268. DUMINECA 27 NOEMVRIE OilVu 1A BONAMEMTELE IN TOATA KOMANIA : k »n......................L. b. 48 t 6 luni...................... *4 £ S Iu»'.................... > 1* IN STKAlNATATi: ■ ir........» 60 [NSSRVlUNt SI BRCLAMl: iioiA do 30 litero petit, piffina IV, SO bani. Pi pagina [II, 80 bani, pe pagina II, 3 lei noi. Rpclarue 2 lei noi linia. Un numflr în Capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: JPalatul „Daoia" •AISTTTISIGIURI So priimeac !n itrfcinit&t*: La D-nil Baai&n §tmn ă Voqlm In Vianna, Walfi>chfţaj»« 10 A. Oppeiik In Vienna, Stubeobftitei lf Rudo Mom»b In Vienna , 8eil*r«tAtt« 2 ; Fimwu Hrdicka In Vi elina, Teinfa!tstranse 17j Philupp L66 In Vienna, EscbeobacbKaaBfl 11 \ L. L*my <& Comp. In Peşta fi Banat LaffiU-BuUUrr A Comp. in Parii. Sorlaorl nefranoate ma ie primeso. Artioolele nopublicate ie vor arde. Un număr In Dutriote 15 bani. 893/i 833 , 8L ■ 1111 ■ K Cnrsnl ile Ilncnroscl, 34 Noeamie. il Oblig. Rurale............ 80 ■ „ Domontulej ... 84 • tjreilit funciar rural . . 81 I , urban . 70 * lujpr. municipal at Capii. 80 ' Oblig. Penml..............la» I Oblig* Dacia..............200 , România .... 40 Impr. municipal eu premii — ţeota Romini............ .... Paris 3 luni............ ion londra , ......... 2525 Viena , ......... _ Fetim > ...'.. 1231/t Cornul de Vlon», 7 Decembre. Metalioe...................— Naţionale ...................67 1» Renta In aur ...**... 74 80 Lo»e........................113 — Acţiunile bftnoel...........806 Crediturl . ................210 80 London............. 119 30 Obligaţiuni rurale ungaro . . 78 76 , temeţvar .... 77 75 » tranailrane ... 76 20 Argint în mirfurl...........106 30 Ducatul...................... 5 68 Napoleonul.................... 9 j7 Marc 100.....................59 — Cnrsol de Berlin, 7 Decembre. Acţiun. Cailor ferate rurnlno . 14 6d Obligaţiunile romine 6 0/0 . . 64 — Priorităţile 0. fer. rom. 8% 69 80 împrumutul Oppenbeim . , 84 — Napoleonul....................16 24 Viena, termen lung.............— — Paris . scurt .... 81 28 Cnleudarnl filei Damineci 27 Noemvrie (9 Decemvrie). Patronul filei: Martirul Jacob. RSsiritul sâretul: 7 ore 26 mm. Apusul sdrelul: 4 ore 26 min. Pasele tunel : Lnna Noua. PLECAREA TRENURILOR Dnenrcsel—Hncdrn Bucuresol . . . . 8.15 n 10.—d Ploesol.....9.60 n 12.05 f Briila......1.53 n 5.45 dată; cn această ocssie arătăm că copil in această comună, nu sunt vaccinaţi din annl 1975. Acest proces-verbal, s’a încheiat drept constatare făcendn-se in doă esaraplare din care unul s’a liberat d-Iul medio al judeţului circonscr:pţia II, şi unul a rămas in archiva noastră, cn rngăcinne să bine-voiaocă a pnne la cale trămiterea vacci-natomlni judeţulnî, de care se simte mare tr.-arinţă în această comună fiind lăsată răsire. I Piant astă/.I, G Iunie, 1877. 315. Primar, Potvoani. Domnule Redactare! Primarul de la Boroneati in urma celor înşirate in numărul No. 2G1 de la 19 a. c. înfuriat şi mal mult, că pe basn netelor înehiate de densul dnpe placul eăQ s'a arestat în preveuţiune fostul brigadi r Zincă Rădnlescu, unnl din acnsaţii lnfj a sjnns la scopul săB. Văzând că Ghiţă Stan Vlăsceann s'a întors la căminul săB, îndată ’1 arestă din nuoB încă dnoă z.ile, în coşarul porcilor, ’I lnă o iapă pecareodete la nn fin al s?il ca să se dncă la Zimni-cea cn chirie, şi acesta în primul săB transport a om o rit iapa lui Gbiţă Stau Vlăsceann, fără cn pentrn acea iapă sn'l despăgubească de suma de 200 franci ce '1 costa. Cam dar acest primar să nn aşeze de asemenea drepturi ? pe câtă vreme, atât Bub-prefectul respectiv, cât şi d. jude in-structore dnpe lângă trib. de Ialomiţa, carii văznBera plagele de lovituri şi torturi pe corpul Ini Zincă Radnlescn,[ n’aB încheiat nici un act pentrn darea primarului şi notnrnlni în jndecată, pentrn abns de pntere ? N’ar crede ori cine ca şi d. jude instrne-tore, ca şi sub-prefectul l’a pus snb prevenţie pe Ziucă Rădnlescu până vor peri plagele dnpe corpul săB, ca Ba nu reclame la instanţe superioare? şi din care s'a în-cnragiat şi mal mnlt acest primar că, scrisorile trimise prin poşta comunală, să se desigileze la Primărie ca în timp de ase-diB, şi dnpe ce se vor citi de deugnl, apoi să se dea deschise la destinaţionea lor; preenm a făcut la o scrisoare adresată diu Bucureşti de la fiica bătrânului Ceauş Ră-ducann sin Vasile Dragomiresou către venerabilul săB părinte, i s'a sigilat şi apoi trimis la dânsul, şi daca i s'a observat că cine a desigilat’o, atunci nu numai că primarul a răspuns cum că nimeni nu este iu drept ca să’i facă asemenea observaţiunî, dar încă a ordonat ca să se aresteze o copilă de 14 anî, pentru cuvânt de insubor-donnnţă care făcuse nsemenea observaţii; cu care chip primarul a făcut ca toţi oo-piî venerabilului Ceaş Răducann să se risipească depă lângă casa sa şi averea i-a rămas iu pradă, iar femeia sa zace pe moarta din causa arestului de patru zile şi patru nopţi ce a snferit ia trecuta lună Octom-vrie precum s’a publicat deja. Casai s'a reclamat d-lul ministru de interne Insă de la 5 a. c. lucru stă în amorţire fără Bucces. Copii venerabilului Ceauş Rădncanu stau pribegiţi care pe unde poate de frică, ca uu cum-va întorceadn-se la căminul părintesc să fie aruncaţi prin puşcărie spre satisfacerea primarului. Nu am destul spaţiB a vă enumera şi alte multe abusnri cari Be comit fără ruşine de agenţii actualilor noştri guvernanţi! X. PROCLAMAŢIA SULTANULUI CĂTRE BULGARI Iu zelele acestea s'a vorbit de o proclamaţie ce marele vizir ar fi adresat Bulgarilor in numele Sultanului. Eată un resu-mat dintr’ensa : „Bnlgarî, vreme de veacuri aţi trăit sub ocrotirea părintească a guvernului otoman. Vaţi bucurat de naţionalitatea voastră, v'aţi păstrat religia în deplină libertate şi siguranţă; intr’un cuvânt, trăind împreună cn compatrioţii noştri! mahomedani ca cu nisce adevăraţi fraţi, aţi înfăţişat esemplnl unei familii pe deplin fericită. Fie -caro din voi ar pnlea arăta propăşirea ce mulţumită bine-voitornlnl sprijin al guvernului, aţi făcnt în instrucţia publică, agricultură şi arte. »In faţa acestor bine-facerl, Snltannl avea dreptnl de a aştepta de la voi cea mal mare credinţă şi cel mal mare dovo-torueut. Unii din voi, nu ridicat ca toate acestea steagul rescoalei. Cuvintele de autonomie şi naţionalitate erafl pe faţă întrebuinţate, dnr pot declara în onoarea naţionalităţii bulgare că numărul insurgenţilor era iu cea mai mică minoritate. Marea majoritate a remas credincioasă guvernului. .AngnBtnl nostra suveran, departe de n’şi retrage iubirea sa de la Balgarf, este dispus a da ertare tutnlor acelora ce vor face apel la mărinimia lnî. Aceia dintre voi, cari înspăimântaţi de crimele făptuite de compatrioţii lor, şi au părăsit familiile şi satels lor, şi afi fugit în munţi, de frică de a nu fi puşi la pedeapsă saB resbunare, pot fi reasiguraţi de eoarta lor. Din ordinul Sultanului, efi ii invit a ee întoarce la căuiinnrile lor. Constituţia respunde de siguranţa lor presentă şi viitoare. Toţi supuşii credincioşi se pot bizui astă-z.I mal mult ca ori când pe ocrotiren Sultanului. „Bulgari, vă ofer acum solemn în numele Sultanului, aceste bunuri. Aceia dintre voi cari vor refusa de a profita de ele, şi vor urma a şl lăsa femeile şi copil eBpuşi frigului, osândindu-T la crude privaţiuni, vor fi ei însifî respnnzătorî înaintea Ini D-zeB şi a oamenilor de relele ce es de aci. »RoskiI-Mir* publică de trofee lnate de Ruşi următoarele cifre Turcilor: Tnn. Pagi Sol. Of. Ardaban . . , . 92 1 1,000 Nicopoli . . . . 90 2 7,000 Gorni-Dnbnik. . . 4 1 4,000 Teliş..... 1 3,000 Âlagia .... . 42 8 7,000 Deve-Buinm . . . 4G I 300 Hafiz-Tepe. . „ * --- 540 Ears...... 5 17,000 Total. . . 617 19 39,480 CRONICA Scumpul mei preşedinte al Consiliului. Cu ocasia luărel Rahoveî de către virtuoasa noastră osste, Am primit nn mare nnmăr de felicitări, atât din partea diferitelor autorităţi din ţară, cât şi de la mulţi particulari. România se poate în adevăr felicita, împreună ca Mine, de acest succes important, atât din puntul de vedere politic ca şi diu cel militar. Armatei se cuvine onoarea acestui fapt. Densa, prin vitejia ei, a deeceptat mândria neamului nostru, a reînsufleţit vechile amintiri de glorie şi a îndreptat iarăşi sborul Vulturului românesc asupra giamiilor Ra-hovel, unde 'I înălţase, sunt acum trei secoll, Eroul Domn Român. Armatei dară, in capnl cărei simţ odeo- (sebitu mândrie a Mă afla, se cuvine recu-noscinţa Ţărel. i Arată, Te rog, la toţi mulţumirile Mele pentrn urările ce 'Mi-afl trimis, şi primesce, scumpul Mea preşedinte al consilinlni, sentimentele de afecţiune ce 'ŢI păstrez. Marele Mefl qn rtier general, Poradim, 19 Noemvrie 1877. -CAROL. Primăria şl regulamentele el. — Părinţii oraşnlnl nostru, cari, de şi ne aflăm în stare de resbel, tota-şî găseBC acnm timpul oportun, cn eă se ocnpe cn canalisnrn Dâmboviţei, cu pavnren stradelor, şi cn indextnlarea oraşnlnl cu apă bună, — nr face poate mai nemerit, să vază mal întâia, ca să se esccnte măsurile hotărâte de dânşii încă de la începutul annlni — Avem înaintea noastră ,Monitorul Primăriei* cn No. 11 din lnna Aprilie, in care se regulează curăţirea latrinelor, mal conform cn cerinţele timpnluî de acnm şi cn salubri-iatea publică. Apoape opt luni au trecut de atunci, şi sistemul cel urit de mai înainta n'a încetat iacă, aşa în cât ncel regulament remâne o literă moartă. Val de acela care are nefericirea să se afle târzia noaptea prin strade; val de văzul şi de mirosul Ini! Pe lângă aceasta ne-a prins şi mirarea a vedea acele care vechi înaintea nnnl Bpi-tal ce depinde de onor. Eforie. Sigur că d-nii Efori, şi bărbatul care Btă iu capul lor, n’aB cunoştinţă nici de modal cam se face curăţirea, nici de decisinnea Primăriei, căci d-lor n’ar permite urmarea unui sistem aşa de neplăcut şi vătămător şi ar îndemna pe municipalitate să’şi eseente hotărârile cn mai mnltă energiă. Domuule Redactare, Dorind să fac nn curs de mecanica aplicată la maşine şi în specie la roatele hydraulice, d-nnl ministre al Instmcţianel Pnblice a bine voit să încuviinţeze cererea mea; pnind tn acelaş timp la disposi-ţinnea celor ce ar dori să freenenteze b-cest cnrs, sala din palatul Academiei. CnrBnl se va ţine în toata Dnminicele la orele 9 de dimineaţă, daca şi d-voastră d-le redactor, credeţi acest curB de oarecare ntilitate pentrn învăţământul public, vă rog, se faceţi să se publice în ziarni d-voastră că cnrsnl va începe Dumineca viitoare la 27 Noemvrie. Subiectul primei lecţinnl va fi : Diftaiţiu-nea mecanicei, părţile ei, forţele, diferitele forţe. — Maşine. Primiţi vă rog, d-le redactor, asigurările stimei ce vă conserv, împreună cn mulţumirile mele. G. Chlrlllov. — O lămurire. — O foiţă, fabricată in oficina ,Românului* 6e supără foc pe descrierea comică, ce am făcut-o unei reviste a gardei cetăţeneşti. N'avem de gând a răsponde acelei foi, pentru că n'ar fi tn stare sa ne înţeleagă. Dar pentrn lămurirea puntnlni nostru de vedere, e important să mai venim iar asupra acestei întrebări, spre a arăta, cum instituţia, în modul, în care roşii afi realizat-o, nu poate fi de cat stricncionsn. înainte de tonte nn este exact, că rarda poate fi namilă că- nina care şedea In uşa colibei. Cred câ nu vel respinge de la pragul tâil pe un biet Închinător care vine pe jos de la hotarul ţârei şi merge la Ierusalim. .Nici o-datâ om bun n’a fost respins de ja caga noastră, părinte, răspunse Domnina. — Nu cer adăpost de cat pentru o noapte ca să-mi odihnesc slâbănogi-tele picioare, şi mâine îmi voiti urma calea spre sfântul mormânt. Domnina II dădu o laviţă la uşa colibei pe care călugărul 3e aşeză gemând de osteneală, II luă dfisaga de pe umeri şi o puse jos lângă el, apoi se duse in lăuntrul colibei spre a-I aduce ceva de mâncare. In acelaş timp călugărul se uită Împrejur cu o nespusă luare aminte. — De n’a fi nici aici, tşf zise el in sine, atunci visul n’a fost de căt un vis. Domnina îl aduse o legătură plină cu merinde şi i-o puse dinainte. — Dumnezeii să-ţi răsplătească după inimă, zise călugărul mâncănd cu poftă. Casa primitoare e ca altarul lui Dumnezeii de la care tot creştinul se întoarce cu inima plină. O căt de puţină evlavie este In lume, şi câţi oameni fără frica lui Dumnezeii ! Ear ţie femee bine-cuvân-tată drept mulţumită de buna găzduire, precum şi copiilor tâl, de vel fi având, vâ voiţi aduce la intoar-cere lemn sfânt de la crucea mântuitorului care e spre tămăduirea tuturor boalelor. „Mulţămesc cinstite părinte, eată şi copil mei, adause Domnina văzând pe Petru şi Elena întorcându-se cu undiţele de la pescuit. Elena care zărise un om străin se feri de a se Întâlni cu el şi intră In coliba el. Ear Petru se apropiă de călugăr şi-I sărută mâna. Acesta tresări văzând mâna dreaptă a lui Petru fără un deget. — O, bine-cuvântată mamă! a-daose călugărul cu glas dulce pă-trunzâtor, un copil aşa de frumos este nn dar de la Dnmnezeil spre mângâerea casei părinteşti. Şi cu ce-ţl Îndeletniceşti tinereţele copile? Întrebă călugărul apucăndu-1 de mâna dreaptă în chip de desmierdare. „Cu pescuitul, râspnnse Petru. — Puţin, puţin lucru pentru un tftnâr cu chip aşa isteţ. De ce n'al Învăţat carte să poţi ajunge şi tu ceva in ţara noastră care are nevoe de braţe vrrzl ca a tale ? „Ştii carte, părinte. — Minunat! minunat! Ştii carte, vrea să zică te poţi Îndulci de ştiinţa şi cugetarea celor mal vrednici de efit noi. Primeşte atunci în dar de la mine o cărticică mică pe care te sfâtuesc să o citeşti cu strguinţă, căci ea va adăogi ispita bătrânească pe lângă agerimea tinereţelor tale, şi te va face om întreg. Atunci călugărul scoase din desagi o carte vechie cu file groase şi unse şi o dădu In mâna lui Petru. Dar n’apucase acesta să o deschidă, că ochii lui se aţintiră pe Bratiş văzănd o luntre mare cu văntrele şi steaguri care se apropia repede de mal. In luntre eraO oameni mulţi care văslatt cu hărnicie părănd a fi foarte grăbiţr. îndată ce atinseră pământul, el veniră cu grăbire spre coliba Domninel întrebând dacă ea locueşte acolo. „Aici, răspunse ea însăşi. (Va urma). tnşl de puţin o instituşie ostăşească, în modal, în care ea ni se prestată. Acelaş principia fatal al tntnror radicalilor stăpâneşte garda, ca şi toate câtu fac d-lor, principial că forma goală , (fie chiar uniforma poate înlocni fondai lacralni. Pentrn a căpăta nn rang in armată, tre-boe Bă fi mnneit, să fi câştigat cunoştinţe, să fi servit mnltă vreme, să te fi lnptat in resboaie; pentrn a avea rang in gardă nu'ţi trebne nimic de cât „agrearea* din ■ ar tea d-nilor liberali saB alegerea din partea unor cetăţeni, cari prin ocnpaţin-nilei lor pncinice nn sunt in stare de a judeca asupra meseriei ostăşeşti, căci este o meserie şi încă grea, unita c’o mulţime de cunoştinţe. De la nn caporal safi sergent in armată se cer mal mnlte garanţii de capacitnte d°cut de la gradele superioare din gardă. OrI-ce câştig fără muncă in viaţa publică este însă imoral. E nn nonsens ca nn om , care nn ştie meseria resboinl să fie ales a comanda nn corp de armată. Această dilemă e clară pentrn orl-care cititor, a fost clară pentrn orl-care gardist din linie, cari oi ânşii im-prsrisaB alnsii adesea foarte spirituale asupra nnor ş-fl improvisaţi. A înregimenta ormenil snb comandă de ostaşi, înţelegem şi ar fi nnmaî de discutat dacă e practic ca oraşele să fie militarizate, dar in ori-ee cas discuţia ar atinge fondul lucrului şi ar avea de obiect 0 măsură serioasă. Dar a lua oamenii de la afacerile lor şi a’I porta pentrn gustul celor Ce vor să poseze, fără a se face eserciţil, fără ca să fie evident, pentru ce se fac asemenea primolări, e coristă jucărie copilărească, pe care seriositatea, ce trebne eă domnească în viaţa de Stat, nu o poate justifica. Din două lucruri unul : saB militarizaţi in regală oraşul, saB lăsaţi pe oameni in pace să-şi vadă de trebi. In faptă toate jucăriile noastre fac bine numai străinilor. Pe când negustorul nostrn e de la 7 dimineaţa până la 5 după amiazi cn puşca la nmăr, fără a deprinde mânuirea armelor şi manevrarea, pentrn că n’are de la cine le învăţa, tot pe atunci străinii, cari n’aB îndatorirea de a lua parte la serviciB, vând, cumpără şi câştigă. Orl-care zi de paradă zr.dnrnică îi cosţă pe oamenii din şirnri 3—10,000 de lei noi, dar nn ban de ar fi r.nmal, totn-şl el nn e răsplătit de loc 1 rin z.adarnica perdere de vreme a nnnî corp, care afectează esteriorul oştire!, fără a fi oştire. Dar când noi vedem lucrările clar şi cumpănim toate acestea cn mintea cn a-ceiaşl lămurire cn care am cântări o greutate materială, atunci suntem răi români, se taielege.şi combatem tot ce e românesc. Am dori tutnlor liberalilor se fie aşa de bani români ca şi noi. Alt- lei ar sta ţara noastră atunci. Dar a aproba jucării copilăreşti nn însemnează încă a fi bun român. Preenm nn negustor pune în negoţ nn ban, ca să câştige doi, tot aet-fel statal pnne în acţiane puterea vie a cetăţenilor Bei pentru a câştiga un folos, nn spre a o irosi in parade. Militarizând oraşul şi puiudn-1 sub comanda de ostaşi în regală statal ar avea 5, 6000 de ostaşi mai mnlt, prin căzni c’ar avea nevoe de ei. Ce se câştigă însă prin gardă? Pierdere de vreme pentrn oameni, iar pentrn naţie nimic. R»petum încă odată, eă încă ta gând n'avem ca să respundem c» această oca-sie foiţelor liberale. Snnt puncte de vedere acestea, cari trec dincolo de priceperea lor. Dar pnntnl nostrn de vedere trebnia stabilit. Ast-fel cnm este, garda e o instituţie hibridă. A eşit de sub tipar şi se aflâ de vânzare la magasinele de musicâ ele d-lor Gebauer şi Şandrovits, şi la autor : CÂNTECUL ROŞIORILOR DE DA. VEDE- Dedicat Mărieî-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL I. Poesia de Locotenent de'stat major M. C- MANIULESU PENTRU VOCE SI P1AN0 do CAROL PAŞILL jnn. Preţnl 1 leB bani 50. CADOURILE DE ANUL NOU CELE MAI EETIXE, P1UCTICK Şl DURABILE ne fote cumpăra ca ocusinnea liquidlrel n FABRICE! DS PAUZA SI LINGERIE DIN VlENA IN DEP03ITOL GENERAL IN BDCOSESCI Calea Mogoţoiel, Palatul Dacia, vis*;l-vis de magasia D-uel A. Carissi unde se pot găsi încă următorele mărfuri In alegerea cea mal strălucită şi bogată, pentru a cărora cualitate şi provenienţa se ia garanţia cea mal severă I Camaşe de damă de ţliua , de Olandă şi d) Chiflon, brodate, simplii şi garnisiţi) do fr. I, 5, 8, 11 pîinil la 18 fr, I Camaşe de damă de nopte, do percal franţusesc şi de olandă, somplo şi brodate de fr. li.00, 1', 12, 16 pană Ia 19 fr. I CAmaşe bArbâlescâ albă semplă, de CliifTbn şi de oiiiiid.1, Cil galere seQ fără galere da 4.5 >, 6,0, 11 până In 16 fr. t Camaşe bărbătescă colorată ?i de Oretton de Oxford veritabile de 4.50, 6 până la (1 fr. I Camison de damă, de l’ercal frances, da iUţistă şadel’iquetde ernă, BOniplu şi brodat iu IDO de desenări, cele mai elegante de fri 3, 5, 7.50, 0 pnuă la 16 fr. I Pereche pantaloni de damă, de ChifTbu, de Percal de Olandă şi de Piqaet de ernă, garnisite şi brodate de fr. 3.50, 5, 7. 8, până In 11 fr. I Fustă de damă, de Percal şi de Pichet de ernă, semplă, garnisite şi brodate, de fr.-4.50, 6.50, 9.75, 12, 18 până la 24 fr. _ _ I Pereche pantaloni bărbătescl, de Croise alb, de Pichet de ernă, şi de Olandă, de fr. 3.50, 5, 6.50, până la 9.50. 1 Corset de damă diferite fasonări de fr, 3, 4,50, 7 până la 10 fr. I Hăinuţă de fetiţe de flanel colorate de fr. 3, 10, până la 14 fr. I Fustă de damă de flanelă colorate de fr. io, 12, până la 15 fr. I Cămaşa de Panelâ albă său colorală de fr. 7, 9, 11, până la 11 fr. 12 Gulere bărbătescl de Percal Şl de Olandă cele mal moderne fasone, de fr. 5, 7, 9 până la 11 fr. G Perechi Manchete f*«on dnpă alegere de Percal şi de O andă (le fr. 5.59, 7.j50, până la 9 fr. 6 Perechi Ciorapi bărbătesc) şi de dame, de bumbac, de lină, de fild’ecosse şi mutase, de fr. 5, 8, 11, 14, până la 26 fr. I Plapumă de lină seu de mătasă, de fu. 12, 16, 19, 21 până la 35 fr. I Tartan englesec de fr. 18 21 până la 29 fr. _ I Batistă de lind cu Monograme brodate de fr. 3, 5, până la 7 fr. 6 Batiste albe cu bordure colorate tivite, de fr. 2, 3, 4 până la 8 fr. 6 Batiste de Olandă curată de fr. 3, 4, 6, 7, pâuă la 11 fr. 6 Prosope de aţă edevăratâ de fr. 5, 7, 8, 10 până la 13 fr. 6 Şervete de masă de Olandă curată, de fr. 4, 6, 8, 11, până la 14 fr. I Faţă de masă albă seu colorată de inu curat pentru 6 persone, de fr. 6, 8, 10 până la 12 fr. I Fa(ă de masă a 'bă de inu curată pentru 12 persone 10, 13, 16 până la 21 fr. I Bucată de Olandă de Rumburg 36 de coţi, de fr. 17, 19. pânn la 28 fr. I Bucată Olandă de Belgia 45 de coţi, de fr. 32, 38, 46 până la 52 fr. I Bucată de Olandă de Irlanda 58 de cop, da fr. 14, 5S,_6lj>ână la 86 fr. I Burată de Olandă de Rumburg 62 de coţi, de fr. 00, 65, 76 pană la 92 fr. I Bucată Olandă de Bielefe'd 62 de coţi, de fr. 71, 85 până la 115 fr. I Toile de Batiste 60 de coţi. de fr. 120 | ână la 19'* fr. I Bucată de Olandă de Rumburg de cercel intr'o foiâ 27* coţi de lăţime pentru 6 cărcefurl d9 fr. 42, 48 până la 56 fr. I Bucată de Pichet de ernă 36 de coţi de fr. 26 îl până la 46 fr. ZESTRE COMPLECTE, LINGERIE PENTRU OTELURI cu preţuri mai ales rtduse. Singurul Deposit general pentru România llncuresel, Calea Mosoşoiel, Palatul Dacia, vis-a-vis de Magasiji IMici A. Carissi. Cu on6r* aduc la cunoscinţa amatorilor că am Ac vemjare; O celecţiune copaci roditor, toţi copaci altoiţi de jos şl Boom* PF-BJ. MEttl din speciile cele mal alese şi nuol din Pruncia şi Belgii PERSICI din cea mal renumita grădină din Muntreuille şi de la prodscatori oel mal vestiţi, mare parte din speciile ce am de vOnjar* nu este cunoscute In «oinlnia şi a dat lngridina d-lul Philippeseu resultate remarcabile. Plante de SMKUUA ROŞIE 31 AURIE mare, care fructifica para in tdmni de mal multe ori. Plante de 8PARANGEL fdrte producAtdre şi care aă produs 8PA-RANGEL de o mlrime , grosime şi gust r-are a cAştigat admi-mţiunea amatorilor din Bucureşti şi care nu cedaşi cu nimic celor mal frumâse prodUcţiunl din Francia. Acum fiind momentul plantaţiunilor rog a se gribi comandele. Pentru preţuri şi ori ce detaliind a se adresa sub-temnatului. jeno Yermenllln, Grădinarul d-lul G. C. Philippetu Strada Dionisie No. 42, Bucurescl. IDIE IIsTCHIRIAT Chiar de acnm în total s<$ti în parte localul ocupat până nci de SOCIETATEA GENERALA LE ASIGURARE „ROMANIA" din Strada Carol / No. 40 (Hotel BudişUnu) conlsând tn 22 camere, ţ [' A se adresa la Direcţiunea generală de Asigurare .ROMANIA* ii m Croiului Mar Rural, Strada Coli Pretial mirai (641-0) Societatea generala do Asigurare „R0>1ANIA“. ^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXP x FS.JA.3STZ GtiNrTHER * X & 1» VILLE DE BRUXELES > X Podul Mogoşoiel No. 16 vis-ă-vis de Consulatul Russose J X Recomandă magaiinul şefi asortat In tot-d'n-una fdrte bine cu ruflriă de bărbaţi şi de JJ| dame, gulere, manchete, batiste de lino, olandă şi m&tasA, Biiorapl pentru bărbaţi şi dame, flanele fine (crflpe de santd) camisdne, groşette, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi «J X femei Io cele mal noi forme şi culori, umbrele de *6re şi de p16ie etc. etc. Atrfcgdnd tot a de-o-da^ft atenţiune» onor. Clientele ci din c&ota critel am redui fdrte mult preţurile, j V^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX^ JOSEF GR.UNBAUM Xj A. BELLE J A R D I1T I E P. E 20, Colţul llulerardulul şi StradoT Mogoşoiel, Casele Grecdnu, 20 ■1 Aduc la cunoscinta onor. Public câ mî'am asortat Magasinul cu MENCICOAFFE, PALTOANE A la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantal6ne de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-datâ în^tiinte(J că am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. I Furnisorul Curţii, „A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. IXTSTIITTTJLIR.IE 3 3 Tote jnsşinelt», caii, uneltele, clădirile etc. ale fostei Companii Jiarometrlee pentru curăţirea latrinelor cu muşine pnenmatice, prin vâmjaren licitativă efectuată la 25 Augnst a. c. trecând în posesiunea nostră, am Inat t6te me-surile pentru ameliorarea lucrărilor, iar firma va fir ANTREPRISA BAROMETRJCA PENTRU CURĂŢITUL LATRINELOR Maşinale ndstre oftr marele avantsgiă că se p6te curăţ! orl-cnre cantitate de latrine în orl-care oră de AISriDC3*TTT-'W'XE2SrERBEK,G M. J. ELSINGER et Fii la TIHNA, furnis^zM contra casa saQ â conto, livrabile la Viena. Muşamale de cârnţe şi Mantale de plrîi cât mai repede şi ih cele mal muri cantlităţ. (632—0).