Nr. 269. MARŢI 29 NOEMVRIB ANUL II. - 1877. abonamentele IN TOATA ROMÂNIA : Pe an...................L. n. 48 re fl luni............... » 24 Pe S luni.................. IN STRAlNATATi: Pe a».................... .60 INSKSTIONI SI RECLAMI Lini» tmneţvar .... 77 75 a transilvane ... 76 20 Argint In m&rfarl.............106 20 Ducatul........................ 5 66 Napoleonal..................... 9 57 Marc 100 ..................... 59 — Carnal de Berlin» 9 Decembre. Acţiun. Cailor ferate roio&ae 14 7o Obligaţiunile române Dai y Tolegrapb* că Mnkhtar-paşa s'a aş-zat intr'o posiţie bine întărită şi că a concentrat destule trupe spre a se putea ţinea în Erzernm care este bine apro-visionat. — Servioiul da la 9 Deoemvrle, 9 ora dimineaţa. — Constantlnopole, 7 Decemvrie. O telegramă a comandantulnl din Novi-bazar, cn data de Joi, spune că,câte-va batalioane SerbeBci aii ajuns la lavor şi oă aşează întăriri dincoace de graniţă. Se semnalează hărţneli la graniţă. Paris, 8 Decemvrie. D. Batbie a pronunţat un discurs în grnpnl constituţional. El a zis că mareşalul a făcui toate concesiunile şi că acnma trebne să fie urmat până la o noă disol-vare. preocupe de grijile care preocupă ţara întreagă, şi să ceară un res-puns la această cestiune pe care şi-o adresează toţi Românii, mici şi mari, cultivaţi şi inculţi: Pentru ce ne ba‘em Cn Bulgaria? Pentru aceasta nu e nevoe de multă inteligenţă; destul să aibă cineva urechi! Aceasta este întrebarea pe care şi-o face săteanul care şi-a perdut vitele în beilicuri, şi care, cu fruntea îngreuiată de grije, se uită la pământul sefl rămas pârloage ; aceasta este întrebarea pe care şi-o face arendaşul căruia i se iea productele şi i se pune secuestru pentru a plăti arenda, negustorul ce nu’şi poate transporta marfa, târgoveţul ce vede scurapindu-se toate cele necesare vieţii, aceasta e Întrebarea ce’şr face mama şi soţia disperate de perde-rea fiinţei iubite ; Pentru ce ne batem Cn Bulgaria ? Şi economistul se gândeşte la dis-popularea acestei ţări de braţe şi de vite ! Şi tot omul, care are conştiinţa câ e liber, vrea să afle, pentru ce ne batem in Bulgaria î Căci aci stă toată deosebirea între un popor sclav şi un popor liber: poporul sclav se bate pentru că aşa vrea stăpânul seti, poporul liber ştie pentru ce se bate. El bine, aceste întrebări pe cari le fac toţi cetăţenii, printre atăţia representanţt n’afl găsit nici un re-presentant; aceste îngrijiri patriotice pentru viitorul agriculturei noastre, numai In Cameră nu există; această conştiinţă a omului liber, n’a aflat între deputaţii noştri nicî o conştiinţă care sâ’l respunză! întrebaţi atât proectul primitiv cât şi adresa care s’a adoptat, şi la aceste întrebări un veţi găsi nici un respun9, afară numai doară de a-ceastâ idee care resare din adresa Întreagă şi care este adevăratul gând al majorităţii: „Ştie d-nul Brătianu ce face, ia-te după el, M. T. şi vel ajunge departe!* Mal este vre-o idee In această adresă ? Mal este una împrumutată mesa-giulul, dacă nu aşa de umilitoare, tot atât de straniă. Se afirmă, că Românii făcând res-belul actual, aâ probat Europei că înţeleg misiunea lor în Orient şi că ştifi să şi-o împlinească! Pentru ântăia oară va auzi Europa că, constituind România în ţară neutră, i-a dat misiunea de a pune toate mijloacele el la Jisposiţiunea Rusiei pentru a bate pe Turci! Dacă Europa ar fi voit să ne dea această misiune, n’avea de cât să ne lase incorporaţi cu Rusia; ea nu ar fi făcut din noi un element de pace şi de ecuilibru în Orient ! Mnl e ceva? Nimic! In proiectul primitiv mal era două idei, din cari una îngrozitoare : Se vedea din adresă, câ destinele ţării sunt acum în mânile poternicului împărat al tutulor Rusiilor şi câ de la dânsul aşteaptă guvernul şi Camera garantarea integrităţii şi a independenţii noastre. Am simţit o adevărată uşurare pentru suprimarea acestei idei care ne nimiceşte : ne place mal bine a crede câ această majoritate n’are conştiinţa acestei situaţiunl de care se mândreşte! O altă ideă care figura în proectul primitiv şi care asemenea a fost scoasă, este câ Camera ar fi auto-risat pe guvern să treacă Dunărea, i-ar fi dat pentru aceasta „deplină îngăduinţă*. Autorul proectulul primitiv simţise rolul umilitor ce a creat guvernul representaţiunil naţionale , acela de a fi un oficiO de înregistrare a faptelor petrecute. Guvernul în adevăr n’a întrebat nici odată Camerele asupra atitudinel ce trebuia să ţie ţara în aceste grave împrejurări : Ast-fel oştirile ruseşti aă intrat în ţară fără ştirea şi învoirea corpurilor legiuitoare ; căci convenţiunea ruso-română s’a votat după ce Ruşii trecuseră fruntariile, adică când acea convenţiune se şi pusese în aplicaţie ; tot ast-fel oştirile noastre ad trecut Dunărea fără ştirea şi fâră învoirea corpurilor legiuitoare cărora li se spusese că resbelul avea să fie numai defensiv. Camerile nu sunt sub acest guvern arbitrul suprem al datorielor ţârei, ci numai registratorul faptelor guvernului! De această ruşine voesce d. Ure-chie să scape Camera . . . printr’un neadevăr; dar se pare câ represin-tanţil ţârei n'aQ simţit nevoe de a-ceastâ scăpare a aparinţelor. El ad scos ideia d-lul Urechie şi aâ lăsat adevărul în toată goliciunea lui. Nu e treaba noastră să ştim dacă trebuia să treacă oştirile noastre Dunărea saO nu; d-nul Brătianu ştie! Ast-fel vorbesc oamenii liberi? Ast-fel cugetă representanţiî unei ţări libere ? Turcii, în această privinţă, sunt mal liberi de cât noi. El ştia pentru ce se bat; noi nu ştim! Camera declară că nici nu e treaba el să ştie aceasta! „Guvernul Măriei Tale, trebuia să hotărască locul şi momentul trece-rel Dunărei, destul numai că aeea trecere să fi fost cerută de interesul apărârel ţârei!....* Dar trecerea fost’a ea In interesul apărârel ţârei ? Cine o zice ? „Guvernul Măriei Tale.* Şi această ideie, că nu e treaba noastră să ştim pentru ce ne ba- tem, destul numai să vrea d. Brâ-tianu, este dânsa aşa de departe în cât tot cu această vorbă răspunde şi la acea altă mare preocupare a ţârei ? Până când va sta armata in Bulgaria ? „Pănâ cănd, Măria Ta, cu guvernul eşit din BÎnul representa-ţiunel naţionale, cumpănind Împrejurările şi inspirându-vă din sentimentul ţârei, veţi găsi că şi-a ajuns scopul. . .* Dar de ce nu cumpăniţi voî împrejurările, de ce nu vă inspiraţi voi din santimentul ţârei şi de ce nu spuneţi voi dacă ş’a ajun* scopul? De ce vă desbrăcaţl de acest drept care este al vostru ? De ce lăsaţi această sarcină unul om care, ca om, poate să se Inşale şi el ? Alt-fel această adresă e scrisă lntr’un stil declamator care e acela al demagogiei, tot aşa de umilă In fond pe cât de măreaţă în formă. In contra acestei degradări a representaţiunil naţionale, nimeni n’a protestat; nici o voce autorisatâ nu s’a ridicat pentru a revendica drepturile ţârii faţă cu guvernul. Şi nici putea fi alt-fel : nici odată representaţiunea naţională nu a fo9t mal aservită voinţei unul om : nici odată Camera n’a avut mal puţină conştiinţă de demnitatea el: marea majoritate a deputaţilor nici nu cutează se cugete cu capul lor. Ştim bine că sunt în Cameră câţiva bărbaţi cari văd, cari înţeleg, cari judecă ca şi noi; dar, din aceştia u-nil aă slăbiciunea popularităţii şi se tem să nu fie numiţi boerl şi aliaţi al străinilor: alţii şl-aă tăiat singuri aripele, s’aă aliat cu partidul radical şi cu aceasta şi-ah micşorat importanţa politică ce Ie revenea In aceste timpuri de grele Încercări. Cuvontul rostit do d. P, Carp în Senut, cu ocasiunea desba-terel Adresei. Domnilor senatori, dacă nn mesagiu Domnesc nn ar fi , conform cu nBu-rile ţi datorlele parlamentare, un act emi-minamente politic în care Domnitorul vor-besce către ţară de ţelurile bine definite ale politicei sale, de speranţele pentru viitor şi ar fi numai nn hymn răsboinic n'afl area absolut nimic de zie. Ca fie-care român snnt mândru şi e8 de vitejia armatei noastre şi fiţi convinşi că nu este nimeni între noi căruia să nu i-se înalţe inima de faptele săvârşite dincolo de Dunăre. Cănd ne punem însă întrebarea : dacă vitejia eBte Buficientă pentru a ne desfăşura înaintea noastră o sitnaţiune politică, apoi trebne să răspundem cu o nega-ţinne; căci vitejia poate sa fie pusă la serviciul unei bune precum poate Bă fie pusă la serviciul unei rele cause. Vitejia ^r- Serviciul de la 8 Dec mvrlS, 4 ere Stare. — Telegramă a Marelui duce Nicola». Bogot, 7 Decemvrie. voi&t nator pfa de la 4 Decemvrie de lângă Mo-tr îşi .a şi Eli'ina a fost mnlt mal defavora-' 0)ilă de cât cum se pntase presupune dopă . cel.i ’in urmă rapoarte. Am avut scoşi din Iu a 50 oficBrî şi 1800 soldaţi morţi şi *' ri .iţi şi am perdut 11 tnnnrî din care 4 rmontare şi 7 luate de inamic pentru că 'ferderea cailor n'ail permis de ale duce. Numai Bunt alta amănunte asupra aceste! nenorocite afaceri. Erl, 6 Decemvrie, operaţiunile B’ail mărginit la aceea că coloana turcească din dreapta a fost gonită din Jlatiţa şi fngă-rită la Bsbrova, şi coloana turceasca din stânga a făcut o cercare de atac la 3 ore după amiază. Forţele turcesc! bb socotesc ca la 10,000 oameni contra Zlatiţei şi 30,000 oameni contra Jakoviţel. Astăzi la 7 Decemvrie, lupta s’a reînoit 'a Jakoviţa dar la 4 ore canonada a încetat. ConsUntlnopol, 8 Decemvrie. Nicî o incăţrara nog 1» armata de la Dunăre. Soleiman B'a întors la Rasgrad după ce a inspectat Rusciucul. O telegramă a Iul Mehmed Aii din Ka-marli spune că opereţiunUş aă devenit peste pntinţă din causa timpului r63. Marele vizir va merge la Poartă astăzi. — Serviciul de la 9 Decemvrie, 8 org ,eara _ Londra 8 Decemvrie. „Stnudard* publică o depeşă din Roma cu data de erl in care spune că Englitera ’şl pune mijlocirea între Poartă şi Italia relativ la afacerea bastimentelor luate de autorităţile otomane. — Serviciul de la 9 Decemvrie, « ore eeare. — Constantlnopol, 8 Decemvrie. Cu toate telegramei autorităţilor otomane din Serbia şi fosnia în cari bo a-nnnţă că Serbii conmntraţl la Ivor sr fi trecut graniţa, că ar fi aşezat retranşa-mente în teritorial otoman şi ar fi constrâns avant-postnrib turoeştî de a’şl pă-ri posiţiile, d. CristiJ n’a primit in această privinţă nici o cotmnicaţie de la Poartă. Relaţinnile dintre Serbia şi Turcia nu sunt rupte încă. nnPTTBff'PT — NNn vom Ina dramul ca să facem ceea »ce a ficat d-nal Cantimir etc. (citesoe) ca să ne anim franc şi direct cu Rusia să trecem Dunărea şi să luăm şi doI parte la emanciparea popoarelor creecine din 0-rient, iată nn drum care nn ar fi de a-rnneat cn condiţinnl de a cere în schimb avanlage ca independinţa, gurele Dunărei, Dobrodja, avantage care veded-nn Stnrza deja In convenţinne dar care din nenorocire nn eeistă. Am alee deci acel drnm care constă nici in a sta cu mânele in sen nici In a trece Dunărea cn Ruşii.* Pentru ce dar îndată ce aţi trecut Dunărea n'aţl venit să ziceţi; ,dacă am treent Dunărea, avem iu scimbul acestei eoopera-ţinnl stipulat cotare şi cotare avantagiB.* N’aţl zie’o pentru că n’aţî stipulat absolut nimic, şi situaţinnea este astăzi ast-fel, în cât la inehocreu păccl noi nu seim dacă n schimbul sacrificiilor făcute, vom avea acele avantage care chiar după cuvântai d-lnl ministrn de externe, ar fi putut justifica trecerea noastră peste Dunăre. Temeiul dat de gnvern in mesagiB că dacă nu am fi mers la Plerna armata rusească biruită sr fi fost silită să treacă Dunărea şi ast-fel ţara noastră ar fi fost deschisă invasinnel turcilor nu are valoare, căci, dacă soarta armatelor ruseşti atârnă de IpipiOO de români atunci ori vom fi ori nu vom fi la Plevua puterea Rusiei ’mî pare u fi prea slabă pentrn întreprinderea in care s'a aruncat. Dar nu este aşa; n'aţî scăpat armata rusească, v'aţl arnneat peste Dunăre fără să ştiţi nici unde mergeţi nici unde aveţi să vî opriţi. Astăzi ştiB, dupe cum trebne să ştie şi gnvernul că dacă snnt prin Dobrogia sub scrieri pentrn a se alipi pe lingă România, nn e maljpuţin adevărat că şi în Basarabia română se fac snb-scrierl pentrn alipirea el către Rusia. Nn dedne nici o consecinţă de aci, poate că această ştire Bă fie fără de nici an te-nieiB, dar nn eete mal pnţin adevărat că aceste vaete ca şi ştirile venite de la Berlin pentru retrocesiunen Basarabiei ne dovedeşte că situaţinnea noastri este astăr.I aşa de pnţin lămurită in cât ea dă loc la orl-ce suspiciune şi la orl-ce îngrijire. Am ziB adineaorea cum că nn voia nici să acuş nici să atac, pentru că fie-care ucuaare şi fie-care atac politic trebuu să aibă o ţintă când este dirijat in contra gnvernalni şi acea ţintă nu poate fi alta de cât înlocuirea guvernului şi a posiţiei sale Ei bine, aceasta nn se poate; căci astâ-r.i România nn mal are soarta el in mână; nn ea dispnne nici de forţele nici de hotăririle sale. In hipotesa chiar a d-lnl ministru de exterue cum că pentru participarea la resbel peste Dnnăre ar trebni eă primim in schimb Dobrogea şi gările Dunărei, tot avem mânile legate. Să admitem că Imperiul Otoman ar zice : Aceasta voiţi ? vi le daS; să încheiem pace. EI! am putea oare să retragem oştirile noastre de la Plevna? Evident că nn. Repet deci că nn am astă-zl alt ţel de cât a stabili, că sunt oameni în ţară — si aceasta o spnn nn nnmal în numele mefl proprifi dar şi In nomele multor amici politici — sunt oameni Ia ţară care gândesc cum că ar fi foBt mal bine să aşteptăm atacnl In ţară la noi; cum că ar fi fost mal bine ca să nn ne asociăm la întreprinderi calificate chiar de înBnşI d. ministrn dc externe de primejdioase şi să înlăturăm ast-fel suspiciunea că In loc de a fi păzitorii neutrali a acelor guri ale Dunărei, care voim să le avem, snntem nnmal instrumental mlădios al unor interese care nn snnt Europene şi care prin nr-mare nn pot fi Române. DIN AFARA Precum 3e putea prevedea, Încercările de conciliaţiune ale Mareşalului Mac-Mahon afl rămas zadarnice. Faţă cn pretensiunile exagerate ale republicanilor mareşalul preşedinte a fost silit a lntrerumpe toate transacţiunile. După ştirile mal noul, cabinetul Gatbie, luat din rândurile fracţiunilor conservatoare, nu este hotărlt a disolva Camera de căt atunci, cănd maioritatea republicană va face ca disolvarea să fie inevitabilă. In cele l’alte ţări ale Europei situaţia nu s'a schimbat Intru nimic. REVISTA ZIARELOR. .Românul* de la 27 Noemvrie, Începe exprimăndu’şl părerea de râd pentru lipsa de ofiţeri, de care sufer batalioanele de dorobanţi de pe câmpul de râsbol. Arată apoi, că sunt o mulţime de sergenţi, care ar fi vrednici de a fi înaintaţi la gradul de ofiţer. Un ofiţer ar fi respuns Insă, că el nu pot fi recomandaţi, de oare-ce nu s’ar şti presenta bine Intr’un salon. Pe semne, .Românul* voieşte să 3ttruea3câ vrajba Intre ofiţeri şi sergenţi. Iu urmă .Românul* 'şl exprimă părerea de răii pentru neregularită-ţile ce se petrec la poştă sub direcţia unul om de inteligenţa şi capacitatea d-lul Robescu, şi cere, ca, după bine-fâcătoarele economii făcute prin reduceri, să se sporească personal serviciului postai. Mal In urmă .Romănul* urmează cu polemica începută cu .Pressa*, care este .organul de căpetenie* al adversarilor săi. — In urmă Insă .Pressa* este .organul noului centru.* Prin urmare .Românul* nu are alţi adversari de cât pe cel din centru. In sflrşit .Românul* comunică o parte dintr’un articol, In care .Peşti Naplo* mustră pe corniţele Andrassy de a nu fi făcut, alianţă cu turcii. .Pressa* începe puiud tn vederea cititorilor îngrijirile, pe care le poate stlrni nereuşita negoţiărilor urmate Intre Austria şi Germania pentru incheiarea tractatului comercial. In urmă .Pressa* şl aduce aminte, ,cu câtă .dibăcie, * cu cât .tact politic*, cu cătă .înţelegere de un a-devârât bărbat de stat consomat.* I)-l 13. Boerescu ştiu să Încheie convenţia cu Austria. Cu toate acestea .Pressa* se pretinde a fi un organ cu dignitate. .România Liberâ* arată că sunt zece zile de căt corpurile legiuitoare i-afi câte 30 mii lei uol pe zi şi ne spune, că dacă .delegaţii naţiunel* vor urma a perde vremea de geaba, II va întreba : .cc a’ţl făcut pentru ţară î* In urmă .Rom. Lib.' apreciază respunsul Senatului la mesagiul Domnesc şi sflrşeşte făcând apel la patriotismul tuturor senatorilor. SEIN'-A.TTJXj Şedinţa de Ia 26 Noemvrie 1877. După d. Carp, tea cuvi ritul d. mm. de eiteme. D. Cogălniceann. Onor. d. Carp care din început ne a ficat oposiţinne a fost franc şi leal. 'Mi pare răB insă că astăzi nn este conseqnent. D-sa trebnia să scie că nici in parlamentele cele mari şi constituţionale, afacerile internaţionale, mal cn seamă de felul celor ce ne preocupă, nn se tratează cn nşile deschise. D. Carp nn ţine compt de aceasta. D-sa ne spune că se fac snb-seripţinnî, plebiscite, pentrn noi in Dobrogea. EB d-lor nn sciB nimic despre aceasta-Nn sciB şi nn cred că intr'o ţară ocupată de doă armate, unde locuitorii abia 'şl apără viaţa, se pot ocops cn plebiscite. Cât despre Basarabia, 'ml pare bine că se găsise aici trei Senatori din partea locului cari vă pot asignra că aceste ego-mote snnt nisce pure invenţinni. Fac apel la d-nii Fălcoiann, Dimitrin şi Beln să spună dacă a anzit ceva In această privinţă. Dacă insă d-lor nn sciB nimic, dar sciB efl ceva ; sciB ceva spre onoarea ţărel mele; sciB că nici un Român din Basarabia întrebat, nn vrea să se deslipeasoă de ţara Ba şi să se dncă la Btrăinl. (aplanse) Las dar la o parte Gestiunea aceasta. D. Carp ne spnne că gnvernul anul trecut era contra trecerel Dunărei, şi astă-zl a trecut Danărea, Aceasta eete foarte adevărat, dar tot de odată foarte natural, pentrn că, alta era Bitnaţiunea din annl trecut şi alta cea presantă. Noi dar când am adoptat acest drnm am făout'o intr’un mod serios, bine chibzuit, şi nn am voit să facem pe Danqnişoţil în Orient. Efl am fost cel d'ăntâifl care am aderat la aceasta, atunci când m’am convins de imperioasa necesitate care ne reclama aceasta trecere că ea era necesară pentrn asigurarea frun-tarielor noastre. D. Carp care este un om serios, care citesce, scie prea bine că când s'a declarat resbelnl franco-german, oel d’ântăiB act al guvernului german, care primea resbelnl, a fost de a asignra popn-laţiunile rhenane de invasinnile armatelor străine.—Tot ast-fel am făcut şi noi; am treent Danărea pentru a scăpa de inva-sinnea ordelor tnrceşti. Mi se impută că efi am încheiat tratat de alianţă, dar tractatul ce am ftent cn Rnsia este cuvântul impăratulnl Alexandra cavSntul acelui mărinimos împărat, al cărui cavalerism este recunoscut de chiar adversarii lui. Cât pentru sitaaţiunea politică a ţîrei o roi resuma in doă cnvinte : este nn esem-pln nnio in istorie ca in timp de Resbel o ţară să se bucure de toată libertatea el de acţinne aşa cum noi suntem astă-zl, cn parlamentele deschise, unde şi d. Carp fi. gQrează fără a fi supîrnt de nimeni. D. Voinov. 'Mi permit a zace şi efi doă cnvinte in aceasta cestinne. Find-că d. Ministrn de esterne ne a pomenit, despre nsnrile parlamentare ale Angliei, ii voi spune că acolo asul este ca respnnsnl la mesagiul trounlnl este nnmal o adresă de cnrtenie, in care camerile 'şl manifestă devotamentul pentru tron. Poate că ar fi fost bine ca şi noi să faoam nn asemenea respnns, şi snnt sigur că nimeni nn s’ar fi ridicat ca să ’1 combată. Cn toate astea in sitnaţiunea presantă efl cred că nn este bine ca când armata se află in mijlocul cimpoiul de bătae, noi eă facem dieeneinne în parlament (aplanse.) Terminând, oonebide pentrn adoptarea projectnlnl de riepnns. D. V. Boereecn. D-lor, eB nn vă voi vorbi despre rîspnndere» ministerială, căci astă-zl este la ordinea zilei ce-va mat pre rob, este vorba despre interesul şi viitorul ţărel. Vot face numai nisce observaţinnl. D-lor, o-dată pe an, Camerile afi oca-sinnea de a vorbi cn tronai, şi articolnl respectiv din constitnţione, nn este o dls-posiţinne banală. El zioe curat că corpurile legiuitoare trebue să espună Tronulnl situaţinnea ţărel. In această adresă nn se face aceasta. Nn se vorbeşte de cât despre un singur luern, este nn raport militar relativ la succesele armatei noastre. Nu cred că este bine aceasta. Aoi, d. Boerescu, citează un pasagiB din meeagial Tronnlnl din annl precedent in care gnvernnl zice că nn va face nici nn pas fără a avea consimţimSntnl corpurilor legiuitoare, şi că nn poate lna singur răspunderea eitnaţinnel. — Or, astă-zl guvernai nn mal a lucrat tot aBt-fsl, şi prin nrmare răspunderea '1 privesce. Să admitem că trecerea Dunărei era imperioasă, dar pentrn ce atnnci gnvernnl nu convoca de urgenţă corpurile legiuitoare, pentrn ca aBt-fel hotărirea ce aB lnat’o să fie confirmată de voturi'e noastre. Poate că gnvernnl a făcut pentrn binele ţărel ceea-ce a făcut, dară nn este bine, nici constituţional ca pnterea eeecn-tivă bB'şI aroage asemenea drepturi şi slm-gnră să angagieze viitorul şi Boarta ţărel. — Ce s'ar întâmpla dacă resbelnl de agresiune s'ar transforma in defensiv? Se emite opiniunea eă dnpă căderea Plev-nel se va face pace ? Să dea D-zeB să fie ast-fel. — Dar daca aceaeta nn se va întâmpla, ce vom faoe? până la ce limită vom merge cn sacrificiele noastre? până când ne vom confunda tn cheltaeli ? Despre acestea nn se vorbesae in mesagiB, şi foarte răB n făcut gnvernnl de nn a deschis, corpurilor legiuitoare, calea discuţiu-nel în această privinţă. In timpuri normale nnnl din două lucruri am fi pntut face. SaB să dăm guvernului un bil de indemnitate safi nn vot de neinaredere. Astă-zl nu pntem face aceasta. In ce scop am da nn vot de blam ? Avem destul patriotism pentrn ca să recunoaştem că guvernul care a inceput a-eeaBtă operă, trebne să rămână peatrn oa să o termine Să trecem la altă chestinne. Rare-orI România a fost intr'o sitna-ţinne mai delieată. Prin nrmare trebnia să ne gândim că la cas de a nu pntea scăpa presantul, si nn oompromitem viitorul. Punem dar mal ântâiB chestiunea aceasta: După terminarea reabelulul, coneerva-vom posiţinnea ce ne-a creat’o tractatul de la Paris ? Vom continua a fi ceea-ce a voit să tacă din noi puterile garante la 1856, adică un sht care să garanteze liaiseea Dunărei, să le o sentinelă pentrn toţi vecinii ? Trebue apoi să dăm probe oă vom pntea fi acea sentinelă, eă nu ne vom amesteca In ceţurile celor mari. Chiar calităţile noasta trebneec întrebuinţate cu mare prudeiţă, pentru că altfel ar putea să ne adică răB. A.it-fel bravura armatei noastre, care este destul de constatată, trebne tntreiuinţată nnmal pentru noi, iar nu peutn a ajuta pe anul saB pe altnl din vecini noştri. Căci ce garanţie ar f atnnci pântru puteri? N'ar putea Rnsiaihiar să se teamă, că peste nn an saB doine vom angagia cn Anstria, spre esemplq In contra Rusiei chiar ? Venind la Gestiunea ndependenţel, d. Boerescu, probează ca independenţa am a-vnt’o in tot-d'anna şi reretă că mesagiul întrebuinţează această espesiune: ,Că nu re vom mai intoarce la asalitate*, pentru că nici odată n'am fet vasali. Să nn se considere darB decluraţinea noastră de independenţă ca o declaraiune de resbel, pentrn oă independenţa n eete de cât o afirmare a suveranităţii, a titonomiel noastre pe care nimeni nu ni a contestat'o. Independenţa am svnt'o ir tot-d'anna de fapt şi nn era vorba de i a de a o confirma. Şi aoeasiu conlin artse putea face nu nnmal prin resbel, darăpe cale diplomatică, Şi mai ales că indeendenţa noastră nn este o Gestiune turctscă, ci o ce-stiune internaţională, şi ca st-fel ca nn poate să fie reeol vată nn nnmal de noi de o parte şi Turei »lta, ci de către in-treg areopagul european. Spre a ajunge la scopul acesta al independenţei, trebue să probăm că vom continua a fi In posiţinnea pe care ne-a creat'o tractatul de la Paris, că vom fi tot-d’anna i neutrii, oft qu vqxh ajuta pe nimeni şi nn * ne vom amestec» in oerturile vecinilor. Numai atnnol vom pnt»» oonviuge pe puteri că nn snntem nn ,t»t tnlbnrătorl, că poate U se basev.e p, rrod(mţa noastră | pentrn a na putea îndeplini mi.,unea noastră la gurile Dunărei, şi num»l »,t.ftfi vom putea obţine de la poteri confirm». , rea independenţei noastre. Regret dară că mosaginl domnesc nn atinge nici de cum aceste importante ces-tinnl. Pentrn aceste motive, consultându-mâ cn amicii mei politici, am redactat in I scris, espnnerea acestor principii, pe cari j le depnn înscris. D. Cracte. Regret mal ântâiB că şi in timpurile presente ee mal face cestiunl de i partide. EB cred că aetăzi toată ţara nn poate face de cât o singnră partidă, care ei se sileaxcă din toate poterile a scoate ţara cn glorie şi mărire, din pasul în care eBte angajată, şi să nn mal existe şi astăzi acuzaţi şi acusatorl. Nn trebue să ne mai ţinem de sistema bgtrânilor.—Bătrânii in timpnl regulamentului organic ne ziceafi să nn ne atingem de regnlament căci ne vom prăpădi. Bătrânii la 1854, ne itriga să nu cerem constituţiune, căci con-stituţiunea va aduce perderea ţărel. Şi cn toate astea ţara a trăit progresând. (A-plause). No mal este timpnl de n face distine-ţinne între conservatori şi liberali. Toţi snntem conservatori, şi efi snnt conservator, dară n'am dreptul să mă plâng de acest guvern pentrn că nn văz în el nn UBurpator. Vă rog dară d-lor să votăm eu toată inima această adresă, pentrn că resbelnl aşa cnm a fost condus, ne-a răebnnat pe primii soldaţi romănl morţi pe câmpul de onoare, ne-a răsbnnat memoria acelnl ilustra principe al României GrigoriB Ghica, martir al independenţei şi integrităţel României (aplanse). D. ministru de externe. Inurmalnngn-lul discurs pronunţat de d. Boerescu si-tuaţiunea s'a schimbat, nu insă pentru noi ci pentru d-lor. — D-sa a zis că mai presus de ceetinnile diplomatice snnt cele constituţionale; aceasta este adevărat. D-sa însă a uitat Bă meargă mai departe şi să adauge că inaintea eeetiunilorconstituţionale snnt cele naţionale. D-ea ne-a mai zis că contra-projectnl d-sale, — căci efl nn pot privi de cât ca nn contra project eonclnsinnile ce a depus in scris,—contra projectnl d-eale, este voinţa esprimată a naţinnel. ’L întreb insă, noi ce snntem ? Noi gnvernnl, nn repre-sentăm naţiunea? Ni s'a mal imputat de d. Boerescu, că nu am convocat corpurile legiuitoare, pentrn a ne antorÎBa de a trese Dunărea. Dar aceasta nn se face nici in statele cele mai liberale. In America chiar, In timpul res-belulul Statelor-Unite, nn nnmal nu s’a convocat parlamentul, dară încă s'a instituit o dictatură. D-sa zioe că am călcat tractatul de la Paris. Este adevărat. Dară l’am călcat cu d-ga împreună, pentru că şi d-sa en noi, a votat rupte legăturile noastre cn Turcia. Ni se mal zice că ee pntea dobândi independenţa pe cale diplomatici, dară când aceasta ar fi adevărat, pentru ce era să aşteptăm aşa mult buna voinţă a puterilor, şi să nu profităm de prima ocasinne oe ni s'a presentat. In privinţa trecerel Dnnărel, voi3 spune, d-lor, că ea a fost o măeură de strategie şi nu d-nn Boerescn este destul de com-petinte pentrn a face strategie. Pentrn ce dară, să mal facem diacuţiunl de partide? Pentrn ce partidnl conservator să se despartă de noi in asemenea momente solemne? In 18132 s’a făcut nn fapt mare in ţară. El, bine, d-lor, de şi atnnci era la patere răposatul Barba Catargiu, cn toate astea efi, care nici o-dată n’am fost amic politio ou regretatul răpoeat, efl am fost raportorul acelei legi, efl am stăruit pentrn aplicarea *d. Cât peutrn objecţiunea ce ni ae face, că, prin mesagiu, ne-nm declarat a Ii fost vasali al Turciei, d. Boerescu nu ne-a înţeles. Noi nn am z.ia că am fost vasal! vre o-dată, că Turcii pretindeafl aceaeta, şi că noi nu mal voim să ne întoarcem la acele timpuri. Dacă nu ne am «primat bine, este o oeetinne de gramatică, şi un credeam ca d. Boerescu să se facă pedagog. T I M P DL D. Boereacn. Am luat cuvoutul pentru A declara că ooucloHiaiiile ce am depui in scrie, na sunt nioi de ouiu un contra pro-ject de adreiă, ci oă fac parte integrantă din discursul meBr f* nevoind t lăsa Ouvintele mele a fi interpretat de stenografi de aceea Ie am depus în scris. D. Bosianu. D. Boeresou ne-a spus mai in tuia că discursul tronului nu atinge toate ceetinnile relative la sitnaţinnea noastră, ga cred tuşă că uesaginl na putea spnne de cat ceea ce a spus, adecă, să vorbească despre resbel, căci aceasta este cauţiunea cea mare cestiuneu naţională care ne preocupă pe toţi. D. Boerescu a adăogat cu este teama că la viitoarea pace noă să nu ni se schimbe posiţinuea ce ni s’a creat prin tractatul de Paris. Dară aveţi oare vre-nn indieiă pentru a funda această bănuială ? Când nu este dară nici o probă ce vă face ca să vă temeţi? Este frumos oure ca in împrejurările de faţă sa veuim Bă facem declamţinni înaintea ţărei despre ce am voi să facem pentru ea? Dar naţinuea de 20 ani este sătulă do declaraţiuni, şi nn v§ mai crede nici pe d-voastră nici p« nime. — Şi apoi chiar rănd posiţiunea Di s'ar schimba când neutralitatea noastră nu ar mai 6 garantată da pateri, nn este mal bine oare ca Bă ne o garantăm noi singuri şi ast-fel să fim tari prin noi înşine? Să nn se impnte gnvernnlni că armata a trecut Dunărea iu contra voinţei Corpurilor Legiutoare. Este adevărat că Corpurile Legiuitoare aQ fost de părere a ne ţine în defensivă. Dar simplă trecerea Dunărei, însemnează că noi am eşit din defensivă ? Ea ored că nn. Ne-am dns la Plevna pen trn ca să ne apărăm eară nu ca să atacăm. Să privim acum luărnrile într'uu mod mai practic şi mal serios. Este oare adevărat că tractatul de Paris mal esietă ? Nu. — Noi singuri am votat rumperea lui, pentru că acest tractat nn ue garanta neutralitatea, ci avea numai de gând Bă ne o garanteze. — Este oare adevărat că eram priviţi ca o ţară absolut independentă? Nu iarăşi. Probă că agenţii noştril diplomatici nn aQ fos primiţi nici o-dată In-tr'nn mod oficial. Se zice că tractatul de Pnris ne promisese independinţa, dar a-ceusta asemenea nn osto exact, şi când noi am bătnt /a nşs ţaţelor puterilor ca să ne garanteze neutralitatea in resbelnl actual, toate aQ dat din umeri şi aQ zis să faeem ce seim. Astăzi chiar, d-lor, eO nn cred aă pnterile vor mijloci pentrn neutralitatea noastră, şi de aeeea z'e Românilor : garanţia voastră stă in pepturile voastre, (aplause) Şi terminând tic gnver-nnlnl: ingrijeşte de copil ţărei trămişl pa cămpal de onoare şi nn lăsa arma din mană până nn vel asigura viitorul ţărei. (aplause). Discuţiunea generală fiind inohisă, ee proceda la votarea adresei pe articole, oarl se admit toate fără disenţinne. Projectnl tu total se adoptă cn majoritatea de 35 votnri contra 3, şi 4 abţineri, D. ministru de finance depune projectnl de lege priu care se aprobă măsurile financiare luate de guvern In absenţa corpurilor legiuitoare, şi ee autorisă guvernul a face o nouă emisiune de bonnrl de tesaur până la concurenţa sumei de opt milioane. D. ministru cert) urgenţa, care se adoptă. 9e proceda la tragerea la sorţ a eomi-sinneî însărcinată cn presentarea adresei Măriei Sale Domnitorului şi oomisinnea se compune preenm urmează : D-nii Apostol Grăjdăneecu , Major B. Bantaşi , Dootornl Em. Severin, iar din partea biaronlul: Înalt. P. S. Mitropolitul Primat, D. Lecca George, secretar al biuroulul, şi D. Şeicarn Vasile, chestor. Şedinţa este ridicată Ia orele 5 şi jumătate seara, anunoifindu-ee cea viitoare pentru a dona z. Duminică, 27 curent. pentru aaoperirea golurilor bndgstare presante şi viitoare. In discuţinnea generală ue luând nimeni cuvântai, proectal este laat In eoneidera-ţinne La art. 1, d. Drosso, tice că guvernul ar fi putut atrage aurul în ţară numărând valoarea polului imperial, şi Bcăzăud pe a-oeea a rnblel de argint. D. ministru de finance, răspunde că valoarea rublei nu ie putea ecădea de oare ce cursul de 4 franci, represintă chiar valoarea intrinsecă a monedei. Art. I sete votat. Art. 2 şi 3 se primesc fără discutinne. Legea în total se adoptă cn 21) votnri contra 2 şi 2 abţineri. D. Atanasin citesce raportul mopra a-legereî colegialul universităţii de laşi efeo-tnată in persoana d-lnî Sendrea. Nefiind nici o contestaţinne d. Şsndroa este proclamat senator. D. Drosso anunţă gnvernnlni o interpelare relativă la compania căilor ferate din Moldova care refnsă de a transporta cerealele. Ordinea zilei fiind epnisată, şedinţa este ridicată la 1 ore p. ui. nnuuţândn-sr eua viitoare pentrn a dona zi. Şedinţa de la 27 Noemvrie 1877. Preşedinţa d-lul vioe-preşedinte <1. Bră-tiann. După acordarea mal multor concedii se trece la ordinea zilei. D. raportore tiiani citesce raportul asupra projsctmui de lege prin caro bb aprobă măsurile luate de guvern in absenţa corpurilor legiuitoare : 1. pentru fixarea cursului Polului imperial la Iei 20 bani 6<), 2. pentru cheltuelile e.vtra budgetare in ţitră de 4,000,000, şi prin oare sc autorisă guvernul a face o nouă omisiune de lata şi declaraţiunen scrisă, depusă de d. V. Boerescu, în urma discursului ţinut de d-sa în Senat: „Esprimftnd, ca şi Întreaga naţiune, simţimPntele noastre de admi-raţinne şi de iubire pentru armata romfinâ, şi viteazul el Şef Domnitorul nostru, care s’a acoperit de glorie pe câmpul de bâtae, este tot-de-o-dată de datoria unor repre-sentaţî al ţfirel de a exprima către Suveranul lor, în nisce împrejurări atftt de grave ca cele de aştă-zl, ade vârâtele simţlmânte ale naţiunel In privinţa politicei de o ordine supe rioarâ, ce trebue să se ţină, şi de de care puterea esecutivâ trebue să se inspire, atât pentru present cât şi pentru timpul când are să se decidă posiţiunea internaţională a ţârei noastre. „Fiind-câ, în ceea-ce privesce, ac tele şi purtarea guvernului actual, discuţiunea, care ar tinde să probeze că guvernul, fără autorisarea prealabilă a Corpurilor legiuitoare şi contra chiar a voturilor exprimate de aceste corpuri, a angagiat ţara Intr’un resbel, ofensiv, de atata gravitate, ar putea fi imputată ca de natură a aduce turburare In spiritele bravei noastre armate, care are de datoriă a se bate cu inimă în ori-ce resbel ar fi implicată, saft ca de natură a aduce divisiunl şi slăbiciuni interioare, prea fatale în cir cumstanţele de faţă; credem, că este o procedare de buni romani, de a suspenda, precum facem, ori-ce asemenea discuţlnnl pentru un alt timp mal oportun, când atunci vom esa-mina cn toţi întinderea şi oonsecin-ţele acestei râspunderl ministeriale. „In ceea-ce privesce însă cesti-unea de o ordine curat politică, care nu se leagă cu răspunderea ministerială pentru trecut ; în ceea-ce privesce linia de conduita politică, ce trebuie a se însemna puberei esecu tive, mandatarii ţârii aă assâ-zl o imperioasă datoriă de a espune Su veranulul ţârii acea politică, de a indica guvernului săâ acea liniă de conduită. „Această politică, care nu este numai a marelui partid conservator din ţară cu toate nuanţele sale, ci a ţărei întregi, căci ea este naţională şi tradiţională In acelaşi timp, constă In a se recunoasce şi a se declara : „Că România, ca Stat distinct şi omogen, pe malul stâng al Dunărei, continuă, ca şi în trecut, a voi să aibă individualitatea sa propriâ, neabsorbită şi separată de torte celelalte naţionalităţi ce o înconjoară, de o altă origină ca dinsa, şi să formeze ast-fel bulevardul şi punctul de echilibrul, ce marele Puteri aă voit să stabilească prin congresul din Paris de la 1856. „Că, egal recunăscătoare şi respectuoasă către toate Puterile, cari i-afi protectat şi i-aă garantat naţionalitatea sa, România nu a Înţeles şi nu va Înţelege ca simţimântul acestei recunoscinţe să meargă până — n--------- --- -------------- -- ------ ------------------—o- i--- bonuri de tesaur în sumă de opt milioane, | a o face să pearzâ consciinţa dat» riel, ce are, de a forma o egală sentinelă de ordine, de stabilitate şi de siguranţă pentru toate Puterile vecine, şi de a nu so amesteca In certurile nici uneia din ele. „Că dacă Rnmăuil afi voit, de ani îndelugaţl, şi voes?, tot cu aceeaşi stăruinţă, independinţa politică absolută a Statului lor; şi, daca Ie sunt şi vor fi gata a apăra cu sângele şi cu averea lor această inde-pendinţă, fără a se mal putea vre-o dată Întoarce la timpiI de violare şi de nesocotinţă a autonomiei, care derivă din vechile lor capitulaţiunl; aceasta aă fâcut'o şi o fac spre a scăpa pământul şi naţionalitatea lor de sguduirile periodice şi da pericolele la cari eraii espuse, şi a coopera ast-fel şi inşile, ca otarul occidentului. care se începe de la malul stâng al Dunărei, să devină iu realitate un punct solid al ordinul şi al echilibrului politic îu orientul Europei ; ,In asemenea condiţiunl, şi conduşi de aceste principii, Românii speră şi aă crodinţă că, lucrând guvernul şi delegaţii lor în Adunări, vor is-buti ca, îu fiitorul areopag al păcel, Puterile europene să recunoască in-dependinţa acestui noă Stat creştin, acestei noue Belgie în Orient, şi sâ'I acorde, In acelaşi timp, o neutralitate personală şi o garanţie colectivă, admise deja în principia la 1856, şi consiliate a se complecta aetâ-zî de către chiar interesele generale ale acelor mari Puteri, ca şi de către interesele speciale ale fie-căreia.“ „Aceste principii fundamentale ale politicei noastre naţionale, le decla-ăm şi Ie afirmăm noi, în numele partidului conservator, In numele ţâ rel întregi, astă-zl, în momente atăt de solemne şi în faţa împrejurărilor, cari aâ să decidă de soarta şi de fiitorul României.* KESBOIUL Joi, 9 Noetnvrie, I. S. Domnitorql a primit de diminua pe principele Bariatinaki, general-adjntant al Majestăţeî Sale Imp?-ratulul, ?i apoi a plecat cn A. 8, principele de Battenberg de a inspectat fortul Alexandru. De acolo înălţimea Sa a mere la fortul Tudor care închide valea spre Bncova |i îndreptâzS focul aSii aeapra a-cestal sat. Aci înălţimea Sa primi depeşa despre ocuparea Rahoveî de trapele n6stre şi trecu în revistă câte-va detaşamente de trupe din divisia 2-a. C?ţa deveni aşa de dăsă, in oât Domnitorul nn raaî putn oon-tinua inspecţînnea sa şi ae Înt6rge la marele B?il cuartir general. Aci înălţimea Sa primi raportul telegrafic despre scufundarea de către bateriile n6itre de la Calafat a nnnl monitor turc preenm şi alte amănunte asupra luăreî Rahoveî. Sciinţele oficiale priimite până acum a-sapra acestui important şi strălucit fapt al armelor române sunt nrmăt6rele : In urma înţelegere! dintre comandantul-şef al armate! imperiale a Dunăre!, A. S. I. Marele Duce Nicolae, şi comandantul-şef al armatei de împresurară a Plevneî, M. S. Domnitorul, se hotărîae a se ataca Rahova, spre a Be lua inamicului acea linie de o-peraţinne pi de aprovisionare a Rrmateî Bale închisă in Plevna, a*I ridica acel punct de reazam a unei încercări de retragere spre Vidin săi a unul ajutor ce’i ar fi putut veni de acolo pe acea cale, a lărg basa de operaţiune a armatelor de peste Dunăre şi a lua, în fine, din posesiunea otomană un punct de unde ameninţa necontenit malul stâng al Danărel pe partea română, şi de unde Osmanlîi îndreptaseră deja şi pnteail încă să mal îndrepteze agresiuni armate în contra teritoriului nostru. Atacul asupra acestei localităţi importante şi bine întărită avea aă fie îndeplinit de armata română şi de trupe cu totul în afară de acelea cari iad parte la împresurarea Plevnol. I. S. Domnitorul dase d-1ul ministru ad-interim la resbel, ou ocasinnea venire! sale la marele cuartir domnesc, instrucţiunile sale in privinţa operaţi unei hotărâte. Spre acest sfârşit detaşamentul do trupe care ocupa linia de etape şi de operaţiune a armatei române, întrunite sub comanda d-luî colonel Slănictrau, şi care se compunea de G bataiidne de infanterie, 10 esoa-drbne de călăraşi, 4 baterii de artilerie cu 22 tunuri, avea să esocnte atacul [teboveî. Goneralul-major din suita Mftjestăţel Sale împăratului Rusiei, d. baron de Meyaudorf, detaşat din corpul d-lul genera) Gurko, peste Vid, cn brigada sa de roşiori, nu regiment de ularu ruşi şi do? bateri! călăreţe, nna română de 8, sub comanda căpitanului Mpitos, şi alta rns<*s(ri, avea ordin 9ă rudrgă asupra ltehovuî şi să ia parte la operaţiunile dirigiate asupra acestui o-ruş întărit. Generalul Meyendorf, njans înaintea Rahoveî, ceru şi primi un ajutor do trupe de infanterie spre a întări cava- lerie sa, şi oare ae compunea de nn batalion din l-iu regiment de dorobanţi. După ce stabiliră comunicaţiunea şi înţelegerea între dânşii generalul Meyendorf şi colonelul Siăniceau hotărâră a ataca Rahova în (Jiua de 7 Noemvrie. Trapele acestui din urmă aveaă să eseente atacul real asupra posîţiunel inamice despre răsărit, pe când generalul Meyendorf, cu cavaleria sa şi puţina infanterie de care dispunea, avea să eseente demoustraţinnl a-meuiaţăt6re spre apns de Rahova spre a atrage în acea parte forţele inamice şi a înlesni atacul principal al co!6nelor colonelului Siăuicănu. In lingeria din viena Calfa Mo?oş6i*T Falaffl „Daria" S Iranfl]: I Pantalon s6u I Camison de Pichet de 6rni. 5 Irancl : 0 olmajfl de Oxford englas. 4 franci 50 bam : I pireoh Ismene bărbăteşti. 5 franoi: 6 perechi manchete ori ce fason. Pontrti 5 franci: 6 gulere pentru bărbaţi de olandă fină. Pentru & fraccl : it gulere engl., la orl-care fason |i mărime. Pentru & franci : 8 p&rechl ciorapi patentate. d gulere moderne pentru dame, după alegere. 12 batiste albe de p&nxă adevărată. 12 batiste bine oolor&te tivite fi spălate. 6 prosdpe de p&mă curată. 6 ţervete da masă de pânsă adevărată. Pentru 5 franci: 13 şervetfl albe de oeaid. Pentru & franci : 1 cămară modernă, simplă săâ brodată. Pentru S franci: 2 batiste cu monograme fin brodate. Pentru 5 franci: I batistă fr&noesă fin brodată ou dantele. Pentru 3—8 franci: 1 oorset de damă Pentru bVs franci: 0 cămaşă de nâple de dame Pentra & franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 1 fustă de pichet de iarnă. 1 camison modern brodat. 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru caftL 1 cămafă sefl o pereche de ismene de damă, bogat brodate. 1 fustă costum plisitL 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de co|I — I bucată Chifon franţuzele. Pentru 10 franci: 1 bucată Robe d’enlants en taine oouleur. Pentru 18—24 franci : I hueală Tartan engles de 5 ceţl. Pentru 20 franci: 24 colt Pichet. # Pentru 5—12 franoi: 0 flanală aed o pereche de ismene de lînă. Pentru lb— 25 franci : 1 bucaU pănxă de Kumburg, de 36—45 ooţl. Pentru 55— 68 franci : 1 bucată pânsă de Belgia de 60 ooţf. Pentru 75 —108 franci : 1 bucată pănsă Corona de 58 coţi. Pentru 115 — 310 franci: 1 buoată Toile Batiste franoes. Pentru 13—franci. Plapitmă de lînă forte flne. Afară de articolile menţionate so găseşte tot-d’a-una truiouri complecte. Calea Mogojdlel Palatul „Dacia". Comănţliledln districte însoţite ou preţul respectiv se vor efeotca foarte grabnic oonsciincioi Pentru Pentru Pentru Pentru Pentra 5 franci : Pentru 5 franoi : Pentru 5 franci: PeDtru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 8 franci: Pentra 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci : Pentru 5 franci. i f* AITUITGIU IMPORTANT. r a CEL Hi! VECHID SI BENDMITD MAGASIN ÎPla steua alba fj , SUB FIRMA ©OUfTS!!! 03 0 Strada Carol I No. o. (Curtea Vechie) ris-ii-Tis de Sig. Prager. Pi (!) Strada Carol I No. 6. (Curtea Vechie) vla-â-vls de Sig. Prager. h Am onâre a însciinţ» pe onor. PT. Public că mi-a sosit pentrn sesonnl de iarnă nn bogat asortiment de Încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copii, după fasonele cele din urmi, — precum şi un mare transport de Cisme lungi de Lak rusesc, de Iacht şi de Vacs, ca şi Mantale de Cauciuc pentrn ploe, prima calitate; asemenea şi Galoşi de Gumi. Sob-eemnatul adne mnlţcmirile mele onor. PT. Public pentra încredere ce a dat menţioaatel mele firme de un interval de 12 ani care păuă acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfei ca şi de eftinStatea preţurilor, sperând cS şi de acum înainte, va bine-roi ai da concurenl se3 găsind tot-d’a-una atât mărfori fine şi fasonate cât şi preţnrl forte moderate. Cu t<5tă stima PHILIPP GOLDSTEIN. f 0PERILE MUSICALE imprimate In ediţiunea niitrk THIEL eSc WEISS, TYPOQKAFI Strada Lipscani, paiatal .Dacia.* FR. CONSTANŢI NESCO D-, Souvenir de Zisin, Valae poar pianoforte. a ntbl Qnu C ti...-_ u_.. . .T_~ ULORUESCU TH.f Dout3 suspine, rom, pentru o voce ou piano 9 » Spune, rom. naţională, pentru o vtoe cu pi; KRATUCU WIL A. K.. Hora, Vieţa României pnnira di an o . . MEDER J. W., România, (^uodriJle de Cono'Tt penti MUSICR6CO G., Itânduiala cunomel pentru piano . STERN L., op, 10, L)er Wunsch (Dorinţa) fOr Singel op. 11, Lebewohl (Adio Moldova) Singst. op. 4. Grande Etude pour pianofe op. 17. Hora. Mandra pentru pian op. 18. Durerea ml este mare, Valse brii. pentru p op. 19. Visuri Ce de ccpil, Qualnlle pentru piano La Favorite. Schottiach pour pian< 20 VIKUX I .a.ist tj nsr a ITJ Se aduce la cunoscinţa Onor. Public că biurourile Direcţiune! generale a Sacielatai generale de Asigurare „BOMIA" S’AU MUTAT în stagiul de sus al Clâdirel Creditului Tonciar Rural, Strada Colţel. (646 0; Societatea generala de Asigurare ,KOMANIA*. H. H0N1CH TAP1SISB SI DECOBATOB Strada Ştirbei-Vodă, 3 In dosul Teatrului Naţional, se recomandă pentru tdte lucrările atin-gătdre de meseria sa. (635-8) FABRICA de CHARTIE MECHANICA de la zArnesci, lAngA braşov prodnee chârtiă de tipar in diverge calităţi in formate de cele mal mari unitate dentru (jiare A se adresa ia direcţiunea num.tei fabrice în Braşov, Strada Catarina No. 402. A eşit şi se află de vânzare la t6te librăriile; INDICATORUL ALFABETIC al lege! TIMBRULUI SI IRKKOimmi ds IX X. GEORGIAN Preţul 1 Led nod. NOUA PANORAMA sub denumirea de GALERIE DE TABLOURI sosită acuma şi aşezată în Strada Belvedere, în josul fotografiei d-lul Meier. Uiltâliilc cele mal none şi întâmplările lnmel. * Bătălia lângă Plevna. Luarea Griviţeî. Luarea stogului turcescu prin vânâtsrul I6n Grigorie. Rescola lucrătorilor căilor ferate în America etc. etc. Intrarea este numai 50 bani CU CADOU (649-0) g A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la magasiile de mnsică Gebauer şi landa A Sandrovitz: DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei Mureşânn UF YTNATST EHOIC pentru patru voci eu asempaniamant de plâns de LEOPLD STERN. Preţul i Leii noii. bucureboi Tipografi-editorl Thiel & Wein, palatul .Dacia.» Fabrica o. r. priviligiată a Curţii austriaca de MOBILE DE FER .rOIIANN SCIILESINOElt .V Comp Viena, Taborstrasse No. 33 efectnnză imediat orl-ce cuantitate de paturi de fer cu preţul de câte 4.50 fiorini pentru casarme şi spiţa/uri (643-S) De vânzare, ZT&Z& armăsari, una murgi, alta vineţi trotorl, talia cea mal frumdsă. A se adresa Strada Batiştea No. 11. (701—0) D. Vioroanu XXS: ciţinl profesinnel de advocat. Strada Polonă No. 24. _________________________(C42-0) De ventjare, de la fost» fabrică a d-lul Ghergul, infor-raaţiunî se va da Ia d-nn Em. Roseuthal Strada Sf. Vineri No. 17. ((345-0) Dr. Mawer (Engles), aduce la cunoştinţa onor. săle clientele că s’a mntat in casa d-seie Strada Fortunei No. 3, alătnrl cu Biserica Caimatel ■■ăî .........- MU4 (3. PREDOVITS PRIMUL DEP0SIT DE ZIARE i isr x -A. s s No. 18, Strada Mare No. 18. In Hanul Turcesc lînga Palatul Cubtiei Administrative Cu on6rs recomand respectuos onor. Pnblic primnl deposit de ijiare ce am deschis in aoest oraş, fiind aprovisionat tot-d’a-una cu jurnalele cele mai noi. Tot-d'o-dată primesc abonamente, anunciurl şi reclame la 4'axele aicea mai jos notate: Timpul, Resboiul, Press», Telegraphul, Rom&nul, L'Orient, România Liberă, Globul, Ghimpele, Figaro, Stiua României, Epocha, Novorussysky Telegraf, Vestea, etc. Iu curând primesc şi mal multe feluri de Călindare Române şi FranccBe. Rog respectos pe onor. Public a mă onora cu visitile D-lor. O. Predovlts. tfffMII .'■■W.IIIIIIMşş.şaiU, ^ - a, MO€t ATKL IK H DB r ' FOTOGRAFIE şi PICTURĂ I_ F. «Se ComP 21, Calea Mogoşioel 21; vla-A-vis de cofetăria Capja. Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictură, de orl-ce fel de mărime, in modul cel mai noO şi elegant aprobat io cel mai înalt grad prin care se oferă un lucru solid frumos cu fidelitatea a natnrei. Cu ondre aduc la cuDotcioţ* amatorilor ci am d« vâatjare: O eolecţiune de copaci roditor, toţi copaci altoiţi de joxşi anume PERI, MERI din «peciile cele mai alese şi nuol din Francia gi Belgia PER5ICI din cea mal renumită grădină din Muntreuiîle şi de la producători c*l mal vestiţi, mare parte din speciile ce am de vânzare nu este cunoscute m *omâma |i a dat ingrădina d-lul Philippeecu resultate remarcabile. Plante de SMEURA ROŞIE ŞI AURIE mare, care fructifică până in tdmnă de mal multe ori. Plante de SPARANGEL fdrte producătdre şi care afl produs SPA-RANGEL de o mărime , groiime şi goii care a cfcştigat admi-ratiunea amatorilor din Bncurescl şi care nu cedttjă cu nimic celor mal frumdse producţiunl din Francia. Acum fiind momentul plantaţiunilor rog a se grăbi comande]e. Pentru preţuri şi ori ce detaliurl a se adresa sub-semnatului, Jesn Vermenllln, Grădinarul d-lul G. C. PhiUppesu Btrada Dionisie No. 42, Bucuretcl. PHARMACIA LA „SPEBANTIA” 26, CALEA MOGOŞOAEI, 16. DEPOUL MEDICAMEMTELOR FRANCESE. Obiecta de Caucinc şi Articole de Toalete. —■ Asemenea se angajeză a efectua ori-ce comande din resortul medical. BRUS. IDIE nsrOHZXRI^T Chiar de acum în total s&l în parte localul ocupAt până aci de SOCIETATEA GENERALA DE ASIGURARE „ROMÂNIA” din Strada Carol / No. 40 (Hotel Budiştenu) conlsând în 22 camere. . A se adresa la Direcţiunea generală de Asigurare .ROMANIA* io casa Greiolol Har Burai, strana Coli. Protinl noH. (647-o) Societatea generală de Asigurare „ROMANIA“. £XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX;\ x FR-A.3ST2: GtilTTHER x X * la VILLE DE BRUÎELES X Podul Mogoşoiel No. 1« ria-â-via de Conaulatul Rusaeac X Recomand! magatiuul «e5 asortat iu tot-d’a-nn» f6rte bius oo rudril de blrbaţţ ,( de dam?, gulere, manchete, batist# da lino, olandl şi mâtasl, dortpl pentru blrbaţl şi dame, flanele 6ne (crBpe de santâ) camisiue, groşette, broderie dwitele, cravate de b&rbaţl şi femei In cele mal noT forme şi culori, umbrele de idrt |1 ie Plâ,e eto- «tc. Atrâ«and tot de-o-datâ atenţiunea onor. Clientele ci din oausa crisel am redus fdrte mult preţurile. :xxxxxxxxxxxxxxxx*xxxxxxxxxxx:. LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATUL sDACIAs^ Şi la t6te librăriile din ţări se afli de vândare ; METODA DE COM NATDBALA rapt cootrwt I» vItImJLbile practicei medicale Singura şi sigof* P“4 contra morţii premature şi lângeairei cronice de Aug. Wilh. KOnig. pBSTffL 1 LKI NUOI. REGULILE CE TREBUE PÂţUTE pentru a AJUNGE li 0 BATRANETA ÎNAINTATA PREŢUL »0 CENŢIM. Tipografia Thiel S WeiBs Palatul .Dacia* A