 42 domni senatori.
    Pe banca ministerialii: d. ministru instrucţiune! publice şi d. miniitrn de Es-terne.
    Snmarinl şedinţei precedinto se adopta dnpă o mică rectificare propusă de d. Că-mărăşesen.
    O petiţie a onor profesori ie trimite la comisinnl.
    D. minietr0 de Finanţe citesce un pro-ect de lege financiara care să vn tipări da
nrgenţă.
I). Cămărăjeseu anunţă o interpelare d-lul niinistrn do Finanţe : care e causa de nu se esecută binil datoraţi de unii proprietari, Statulnî, care este in mare penurie.
Se dă 3 (Jile d-lul ministru pentru a răspunde.
La ordinea Zilei euut mal multe interpelări.
D. Cogălniceanu cere interventirea ordi-nel Zilei spre a’sî dosrolta interpelarea aa, şi se primesce.
D. Cogălniceanu luftnd envintnl, Zic* că trebue luată In considerare mal intâid o ceatiune, relevată ieri da d. ministru da
  Eaterue fi d-eu io aceată privinţă va fi eftt ie poate de objectiv, iar dacii discn-ţinnea va lua o turnnră subjectivă, ţi d-sa se va servi de armele legale, de care dispune. Efl am fost tratat, r.ice d. Cog.ilni-ceaun, de autoritar, calificare, ce n’o resping, căci autoritate trebue să fie ; cii sunt mare' Vizir ţi altele, la cScî- am răspuns. Ţin inşii să 'nil desvolt acum interpela-ţiunen, la finitul lui Februarie cari ncum un an s’a călcat un art. din legea in-strucţil ţi consecinţe triste a avut.
    D. ministru de Esternea <jis, cii la 1865 ani fost demis de Domnitor. Am fost de multe ori ministru. Am fost luat de d. Radu cu forţa, fnrat de la moţie ţi n’am alergnt după putere. Domnitorul ţi-a schimbat ministerul voind să aducă la minister pe un om blând, pe d. lîosi a nu. Efl mi-»m dat demisia, căci n’ant fost curtesanul nici unol domn, de ţi domnul d’atancî n fost nn mare domn (aplause).
    D. preţedinte. Interzice aplausele ţi sgo-motnl-
    D. Cogftlniceann. Am fost 1“ înmormântarea acelui domn; scifl toţi cum m am purtat ; afl fost însă ţi 6roenî cari n'afl respectat nici lacrimele morţii, nici durerile unei nobile văduvei
    Cetesce apoi interpelaţiunea sa despre degradarea morală ţi materială a universităţii din laţi. t6te punctele seale (este cunoscută) face apoi ecnsele sale d. ministru de Instrucţiune publică pentrn că l'a pus în necesitate să vie bolnav în Senat ; dar ţi d-sa a fost in această posiţie . Mă cu d. ministru de Esterne. Aşi fi fost [ păsnitor faţă cn unnl însă lângă d-1 ministru de Instrucţie se află cel de Esterne care este competent în cestiune, ca profesor de 17 ani la acea şiolă. La tote interpelările a fost d. Tonescu ca senator saii deputat — de aceea am stăruit a des-volta interpelarea.
    D-lor senatori; generaţia bătrână îţi va aduce aminte că a fost nn timp când ara <)is toţi ţunirea* cn bucurie, cu intusiasm, de ţi Moldova era să peardă, insă Statul, naţionalitatea să câştige; s'afl făcnt toate sacrifi-ciele, a voit insă cel puţin ca laţii să fie reşedinţa minţii, a sci in ţii, in locul tronului ţi apelatului; in capul tntnror să pun ani univers i ta tea de laţi. D. Caza a inaugurat acea universitate, ijicând : patriotism, progres, prudenţă; acea universitate n’a avut de cât doi adversari: Dr. Davila care credea că va perde şc61a sa de medicină, nn acns ci constat ; S. D. lonescu care condamna nniveriitatca de laţi. D-sa apoi a intrat ca profesor fără grade eoademice insă fiind bătrăn ţi capabil a fost bine venit; n’am negat meritele nimernl, am druptnl să vorbesc, căci am o mică părticică la fondarea Universităţii. Cogălniceanu ca ministru, Alexandrescu ca director.
    Are ţi nn apărător Universitatea ; d. Şnţu Îs serbarea aniversară in discursul văii, a fost drept pentru nu mort şi pentru un vifl (citesce acel disours) arată cum a progresat Universitatea, fără facultate de medicină ţi de teologia; espune importanţa teologiei ţi a instrncţiî mal desvoltate a clerului în genere, care ne lipseşte căci în teologia din Cernăuţi trebne să se înveţe nemţeşte. Ca timpul Constituţii a intrat politica in Universitate; după drept, conform Constituţinniî, insă cn condiţie ca Universitatea să fie ţi pentru studenţi iar nu numai pentru profesori, cnrî acum sunt senatori, deputaţi, ingineri etc. etc, junimea reclamă lumină, prelecţil, părinţii reclamai! şi profesorii se dosiafl după Constituţie ; este însă o datorie saii un drept a fi deputat, senator? Cu sila ne face sena tori? Voescesă fie director,«onator, inginer —totul; insă profesorul este apostol ţi nn e compatibile ca cele-l-alte mandate ţi funcţiuni 1 N'imennl nn’I vine mandatul ca o coroană triumfală, ca eroilor din vechime; toţi trebue să alergăm, să luptăm.
      Voia citi o desbatere urmată după interpelarea d. lonescu către ministrul In strucţiuniî Publice sub Ghica-Vodă. Aci d. lonescu admitea ca bine că s’a fundat Cniversitatea ţi se facă 2 rânduri de profesori: titulari ţi agregaţi;—este foarte caracteristică interpelarea tot din Ianuarie ca acum (citeşte interpelarea d-lul Io nesen, oare zicea atunci că Universitatea peri e Pr*n *c«ea, că profesorii primesc alte mandate) arată cum s’a fundat Universitatea din Cernăuţi contra românismului ţi Universitatea din IaŞţ a perdnt lamina.
      Acolo profesorii stafl la postul lor; nn aleargă după funcţii ţi mandate p8 ]ft Viena (aplause). Care era datoria oamenilor noştri in faţa acestui stabiliment strein rival? Trebuia să stea la postai lor ca avantgarda românismului, să lupte contra rivalului; (aplause); făcut’all aceasta?
(citeşte mal departe din dosar interpela ren d-lnl lonescu, nnalongă cn cea de astăzi a d-lul Cogălniceanu) ministru de a-tnncî a zis; mg snpun controlului d-1 uî lonescu seuator, dar ţi >1 senator să permită a fi controlai do ministru cum Be poartă ca profesor, cum îşi face datoria, (citeşte corespomliuţu intre d. Mârzescn ministru ţi A. Miclea rectorul Universităţii din laţi în privinţa absenţelor d luî lonescu la 1866—67—08 — 60.) Ce a fost atunci cu alţi profesori mnlt mal slabi, mai indiferenţi, dacă d. lonescu cu talent, consconţios a putut face atâtea absenţe? Ce afl putut învăţa şcolarii? (Citeşte răspunsul d-1 ut Ionescn către ministru) d. lonescu ne spune de;I că făcea iu toate zilele prelecţil ca să compenseze pe cele naglese, însă la Universitate 'nu se face aşa, nn se îndoapă studenţii cu învăţătura de odată, repede: săriţi băeţl la învăţătură că trebue să mă dnc iar la Bucureştii ci trebue regulat a se face pre-lecţiile, dând timp studenţilor să mediteze. Vedeţi dar că d. lonescu cn >ot talentul săli oratoric un s’n apărat bine. Spune apoi cmn Senatul a dat blam d-luî Maiorescu pentru persecutarea profesorilor ca d. Danieleann etc; i s’a imputat d-1 al Maiorescu că a esersat nn control afară de lege. Răul insă a crescut, in cât toţi ne-am îngrijit ţi d. Leca in Cameră a făcut o interpelare ca a mea (citesce interpelarea) să cere desfiinţarea Universităţii, că nn sânt elevi; voifl arăta că se desfiinţează pentrn că profesorii nn sunt profesori! (citeşte mal departe.)
   Cine «ţicea acestea in Cameră este nn coreligionar, din majoritate, d. col. Leca (citesce răspunsul nnnl profesor la interpelarea d-1 ai Leca în Cameră). Vedeţi că d. profesor Climescn regretă că vede Instrucţia angajată In lupte politice (citesce căuşele răului espuse de d. Climescn relativ la legea din 1864) şi zice că mal bine ar fi să sten la catedra sa, iar nn a lăsa să cânte cncuvaiea în soolă, (citesce cu-u d. ministru a răspuns că după constitn-ţie un profesor poate fi deputat silfi senator) cine poate nega ? Dar să vaza d. ministru de Instrucţie cum se face acesta! După 30 zile de absentsre nemotivată safl nelnlocnire, nn profesor se privesce ca demisionat (citesce că d. ministru Instrucţiunii a zis în Cameră, că profesorii de la Universitatea de Iaşi, dapntaţî azî, aii fost inlocuiţl imediată de alţi profesori colegi al lor eto.) ţi venind la înlocuirea domnului lonescu prin domnn Caragiani. D. Ministru al Cultelor zice că e greşilă, iar domnn Cogălniceanu zice că ieri a spus adevărul când a zis că d. lonescu nn e înlocuit ţi va spâne acnm de ce nu e înlocuit. Spnne apoi cnm a cercetat despre starea Universităţii; s’a ndresat la izvor, la tata Universităţii, la d. Şoţn. M'am plimbat prin acel măreţ edificii! la lOjum. ore; bătea vântul prin spărturi; tăcere mormântală; nimeni nicăirl, nici o vieţă de om; dacă era noapte ar fi cântat şi cucuveica. Unda sânt profesorii? Unde sunt studenţii? întâlnesc nn amploiat care ’raî spnne că s’ail terminat prelecţinnile. La 10 jumătate? Mareminnne! M’am adresat înscris la rector să ’nu răspundă la întrebările relative. M'am du9 apoi la Curte, nude am găsit pe d. Suţu ţi d. Ureche profesori, ca judecători, ţi ’mî <}'c hi întrebare, că ai! fost la cnrsurl până la 11 ore. (Citesce apoi ce profesori şi câte ore afl); cel cari nil mal multe ore sunt din patria Ial Lnzar, sânt transilvăneni; ceî-l’alţî afl câte 3 ove pe săptămână, (trece apoi la studenţi arată ce funcţii mii ocupă toţi acel profesorii, adecă: judecători, ingineri, deputaţi, miniştrii etc.) Recunoasce cât de corect a fost d. Chiţu aducând la Universitatea din BucurescI pe d. Nacu, o capacitate necontestată ; iusă un e tot aţa ţi la IaţT, unde nici n’a fost. întreabă dacă cine-va, fie cn capul Ini Bismark. Cavonr poate fi ţi profesor, şi jndecător ţi sup’initor al altul coleg i Una din aceste •ste grea pentrn comnuul măritor, va re-cunâsce ţi d. Chiţu cnre este un demn ministru, trebui să’î des acest tribut;—aţa nrmeză interpelatorul cu toţi profesori^ arătând ce urmări funeste şi rele inarî are cumnlnl de funcţiuni). Numai d. Vizanti e bina înlocuit, căci şcoala sa era văduvă de studenţi, iar ncum este plină, fiind că pro-pnne bardul Bucoviniî In sc61ă, adecă Pe-trino, care bnrd zice că Universitatea de laţi nn va putea lnpta cn cea din Cernăuţi. Se adraseză apoi direct oătră d Chiţ a şi ’l roagă să facă profesor de Istorie pe acel bard al Bucovinei. D. Cogăl-nicennu continuă, eă instrucţia nu scie de politică, de drdpta, de stânga, de centru ţi revine la vorbele d-!ut lonescu ţi recu-noscâudn’I meritele, zice că n’a nvnt mal
mare bucurie de cât acnm a vedea pe d. lonescu in rundul oamenilor — adecă ministru (ilaritate) pe d-lul care a sfâşiat cn furie 12 ani pe toţi miniştrii; Insă când va trece de pe acele bănci, cred că va fi cu mult mal indulgent. Cine inlocuesce pe d lonescu ? Nostim. D. Răşcnntr, fost dascăl la şcoala din Tătara? saii TirchilescI din Bncurescî! Acesta snpliiiesce pe d. lonescu, căruia nn’i ajunge la degetul oelfl mic! Când l’a suplinit, îutrebă pe d. ministru, caro reapuudo că dnpă începutul prelegerilor. Nu, ijice d. Cogălniceanu, la finitul lui Decembrie (şi cetesco hârtia secretarului Universităţii.) Daţi afară pe acest secretar iicniu căci susţine contra d-vostra. Ascept acum ca Senatul să 'şl den sentinţa in ce privesce Universitatea de laşi, care este subminată mal mult de inimicii interni, de cât externi, şi care scoală este unicul bon remas din cele puse pe altarul patriei. Ascept asemeni respunsul ce mi se va da de onor. ministru do Instrucţiune, reservâudu’ml dreptul de a replica (aplause.)
   Şedinţn se suspendă pentrn nn sfert de oră. La redeschidere d. ministru de Instr. loând cuvântul, cere sense dncă nu va fi destnl de tare fiind bolnav, Bpre a răspunde dnpă aşteptare la tote întrebările. In realitate, la cele mai molte puucte din interpelare şi-a răspuns însuşi d. Cogălniceanu prin informaţiile sale oficioase. Cestiunea mal gravă este cnmulnl de funcţii şi consecinţele lui. Răni esistă îl seim toţi. însă răul esistă de când cu legea Instrucţiunii publice. Pănă acnm nici o Cameră, nici nn Senat, nici nn gnvern n’a remediat răni prin articole ce ar fi de introdus sai! modificat în lege. Arată apoi că Constituţia însăşi decretă lipsa profesorilor de la postul lor trimiţânduT în Cameră săi! în Senat; că parte plin lacune din lege, parte prin obiceiQ răul a crescut.
   D. Teii a destituit pe d. Ionescn ţi pe d. Maiorescu ţi aceasta conform legii însă după o interpelnţiune a sa. L“gen nn spnne nimic despre înlocuire; p6te unnl să fio bine îuplinit, altul mal răi!; este cestiune de apreciere, ba ţi de posibilitate, căci legea nu prescris cum să se facă. D. Maiorescu a reintregrat în posturile lor pe d. d. lonescu şi pe d. Dinieleanu in nplnn-sele Senatului, a Camerei şi a opinii publice. Apoi ei! să vifl să fac ca d. Teii ? 1 Maximum jus, maxima injuria este de multe ori foarte adevărat. Am avut ondrea a fi 3 luni colegul d-luî Cogălniceanu; de ce nn m’a laminat d-sa atunci, de ce nu m’a încurajat? Răul vechii! ţi adânc nn se vindecă de-odată; pot ei! opri naţinnea să nn alegă pe cine voesce ? Spnne, cnm a procedat pentrn a reţinea pa d. Tzoni profesor la laţi, cnm a cercat să readncă pe d. Şeu-drea, care a refnsat d« a lăsa cariera diplomatică ţi la nn al doilea refus il va destitui. — Espune ce este libertatea învăţământului in Germania, cnm se predai! stadiile, ce respect ţi câtă menajare ai! acolo profesorii celebrii, In cari nu se numără orele, ci se privesce intensitatea sei-inţifică a prelegerilor. Ne doare văijându-ne atacaţi de chiar părintele Universităţii din Iaşi.
   Mii departe d. Chiţu spune cnm s’a făcut suplinirea în regulă a d-luî Ionescn, a d-lul Vizanti, a d-1 al Climescn etc. In scurt timp va aduce in Cameră un proect de lege de a se introduce ţi la noi profesori agregaţi, docenţi, prin care s’ar remedia o lacună mare din lege.
   D. Cogălniceanu întreabă ce <jice colegul d-tale de In fiunnţe?
   D. ministru de Culte, ijioe că este adevărat; suntem săraci, dar se pot găsi mij-loce. Termină, cjicend că nn cnnosce alte remedii spre a înlătura răul dacă d. Cogălniceanu ţi Senatul sciu să’ 1 comnnice ţi este gata a face după putinţă.
   Ora fiind înaintată, şedinţa se ridică la orele 5 ţi jum., anunţându-se cea viitoare pe a doua zi, Mercur!.
                                                                                                  (_/A-IvîERA.
                                                                                              Şedinţa de Iii 31 Ianuarie 1877.
  Şedinţa sa deschide la 1 p. m. sub pre-şedinţa d-1 uî vice preşedinţa Al. Silileann, prosonţi fiind 91 deputaţi.
  Se citesce samarul şedinţei precedente şi ne aprobă.
  Se acordă nn concedia. Se citesc comunicatele zilei.
  Se prneede la votarea prin bile, nnu-lată in şedinţa treentă, a aliniatului din proectnl pentrn modificarea lege! serviciului sanitar, privitor la medicii de districte, cari sunt a se' trece din serviciul Statului in servicinl districtelor, — ţi re-snltatnl este: 47 bile albe contra, 2:1 pentru.
   D. M. Coutncho anunţă următoarea in-torpelaţiune :
   Adresez interpelare d-lul preşedinto al consiliului ţi ministru de interne ţi d-lul ministru de finanţe, asupra confecţionare! listelor electorale, in vederea eventualităţii unor alegeri senatoriale; fapt, care nn numai desminte angagiamentele luate vis-a-vis de ţară, dar ameninţă în acelnţl timp cu surpnren rn desăvârşire a regimului constituţional şi cn distrugerea tu-tnlor elementelor de control prin care s’ar putea încerca îndreptarea sitnaţiunil noastre financiare. *
   D. ministru de lucrări publice, respunde, că d. ministru do interne este bolnav ţi că până la insănătoşare d-sa este însărcinat al înlocui într’un mod Insă cu totul oficios. D-su este convins că respunsul va fi tot aşa do bine primit ca şi interpeln-ţiunoa, pentrn că guvernul este decis a face să se respecte legea ţi nn va tolera nicî o ingerinţă.
   D. M. Costachi cere voe n nu’şî des-voltn interpelarea pănă pe Joi, când o va dosvolta şi daca nn va fi present d. ministru de interne,
   Camera încuviinţează.
   D. Furculescn zice, că din cansa ne-gligenţeî celor de la „Monitor11 se strecoară foarte malta greşeli in procesele verbale ale Adnnărel. D-sa citeză mal mnlte erori strecurate intr’on discurs al d-sale ţi cere a se face rectificare,
   D. preşedinte respande că i se va da satisfacţia cerată.
   D. Dimancea arată, că lipsind mal mulţi deputaţi din acestă Adunare fără nici un motiv, ţi făcânduli-se invitarea dea veni, fără ca eî să răspunza măcar la acest act de delicateţă a Adunare!, propune ca biu-roul să pună în posiţinne pe toate colegiale din ţeră a fi representate în Adunare.
   D. preşedinte enplică, că încă n’afl trecut 10 zile de la invitarea ce s’a făcnt acestor deputaţi, şi că singură demisia d-luî Candiano este neresolvată de Adunare, conform regulamentului; prin urmare, daca Adunarea voesce, d-sa este gata a pune la vot acesta demisie.
   D. P. Ghica zice că trebue să avem mal multă consideraţie pentrn espresinnea n-legătorilor şi să nu fim maî aspri cn d. Candiano, da cât cn alţii.
   Se cere închiderea discuţiei şi se adm ite.
   D. preşedinte zioe, că şi daca nn se vorbea în această cestiune, binroul ar fi aplicat aingur regulamentul.
   D. Mania: Apoi de ce nu l’a aplicat, ca să nu se facă atâta vorbă de giaba!
   Se pune la vot demisia d-luî Candiano, şi ee” respinge
   D. Zngrăvescn observă că la apelnl nominal afl fost 91 deputaţi, pe când la votul efectiv maî nainte n'afl participat de cât 70. D-sa voeşte a şti, deca cel l'alţî s'afl abţinut, safl daca afl dispărut de la şedinţă.
   D. preşedinte esplică că aceasta e natural, fiind-că la apelnl nominnl, între presanţi se trec ţi miniştrii şi deputaţii din diferite comisinnî.
   D. Fnrcnlescn protestă oantrn procedare! biuronluî, care a călcat regulamentul in discuţia demisiei lui C.indiino, d-sea a cerat cuvântul contra propunere! de a se respinge această demisie ţi nn i-s’a acordat, dându-se cuvâotnl numai d-luî P. Ghica, care a vorbit pentru, dnpă cnre s’a ţi îuchis disouţia.
   D. preşedinte răspunde că Adunarea întregii a cerut închiderea discuţiei.
   Inchi()âudu-se discuţia, d. preşedinte face cunoscut ca d. L*on Eraclide, raportorele comitetului delegaţilor, a depus raportul privitor la interpretarea legii electorale. (Aplause).
   Se trimite la tipar.
   Se continuă discuţia pe articole a proiectului relativ la modificarea nnor arti-ticole din legea sanitară, ţi dnpe ore cure discuţie in cnre so iutrodne mal multe n-mendamente maî conforme cu budgetul. Mal naiute de punerea votnlul în total,
D. min. de esterne observă, că Adunarea a respins nrticolnl privitor In medicii primari de judeţe prin urmnre acel articol trebne înlocuit cu cevn.
   D. v. preşedinte : Aţa deară votul in total so va face peste trei «jile.
   D. P. Grădiştennn întreabă cnm rămâne cn această lege, căci peste trei zile nu se va mnî putea face disenţie pe nrticule, ci nnmal discnţinne generală. Nn se va mai putea introduce ntuncl nicî nn amendament.
   D. min. de Esterne arată, că ceea ce propune d-sea, este să se suspende acesta lege, a cărei desbatere nu e tucă termi-
nată, pănă când va fi de faţă d. ministru de Interne.
   Acestă propunere dă locn unei discu-ţiunî de regulament, la cure inii parte maî mulţi deputaţi, şi fn urma căreia Adunarea adoptă propunerea d-ltil ministru de Esterne d’a se snspenda acest proiect de lege pănă mâine.
   D. v. preşedinte consultă Adunarea în privinţa ordine! «Jilel.
   Aduunrea hotărasce a începe cu indigenatele.
   So da citire raportului pentrn indigenatul d-lnî doctor, Elia Zografos, care se primesee.
   Adunarea desconiplectâudn-se, se face un al duoilea apel nominal, după care se constata numai 59 presenţl ţi se decide a se publica numele celor absenţi prin Monitor.
   Şedinţa se aridică la 3 ţi jnm. ore.
                                                                                                         Şedinţa de la 1 Februarie 1877.
    Preşedinţa d-lul Al. Sihleanu vice-pre-şedinte presenţl 91.
    Snmarul şedinţei de la 2t Ianuarie se aprobă cn oare care observaţii din partea d-lni P. Ghica.
    D. ministrn al justiţiei depune In binrofl mal mnlte proiecte: pentrn modificarea mai multor articole din legea curţii de Casaţia ; pentrn suprimarea a câte unul membru şi procuror de pe la curţile cu Apel; pentru modificarea urt. 286 din procedura penală.
    După cererea d-luî ministrn, Camera încuviinţează nrginţa pentrn aceste proiecte.
    Se continuă desbaterea asupra proiectului de lege privitor la serviciul sanitar. Se depun maî mnlte amendamente.
    Camera primesee unnl din aceste amendamente în cnprinderea că serviciul medical al districtelor trece asupra lor. Reţinerile pentru pensiuni ale medicilor se vor vărsa la casa de pension! spre a li se meu-ine drepturile câştigate.
    Acest amendament formează articulai final la legea sanitară, ale cărei modificări se primesc în total cn 54 votnrl contra 8.
    D. ministrn al jnstiţiel roagă Camera să nn ne neglige proiectul privitor In constituirea curţilor cn juraţi, căci se va putea ca in Martie aceste ,curţi să nn se potă completa, să nn se neglige nici proiectele car! sunt în legătură cu bngetele.
    Să dă citire raportului şi proiectatul de lege pentrn nutorisnren guvernului de a percepe veniturile după bngetul anului 76.
    D. V. Mania <jice că adversarii acestei Camere ii vor cere într’o fji cont pentrn că mergem din bntia in butie,
    D. ministru al justiţiei <Jice că guvernul n’avoa trebuinţă să ceară antorisare putea după lege, se urineze cn bugetul precedent, câud cel actual nn e votat.
    D. Bnrilenn cere ca guvernnl să facă calcule spre a se vedea daca bugetul pe 1876 nn e mal scăzut de cât acele pe 1877 care are mnlte adause. Atunci ar fi maî bine să votăm pe cel de pe 1876.
    D. ministrn de justiţie respuude că nn se p6te constata de d. Bnrilenn: guvernul e însufleţit insă de dorinţa pentru iconomii. Luarea iu considerare se primesee.
    Asupra art. 1. d. I. lonescu fiice că Camera a fost chiamată in sesinne estraor-dinnră ca sg voteze bngetele ţi encă sunt ntâtea luni, ţi ele tot nevotate sunt, căci ni se cere ereditn. Este de părere ca gu-vernnl să urmeze dopă bugetul scăijut de venituri pe care l’a votat deja Camera.
    D. Codrescu «jice că bngetul de venituri este o simplă evaluare, prin acest pioect se nutorisă guvernai a percepe veniturile după bngetele votate in 1876. D-sn crede cu se va sfârşi o dată cn această atare anormală ţi se vor rot i bngetele.
    După aceste esplioărl se votează pe articole proiectul pentru autorisure iar în total se primesee cu 60 voturi contra 3. Camera trece apoi io secţii.
                                                                                                               Şedinţa de la 2 Fe:r:ta’ie 187 7.
   Preşedenţie d-luî Rosetti ; pre.-euţi -5. Samarul şedinţei prec-dente se aprobă. Se ia in desbatere proiectul pentru trun-sacţiunea dintre comuna Ploe^cî şi d. G. RadovicI, presiutată încă de supt ministerul Catargi.
   Mmî mulţi deputaţi, susţiu această trau-sacţiune, alţii propun cn Camera să o î 11 -lăture ţi comuna Ploescf să meargă în lintea justiţii.
   Iu urma desbaterilor, se pune la vot luarea in considerare. Votul e nul, de oarece n’a iutrnnit mnioritoteu reglementară.
   Se ia iu desbatere proiectul pentru abrogarea legii din 186> care prevede in-fiiinţare de membri şi procurori pe lângă upel.
   După mal mult'1 observnţil din partea d-lul P. Grădiştennn, se pnne la vot luarea in considerare ţi se primes e; art. unu se primesee fără discuţiă. Proiectul iu to-tnl se primesee cu 60 voturi şi 1 contra.
   Se iea in desbatere proiectul pentru reducerea personalului Îs grefa curţii de Casaţie ţi a mini procuror de secţie.
   Proiectul se primesee pe articole, dnpe ore-care desbatere, cn neînsemnate modificări : ast-fel procnrorul de secţinnc, însărcinat cn procuror general va avea lefa de proenror general. De la grefă s'afl redus primnl grnfier, şeful de binrofl ţi nml mulţi copişti.
   Proiectul in total nn s'a putut vota, căci mulţi din deputaţi plecaseră.
TIM PUL
/

1
.ii
i
CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DEFISE
                                                                                                                                Bucurctct, 1 Frbrwtri» ÎS77.
          valoarea            C*rot* j Offtftu Precifl 
                                               fl«ak   
    Oblijţ. Rurale . 10% 1804 78>/j    79>',   79      
           , , cşite la sorti ---              ---     
Inipr. Oppenhoim 8^/o 18nB    ---      ---     ---     
Oblig. Doine ni.ale 8’Vo 1871 72 'h    73      73      
             9 , e^itelasorţl ---      97      ---     
        , Credit fonc Rur. 7% ---      69'/a   «91/4   
         , Credit fonc. Urban ---      60      ---     
     Impr. Mun. Cap. 80%!lB75 ---      _       ---     
  Pensii (300) dobândă fr. 10 ---      120     ---     
AeţilC&ile fer,rom. 5"/o 1868 ---      _       ---     
, priorităţi ^'/o 1868        ---      ---     ---     
Dacia C*1» de Assig.                                   
Aot. (fr. 500) 8% 1871        ~        260     ---     
România C-l* de Amur.                                  
   Act. (fr. 2 00) 80/0 1 873 ---      60      ---     
Mandate........               ---      ---     ---     
Impr. Municipale fr. 20       ---      ---     ---     
Act. financiare Române 8%                              
Câile ferate Ottoinane                                 
Act (fr. 400) 8"/o            ---      ---     ---     
Renta RomAnA......            ---      ---     ---     
           CUPOANE                                     
Oblig. Rurale p. Octomb a. c. ---      963/,   ---     
             , Domeniale .... ---      _       ---     
        , Fonciare rurale . . ---      ---     ---     
              • Comunale .... ---      -       ---     
           DEVISE                                      
Paris..........               ---      _       ---     
Marseille........             ---      _       ---     
                              ---      9940    ---     
An?*» s.........              ---      _       ---     
Lo'dr".........               ---      ÎMI 1/4 2510    
I nr '-■* aic.l.....          ---      ---     ---     
Hamburg........               ---      ---     ---     
Amsterdam.......              ---      ---     ---     
V;-n*..........               ----     _       ---     
Berlin.........               ---      1121/   122     
Lipsea .........              ---      ---     ---     
Esconipt........              ---      15%     ---     
Lira Ottomană......           ---              ---     
   <«>'i.rnu au«tr. . . . • • ---      _       ---     
Agio c. Argint.......         ---      ---             
  TELEGRAPH, GAZ SI APA
                                                                                                    Strada Stirbey-Vodâ No. 38.
  Stabilimentul Gaudineau, Văile & C-ie, trecând iu posesiunea sub-seiunaţilor incit din Maiil espirat, D-uu Vulle represen-tnntul vechel firme, nn mal are nici un fel de nme9tec seil drepturi in acăstă afacere.
                                                                                                                                                                                                       Anton I. Engels & Teirich.
  389,3-1.
LE 110UUU6T MI.MSTKIURI.
                                                                                              Preţul I Franc.
   Se gftspsee de vf'ncjare la Tipografia Tliiel & Weis. ventjetorii priimesc rabatul obicinuit.
ITR8UL VIENEI
Metalica........            . . 62 45    
Naţionale........           . . 67 80    
Rwiita iu aur......                      
Lose..........              . . 111 ---  
Acţiunile băucel.....       . . 835 ---  
Crediturl........           . . 147 70   
                                         
Obligaţiuni rurale ungare . . . 73 40    
           , temeşvnr . . . . . 71 50    
          , transilvane . . . . 71 50    
Argiut în mărfuri . . . .   . . 114 75   
Ducatul........             . . 5 92     
Napoleonul.......           . . 9 88 •/, 
Marc 190........                         
Ţ T v “I         v venita de câte-
U ă dani ă,™ w*in ^ră
                      care are cunos-cinţă de limba germană, anglă, francesă şi piano bine, caută, un loc. A se adresa la Tipografia Thiel k Weiss.
 DE ARENDAT
MOŞIA CÂKSTESOA. duo6 poştil de-pfivtnre de Bucurcsct, şi I posşta de l’loescl, — de la St. Oeorgp 1877.
           Doctoru Turnescu
 388.3-1. Bucurescl calea moşilor No. 55.
Un bărbat
murile fabricaţiunei de ruaşine şi în desemn, caută un post potrivit sciin-ţelor sele seil în capitala sdtl şi la ţfsră. Informaţiunt strada Popa-Tatu No. 5.                391 — 3.
__ I
  SALA CIRCULUI
                                                                                             Sâmbătă, 5 Februarie 1877
BALU MASCAT
                                                                                          Musica Militară a Regiment, l-iu sub conducerea D-luî Capeln.aestru SCHOLTISCH, va esecuta cele mai noni arii de Dans şi plăcuta bandă de lăntnrî snb conducerea D-lnî SERBAN (fostă snb conducerea decedatului N1ŢĂ COLŢ ATU) va esecuta cele mai noui arii Naţionale şi de Salon.
   începutul la 81/2 ore s6ra
                                                                                TIIEATIIU ITALIAN
                                                                             Vineri la 4 Fibruarit 1877
                                                                               Itepresentaţinne estraordinară
IN BENEEICIU D-REI ALICE SPAAK
                                                                               prima donna asioluto ji al D-Iul
                                                                             AUGUSTO FIORINI
                                                                                   primo baaso assoluto.
DON PASQUALE
                                                                           Operă comici în 3 acto de Maostro Donizetti. Spectacolnl ae va sfîrşi cn:
   LA GARA D’AMORR
                                                                          Operă comică într’untt acta , compusă de maestro Hianrhi , intradins pentru D-ru Alice Spaak, D-lor Rampini-Boucori şi Fiorini.
                                                                                  începutul Ia 8 ort aho.
a m.
  Un professeur de langues habitant Bu-carost depuis 32 ans, antrefois guyernenr dans plnaienrs maisons distinguees, deşire de tronver un placemeut daus quelqne familie distinguee n Bncarest ou y ilonnaut toiis le jours deux heures d’enseignement de franşais, d’ademand et de caligraphie, il deinaude a titre de recompense:   „loge-
ment immeuble et toutes Ies commodites de la maison hormis le blanchissage pour Ini et son epouse.‘
  Monseur Nicolas Butculesco et Madame B. son ăponse, out bien voulu dans lenr extreme bienveillance accorder au sollici-teur leurs recommandations et renseigue-mens â toute demaude y faite.
  Les conditions d’arrangemenls peuvent etre stipulees deja ,d’anjourdhui“ entre les contractants car les circonstances du solli-citeur l’exigent absolnment, que pour regler la-dessus ses mesures , son placenient nit lieu ,au plus tard‘ le 16 at Marş. Vonlant traiter pour Tarrangement de cette nffaire, on pent s'adresser anssi directement: Calea Şerban Vodă No. 135.      391,8-1.
RECTIFICARE
    Se rectifică cele publicate In „Timpul" No. 4. In „Telegraful" No. 4 şi In „Monitorul" No. 3 pag. 79 din anul curent despre numerile bonurilor acolo indicate, punîndu-se In vederea tutulor, cA acele numere nu sunt ale seriilor, ci de ordine; căci Nuruerul seriilor este 65 al tutulor acelor bonuri, afară de acela de 500 lei vechi, indicat sub No. 4314.
                                                                                                                                                                                                                                                         Fotake Radovitz.
    Pitesc!, 1877.                    399.
 WALLER & HAR! MANN
                                      BUCURESCI St GALAŢI
                                 RECOMANDA DOMNILOR AGRICULTORI PENTRU SESONUL VIITOR
    CU PRECIUltl SCĂţUJTE
 Batoade de Porumb
                                      TRANSPOBTABILB
 de cea mal perlectă şi solidă construcţie din
    Falirica D-lor CLAYTOW k SHU1TLEW0RTH
                                           PRECUM ŞI
 ^PLUGURn^
 Dl PA RENUMITUL SIS TEM EIOET RTsTT-ŢEITSA
J

■ 1 ' ................................
****** I
«DE ÎNCHIRIAT**-
                                              cu preţuri moderate
   Apartamente, Prăvălie şi Localul
                                         CE’LU OCCUPĂ BANCA DE BUCURESCl
 PALATULtJ „DACIA
                                                       precum şi nu
                                          APARTAMENT IN FOSTA CASA R E S C II
                                                  în faţa teatrului naţional
                                             Informatiuni la Direcţiunea Societăţii . DACIA'
r
:


                                                    2&jk.(3rJ±&T2<TTJTj
                                       SE AFLA IN CALEA MQGDSIOEI. N° 20- V1S-A-YIS DE GBAND HOTEL DE BULEVARD CASA GRECEANU CEL MULT INCA NUMAI 14 piLE
   LA TYPOGKAFIA THIEL & WEISS
                                                                                       PALATUL ,DACIA.*
                                                                                 şi la t6te librăriile din ţ6ră
                                                                                        ae afli <!• vtiujar*:
  METODA DE CDRA MORALA
                                                                                         drept contrast Ia
                                                                                VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE
                                                                                 Singura şi sigura păzi contra morţel premature şi lângetirel cronice de
                                                                                        Aug. Wilh. Kflnig.
                                                                                     PREŢDL 2 LF.I NUOI.
    REGULILE
  CE TllEBUE PÂţITE
                                                                            pentru a
AJUNSE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA
    PREŢUL 60 CENTIM.
!!CĂTRE COMITENŢII NOŞTRI!!
                                               nr BUCURESCI SI DIN districte
     Spre u evitu spesele cele muri de transport u mărfel nâstre, Snnpoindn-o in străinătate, şi iu urma co-mămjilor făcute de comitenţi, cari aă sosit acuma, ne-am hotărât a mal lăsa filiala ndstră în acest oraş îucă pentru nn scurt timp.
     Luând cont cicumstanţele cele grele ale situaţiuueî actuale, am făcut incă o reducere însemnată a preţurilor curente mai jos notate. Representantul Socistâţsl fabrice! de Olandă şi Albituri.
                                             PREŢUL CURENT DUPfi SCĂţ)EMENTUL DE 45 ^ CU PREŢUL FICSAT.
                                                                                                      Batiste a V2 duzinii
Batiste de copil a......................fr.  1 10
   ,     ,  Olandă n.................... >   1 80
   >    > Lino ........................... 7 —
   >     , borduse color, şi cusute ...  >   2 50
   , (soie ecrue) bucata................ ,   2 25
                                                                                               Prosdpe şi Şervete a '/. duzinii
Prosopo de aţă curată................ fr.
fi
6
36
39
45
58
«40
fio
6
  7
de
> damasc..........                 > 7 50   
de masă (aţă).........             > 4 50   
, , damasc........                 y 7 -    
, fructe...........                > 2 ---  
Feţe de mese a 1 bucată                     
6 persone de aţă curată albă . . fr. 4 ---  
6 , , damasc ....                  > 6 -    
6 , , , qual. I. . .               » 8 ---  
                   > 1 , * » • •   > 18 -   
                12 > 1 1 » » • •   > 14 --- 
      12 , , »ţă cur. albă . . .   • 9 50   
Pândărie şi garnituri de masă               
       0 coţi PânŞă de casă .... fr. 18 -   
                * » » copii .... fr. 25 --- 
, Olandă do mante .                  30 --- 
, , Belgică......                    60 --- 
, Pâmjă de Olandă ....             » G4 --- 
> , > Rumb. . .                    y 84 --- 
, Toile Untiste fine . .             nu -   
Ci» re/*f. rotî dn lat             » 4n --- 
S(*rV'• 1> • T ţt tir VII, HP               
                                                                                                        Rufe de Dame
Cămaşe cu şnur de chiff. de fr. 3 —
                                                                                                                                                                                     , brod. de chiff. de fr. 3 50 p. la 6 50 m. f.
     , brod. de olandă , » 5      p la 9 --- m. f. 
          , de n6pte , . . •> 50  . 12 -      • *  
    Camisone brodate , , . 3      . 7 -       • 9  
            , , de lux . . "  --- . 15 -      • •  
Pantaloni cn garnitura . • ^      . 6 ---     • §  
          , , broderie , . 5  50  . 10 -      * 9  
Şorţuri de copil       » > 1 75
     >   , dame
Fuste de costm. simp.......... fr.
    > cu şlepă ,       . . . .     >
    ,    , brod................ ,
5  60 p. fr.
6  50    ,
9 —
.1.- li-
pan»
■4
I %
5s
fr. cel* iiihî fine
            Rufe pentru Cavaleri
Cămaşe din oxford veritable.......... a fr.
    ,    > Olanda colorată
    >   de Chiffon alb. simplă .
    >   ,     ,   , brodată   .
    ,  ,   Olandă  fină
Pantaloni de pichet de eruă ,          , olandă
V
1
                     Iliverse
Dnz. Ciorapi de Dame................... f
   >      >      ,         , de lină . . .
   >      >      >    ,  de fildecoRse .
   ,      ,      , bărbnţi de lină .
   •      »      »    ,    > fildeciisse
   ,   Gulere   de  D^me            ....
   ,      ,     , Bărbaţi...............
   , Pepturi brodate....................
Buc. Flanele............................
                                                                                                                                                                                                                                                                                           r» li 12
", .
Un mare uniriinmni rle (jarnimrl poniru Dame, Manchete şi gulere cu preţuri de tot reduse, iii, e de I. no cu m irgine lalit cu nume, brodate
Hm- framce de Lino cu brndftrie udevârate.
    *       ^                                             “ -      ---—— —— — — —■■■ — —• -      |"« •'*„ |f, euil l nv ■
o
Chache-nez de mlume ţi pinŞ&, in idie culorile, Shwalurl lungi de India şi Japonia. Cnmandele de prin provincii vor H esecutate cn cea mal mare prompi tudine.
lA*"“       au. ■. e --U.U
----—...... —
SOCIETATEA DE ASSIGURA tE

FOISTIDuA-TA. I3ST AlNrTTX-i 18Î2S.
     Aducem la cunoscinţa onor. public, că societatea assigurdză Contra daunelor provenite de incendiu la clădiri şi obiecte miscă-tdre; contra daunelor causate prin grindină, şi contra daunelor causate mărfurilor transportate pe apă.
     Asemena assigur^â şlestre pentru copil In t<5te combinaţiunile cerute, şi asupra caşurilor de mdrte.
     Informaţiunile se dă la sub-scrisa agenţiă generală şi Ia agenţiile el de prin districte
                                                                               Agent genernl pentru România
                                                                         ADOLF WEINBER6
                                                                          Colţnl strftdeî şi cnrteu vechie (hanu roşiQ).
                                                      OPERILE MUSICALE
                                                           impriniatf In ediţiunea n6«trl
THIEL Sc WEISS, TYPOGRAFI
                                                          Strada Lipscani, palatul >Dacia.*
CON8TANTINF.SCO D., Sonvenir de Zizin, Tal«f pour p'»*">forto • CARLSON C., Quatre morceaux Routnainv, pour pianuforte .... PI.KCHTFVMCHER A., Muma lui Ştefan, pentru o voce şi piano OKORGE8CD TH., DouS auvpine. rom. pentru o voce c. piano . .
        ,        „ Spune, rom. nutionalA, pentru •• ou P1 *
KR TOCII IVIL A. K„ Hora, V dU României ren ru piano. . . . Mr.DKK .1. W., Knn&nia, CJuadriUe d Oon-t rentru piano . . . MUSIt'KSCO G., RAnduiala cunnmel iientrv r'»nO . • • •••.•■ •STERN L., op. 10, Der Wunaafi Dorinţa) Hlr o-ingst. und Clavierb. ,        . op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Smgit. und Clavierb.
      .   . op. 4. Orande Eiude pour pianoforte ..................
      .   . op.  17. Hora. Mandra pentru pianoforte...............
      .   ,  op. 18. Durerea ml eite mure, Vaier brii. pentru piano
      ,   .  op  19 Vinuri Ce de crpil, Q la-lnll» p«ntru piano . .
      ,   ,  La  Favorite, Srhottinch pour piano..................
             IţiV-Polka pentru pmno...............................
             o", 20. Ape'e de IA Victreicl, Schottuch pour piano .
VIKLTX E.. Marche de Cavalerie pour piano .......................
          Tdt» aceite re v9nd cu rabat de 25 •*•.
FR. 0. 2 -1 —
  1 1
50
40
1 A0 1 AO
1 6»
1 60 1 20 1 —
w
60
1D
>
k
T !»•            i               4 ÎU • i«4«
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                              it'i! .IKmi