Nr. 267. SÂMBĂTĂ 26 NOEMVRIE ANUL II. - 1877. abonamentele IN TOATA HOMANIA: Pp »n ...................L. n. 48 Cf 6 luni.................. » 24 P* S luni.................... in strainatata: Pp ad ..................... . 80 insiktiuni si biclami: Lini» de 30 litPfP p*^*. padina IV, SO bani. I\> pagina III, SObail, pe pagina II, 2 lei noi. Beclame 2 lei noi linia. Un număr tn Capitală 10 bani. TIMPUL ESF IN TOATE ZILELE DE LUCKU. Oiuroul Kmiacţiei şi Ailmi n ist r» ^iel: Palatul ,D ac i a“ A7NTXT LTOIXT^ I Se prjiraese In străinătate: La D-nil IJwutui-ttetn A Vogler in Vienna, Wftlfiichşf.iss^ 10 A. Oppelik in Vienna, Stubenbaatei 2; Rueto-Mcute in Vienna , Seilerstătte 2; Vmema Hrdieka In Vienna, Teinfaltstrasse 17; Philipp TJoh in Fienna, Ksehenbaohffn**** 11; L. I^ang A Comp. In Peşta ţi IIavat LaffiU-Bvlii*r /| Napoleonul ....................p Marc 100................. ! . . M 95 Canal de Berlin, 0 Decembre. Acţiun. Căilor ferate rum Ine 15 — Obligaţiunile române 0 °/o . . 65 76 Priorităţile C. fer. rom. 8% 60 40 împrumutul Oppenheim . . 83 75 Napoleonul.....................16 24 Viena, termen lung..............— — Paris > scurt .... 81 30 Calendarul {Hol Sâmbătă 26 Noemvrift (8 Decemvrie). Patronul jilel: Cuviosul Aii pi a. Răsăritul adrelul: ’l ore 25 mm. Apusul sdrelul : 4 ore 21 min. Kaiele lunel : Lâna Nouă. PLEC -A. RE-A. TRENURILOR B ncn rosei—Snc6ia 8006 th— Bncnrescl Bucareacl . , 8.15 n 10.---4 8uceva . . 5.11 d 8.46 '} Ploescl . 9.40 n 12.05 ij Roman . . 8 44 <) 12.10 (i Briiila..... 4.45 3 7.15 3 Tecaoiti. . . . 12.30 n 5.10 d Tecuci îl .... 4.38 n 11.40.1 Brăila . , 8.10 n 8.58 4 Romin . , 9.04 Ş 4.54 ] Ploeict . . 7.12 d 2.45 d 8 ucu vii, sosire . , 12.03 j 9.55 d Bucurescl, sosire 8.30 ■] 4.30 ,] Bnourescl --- VercloroT» VercIoroTa --- Itncaresct Bucsresct . . . . VSrciorova 6.45 Piteţtl..... Craiova „ u.44 Slatina..... 2.-<) Slatina . . 1.61 Craiova..... 4.17 <] Piteşti . . 4.42 7.15(1 VSrciorova, aoaire 9.01 a Bucur aed, •Ofire . . . 7.40. 11.20(J IiucorescI—Glarglu Bucarescî..............9.15 fi 6.05 fj Giurgiu, sosire........11.35 g 8.27 n Glnrgla —Bncaresol Giargifi................7.264 4.55 4 Bucorescl, sosire . . , 9.48 7.17» Galaţi—Bar boţi Galaţi ...... 1.20 n 8.25 d 7.30 n Bărboşi, sosire . . 1.55 n 9.— Temps< vesteşte, (mareşalul Mac-Ma-hon ar fi însărcinat d. Dufanre cn formarea unu? noti ca bit şi că acesta a intrat tn înţelegere cn ii0il eSi politici. \ris, 3 Decemvrie. Dnpâ cnm spune ,lnitenr«, Dnfanre ar fi primit sS mijloc*® intre mareşa-Inl prezident şi grnpnriitângel. Silinţele lui Dnfanre aă de obietie a face pe cameră să'şi precizeze cere» ţi mal cn seamă să nn ceară nimic dicâte prezidentul n'ar putea să concea< Dnfanre a formulat coeeiile, pe cari Camera le poate le cere şiareşalnl le-aă primit fără reeerră. Dnfai a promis a face tot, pentrn ca inţelerea să isbn-tească. Bogol Decemvrie. Tnrcil aă părăsit fără liă poziţia întărită de la Vraceţ ţi Luovo şi e’aă retras pe don? dramuri ţi ame pe drn-înnl de la Orhanie ţi cel d« Lntikovo spre Sofia. La 29 Noemvrie coloamgeneralnlnî Ellis a ocupat poziţiile pără) de TnrcI şi la 30 c. i-a urmărit până Arab-Ko-nak dincolo de trecătoare. SCIRI TELIGRICE ALE .TIMPUL» (Ajenţla Hivaa) Tirania a Marelui ducecolae. — Serviciul 4. i, R Oeoemvrie, 4 oieara. — lliţut, ăremvric. La 4 Decemvrie, u • or^ineaţii, tnrciî, în nnmăr de 27,ViănS 1,0,000 oameni, aQ atacat posiţiiea n0,rj |a Moren». Principele gv topoLk'itski cn regimentele de Sevsk Orei eTatora la Elene, onde v§iârida-f nconjoride toate părţile, dnpS ce s’a a rat pâa^ 3 ors dupâ ameazî, suferindJnarî pe^rî, b’b retriis, lnptându-Be men, într'o siţiane, de ina? nainte intărită^proape 3 satul Saroviţa, la capStul «tutorii. Ajutoare afi început f fi trăise dii> toate părţile. Astăzi 5 scemvriea orele 8 de dimineaţă, inamic a reîrtpot a. ataca cu vigoare. Insă Incipelelirski £• susţinut atacul. La oreU, datailtimu* Iul raport, inamicul se retrăsese. Ajutoarele trimisepriocipelnl Mireki începuseră eă sosească. — Serviciul de la 0 Decemvrie, 8 ore seara — Bogot, 4 Decemvrie. La 3 Decemvrie, detaşamentul generalului Gurko a avut duo§ isbânde strălucite : l-a, coloana generalului Kom na- kovo, a coborît pe strirntoarea Zlatiţa şi a laat satele KJissekeoI şi Celopecene, silind pe turci a se retrage in lagărul întărit de la Zlatiţa. In acelaşi timp, corniţele Komaroski mergea asupra Zlatiţeî din partea despre apus de Teteven. Ameuduoe detaşamentele trebnesc să fie acuma în contact. 2-a, coloana generalulm Eli ia a lnat cu asalt înălţimile ce domină posiţia torcească de la Arab-Konak spre apus de soseana Sofiei. lată cnm s’a petrecut faptul : Când trupele noastre începură escaladarea acestor înălţimi, aQ fost atacate de 12 taborurl tnrceştî. De la 10 ore şi jumătate până la 3, lupta urma cu înverşunare; asalturile repetate ale celor 12 taborurî aQ respins de batalioanele noastre şi anume: 2 batalioane din regimentul gardet da Mosc va, 2 batalioane de ti-raliori din gardă, 2 batalioane din tiralio-ril M. 8. Împăratului, şi 2 companii din tiraliorii familiei imperiale. A fost un moment în care posiţia acestor trupe fa foarte critică; dar isteţimea noului comandant al regimentnlnî de Moscua, colonelul Grip-pembag, precum şi tăria şi vitejia soldaţilor noştri? triumfă. După al 4 3-lea atac, Turcii aQ fost definitiv respinşi cu o per-dere enormă şi înălţimile dominante aQ fost foarte întărite cu şanţuri. Ajutoarele considerabile sosite mai maî târziQ cu corniţele Şhuvaloff deteră pis trapelor noastre de a întări posiţia cucerită. In aceeaşi zi a început bombardarea po-siţieî Arab-Konak şi Şhandornik. Am avut la 3 Decemvrie: 150 de oameni scoşî^din luptă, aQ fost omorâţi 2 oameni din al doilea batalion din regimentul 2 de Moscua, locotenentul Tipold din brigada de artilerie şi sub-oficerul regi. mentalul de Moscua Metinejan; răniţî, căpitanul regimentului de Moscua, Delaval Welk, locotenentul Dimitriev şi Bub-Ioco-tenentnl Valniţsky. După arătările făcute de prisonieri, Me-hemet-Ali se găseBce in persoană la Arab-Kouak. Londra, 6 Decemvrie. >Standard€ crede că reprszintanţii En-gliteriî aQ îndatorirea de a lua parte Ia discuţia tractatului de pace ce se va să-verşi intre împăratul Rusiei şi Sultan, >Timea< publică o depeşe diu Roma, cn data de la 5 Decemvrie, în care se spune că un vas de roabei italian dă ocoale pe coastele Albaniei, insă numai pentru a ocroti viaţa şi averile supuşilor italieni. __ Serviciul de la 7 Decemvrie, 9 ore dimineaţa.— Pariu, 6 Decemvrie. S’aQ început negociaţii de erl iucoace cu d. Dufanre pentru formarea unui cabinet parlamentar. Se Bperă iu reuşită. Mare potolire. Paris, 6 Decemvrie. Noul cabinet ee pare că va fi din central fltkng. Centrnl drept refuză de a face parte din cabinet, însă îl va susţine. Majoritatea Sonatnlnl ii este asemenea asigurată. S’aQ început înţelegeri pentru a *1 asigura maioritatea Cameril. Comitatul director a] stângelor a exprimat dorinţa de a conferi direct cu d. Dafaure. — Serviciul de la 7 Decemvrie amiază. — Constant In op ol, 6 Decemvrie. Mehemet-Âli telegrafia/.ă că canonada se urmează din ambele părţi şi că răul timp împedecă operaţiunile. Diipnopopi ?? Noe"i’,rie- DUuUIiibOljl 7 Decemvrie, Cestiunea retrocedării Basarabiei româneşti urmează a fi un iavor de nedomirirl pentru toţi aceia, care cunosc importanţa acestei mici părţi de ţară de care se leagă mărirea trecutului nostru şi de care aternâ viitorul poporului român. Acum câte-va zile „România Li berâ* ne f&cea împărtăşirea, cP in Dobrogia se fac subscripţiunl pentru cererea incorporării acestei părţi din Bulgaria către România. Fără Îndoială apoi, dacă tn adevăr populaţiunea ,româno-creştină‘ ar voi să puie la cale o asemenea cerere, agitaţiunea se face snbt ochii autorităţilor militare ruseşti , ori poate chiar din porunca lor. Ziarul, Augsburger Allgemeine Zei tung*, In deobşte bine informat, vorbind despre mesagiul Domnesc cu care s’ad deschis corpurile legini toare, zice că din’adins tn acest important act public nu se atinge de loc cestiunea integrităţii teritorulul român. In sfîrşit, organele guvernului sunt foarte reservate In tot ceea ce priveşte chestiunea retrocedării Bas-sarabiel : ele cer ca armata română să remâie până in sfirşit pe câmpul de resboiit, ca tăriile de pe ţărmul drept al Dunărir să fie surpftte, ca România să primească despăgubire pentru cheltuelile de resboiO şi poate chiar să facă achisiţiunl teritoriale. Când e insă vorba de retrocedarea Basarabiei tn schimb pentru Dobrogia, ele se mărginesc a protesta şi a declara că aâ toată încrederea In generositatea aliaţilor noştri. S'a zis chiar, că partidul conservator ar fi respândit ştirea despre retrocedarea Basarabier, numai spre a face dintr’ănsa o armă contra guvernului actual. Dacă insă partidul conservator voeşte să combată pe guvernul actual, nu mal are nevoe de a iscodi Insu-şl arme : faptele guvernului sunt un bogat arsenal pentru adversarii săi. Nu atingem dar cestiunea spre a face dintr lnsa o armă de partid, de oare ce demnitatea şi viitorul poporului român atât de mult atârnă de stăpânirea petecului de pămănt de la gurele Dunării, tn cât păstrarea acestui petec de pămănt nici odată nu poate să fie cestiune de partid. Ar trebui să desnădâjduim de viitorul ţării, dacă am crede că întregul partid, ce se numeşte .naţional liberal* aderă la idea schimbului de care e vorba : nu credem dar şi prin urmare nu ne temem. După motivele, pe care le-am înşirat mal sus, nu ne putem Insă desface de temerea, că se găsesc oameni, care ar putea crede, că este bine ca România să schimbe stăpânirea Basarabiei cu acea a Do-brogiel. Şi subt impresia acestei temeri motivate, facem românilor împărtăşire despre un sgomot nedumi-ritor. Un amic al nostru, om, care totdeauna ştie ce zice, ne scrie următoarele : Oare-cine, întorcăudu-se alaltă-erl din Chişânâă, tml spune că tn toate cercurile de acolo, fără excepţie se vorbeşte de retrocesiunea Basarabiei noastre către Rusia în schimbul Dobrogiel ea de un lucru pus la cale şi pe deplin holărît. Pe de altă parte, o altă persoană destul de bine informată mi-a spus că in -Basarabia noastră să fac subscrieri cu învoirea autorităţilor noastre, prin care se cere această retrocesiune către Rusia*. Sunt ori nu sunt adevărate aceste ştiri 1 Ele sunt o gravă bănuială pentru oamenii, care astă-zl stau ia guvern : chiar dacă nu ar voi să ţie seamă de nedumerirea Românilor, este In interesul lor să le dea o desminţire lămurită. Protestările ziarelor oficioase şi cu deosebire apocalipticele înfruntări ale .Românului* nu mal satisfac pe ni-meur: toată lumea ştie, că atunci, când „Timpul* adusese ştirea , că guvernul a pregătit un proiect de lege pentru hârtia monedă, .Românul* a tipărit cu litere groase cuvântul Calomnie. In urină proiectul de lege a eşit la lumină şi a fost votat in pripă: ast-fel .Românul* a încetat a mal fi un organ, care poate pretinde ca lumea sâ-'l crează că grăeşte adevărul. Alt glas trebue dar să ne lămurească asupra adevăratului adevăr. DIN AFARA. Franţa .—Situaţiunea remâne neschimbata şi, Intru cât e adevărat că mareşalul Mac-Mahon ar fi zis că camera nu se poate guverna, nici nn se va putea schimba In sensul republicanilor. Pretenţiunile republicanilor sunt atât de exagerate, in cât chiar şi ziarele, care susţin causa republicanilor, se îndoiesc că Mareşalul Preşedinte va putea să intre In discuţiune asupra lor. Eată cum apreciază „Le Pays* de la 2 Decemvrie situaţiunea : „Faimoasa întrevedere a Mareşalului cu preşedinţii celor doă camere, în sferşit, a fost redusă la terminil el exacţi. Tot atât de puţin este un pas. Afacerea e de puţină importanţă şi se mărgineşte la o simplă conver-saţiune curtinitoare, lăsând pe deo-sebiţlr IntrevorbitorI la locurile lor respective şi ne-angagiând pe nimeni la nimic. Preşedinţii ambelor camere aă stăruit ca Mareşalul să facă concesiune maiorităţil camerei deputaţilor. Mareşalul nu a promis nimic. Precum să vede, întrevederea n’a avut darjnicl un resultat, şi trebue să fie cine-va un bursier, spre a găsi In acest incident cu totul comfor-ruat tradiţiunilor parlamentare indiciile unei schimbări ori ale uuel hotărâri de curănd luate. Preşedinţii camerilor trebniaâ să facă ceea ce-aâ făcut. Earâ Mareşalul trebuia să respunză ceea ce-a respuns. Fieşte-care remâne In roljl săă. Nu se poate pune la îndoială, că preşedinţii celor doă camere aă da-torinţa de a încerca să concilieze pe cele trei puteri, în momentul acesta desbinate. Cu mult mal puţin se poate însă pune la îndoială, că nu Mareşalul trebue să facă cel d’ântăiâ pas In această privinţă. Căci în sfirşit, e foarte lesne a vorbi merefl de concesiuni, dacă ne vom mulţumi a rosti cuvinte fără de a căuta adevăratul lor înţeles. Ce vor stăngele? Şi caro ar putea să fie concesiunile, cu care ele s’ar mulţumi ! înainte de toate ar voi. ca .Mareşalul să le dea funcţionarii de la 16 Mal pentru ca să facă o hecatombă dintrinşil. Se poate numi aceasta o concesiune ? N11, aceasta nn ar fi o concesiune ar fi o simplă laşitate. A propune Mareşalului si vănză pe oamenii care au primit parola lnl sărbătorească, care s'aă compromis, din devotamentul lor pentru dVnsul, va să zică a-( propune să corniţă cea mal extremă infamie. 1 se mal cere apoi să se desar-meze, să declare, că nici odată nu va disolva camera deputaţilor, să părăsească legea punere! In stare de nsediiî şi să se den, legat la mâni şi la picioare, în placul revoluţiunel. Dacă Mareşalul ar accepta aceste, ar necinsti puterea, pe care o eser-citează. In loc de a fi capul puternic al unul stat, nu ar mal fi de cât feciorul de casă al stângelor, un samsar 1 lui Oambetta, şi numele lui glo- TIMPUL rios ar servi spre a asii ude tot odiosul ce se petrece In republici.* Anstro-Ullgftriii. —,In sflrşit şi cercurile guvernamentale din Viena recunosc că, pactul dualist nu se va putea renoi in cursul anului acestuia şi încep al pregăti opinia publici pentru un provisoriu. Dupi informaţiunileziarului „Frem-denblett* in ministeriile respective sft lucrează cu deosebit zel pentru in-Bghebarea nouelor proiecte de legi. privitoare la provisoriu. Numai de cit apoi dupi-ce vor fi sosit miniştrii maghiari la Viena, se vor ţinea conferinţe comune spre a lua o înţelegere relativ la basele provisoriulul. Se crede ci Înţelegerea nu va In-timpina greutiţl prea mari, de oarece se va lua de ba si starea de acum. O singuri greutate s'a ivit pini acum şi anume din causa tractatului comercial de încheiat cu Germania. Intru cit nu se ştie, daci guvernul german va primi propunerea cabinetului din Viena. Tocmai pentru aceea nici nu se ştie, citi vreme va ţinea starea provizorie. Se crede Insă, ci ea nu va da mal puţin de duoS luni şi de mal mult decit un an de zile. De sine se înţelege, ci proiectele de legi privitoare la provisoriu vor trebui si se voteze lnci In cursul acestui an de citre corpurile legiuitoare. Membrii delegaţiunel austriace afl avut o întrunire, in care s'a hotirlt a intra In desbaterea budgetului. Italia. — Ziarele din Austro Un garia dai conflictului iscat Intre 1-talia şi Poarta otomani o importanţi mal mare decit s’ar fi crezut la Început. Ast-fel, dupi ştirile, pe care le comunici .Pstr.-Lld,* din Cons-tantinopol, incidentul cu capturarea vaselor italiene nu ar fi decit un pretext pentru ca Italia ei poati eşi din reservi. Inci de mult rela-ţiunile Intre guvernul italian şi Poarta otomani ar fi foarte ineordate şi nu ar mal reminea lndoiali, ci Italia la un moment oportun, ar fi gata si intre In acţiune. In caşul cind Italia ar intra In acţiune, In ciuda discursului Lord Derby, şi F.nglitera ar lua o atitudine mal hotirltâ. Dupi informaţiunile ziarului .Italie* vaticanul ar fi hotirlt a nu recunoaşte dreptul de veto al puterilor catholice la viitoarea conclavi. Cu deosebire Austria, Franţa şi Spania aQ făcut apoi obiecţiunl confi- denţiale şi, rem&ind acestea fără de nici un resultit, aă protestat prin note formale contra acestei inova-ţiunl. Cu toate acestea maioritatea cardinalilor urmează a stărui ca să nu se facă nici o concesiune şi re-măne ca şi cardinalii din streinătate si se pronunţe asupra c.estiunel. KESBOIUL De şi unele ziare din Viena vor a şti, că Mehmed-Ali respinge intr'una atacurile Ruşilor asupra poziţiilor sale, aceste respingeri primesc un caracter foarte problematic, cănd retragerea lui proprie seamănă mal mult a fugi. Dacă n’ar fi ast-fel, Ruşii n'ar fi putut lua la Vraciţa şi la Or-hanie depozite mari de arme, de cartuşe, de haine de iarnă şi de pro-visiunl, apoi un parc de 25 de pontoane de fier cu pregătiri de ancoră, de cabluri ş.a., mii de baniţe de orz şi ovSs, toate acestea culese pe urmele resistenţel eroice a lui Meh-med-Ali. In urma înţelegerii dintre M. Sa Domnul şi înălţimea Sa 1. Marele Duce Nicolae oraşul şi cetatea Ni-copole aQ fost date In paza armatei romane, d. general Lupu aft fost numit comandant al Nicopolulul, iar regimentul al 10-lea de dorobanţi aft Înlocuit garnizoana rusească, ce fusese acolo. La Rahova Roraănil aă făcut nouS lucrări de apărare, Incit acest oraş, dominat pe o mică cetă-ţue, va fi de acum mal bine în stare să se Improtivească unul atac eventual din partea Turcilor. Colonelul Mavrichi e numit comandant al Ra-hovel. Indealtmintrelea operaţiunile intftiel noastre divizii de pe malul drept al Dunării, urmează cu succes, susţinute de o divizie de reservi de pe malul drept. Se ştie, că pe pămfintul ţării romaneşti, şi anume aproape de Călăraşi avem 500 de musafiri turci din Silistra, care se vede că se vor fi aşezat pentru iarnă, cicl ’şt-aă ridicat o reduta pe malul drept. Zilele trecute voind si Înainteze, aă fost respinşi cu mari perderl de către detaşamentele a doă regimente de cavalerie rusească. Antivari nu pare a se da cu una cu doă. Dupe ce cetăţuia aft fost Înconjurată atăta vreme firi succes, Poarta se zice c’ar avea de gind să trimită 6000 de oameni la ScutarI, însărcinaţi cu despresurarea locului, iar In portul de Antivari se vor trimite, de nu s’aft şi trimis deja, corăbii de răsboiă. PARTEA LITERARA PETRU RARES NOVELA d« M. GANEA 1) III. (Urmare» l-a). Petru Începu să sape groapa şi In acelaş timp povesti lui Cerinat ln-tămplarea cu Udrea spuindu-I tot-o-dată că este hotărăt cu nestrimu-tare a merge In ajutorul fiinţei care a trimis naframa pe părăă. — Vrea să zică cauţi încă odată si 'ţi pul cap sănătos sub evanghelie. Bine... fie şi aşa... dar atunci să chibzuim lucrurile mal cu meşteşug, 1 1) Convorbiri Literari. ca si nu cădem, vorba ceea, ca cioara In laţ. Cerinat prinse si caute pe Udrea prin buzunar şi scoase o hărtie ce purta o pecete de ciară roşie. — Tu care ştii citi, zise el, ia spune-mi ce-l scris In tărfălogul ăsta ? Petru citi: .Ştiut să fie de toate slugile mele ,de la cetăţuia din codrii Tigheciu-.lul că am Însărcinat pe credincioasa .mea slugă, stolnicul Udrea, să prive-gheze asupra copilei Elena ce se află .sub pază In zisa cetăţue. Porun-,cesc dar ca cuvăntul lui să fle as-.cultat de toţi fără osebire şi grab-,nic pus ln lucrare întocmai ca po-.runca mea domnească. .Ştefan.* — Al dracului lucru'ml mal tună prin cap, ziso Cerinat. ,Ce? respunse Petru. — Ştii una, dacă m'aşl face eft Udrea lmbrăcăndu-mă ca hainele lui, Serbia pe de o parte a trimis o notă energică Porţii, cerftnd pini In pntru-spre-zece zile reparaţiune pentru călcarea de teritoriu, comisă de bnşibuzucl, pe de uita Insă hota-rărea de a declara resboift nu este luci pe deplin luată. O telegramă a ziarului .Temps" spune, cum că la 1 Decemvrie ar fi sosit la Uel-grad depeşe de o importanţă deosebită, In urma cărora s’aft convocat imediat consiliul de miniştrii. S’aă dat apoi ordine pentru a opri plecarea miliţiilor la margini. Pretu-tindene se aşteaptă ordine none , pănă la cari s'aft amănat plecarea artileriei şi a unei părţi din tren. Cuprinsul acelor telegrame e pănă acuma necunoscut, dar se vorbeşte de o schimbare a ministeriulul. Patru ofiţeri superiori, veniţi de la cartierul general, aă avut conferenţe cu ministrul de rSsboift. Toate acestea semne arată ci situaţia e mal mult încurcată, de cit rfisboinici. .Daily Telegraph* primeşte din Viena ştirea, cum că ln cercurile diplomatice ale acestui oraş sunt cunoscute deja atăt condiţiile de pace, propuse de Turcia, pe căt şi acelea propuse de Rusia. Aceste condiţii a amăndoror părţilor a fost comunicate şi s’a examinat şi de guvernul englezesc. Dar deosebirea Intre propunerile respective este atăt de mare şi bazele propuse atăt de o parte căt şi de cea-l'altă sunt atăt de opuse, In căt guvernul englez nu vede nici o cale pentru a putea mijloci de pe acuma Intre puterile beligerante. Însemnată este telegrama oficială, pe care o primim din Bogot cu data de 5 Decemvrie. Cu o zi Înainte pe la 7 ceasuri dimineaţa Turcii ln număr de 20 pănă la 30 de mii de oameni aft atacat poziţiile ruseşti de la Marena şi Ruşii aă suferit Înfrângere. Prinţul Sviatopolsk Mirski cu regimentele de Sevsk şi Orei s'aă retras spre Elena, unde văzăndu-se înconjurat de toate părţile s'aă apărat pănă la 3 ceasuri după ameazr, suferind foarte grele pierderi. Apoi s’aft retras, tot combătând, şi aă ocupat o poziţie, Întărită de mal na-inte aproape de oraşul laroviţa. Din toate părţile s'aă trimis ajutoare iar a doa zi 5 Dec. inamicul aă reînceput atacul sSă cu multă tărie. Cu toate acestea principele Miro-ky aă susţinut şi acest al doilea atac pănă la 5 ceasuri şi jum. cănd inimicul s’aă oprit. In vremea aceasta Începuse a-I sosi ajutoorele, ce i se trimisese c'o zi Înainte. şi tu un ungurean de cel cu mustaţa răsucită, nşa-I că mal uşor am pătrunde In cuşca unde zace hn-lubiţa î ,Aşa este, dar crezi tu că oamenii de la curte n’or fi cunoscănd pe devăratul Udrea şi n'or vedea deosebirea ce este Intre tine şi el. —Bine vorbeşti, dar am eu ac de cojoc şl pentru aceasta. In curănd o să intunece, lună nu-l de fel, şi prin Întuneric; ştii vorba ceea, nici, un nns fără haz. Aşa dar să ne pregătim, şi ce-o mal fi să fie, remăne ln voia Iul Dmnnezeă. ln curănd Ceriuat se îmbrăcă cu hainele lui Udrea şi Petru cn ale unul ungur. — O, ce bine Iţi şade, zise Cerinat, uităndu-se cu dragoste la Petru, par’-că eşti un făt frumos croit pe voinicie. Bine că nu suntem pe Bratiş să te vezi ln oglindă apel, că te-al fuduli. De acum la treabă co- REVISTA ZIARELOR. Fiind-că .Monitorul* publică acum ln fie-care dimineaţă desbaterile preţioase ale Adunării, .Romanul* re-producănd procesul verbal stenografie de la 23 1. c. spune c a fost o şedinţă glorioasă, căci s’aă pronunţat trei discursuri. D nu Missail aă făcut istoria politică şi militară a ţării. D. N. Ionescu aă acuzat pe guvern, că n’aă Încheiat tratat cu Rusia şi aă cerut să i se spue ce ne-a dat guvernul Rusiei In schimbul armatei trimise la Plevna. d. Cogălnic.eanu ln fine aă respuns astfel In cât nu se ’ndoieşte că cel nedumiriţi vor fi deplin satisfăcuţi, precum aă fost camera şi se ’nţelege că acum, ca tot-d'auna, naţiunea. Camera poate fi dumerită mult şi bine şi recunoaştem dreptul .Romanului* de a vorbi In numele el. Du-mirirea şi nedumerirea acelui corp legiuitor e mal mult un exerciţiu gim nastic pus ln lucrare la formula sus băeţl! jos bâeţl ! Dar ln numele nedumeririi altora şi mal cu seamă a naţiei, .Romă nul* nu are nici un drept să vorbească. rerea de răă, că nu g’au putut Încheia un tratat cu Rusia, de şi e sigur, că suveranul Rusiei va păstra consideraţiune pentro noi. , Pressa* reduce numeroasele ar ticole de fond ale .Romanului* asu pra necesităţii intrării noastre In resboiă fără a încheia tratat, la această unică formulă, sigur foarte exactă : .Italia n’a fost atacată de vr'un inamic din afară, deci putea Încheia tratate de alianţă ln resbo iul CrimeeI; Romănia a fost atacată de Turci, deci nu putea face tratat de alianţă cu Rusia.* Argumentaţia mal că nu are nevoe de comentar. Cănd cine-va nu vrea să te’şfaee la bătae, fă tovărăşie impotriva lui, cănd vrea, nu face. 8 Eîsr A.TTJ Şedinţ» da la 21 Noemvrie 1877. Şedinţa e'a deschis la 2 ora p. m. fiind presenţl 41 D-nl Samtorl. DopS adoptarea snnarnlnl, D-nil Senatori, conform Totalei din şedinţa prece-dinte, »’a8 iotrnnitân Comitat «aerat şi a9 ascultat proiecta de reepans la meeaa-ginl Tronnlul. Nn s'a provocat licl ni discnţinna. DnpH nn efert d oră şedinţa publică a redeschis şi s’al distribuit pe la aecţi-unî D-nil Senatorlijuol alaşl. D. V. Preşedint ridicând şedinţa annn-cia pe cea viitura sntrn a doa Şi. .România Liberă* recunoaşte, că deputaţii s’aă purtat cu Înţelepciune, schimbănd proectul de respuns declamator şi nefericit In cugetare. Poate că o moderaţiune şi mal mare ln espresiunl, moderaţiune fără umilinţă ne-ar fi şezut şi mal bine, căci. — zice R. L. — un popor Îşi poate afirma drepturile şi arăta aspira-ţiunile, fără a cădea ln escesele unei ftaseologil sforăitoare. R. L. apoi recunoaşte patriotismul celor, ce se abţin a face oposiţie, de şi sunt contra alianţei cu Rusia şi contra trecerel peâte Dunăre a armatei, ln fine apropos de cuvftntnl d-lul Cogâlniceanu, ţinut ln şedinţa Camerei de la 23 c. Îşi esprimă pă- C A. dfc E H A. Şedinţa de la ■ Noemvrie 1877. Şedinţa se descins la ora 1 snb-pre-şedinţa d. Ant. Stiirn, fiind presenţl 95 d-nl deputaţi. I D. Ioneecu, mnlţnoace binronluî pentru publicarea in MonitJ a şedinţei de erl şi rdgS pe biurott a-i a face rectificare la erorile strecurate iu Bcnr». Se dă citire comnmtulal comisiei bad-getare, care arată căa alee ca preşedinte al el d. Oariagdi, eeleecretar d. Storcea. Cererea de impămăntire a d. Ion Ovessa s8 trece la Ia comit de indigenet. Cererea de pensie d-nel Âlexandreecn, socia sergentului ma' Âlexandreecn, mort in luptă, să trece laomisia de petiţiL Să depune nn prcct subsemnat de 8 d-nl depntaţl, cn sot de a b8 infiinţa o bancă agricolă. Să bârăece a să trimite la cuartieral gem,r ilin Portdim 8 d-nl senatori, dintrt care' din biurofi, cn res-punsul la meeaginl innlaî. La eorţl cade d. C. Popeson, VizanAndroI, Ferechide, I. Ionescu, Schina, Găsi Procopia, Jsăcescn, N. Fleva. Să snspendSegerea d. St. Georgin ales in colegial al ’ de Falcifi, şi Bă decide a se trimite anchetă. Să annleză alegat d. Eog. Carada, ales in col. UI de Ilioi leclarăndn-să colegiul vacant. Să face apel minai şi nefiind faţă de căt 60 d. deputiintre cari 15 ocnpaţl in comisia budgră, d. preşedinte ridică şedinţa la 3V, i CORESPONDA PARTICULARI ■ TITPULUI îmlaţl, 18 Noemvrie 1877. înainte dloă săptămâni guvernul aQ disot reuniunea studenţilor romani, i urma ordinului pre-sidentulul ii un comisar al guvernului 8 dus In localul reuniunii, aft noti t funcţionarilor el decretul de Avare şi aft transpor- pile, şi să nu uităm că pănă acasă eft sunt Udr«-a cel cu cartea domnească iar tu un lefegiii ungurean. .Ascult; respunse Petru surizănd şi salutănd milităreşte, După ce morţii fură Îngropaţi şi t.oato urmele şterse, el merseră pe braţul drept al părAuluI pe unde plecase şi Udrea, luând calul acestuia cu dânşii, şi pe cănd Întunecase bine, ajunseră dinaintea porţel ce-tăţuol. Cetăţuia era mistuită ln lăncul codrului, Înconjurată cuzidin groase, Întărită cu turnuri Înalte se Per* deaft In întuneric şi apCrată cu şanţuri şi metereze pentru arcaşi şi puşcaşi. — Cine v.ne 1 strigă strejarui de la poartă. .Eft, respunse Cerinat, stolnicul Udrea; ce mal veste? — Bună pace. Atunci Cerinat IntorcGndu-se că- tre Petru re sta drept ca o lu-menare dimtea lui, ’l zise: — Iani?ţine această carte domnească, in In cetate şi adu-o tocmai ln lndinire. Ştir porunca Mă-riel-Sale gem vreme de pierdut. Eft staft a 1» ponrtă şi te aştept, ,Ascult*spunse Petru salutănd militâreştţi eu paşi hotărăţl intră ln cetate.-j — Cinfine strigă un al doilea strâjăr djlăuuru. .Eft sila luIUdrea. — Nuî aprpia; uu te cunosc; să vie c işul. Se făi larm; se aprinse masa* laie şi < jşul eni cu grăbire să vadă ceste. .Cinoştl şce voeştl la vremea asta? lrebă i asprime ciauşul pe Petru, — St sha stolnicului Udrea; şi am diit n parte-1 cu poruncă domneak. TIMPUL tat la guvernul ţării toate actele reuniunii, care se aflat! în localul el. Motivul acestei măsuri aspre şi estraordinare să. fi fost o telegramă, care, cu ocazia serbării din Iaşi In memorialul Ohica, sar fi trimis din partea reuniunii către comitetul, însărcinat cu aranjarea serbării din laşi. In această telegramă se zice: pArboroasa“, societateajunimel române din partea detrunchiată a ve-,chel Moldove , aduce condolenţa .membrilor săi pentru Domnitorul .decapitat*. Comitetul din Iaşi a publicat acea telegramă In mal multe jurnale de acolo. In acest moment pare a se fi deşteptat luarea amintea agentului C. R. consular din Iaşi, care speriat, precum se zice, de primejdia acestei enunciaţit, ah încunosciinţat fără preget pe consulatul general din Bucurescl. Acest din urmă n'ah întărziat a Împărtăşi aceasta ministerului de esterne din Viena. De aici raportul ah venit la ministerul de interne, şi ah ajuns după acest lung drum rătăcitor, în mănele pre-sidentului ţării d. Alesani, cu însărcinarea ca să cerceteze lămurit, cum s’aă petrecut faptele. In dosarele confiscate s’ah găsit un proces-verbal, din care se vede hotărârea comitetului reuniun’I de a trimite o telegramă cu ocasia serbării lui Qhica Vodă. Dar de şi aşa numitul .proces-verbal* nu-I nimic alta de căt o bucată de hărtie, pe care stă scrisă telegrama de mal sus şi nu e iscălită nici de presidentul reuniunii, nici de membrii comitetului, totuşi s'ah găsit că e un motiv de ajuns, pentru a considera trimiterea acestei telegrame drept călcare a legii reuniunilor, a disolva reuniunea, după cum am arătat mal sus şi a’I confisca întreaga avere, consistând din bibliotecă, mobile şi vr'o 2000 de fiorini în numărătoare. Dar atât din textul telegramei, precum şi din întreaga procedare urmată, omul fără patimă şi nepărtinitor, care ar cerceta această In-tămplare, ar vedea, că n'ah fost de loc intenţia tinerilor, de a comite o acţiune duşmană sah chiar primejdioasă statului. Conspiratorii, carbonarii s.a. n'ah obiceiul de a trimite enunciaţiunile lor prin oficiul c.r. telegrafic al statului, în contra căruia el conspiră, şi tot aşa de puţin asemenea conspiratori ar trece hotărlrl de acest soiţi în procesele lor verbale, păstrate In arhiva lor , ce se află Intr'un cabinet de lectură deschis. Toate dovedesc, că trimiterea telegramei a fost o faptă cu totul neofensivâ, şi că ideia conducătoare a faptei a fost, că tinerii ah avut de gând de a’şl manifesta pietatea lor istorică faţă cu connaţio-nalil lor. Aspra manieră de a vedea din partea guvernului, disolvarea reuniunii şi confiscarea averel el ah trebuit să atingă pe orl-cine în mod dureros, mal ales că în vremea din urmă mulţi se obicfnuiserâ a crede Intr’un fel de bună-voinţâ a guvernului pentru Români. Pe de altă ,Nu te cunoscO ; n’al voe să intri. __ Că nu mă cunoşti, asta nu-I de mirare, respunse Petrn c'un accent unguresc bine prefăcut; multe or fi in lume pe care d-ta nu le cunoşti. De aceea şi Măria Sa Domnul şi stolnicul Udrea nu mal ah Încredere în voi. V’am dat să păziţi aici în taină o biată fată nemernică, şi eată că toată ţara de la Suceava şi până la Galaţi a aflat despre aceasta. Aşa de bine vă ştiţi faCe datoria. Noaptea beţi vinul domnesc din pivniţă şi zioa dormiţi ]a metereze cu şuşanelele lângă voi, In cât fie-care poate să intre aici ca Intr’o casă pustie. ,Ce vorbeşti nerodule?... strigă ciauşul mânios. Ia umflaţi-mi-1 bâeţl să’l însemnăm pe spinare câte-va slove cu nuele, să vadă el cum ştim noi să ne facem datoria. Şi fiind că parte însă această imputare tăcută nu putea merge mal departe de cât până la acest sentiment de consternare, de vreme ce textul mort al legii (Dreptul reuniunilor) e’n favorul guvernului, In cât trebuea a ne mărgini la găndirea, că interpreta-ţia a fost foarte aspră. i mult ne-am mirat Insă vă-ză că disolvarea reuniunii şi con-fis tea nu a fost de ajuns , ci că gu mul s’ah găsit motivat de a însă i na parchetul cu cercetarea mal departe. Pe odată şi fără ca el să fi putut presupune măcar, cinci membri al Societăţii .Arboroasa* şi anume prezidentul şi patru membri al comitetului ah fost ridicaţi noaptea şi depuşi In penitenciar. Numele lor sunt: Porumbescu (prezident), Ve-renca, Morarii!, Popescu şi Sireteanu, toţi cinci auditori la teologie (seminarişti). Dar după cum se zice, nici formele legale n’ah fost păzite măcar, căci nu exista In contra lor mandat de arestare. In această Închisoare şed acum bieţii bâeţl da patru-spre-zece zile. Stăruinţe, precum şi propuneri de a se elibera pe garanţie, ah rămas pân'acuma nebăgate In seamă. De zeci de ani n’ah mal fost nici un proces politic lnlăuntrul marginilor ţării noastre; din contra, atitudinea populaţiei noastre ah fost de apururea atât de loială In cât ţara primise numele dc .Tirol al resâritulul*. închisori speciale pentru crime politice nici n'ah fost nici nu sunt cunoscute pe la noi. închisorile câte sunt pe ici pe cRo, aşa şi cea de aici din Cernăuţi, nu sunt aranjate de căt numai pentru criminali de rând şi fnnd-că aceştia se recrutează aproape In mod esclusiv din clasele cele mal de jos, de aceea şi aranjamentul lor e cumplit de primitiv: apoi necontenita nevoie financiară nepermiţănd de a se zidi încăperi nuoe, mal bine aranjate şi mal potrivite cu principiile moderne ale higienel, de aceea se mal şi întâm-plâ, că din lipsă de încăperi se grămădesc în vechiul penitenciar de aici câte 15—20 de făcători de rele în-tr'un local de abia 30 picioare pătrate, în cât n'avem nevoe să descriem mal lămurit, cum sunt aceste încăperi în privirea curăţeniei, aerului şi a altora, Aceste împrejurări ah făcut ca cel cinci teologi tineri să fie amestecaţi printre făcători de rele de rând şi încă despărţiţi uni de alţii, pentru a se opri orl-ce comunicare şi orl-ce înţelegere între dănşil şi ast-fel de 14 zile îşi spâsesc păcatele lor politice (î) Toată lumea din ţară de la noi urmăreşte cu mare interes decurgerea acestui proces, care poate că peste puţine săptămâni va veni înaintea juraţilor, şi de şi toţi sunt convinşi, cum că verdictul juraţilor are să fie favorabil pentru acuzaţi, totuşi Împrejurarea aceasta nu schimbă nimic din judecata aspră, cu care e Întâmpinată această procedare aspră a guvernului. Căci—sâ Întreabă toţi—la ce foloseşte această escitaro a patimelor Intr’o vreme ca cea de azi, la ce turburare cu sila când o disposiţie deja destul de turbure apasă toate inimele? Dar mal cu seamă partida naţională din ţară, ba chiar mulţi din-tr'aceia, cari In anul trecut erafi atât de ameţiţi de .învoiala cu guvernul* şi cari de atunci încoace lună cu lună şi cu zi cu zi s’ah văzut înşelaţi In aşteptările lor, căci chiar nici una din concesiile făgăduite nu s’ah împlinit,—toţi aceştia se Întreabă} Oare aceasta e buna-voinţa afişată: Aceasta este resplata pentru atitudinea politică concesivă a fracţioni-ştilor împâcâciunil ? 0 EXPLORATIUNE GEOLOGICA »> MINERALOGIA IN PRAHOVA (Urmare). înainte de a începe descrierea mineralogică, d. Furet ne vorbesce despre hydrografia locului şi iată ce ne spune : Mal ântâih ne învaţă cum sâ ne ducem de la Bucureşti la Sinaia, şi e supărat foc că nu vine diligenţa la gară, că birjarii cer mult, că a făcut toate excursiunile pe jos, etc. Apoi Împarte munţii în trei zone, a pădurilor, a pietrilor şi a vegeta-ţiunel. In zona pădurilor d. Furet găseşte câmp intins de scris, şi cu toate că ne spune că nu este Silvicultor, ceea-ce nu era trebuinţă sâ ne spuie, ne vorbesce de pădurile propritarilor dupe acolo crezând, bine înţeles, că descrie hydrografia locului. Cu ocasiunea pădurilor ne spune şi vânatul ce a găsit. ,En fait de gibier je me trouvai un jour face â face avec un homme-moins que vâtu, de plus il etait laid*. Negreşit d. Furet aci a voit să facă spirit, nu putem crede că d-sa n'a aflat încă că în Româuia oamenii or cât de urâţi ar fi şi or cât de gol ar fi, nu sunt vânat. In zona petroasă d. Furet găsesce pe gonglomerat un strat subţire de humus ! Dară unde onor. d. Furet ? Cine a tencuit pe conglumeratul de-nudat al Bucegiulul acel strat de humus? Se vede că vr’un mistificator ’I a jucat astă farsă d-lul Furet de a ’l face sâ găsească strate de humus pe stâncile petroase ale Bucegiulul. In zona a treia .d’une vâgâtation luxuriante* d. Furet găseşte straturi puternice de humus şi apoi ne spune ca .Ies cârâales doivent mou-rir malgrâ l’altitude âlevâe de cette râgion.* El cum? înălţimea unei localităţi favoriseazâcerealele? Atunci, daca mor, stratul puternic de humus le omoară ? Nu mal Înţelegem nimic. Se vede că d. Furet a voit sâ ne arate că este şi silvicultor şi agricultor tot cum este şi geolog. I). Furet s’a molipsit de boala ce ne bântue de a crede că ne cunoaştem In toate. Inginerii sunt avocaţi, avocaţi inginerii, biurooraţl generali, matematicii cu chin cu val, mari financiari etc. Aşa şi d. Furet ’şl a zis că aici poate fi tot aşa şi s'a făcut geolog, silvicultor, agricultor, mineralogic ba încă ’l vom vedea mal la vale şi inginer de mine. Nu ştim insă dacă crede şi că a reuşit. Asupra sorginţilor de apă în fine, d. Furet ne consilie a ne aprovi-siona de apă când ne suim pe munţi, d. Furet ne spune că toată localitatea abundă ,en fontaines intarrisables* că Doftana este afluente al Prahovei, şi în fine că rocele după prun-tul gârlelor sunt aduse de apă. După acestea toate, deligenţa, păduri, vânat, humus, aprovisionârl de ape, pruntul gârlelo, etc cari pe limba d-lul Furet se chiamâ descrierea hydrograficâ a localităţii, d-sa ajunge U descrierea mineralogică pe care o Împarte în cinci părţi după localităţi, unde’l vom urma şi noi cu toate că nu prea avem timp a ne ocupa cu descoperirile d-lul Furet, dară ţinem a arăta onor. Eforii câştigul ce’I reiese din exploraţiunea d-lul Furet. 1. Sinaia.—De la Început, d. Furet ne spune că n’a insistat mult asupra pietrelor de construcţiune şi de var. Regretăm şi regretăm mal ales pentru d-nia sa. Daca ar fi insistat, ar fi găsit la Sinaia chiar, pe Valea Rea, şi ca să fim şi mal lămuriţi, chiar in carierile d—lui Cre-ţulescu un calcar albăstrui Închis cu Qryphea. care poate ar fi făcut pe d. Furet să vază că nu e nici Com-brian, nici Devonion nici Silurian. D. Furet nu se ocupă de materialul de construcţiune de cât pentru a Învăţa pe bieţii români cum să’l exploateze, şi ia drept typ, de a critica cariera de la Piatra-Arsă, unde ca pe tot locul în astă ţară critică tot ce se face, şi propune sistemul de exploatare pe de desubt, adică a se lua mal ântâih straturile de jos şi apoi cele de d’asupra lor. — Sistemul practicat la Peatra-Arsă prin trepte drepte, de sus, noi ’l am găsit foarte practic şi foarte apropiat modulul de a fi al gisimen-tulul care, d. Furet trebue sâ fi văzut, nu presinta o grosime unică şi de înălţimea carierei, ci o serie de straturi de calcar de grosimi diferite şi separate unele de altele prin strate de materii sterile instabile şi incoherente; şisturi nisipoase, greşuri şisfoase, marne etc., cari toate ar fi eâzut în capul lucratorilor dacă s’ar fi explorat dupe sistemul d-lul Furet. Antreprenorii ah fost mal practici, ah preferat să cheltuiască banii pentru facerea planului inclinat necesar transportului materialului de sus, de cât să pe-ricoleze viaţa oamenilor. D. Furet ne spune că a consiliat onor. eforie sistemul sâh pentru acea carieră pe Furnica. Nu ştim ce vafaceefo- a intrat aici fără nici un rost, apoi de fle-eare nuea să’l întrebaţi cum şi cu ce scop a venit. — In lături mişel! respunse Petru In vinele căruia sângele începea acum sâ fearbă. Voi nu ştiţi păzi o muere care vă este dată In grijă de Însuşi Măria Sa, şi pe mine vă ispitiţi voi sâ puneţi mâna. Cui nu ’l-e milă de Bcâfărlia sa sâ se apropie de mine !... Ear cu d-ta jupâne ciauşe mal am încă două vorbe de vorbit. D-ta care nu mă cunoşti, ia spune-mi, mă rog, cunoşti această năframă? adaose petru scoţând’o din buzunar. Spune’ml jupâne ciauşe, slugă credincioasă a Măriei Sale, spune-mi cum se face că pe aceste ziduri înalte pe deasupra cărora numai pasările pot sbura, a putut sâ se arunce această năframă pe care am gâsit’o în mâna a nişte pescari? cine'l acel puiă de nopârcâ caro primeşte simbrie de la Măria Sa pen-| tru ca sâ-1 vânza pe ascuns ? Ciauşul cercetă naframa şi se îngălbeni. Toţi eel-l-alţl strâjerl re-maseră muţi Împrejur. — Nu’l lucru curat jupâne ciauşe!... Dar n’am mântuit Încă refuiala cu cinstita faţa d-tale. Dacă nu’ţl va fi cu bănuială te rog să'ml mal spui dacă cunoşti această hârtioară ? zise el arătând cartea domnească găsită în buzunarul lui Udrea. Ciauşul o privi Ia lumina masala-lelor şi se plecă până la pământ. El recunoscu cartea domnească pe care o vâzuse în mâna lui Udrea de mal multe ori. — Ha! cred şi efl câ’ţl vel pleca acum capul până la vârful ciubotei, adaose Petru cu un glas luâtor în rls. De aceea din porunca domnească şi stolnicului Udrea ce aşteaptft la poarta cetăţii, vel bine-voi jupâne ciauşe să’ml încredinţezi In minutul acesta copila ce este aici Închisă. Cetatea are sâ fie chiar în astă noapte înconjurată şi bătută de gloatele lui Arbore In scop de a scăpa pe dânsa. De aceea fie-care sâ stee la locul seh deştept şi gata la luptă. Măria Sa nu voeşte să lase copila aici In timpul bâtăel, şi stolnicul Udrea are poruncă sâ o ducă Intr’un loc ascuns unde nimene să nu’l ştie de ştire. Îndrăzneşte acuma jupâne ciauşe sâ nu asculţi de porunca domnească dacă al poftă să’ţl vezi tidva la câlcâe. Un vârtej coprinse minţile tuturor. Vorbele hotârlte a Iul Petru, naframa, cartea domnească, vestea luptei ce'l amerinţa chiar în acea noapte, pre-senţa lui Udrea la poarta cetăţii despre care ’l încredinţase chiar însuşi plâeşul de la poartă cum că l’a recunoscut după haine şi cal,—toate aceste şterseră din inimele lor orice îndoiala. Alarma fu dată in cetate. Toţi alergaă cu şuşanelele pe la metereze, clopotul cel mare suna, când iată că Elena înspăimântată de ria, noi Insă rugăm pe onor. d. mi nistru al lucrărilor publice să oblige pe orl-ce explotant şi mal ales pe aceia cari vor exploata după sistemul d-lul Furet, sâ ia mâsurile necesare pentru siguranţa uvrierilor. Chiar d. Furet pare a avea con-sciinţă că sistemul este defectuos căci mal la vale consiliază stâlpi şi galerii adică o adevărată exloatare suteranâ, d-sa uită insă că valoarea productelor nu permite cheltuell de lucrări suterane. Insistă Insă şi ne aduce ca esemplu de exploatare sub cer şi pe dedesubt Catacombele Parisului. Zâh? Catacombele Parisului exploatate sub cer şi pe dedesubt? Se vede că d. Furet crede că în România nimeni nu cunoasce catacombele Parisului şi modul cum ele ah fost făcute, alt-fel nu Înţelegem acest curagiă. Tot ca esemplu ne citează şi catacombele Romei şi Bi-sanţiulul. Trămitem pe d. Furet la Atlasul lui Henri de Villefosse spre a vedea cum ah fost făcute aste catacombe, căci se vede că nu scie. Vorbind despre perderl, d. Furet le evaluiazâ la 40 la sută. Natura calcarului cât şi a gressulul, şi mal ales vinele de calcar alb cris-talisat, datt loc la multe perderl cari la toate carierele dupe valea Prahovei nu au trecut peste 25 la sută. Venind la preţul de producţiune al unul metru cub pe loc, d. Furet ’l duce la 200 fr. Noi ne angajăm a da d-lul Furet şi orl-cul, la Plo-eştl nu pe loc, metrul cub 90 fr., şi vom câştiga şl noi 7 fr. bani 50 de fie-care metru. Extracţiunea unul metru cub, lucrarea lui In bucăţi de 0.” 19 pe lăture, transportul la şosea şi de aci la Ploeştl nu costă de cât 82 fr. şi 50 bani. Atât acostat piatra estrasâ din Râsoare, Florin, etc. Dacă proprietarii munţilor ar asculta pe d. Furet, sigur că nu ar exploata de loc. şi noi vedem contraria, proprietarii cari ah 9uferit multe feluri de contrabande, exploatează şi bine fac. (Va urma). Cehe. A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la magasinele de musicâ ule d-lor Qebauer şi Şandrovits, şi la autor : CÂNTECUL ROŞIORILOR DE Hi A. VEDE. Dedicat Mărieî-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL I. Poasia de Locotenent do' stat major M. C. MA VTTTI.FSr PENTRU VOCE SI PLANO de CAROL PAŞILL jnn. Preţul 1 leB bani 50. sgomotul neobicinuit ce auzi se în-fâţoşâ tremurând dinaintea lui Petru sprijinită pe braţul ciauşulul. Era palidă sermana de grijile inimel, de nopţile nedormite, de frica primejdiilor ce a amerinţah, şi pe fruntea el pâreah că strălucesc razele de martir. Fără voie Petru 'şl descoperi capul dinaintea frumuseţelor el. A-pol strlngând’o încet de mână ii zise : — Porunca Mâriel-Sale este să mergi cu mine şi Stolnicul Udrea unde te vom duce. Elena ’l privi un moment şi un fulger de bucurie i se strecură prin ochi. Ajunşi la poartă, Petru şi Ce-rinat o puseră pe cal şi câteşl trei plecară prin întunecimea nopţii pe cărări necunoscute. (\a urma). T I M P U h ANUNGIU IMPORTANT. CEL MAI TACHIO SI RENUMIŢII MAGASIH LA STEUA ALBA [o SUB KIKMA 5E3WP ©ffiUSM! O Strada Carol I No 5. fi (Curtea Vechio) vis-A-vis do Sig. Prnger. Strada Carol 1 No. 5. (Cnrtoa Vechio) vis-â-vls do Sig. Pragor. C* ; Am onore a insciinţn pe onor. PT. Public oii mi-a sosit pentrn I sesonnl de inmă an bogat asortiment da încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, dopa fasonele cele din urma, — precara şi an mare transport de Cisme lungi de Lnk rnsesc, de Incht fi de Vacs, ca şi j—, Mantale de Cauciuc pentrn ploe, prima calitate ; asemenea fi Galoşi / de Gumi. * * Snb-semnatnl adne mulţumirile mele onor. PT. Pablie pentrn in-r-i credere ce n d»t menţionatei mele firme de nn interval de 12 ani 1X1 care plinii acnma a depuB probe suficiente de fina calitate a mSrfei 1 ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că fi de neam inainte, va bine-voi ni da concnrsnl sefl găsind tot-d'a-nna atât mărfuri fine şi fasonate cât şi preţnri forte moderate. Cu t6tă stima 1M11L1IT GOLDfSTEIN. H NOUA PANORAMA »ub denumirea de GALERIE DE TABLOURI Nuiiiâ mcuiuA ţi aţptjatj in Strada 2fc/re-iItru, îh fotul fotografici d Iul Mcier. Itutftllll© cel© mul nou© şi în-Itivnplalrile lumel. Ratai ia lângă Plevna. Luarea Griviţ,el. Luarea stegulul turcescu prin v^natsrul Ion Grigorie. Resc61a lucratorilor cailor ferate în America etc. etc. Intrarea este numai 50 hani CU CADOU (649 -3) _A_ 3STTJ3ST O ITT Se aduce la cunoscinta Onor. Public că biurourile Direcţiune! generale a SomlaUi pierale le Asiprare „R0MANIA“ STAU MUTAT în etngiul de sus al Cladirel Creditului fonciar Rural, Strada Colici. (646- 0) Societatea generală de Asigurare .KOMANIAV fabrica de CHARTIE MECHANICA de la ZÂRNESCI, LÂNGĂ BRAŞOV produce chnrtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal mari nsitate dentrn ijiare A se adresa la direcţînnen num tei fabrice in Braşov, Strada Catarina No. 102. A cşit fi se silă de vftmjare la tote librăriile: ■■ INDICATORUL ALFABETIC al legel TIVBRltll SI INItElilSTRMtEI ile 3D. X- GEORGIAN Preţul I Leii nod. CE SE POATE CARATA a FBAIVO LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LINGBRIA DIN V I E N A Calea Hogofdiei Palais „Dacia“ Pentru 5 frânai: I Pantalon tiu I Camieon do Pichet de 4rnâ. Pentru 5 Irancl: 0 eămaşâ de Oaford •n«l“ . Pentru 4 tranel 50 bani: I păreoh Ismene bărbăteşti. Pentru 6 tranel: 6 perechi manehete ori ce las»"- Pentru 5 franci: 0 putere pentru bărbaţi de olandă fini. Pentru 5 franci: ia aulern cnfi., in orl-care fason fi raftriui*. Pentru 5 Tranel: e părechl ciorapi patentate. Pentra 5 franci: A gulere moderne pentru dame, (lupă »losr«ra. Pentru 5 franci: 12 batiste albe de păni* adevărată. Pentru 5 Tronoi: 1» batiste bine colorate tivite fi spilate. Pentru 5 franci: 8 prwăp* de p&nsi curată. Pentru 5 franci: 6 ţerrete da masă le pânx* adeviratl. Pentru 6 franci: 12 fervete albe de ceaii. Pentru 5 franci: 1 cămafl modernă simplă «»fi brodat». Pentru 5 franci: 2 batiste cu monograme fin brodat». Pentru 5 franci: 1 batist* france.ă fin brodat» ou dantele. Pentru 3—8 franci: 1 oorset de damă Pentrn &>/> franci: 0 olnaţă de nopte de dame Pentra 5 franci: 3 pepturl fin brodau pentru otmifl de bărbaţi. Pentru 8 franci: 1 fustă de pichet de iarna 1 camison modern brodat. 1 faţ» de mas» colorată ca ciocuri, pentru cafti. 1 cămafă sdfl o pereche de ismene de damă, bogat brodate. 1 fustă costum plissd. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 Iranci: 42 de coli — I Ducat» Chilon Irentuz sc Pentru 10 trend: I bucată Robe d'enlants en taine eouleur Pentru 18—24 Iranci: I bucată Tartan englex d( S eatl Pentru 20 Iranci: 24 ee|l Piohet Pentru B—12 traacl: 0 llanală teu o pereche de iimene de lină Pentru 18— 25 franci : 1 bucată păntă de Kumburg, de 36 45 coti. Pentrn 55— 68 franci: 1 bucată pineă de Belgia de So cotf. Pentru 75—108 franci : 1 bucată pănsă Corona de 58 coti. Pentru 115—210 franci: 1 bucată foile Batiste frances. * Pentru 12—35 franci. Plapămă de Uni forte fine. Alari da articolile menţionate so găteşte tot-d a-una trusouri complecte. Calea Mogojolel Palatul „l>acia“. Cominfliledin districte Insolite cu preţul respecţi» se vor efectua toarte grabnic eonseiincios Pentrn 5 franci: Pentru 5 franc!: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci; «sfc ^ A A A ^ A ^ ţ PHARMACIA LA. „SPERANTIA” 4 26, CALEA M0G0ŞOAEI, 26. J DEPOUL MEDICAMENTELOR FUANCESE. 2 Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete.-- Asemenea se an gaj eza a efectua 4 ori-ce comande din r.Bortul medical. 4 BE.T7S. JOSEF GRUNBAUM L -A. E E L L E JARDINIERE 20, Colţul Bulevardului şl Stradel MogoşdleT, Casele Urecăun, 20 Aduc la cunoscinta onor. Public că ml’am asortat Magasinul cu ? MENCICOAFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Punta'6ne de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-dată înştiinte<^ câ am prii mit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. Furni8orul Curţii, .A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. ■1-1- -I- I i : 1-4-| î POMI HOIB1TORI Cu onore iviuc la cunoacinţa amatorilor câ am de vomjare: O coler^itinP de copaci roditor, toţi copaci altuiţl de joi gi anume PRIM, MERI din «peciile cnle mai alese gi nuol din Krancia gi Helgii PKRS1C1 din cea mal renumita grindină din Muntreuille gi tle la producători cM mal vestiţi, mare part^ din «peciile ce am de venjare na cate cunoscute in ' o mân ; a gi a dat ingr&lina d-lul Philippe«co resultato rpmarcfthiîe. Plante de SMECJRA ROŞIE ŞI ACKIE mare, care fructiSdl pârâ in t6mna de mal inul te ori. Plmte de SPARANGEL ftjrte producât6re gi care afi produs SPA-KANGKIj de o mărime , grosime |i tfunt care a câştigat admi* raţiunea amatorilor din Rocurescl gi care nu ceJt;«]4 cu nimic « eitir inal friim6He ţtrotlucţiui l din Krancia. A'iim fiintl momentul plantaţiunilor rojz a se gr&1>i comandele. Pentru preţuri gi ori ce letaliurl a se a*lr< «a sub-Bemnatulul. Jean Vermenllln, (irudinarul d*lul G. C. Phllippesu Striula U:onisie No. 43, Bucurescl. f >«t 1 •j H,. FABRICA JL.ANDGTTTT-VXT'IETnTERIBEXR.G- il. J. ELSINOER et FIT Ia VIFNA, g furniseză contra casa sn3 ă conto, livrabile la Viena. J Muşamale de cftruţe şi Mantale de pldie cât mai repede şi in cele nml muri cantiităţ. (012—fi). H. HON1CH TAPISIIB SI DECORATOR Strada Stirbei-Voda, 3 tn dosul Teatrului Naţional, se recomandă pentru tote lucrările aţin -gâtore de meseria sa. (635-8) Fabrica c. r. priviligiată a Curţii austriace do MOBILE DE FER JOllANN SCIlLKSlN'OBIt 4 C«'»n Vicna, Vaborstrasse No■ 33 efvctuazH imidiat url-re cuantitule de pa- turi de fer cu preţul de câte 1.50 fiorini pentrn casarme fi spitaluri- (643-3) De vemjare, ”tap'dSrIpSlâi armîgarî, nna murgi, alta vineţi trotorl, talia cea mal fruradsă. A se adresa Strada I Batişlea No. 11. (701-2) ..... ......... ..... ^■‘■âăăă*4ă»»V»flă»»iHMtM«i>ăălâ Gr. PREDOYITS PRIMUL DEP0SIT DE ZIARE X KT I S S -Y ^o. 18, Strada Mare No. ÎS. In Handl Turcesc lînga Palatul CurtieI Administrative Cn onore recomand respxtnos onor. Public prima! depăşit de iji&re ce «ni deschis in ncost or:.ş, fiind aprovisionat tot-d'a-una cu jnmalele cele mai noi. Tot-d’o-dată primesc abonamente, annnciuri şi r-clame la <)mre.e atC’a mai jos notate : Timpul, Resboiul, Pressa. Telegraphul, Românul, L Orienl. România Liberă, Globul, Gh mpele, Figaro, Siâua României, Epocha, Novorussysky Telegral, Vestea, etc. In curând primesc şi mai multe feluri de CâlinJare Rotnâue şi Francţse. Rog respectos pe onor. Public a m8 onora cn visitile D-lor. O. l’mlovits. NOU atelier ob FOTOGRAFIE şi PICTURĂ J 4 i I. F. nVEA-lSTIDI <5z: Op 21, L.il«a Mogoşioeî 21; vis-â-Tis de cofetăria Capsa. Se efectuează ori-ce fel de fotografie şi pictură, de ori-ce fel de mărime, in modnl cel mai nofi fi elegant aprobit in cel mal înalt grad prin care se oferă nn lncrn solid frumos cu fidelitatea a natnrel. I I Tipografia Thiel St Weisa Palatul «Dacia*