Nr. 264. MERCURI 23 NOEMVRIE ANUL IL - 187T, -A-330isr AiviEisrTEL.E MQnmnM mn mm nn TTi/r diti p................«o I I gMl i 8 i i ,NSK«mnn a bklami: aJLi ■Sss bbMe'W wffimi btoHbb ^sbob^ EsilBBWGtfffl Lini» de 30 Jiter* petit, pafţina IV, 30 buni. Pe patine III, 80 bani, pe pagina II, 2 lei noi. (BedameT^Tnol lini... ™ TOATE ZILELE DE LUURO. Un niimfir In Capitalft 10 bani. Riuroul Kedacţiel şi Administraţiei: Palatul „Ilaola". A.tsrcr3sraixjRT Se priimeso tn străinătate*. La D-oil Saturn tim* A Voglm In Vienna, Walfia-îh^Mie 10 A, Oppilik In Vienna, Stubenbaatei 2j Hwdo-Motn !n Vienna , 8eiler«tAtte 2 ; Yinom» Hrdicka In Vi nona, Tei nfaltsfer anse 17; Philipp L£b In Vienna, Eicbenbachguie 11; L. Ltmg A Comp. In Pefta fi Htmxu-L^ffiU-B*ltier A Comp. In Parii. Bcriiorl ne francate aQ »e primesc. Artioolele nepoblicate ie vor arde. Un numSr In Districte IS bani. Conul .le Boonregol, 18 Nocmvrîe. Cnrflfll de flen*. 30 Noembre. Oblijţ. Rural*..... 99 893/4 , Domeoial«| . , , 83 82» , Naţionale........ . 66 80 Crfvlit fun-ior rural . . 80 703 '4 urban . 70 L ............. . 112 25 Iiupr. municipal al Capifc. 78 _ Acţiunile bincel..... . 808 Ohli«. Prntll..... 131) --- Crediturl ........ Obli*. Dacia..... 200 _ , România , 40 _ Obligaţiuni rurale nngarO . . 78 23 Impr. municipal tu premii 20 --- » tomesvar . . . 77 50 Rpnta Ronriua . ... _ _ » tranuilrane . . . 76 --- Pariu 3 luni . . . . , 9o65 --- Arfţint in mărfuri . . 105 50 Londra > ..... 2535 2532 j 53, Sturza 55, Giani 54 I. lua şi Călinescu 53. Apoi se aleg pentru comisinnea financiară; ••ou»uţr Grădişte,mu, Codrescu, P. Bu-jd, Costinescu, Lăcnstenn, Fusea. i ridică la 5 fără un cuart annn-cea viitoare pentru mâinp in care ua respnns la mesaginl tronului. Şedinţa de la 20 Noemvrie 1877. Şedinţa se deschide la 1 şi jumătate, fiind pesenţi 83 depntnţi, snbt preşedinţi d-lni vice-preşsdinte Anastasie Stoloj.in. D. Raportor dă citire unei petiţinni din partea d-nei Maria Ginregcu, soţia maiorului Giurescu căzut pe câmpul de onoare cu acasia luărel Itahovei, prin care cere a i se vota o pensiune pentru întreţinerea familiei. Se primeşte demisinnea d-lnî Codrescn din comisinnea budgetară, remănând in cea financiară. D. Ilolfinn propune ca să se declare colegiul d-lni N, Catargifi vacant, fiind comisar pe lângă armata imperială, remânend a se intreba d. ministru de externe, dacă în adevăr d-nu Catargin e numit in acea fnncţinne. Se dă citire raportului comisinneî iusăr-cinată cn verificare» titlurilor alesului in colegiul III de Bolgrad, Boldur Lăţescn prin care comisinnea, cere invalidarea iilegerei, fiind ingerinţă in nlegerî. D. Stolojan, zice că numai e trebuinţă de discuţiune de oare-ce chiar comisinnea e pentru invalidare. Cu toate astea discu-ţinnea urmează. D. Parnsief urată scandalurile ce s’afi fain Belgrad de d. Boldnr Lăţoscu. între altele bătonda-se chiar corespondentele .României Lib-ra* atât de mult, în cât a zăcut trei săptămănî in spitalu Colţoî. D-nia sa nu poate afirma de cino a fost bătut corespondentele .României Libere,* insă s'a informat că a fost bătut din cansă că venise să facă propagandă in alegere iu contra d-lul Boldnr Lăţescn. D-mi Mauiu zice că Bimte nevoie a se scula in contra d-lni Parnsief şi a apăra nn om in Cameră, caro este apărătoarea moralei, nude el nn poate veni singnr a se apăra,—Şi dumnea lui s’a informat că în Bolgmd se fac agitaţiuni in contrn României şi in capul acelora e d. Parusef, terminând roagă să nn ee anuleze voturile alegătorilor şi să se valideze alegerea. D. Stolojan arată d-lul Mania că a atacat ps nn deputat zicendu’I că e nu conspirator in contra României. D-nu Maniu luând din nuoă cuvântul, zice că nu a fost înţeles; nu a zis conspi-raţinnl ci agitaţiuni, şi roagă pe guvern să facă investigaţinnile necesarii. D, Prim ministru roagă pe d. Manii! să nu ceară ca guvernul să facă investi-gaţinnl, din cansă că guvernul nu ae poate amesteca in alegeri. D. Ferechide vorbeşte pentru validarea alegere!. D. Leouida Sterea, luând cnvântul, zice că orî-ce se va spune de d. Boldnr Lăţescn n’are nici nn temeifi; şi arată că face onoare nnni deputat de a se alege ca d. Boldnr Lăţescn, in contra cărnia toată ad-ministraţianea era in picioare, în contra Ini a fost nna din campnniele cele mai mraî şi cn toate astea nn a putut fice nimic. D. Prim ministru lnând cnvântul zice că că d. Curam alin, prefect de Bolgrad nn s’a amestecat câtn-şî de puţin în alegeri, nefiind nici chiar in oraş în zioa alegere!. Discnţinnea se închide. Pnnândn-se la vot se priimesce ca să sa numească o anchetă care să cerceteze faptul, contestândn-sc alegerea. D. Parusef ia cuvântul în cestinne personală în contrn d-lni ManiQ, care a gpns că in Bolgrad e agitaţiuni în contra României, pentru un alt element. D. Parusef zice că d. Manin s'a basat pe un placsrd lipit pe mnri bisericeî, pe care popnlaţin-nea indignată ’l-a sfişiat; nici chiar de cine e scris nn se poate şti. .România Liberă* a făcut răii când a dat pnblica-ţinne acelui placard, căci prin aceasta a dat o prea mare importanţă străinnlni n-celnia cnre ’l-a scris, care poate fi Bnlgnr, Evreii, Ungur etc. Şi Domnia sa nn 'l-a pntnt citi de cât in Bncnrescî. D. Mania zice că a citit multede cele ce s'a petrecut în Bolgrad, şi a ridicat glas in Cameră văzând agitaţiuni în contra României şi nu n voit câtu-şi de pnţin a pune pe d. Parnsef iu legătnră cn acea conspirnţiune. Se dă citire raportului comisinni! însărcinată cn verificarea titlurilor alesului in colegiul al 4-lea Bolgrad. Majoritatea co-misiunoi cere invalidarea alegerel până la numirea nnei anchete. D. Pantazi Ghica aduce o propunere pentru invalidarea alegerel d-lui Nvgulici şi cerend a nu se nnmi ancheta căci tui e trebuinţă de oare-ce in Cameră sunt deputaţi cari pot nfirma positiv că in a-legerî an fost ingerinţe. Dnpe o mică discuţiune in care ia par'e d. Stolojan cerend esplicărl d-lni Pantazi Ghica asupra cuvintelor pe cari le-a zis în contra d-lni Negnlici şi dnpe cererea d-lul N. lonescu da a se nnmi o anchetă ca să se cerceteze faptul incheiâmln-se dis-cuţiunea, se proce e la votare. Se decide suspendarea alegerel şi trămiterea unei anchete. Se dă citire la proiectnl de răspuns la mesaginl Tronului, şi rămâne a se discuta M arţl. Se dă citire şi raportnlnl comisinneîde validare a colegiului al II de Bacăfi, cere invalidarea alegerel din causa lipsei de forme. D. Holban cere namirea unei anchete. D. Fleva zice să nu se mni numească o anchetă ci să se invalideze imediat a-ceastu alegere. D. Vernescu, zice că nu trebne r5 se pronnnţe cn nşnrinţă; alegere» să sa invalideze din causa lipsei de forme, şi ,_i se numească o anchetă ca să se vbzS de a fost ingerinţă. Se puue la vot raportul eomisinnei care cere invalidare» alegerel. Se primesce cn 03 bile din 00 votanţi, fiind şi 3 bile negre. Ne mai fiind nimic 1» ordinea zilei, d. preşedinte ridică şedinţa la 4 ore, anunţând pe cea viitoare pentru Marţi 22 Noemvrie. Proiectul de respuus la discursul tronului .Măria Ta! Oştenii noştri afi făcut din peptul lor $id do apăraro al hotarelor ţării. Supt povăţi-irea vitâ^nlul lor Domn, afi împrospătat, cn condeifi muiat In sângele lor, scrisârea neatârnării, serisore nici o dată ştârsă din cartea vieţei nâmurilor, de şi coperită de mucegaiul vTomilor de păsnrl şi de ingenu-chiare din ijiua când braţul Românului rămas văduv de armă, din $iua când pustiâ fu de simţiri românesc! inima povăţuitori-lor lui. Mîria Ta! Lupte sângerose făcând din Plevna cheia operaţiunilor militare la Dunăre, oştirea n<5s-tră, areud onărea d'a fi aliată de fapt cu puternica armată a Imperatorelul Rusielor, în protiva eceluiaşl vrăjmaş, urmaşă se în-tălnâsca în câmpul de onăre, la ^tua primejdiei Acâsta se întâmplă din momentul când trebuinţele strategice afi strămutat in Bulgaria linia ndstră de apărare. Guvernul Măriei Tale, eşit din senul represiDtaţiunii ţării, avei de la ea deplină îngăduinţă de a alege momentul şi locul trecerii oştirii peste fluvii!, destul să fi_fost acea trecere cerută de interesele apărării ţării, şi a feririi ţării ei de a ajunge «âmp deschis şi întristător al unul râsboifl, ce noi nu l’am dorit, nici l’am provocat. Peste Dunăre ca şi pe malul iei, ţdra a văţjut cum 8ciă sâ’şi f.ică datoria oştenii săi, şi străinii, cari se indoiafi, au crezut şi afi înţeles ceia ce uă nedrepţi istoria letăcnse: el afi înţeles ce nâm fu acela care pe învingătorii creştinilor aliaţi de la Nicopole, ii bă tea singuri la Rovine şi la Racova; ce ndm fu acela, care tntr’atâta lungă vreme a sciut să oprdscă la Dunăre şiroiul pornit şi resturnător al ordielor Semi-Lunei? — La echourile neamuţite ale trecutului răspund astS^i; Rihova! Griviţa! şi ehiar 7 Oeto-bre!... căci. Măria Ta, sunt perderl care pre-ţaiesc şi ajung măndse cât şi iabânda, în istoria ronasceril unei naţiuni! Am avut, Maria Tea, seim, multe şi scumpe perderi. — Ţdra le-a plâns, ddr le biue-cuvint.zl astă^T, şi mâne, la £iua păcii va pnne fldrea neoităril pe mormintele celora cari ş’afi dat vidţa pentru ea. Amintindu-şi că de la fie-care vatră ro-mândscă ţdra a priimit şi mâne încă va mai primi un eştdn, Adunarea se va grăbi a vota o lege care se facă cu putinţă continuarea familiol in jurul vetrei sdle, chiar ddcă acolo, datoria şi vitejia vor fi lăsat gol, locul unul tată, al unui 60. .Măria Ta! Moştenitor al eredinţeî Domnilor nostrii mari, că temelie neclintită a Domniei nn stă numai agerimea oştirilor ei ci mal cu sdmă întocmirea gândului şi a voiel Domnilor eu gâudul şi voinţa ţerel, Măria Tea arăţi părerea de răO că n’al putut veni in mijlocul represintanţilor iei spre a le aduce Domnescu Ţi cuvent de Balutare. Ddr ce salutare mai scumpă, Măria Ta, pentru noi ca svestea isbăn-delor oştirii române? ce urare mai scumpă oa ştirea că M. S. Imperatorele Alesandru, puternicul pe cit şi graţiosul aflat al Măriei Tule, a onorat in porsdna Măriei Tdle oştirea ndstră, încredinţând Căp. şi D-lul român parte mare şi aldsă din gloriosele oştiri imperiale, spre le duce la locul unde pericolul fiind mare, mai mari şi pline de rodnicie vor fi laudele isbândel 1 Da, Măria Ta, dacă n’al putut veni iu mijlocul nostru, noi te-am urmărit pretutin-denea: ţara este cu inima acolo unde fâlfâe drapelul el. — Ca şi Măria Ta, Adunarea cugetă, simte şi declară că : Domn, oticiar şi ostaş se cade se stea la posturile lor pe câmpul de onoare, până atunci când Măria Ta cu guvernul Măriei Tale, cumpănind vreruile de grijă în care i s'afi încredinţat puterea, sfătuimlii-so cu inima lor românească şi matură, şi punând adesea urechia la îinima ţârii, va crede că s’afi ajuns scopul ce aedstă Adunare i-a însemnat. Acest scop este, Măria Ta: .apărarea ţârol, şi asicurarea statului romăn ast fel ca la viitoarea paco România să iasă cu o posiţiune loliticâ bine definită şi naţiunea de s ne stătătore să pătă a 'şi impfini misiunea sa istorică*. Mulţumită Măriei Tale, strajă noclintită a drepturi or ş'a intregimel hotarelor române; mulţumită sângelui vărsat pentru s>nta cansă, Adunarea, împreună cu Măria Ta, nutresoe spcrunţa că marele puteri garante sunt pe deplin încredinţate acu.n,că Românii afi vitalitate că naţiunea noastră are coosciinţa misiunei sale la gurelo Dunărei şi voiesce a o îndeplini. Plevna sărută, continue resbolul săli nu, naţiunea, nu te ’ndoi Măria Ta, că ori-care fie jertfele ce pună asfâ-ţjl afi făcut, nu va pregeta a se aduna, înarmată şi hotărâtă, in jurul 8tâgulu! ţârei penă in ijioa când glasul drepturilor el va alia dorita ascultare.— Da, Măria Ta, Romăuia nu se mal păta odihni de cât în d'oft 04,1(1 nesmintită in hotarele el şi sprijinita de puternicul braţ al Augustului şi lealului aliat al Măriei Tale, se va vedea recunoscută ca ţară de rine stătătoare, precum ’I dă dreptul a fi tratatele el străveehi şi vitejia încercată a fiilor aşi. Pftnă atunci, până când ţăreî va n dată fericirea a primi pe Mlria Tea tn frnnU» oştirii, Adunarea în cel mal perfect acord, ea şi până acuma, cu guvernul eşit din sânul ici, se va ocupa cu stăruinţă, de legile ce’I vor fi cerute pentru trebuinţele ţârei in genere şi ale armatei In parte. Înainte dar, M. Ta, eu D-iJefişi cu naţiunea, neclintiţi pe calea isbândel, a indepen-dmţel ş’a mărire! patriei nostre! Strânsă cu iubire şi devotement Iu jurul .Dămnei* năstre,—care, alăturea cu cele-1-alto femei române, lâgă daios ranele voinicilor eătjuţî pentru ţâră şi mângâo mamele şi soţiile amărâta.—Adunarea României tră-mite chiar pe clmpul luptei drlegaţiunea iei, spre a duce Domnitorului Românilor, n-rare din âniină şi rostite de devotament, strigând : Să trăiască Măria Sea Carol I, Domrito-rnl României i (dependinţe! Să tră âscă Măria Sea Dăm na ! Să trăiâscă armata română! ŞTIRI OFICIALE Ministernl de resbel este informat că se vorbesce în pnblic că ofrandele pentru cumpărarea de arme se păstrează la minister şi că se întrebuinţează în alte destinaţii. Ministerul se grăbesce a desminţi aceasta, făcând cnnoscnt că la administraţia resbelnlni în acesta cestiune nn se primesc de cât recepisele casei de dopnnerl şi con-semnaţiuni şi recepisele casierilor generali ale districtelor efectata casei de depunere şi consemnaţiunî. OrI-ce snme depuse direct la ministerul de resbel s’afi depus imediat la casa de depuneri şi consemnaţinnl; prin urmare la minister nu se află nici o samă din cele oferite pentrn cumpărare de arme. (Comunicat) Corespondlnţă particulară a .PRE5SE1* dc la tlieatrul rcshelulul. Calafat, 14 Noemvrie 1847. înecarea monitorului tnrcesc din faţa Canapel, in ziua de 7 Noemvrie curent, de către nmiornl de marină română, Ni-colae Dnmitrescn-Maican, este nn fapt strălucit, atât prin consecinţele In! asnpra o-peraţinnilor noastre militare peste Dnnăre, cât şi prin acea că constată capacitatea şi abilitatea oficiarulnî nostrn. Acest monitor, după căderea Nicopoln-lnî, scăpase din mâinile Rnşilor, se snise în sus, şi, ascnnzândn-se după o insulă, ameninţa ori ce operaţiune a armatei noastre pe Dnfiăre. Pentrn a apăra in contra Ini podnl de la Nicopol, se stabilise de Rnşi, cn mari cheltnelT, barage de torpile, bateri!: şi pe când marele cnartier general se afla la Poiana, se făcnse mal multe Încercări în contra acestui monitor; nici una însă n’a reuşit, cu toate că s’afi dat mai multe dis-tincţiunl la cel cari nu meritai!. A venit chiar Rnşi! ca sâ'l atace, însă nn a reuşit. Aceasta a fost şi causa că armata ro- j mână n’a treent mal din nainte la Ra-hova, flind-că acest monitor ameninţa a tăia, in asemenea cas, comnnicaţinnea armatei noastre cn ţărmul românesc. Pe la începntnl lui Noemvrie, majorul Dnmitrescn-Maican, viind din noQ la Calafat, propnse noui măsuri pentrn distrugerea acestui monitor. Avn norocul, cn aceste măsnrl să fie admise, şi pninda-le în practică avn fericirea să vază frnctale ostenelilor sale, căci el lncră nopţi întregi la aceasta, încoronat cn nn succes strălucit. Problema de deslegat era următsarea: de oare ce noi n’nvem tnnurl pentrn a străbate cuirasa monitorului la distanţa la care se afla de coi, trebuia găsit nn mijlec pentrn a trage ghiulele, cari să cază pe pante, care un este cnirasată, şi pe care strnhătând'o să ajungă pe fnndnl vasului, cnre as menea nn este cuirasat, şi acolo, făcea I esplosie bS '1 spargă ca astfel monitorul să fle înecat şi scufandi t. Msjornl Dnroitrescn, împreună cu domnul colonel riorjan, cn abilitatea care ’i caracterisn, ah seră nn punct admirabil ;>en-trn construirea bateriei de unde trebuia Bă bombardeze monitorul; şi ca să urmărească şi mal bine toate mişcările ce va face monitorul in timpul bombardărel, el 'şl stabili nn observator intro inimlă, la 600 metri numai de sentinelele inamicului, ast-fel in cât p’aci p’aci era să fie sen-fnndat el inaintea monitorului. Legă acest observator cn bateria prin telegraf. Având in mână o lunetă escelinta de marină, cn care nrmăria orî-ce mişcare a vasului, iar on cea-l’altă comandând bateria prin firol electric, bombardarea ţinu pnţin timp, căci resnltatnl a întrecut orî-ce aşteptare : monitorul inespo a m scufunda, şi în nrmî se Înecă. InsnşI majorai declară cn modestie către cel preBinţl, că aspiraţinnea sa era să lovească rasol şi să'l pne afară din ssr-viciQ, iar nn credea că T va îneca chiaT. Majorul Nicolae Damiirescu-Maican este năsent în partea băltoasă a ţârei, la Bor-cea, adică marinar prin naicere. Elev al licealul St. Sara, ale cărui clase le trecu cq mnltă distincţinne, se presantă la concurs, fu admis şi trimis in Franţa, spre a stadia marina. Aci fâcn renumita scoală navală de la Brest, unde fn tot-d’auna clasificat printre cei d’ântâifi elevi, şi terminând-a plecă ca vasal şooaleî de flen nn voiagifi impregiurnl pământului. La întoarcere din această lnngă călătorie, veni In ţară, şi lnă loc în marina ţârei, care a-tnncl era in stare embrionară. De o inteligenţă şi activitate rară, secundat şi de un ministru, care vedea Intr’ânanl opera sa, majorai Maican făcn mnlt pentrn vechea noastră flotilă, şi o puse pe picior, ca să formeze cn timpnl basa nnei marine solide, singurul mijloc ca comerţul nostrn să se desvolte şi prin el ţara să prospere in realitate. Cn mnlt înaintea reBbelnlni ţinu conferinţe la şcoala militară pentrn aşezarea de torpile in porturile noastre in casnrî eventuale. Matematic ban, se ocapă în genere cn tot ce are raport la comerţ şi navigaţinne. Dosarele ministarnlnl de resbel trebne să conţie nenumărate raportori şi proiecta ale sale. Ar fi singurul, cara ar represinta într’nn mod demn şi capabil interesele Rsmâniei in comisinnea Dunăreană. Guvernul ’l-a însărcinat adesea cn misiuni in străinătate, pentro trebuinţele marinei; şi chiar ncnm, în sjnnnl resbelnlni credem că i s'a încredinţat oarecare misinnl secrete presta frnntarii. Coincidenţă însă curioasă; nu este nn fapt militar de o importnţă oare-care tn această campanie, care să nn reaminteze bona administraţinne a ministrnlni de resbel Florescn, şi care să nn dea o desminţire tare calomniatorilor sSt. Afară de aceea, că generalul Florescn este fondatorul şi organisatornl micei noastre marine, el s’a gândit de cn vreme să o doteze şi cn oameni capabili pe viitor, şi ast-fel, in loc să cedeze1, nepotismului şi favoritismnlnl dupe cnm fac puternicii de astă-zi, a trimis in streinătate, spre a învăţa marina, nn nepoţi saă favoriţi de ai zilei, — căci cărni june nn'I sande această carieră şi cărnl părinte nn ’i convenea aceasta po-siţinne ! — ci tineri, cari s’afi distins la concnrs, lăsat liber, şi cari In ormă afi pntnt să 'şi desvolte escelintele calităţi, cn cari natnra ’I înzestrase. Aceşti tineri snnt ; msjornl Dnmitresen Maican şi majorul Ioan Mnrgescn, nn alt mărgăritar al armatei noastre, care a jucat nn rol important, daca nn cel mal principal, la senfandarea primulni monitor tnrcesc de la Brăila, şi pentrn care a fost decorat chiar de Imperatornl Rusiei. Dară, daca este cine-va care poate să mărturisească în cunoştinţă de cansă activitatea şi bnna-voinţă a generalului Flo-resen pentrn ameliorarea a tot ce privesce armata, şi tn special marina, este d. major Dimitrescn Maican, care, ca şef de 1 fapt al marinei, a lncrat necontenit cu ministrul Florescn, şi a putut să se convingă, cât de calomnioasa erafi acnsaţin-nile udase de adversarii politici. Cn toate acestea fostul ministru avu amărăciunea să nn vază niol în majorul Damitrescn-Maican un apărător I.. Gnrernnl treent se incongiura de inteligenţă şi «opacitate, şi o reernta chiar în rindnrile adversarilor săi politici. Guvernai actnsl fuge de dânsa, chiar când o află în casă la el. Toată presa, chiar cea guvernamentală, n strigat contra facilităţel Cn care tt acordă decoraţi nnile : el bine, cine v crede, că acest militar, ale cărnl merit* I1 fapte ara expns aci, şi care, chiar înainte de scnfnndaren monitorului de la C»l*f* 1 se distinsese prin îndreptarea tirnlul ln contra unul vapor de resbel din Vidin, lo-vindu'l de câte-va ori şi omorinda’I mal mulţi oameni, — cine ar crede, că nn a fost incă decorat ? Cansa se explică de sineşl : radicali! se 1 agaţă de or-ce capacitate şi s* 80rveac cn j dânsa, ca cu arma cea mal bonă, când TIMPUL annt in oposiţie. A ! dar o dată la pntere, inteligenţa ţi capacitatea le adnce nmbrS. ţi prin urmare caută a le evitai ! X. SCRISORI ADRESATE XX3S/EFXT3L.TJI. Brăila, ÎS Noemvrie, 1877. Domuute RerDctort, Starea economicii a urbei noastre, enb îngrijirea capilor partitnlni radical, este o etnre, pe cât de penibilă pe atât ţi desas-troasă din toate punctele de vedere. Nn mar remâne îndoială deci, că, pe lângă de-sastrul ce suportăm din afară cn actualul resbel, unde aă căzut ţi cad, crema oştea-nilor noştri!, — şi aceasta pentru gusturi radicale,—când ne vom întoarce la tot ce priveşte interiorul afaceriloe noastre, il vom găsi înapoi poate cu mai multe decenii de ani ! Brăila noastră, d-le Redactor, acest port al sărmane! Românii, care odinioară părea menit să formeze o Marsilie romana la malurile Dannbiului. de asta-dată, va fi prima comună, care, graţie paternelor îngrijiri ale actnalnloi nostru primar C. Dguvara şi consorţinm, Brăila noastră mai repet, are şi va avea primnl cuvânt de a se plânge la multe şi varii neajunsuri. Fie'mi permis a mă inceroa să fac aci o dare de seamă despre aceste neajunsuri, Veri-cine a vizitat şi vizitează portul nostru nn poate să nu se indigneze la vederea deplorabilei stări a .Cheiului*, cu care, cheltnindu-se până acum un milion ţi jumătate de lei, astăzi stă în părăginire, isolat de actnalnl coneilifi comunal, fără a se mal continua de atâta timp cn lucrarea, operă concepută de celebrul antreprenor radical, Grigorifi Heliad, snpra-nnmit cu această ocasiune .Meşterul Mauole*,căcI: .Orl-ce începea, .Noaptea se surpa, căruia comuna Brăila i-a dat aţâţi bani, fără să aibă in Bchimb nici nn efect satisfăcător. O cantitate considerabilă de material, făcând parte din resortul întăririi nenorocitului cheifi, a stat şi stă de un îndelungat timp, expus la contrariile elemente ale nat urci, care mai târziii nn ee va mai putea întrebuinţa la nimic, ne-cnm scopului pentru care este adne. Tot în ceea ce priveşte portul noetru, arnncândn-şi cine-va o căutătură şi asupra stării pavaginlni seă, 'I va vedea mai mnlt de cât delabrat! Şi cn toate aste extremităţi, cn câtă mâhnire cată să vază vorî-cine, că guvernol de azi, plăteşte de nn îndelungat timp,—de la închiderea na-vigaţiunel, — plăteşte zic, complectul personal al căpităniei portalni, aă aurveghieze ce? Să aducă guvernului sau comunei cari foloase ? Tai 1 să stăm prin cafeuri unii cu steca in mână, alţii se facem cnrte, iar alţii eă ne înglindisim cn : iaca popa I nn e popa! In ceea ce priveşte comisariatul portului val! ţi amar !H Aceasta de o cam dată, d-le Redactare, in ceea, ce priveşte portul nostru. Suind însă de la port, în urbă ce vedem? Vedem pavagiul pieţei S-ţii Archangeli a-jnns la ridicoli Luăm strada Bucureşti nnde vedem ţi mal mare ridicoli AjuDgem la piaţa Bncnreţtl unde începem a înota in noroiO! Strada Glasis ţi oele-l-alte nepracticabile I Ajungem în fine la piaţa Poporul, vai! aci câte victime! Câte care înomolite! Câţi săteni n’aă remas fără bieţii lor bol! II Realmente, mai toate stradele nrbet noastre sunt delabrate, pentrn că primăria noastră nn mal are de la nn timp nici o grije de ele. Cel-ce strigaă in trecut : .N’avem pavagiă pentrn că se fac hoţii la primărie*, obţin azi câte trei funcţiuni!!! Problema >pşiţl T0I să intrăm noi*, pare cn total clarăŞi, în adevăr cu ce mai pot azi inculpa actualii demagogi din Brăila, pe ex-primarnl C. Petrescn, câDd ei îl imitea/.ă eşa de bine, ba ţi’l împe-trec chiar ? In ce oare aă rămas ei mai jos? Şi când vorbesc de ex-primarele C. Petrescn , imi reamintesc de garda civică. întreb dar pe ori-ce om cn bon simţ : Era potrivit talei .pălmuitului" d. Mărgă-riteecn, comfirmarea sa ca comandant» ? Cel pnţin, sdmiteam pe ex-primarele C. Petrescn, ca nnnl care servise enb drapel 20 de ani, cunoscând tot-de-odată ţi disciplina militară. Cnm ţi când a servit ţara sa. D. Mărgăritescn ? Vall a gervit-o prin .Confiseria Modernă*, căutând dnpă oum zice ex; reaiunea Românului, câtând .pot- coave de cal morţi*, adică clientelă pentru procopsit. Să mai zicem oare ceva şi despre adjn-torele sâfi T. Dobreecn care debitează de aţâţi ani primăriei 9,000 de lei nnoî ? .N’avem pavagiă, pentrn că nu sunt bani*, — strig cnil din partizanii actualei demagogii. .Nn vom avea pavagifl, pentru că nn vor fi nici u-datu bani în casa comunală* — răspund eă nzî acestor partizani interesaţi. Dar următorul eeempln, crod că este destul de suficiente ca conclusinne, pe care stârnesc a’I pune în vederea lectorilor : Un posesor a mai mnltor pădnri, voind să alnnge tntr’o zi pe nnnl din pădurarii săi, trimite pe nn servitor ca sâ'l cheme din pădure. Find seară, acesta îl găsdţte dormind. Pe când apropia felinarnl de el, vede că ţânţarii tşi făceaă cina pe obrazul sărmanului pădurar. Servitorul, mişcat de compătimire, se încearcă deocamdată ea gonească isteţele insecte, ţi apoi să’l deştepte. Deodată însă se pomenesce cu următoarele cuvinte din partea pădurarului : — NuT mai alunga vrre, nn, căci d’a-bia m'am împăcat cu ăştia, de vreme ce, gonindu'I, vor veni alţii, cari îmi vor îndoi chinurile in astă noapte ce am a o mai petrece aci. Pătruns de aceste cuvinte, servitorul se întoarse la stăpânul eăă, expnind situaţin-nea bietului pădurar. — Şi ce ţl-a spus pădurarul meă. când a-i vrnt Bă goneşti ţânţarii dnpă obraznl săă, — replică stăpânul. — A spus ca să nu'I gonesc «e giaba, căci d'abia se învoise cn ei, în vreme ce, de vor veni şi se vor pnne alţii, apoi aceştia ca flămânzi îi vor îndoi chinurile. A doa-zi stăpânul a oprit pe servitor ca să cheme pe pădurar spre a'l da răvaţ de drum. {Cuvintele pădnrarnlnl, epnse cn fidelitate de către servitor stăpânului, făcu pe cel din nrmă să cugete tontă noaptea la ingeniositatea bietului pădurar. O! câte foloase n’-am fi putut, şi n'am putea trage pe viitor, de vom urma e-semplul pădurarului cn ţânţarii!!! Priimiţî, d-le redactor, asigurarea stimei ce vă conserv. V. Mimi, Domnule Redactore ' Ştiam că nedreptatea şi are pnrtieanii săi, nn m'am gândit însă nici odată că se vor găsi inimi jnne, care să pledeze in favoarea ei: ilneiuni, ce se sfărâmară 1) is-bindu-se de nn articln, ce l’am citit în ziarnl .Telegraful*, de la 15 c. care coprinde o ’ncercare de a respnnde la epistola ce am avnt onoare a vă adresa şi pe aţi bine-voit a o pnblica în numeral de la 1 Neemvrie al stimabilului d-v., ziar. Mal ăntâiă, lncrnl ae vede cn ochi şi cn sprâncene că eă n'am vorbit de nimenea personal, dnpă cnm face acel d. .(adevărat) profesor* ce lasă să se vază că i e’a nălucit cnm că eă aşi fi vorbit de d-sa saă altnl din cel pnşi in Buplininţă, ci am privit faptul in general şi în principial săă: s’a ţinut concurs,—s’a casat.—Onor. cone. perm. a deliberat asupra numirii din noă a snplininţilor,—d. ministrn lnând de basă concursul casat ţi neascultând pe onor. cons., cu o iuţeală telegrafică inexplicabilă a numit snplininţl pe nni nerecnnoscnţl de cons. perm, fără a fi avnt vre-un prece-dinte de asemenea natură şi Ară măcar ■3 cântărească consideraţinnile recomandărilor (in pnntnl de vedere al persoanelor ce le făceaă) anora şi altora. Vine acnm nn .(adevărat) profesor* şl ne recomandă in .concurentele căznt să’şi pnblice elaboratnl săă.,,* şi adaogă ,mî-aşî lua cn această sarcină dacă nn aş avea cnnoştinţa teselor d-lor, însă fiind că le cnnose nn voiO eă 'ml fac duşmani.* De l’a înţeles cine-va, eă nn T înţeleg în adaos; este nn fel de scriere d'aia de calitate ce e aşa de profundă in cât n'are fnnd;—iar cât pentrn recomandare, să ’l întreb şi eă : care e concurentul necăznt? când n’ai de nnde să cazi, mal e vorba de cădere ? când tot concursul e casat pe motivul că nu esprimă fidel capacităţile, mai poate fi vorba de concurent căznt saă necăzut? Ma! la vale se citeşte în acel articol : .cine e de vină, oare nn profesor, dacă e legea păcătoasă şi dacă toţi afară de d-ta (—de mine) găsesc că e bine ca nn aspirant la profesorat să dea un esamen enciclopedic ?* etc. Dar eă n’am inculpat pe nici un profesor; d-ta te-al gândit, şi nu ştia de ce, 1) Pardon de exprosion*. Bed. la vre o culpă a profesorului. Cât pentrn partea a daoa a acestei întrebări, ar fi multe de zis; insă pentrn că cadrai scriere! 'mi este Btrimt, voiă răspunde iu câteva cuvinte : consensnl tntulor, cari pricep acest luern, este că legea e viţioasă, căci te pane să probezi ca cunoşti limba elină pentrn a da lecţinnî de mineralogiă, 'ţi cere cnnoştinţa istoriei, spre a preda aritmetica şi vlce-versa, dacă ştii Trigonometrie. poţi profeea nn cnrs de limba latină şi dacă posedezi tisica, eşti bnn de religie. Ce poate fi mal ilogic de cât aceasta ? O lege oare prescrie asemenea discordanţe, poate a se numi alt-fel de cât viţiossă? O atare lege ori când, dar mai cn seamă astăzi nn e bună ; Altă-dată când nn ern nici bacalaureat, nici facultăţi spaţiale la Universitate, când ee căutau profesorii cu lumânarea şi nu se găsiau, par-’că tot a mal avut trecere; ecnm insă, când sunt facultăţile, nn 'şi mai are loc. Pentrn ce facultăţi de eciinţe şi de litere? daca nn pentrn a scoate profesori; şi cn toate acestea licenţiatnl se snpnne dnpă 5—6 ani de la eşirea din liceă la proba cnnoscin-ţelor liceale. Să se desfiinţeze mai bine facultăţile că nn se face atâta păcat, cât ze face uci-zândn-se viitorul tinerilor ce trec prin ele, tineri, cari se devotează sciinţelor speciale şi in schimb sunt asverliţi pe strane şi siliţi prin armare a şi mendica pâinea prin mijloace ce nn le annt proprii! Tinerilor cări trec facultatea de drept li se dă, şi cn dreptul, posturi, pe când pescarii de oameni trebne să sufere mnlt şi malta până să fie recunoscuţi ca apostoli; şi apoi, după ce devin, aă a suporta maltratările şi dispreţul ori de câte ori voesc a lncra pentru instrucţiune şi din partea cui? a unor oameni mici în funcţiuni mari. A se face azi profesor este un sacrificiă al amorului propriă, al mancei eale, este, pot zice, nn snicidiă material şi moral! şi d-ta, d-le .(adevărat) profesor, vel fi in-joBÎt mâine poimâine chiar de acela căruia azi 'I ridici osanale şi de vei avea ambiţiune vei simţi amar aceasta; sunt profesori şi încă vechi profesori cari aă ajuns a B6 teme d'a mal călca pe ereptele ministerului din pricina a dnoî trei amploiaţi. Aşa d -le .(adevărat,! profesor*, Bă ştii d-ta că legea e viţioasă şi, dacă pentrn moment poate te-a favorizat pe d-ta per-eonal, nn ai dreptul a o numi bună. Legea trebae schimbată şi o reformă e necesară chiar in ministerul instrucţiune! pnblice. ;|Repaneatnl diatine profesor, d-1 Drago-mir, a zis într'nna din prelecţiunile sale; .legile trebne a fi pentru popoare cu hainele pentrn copii: copilnl crescând cn timpul ’i trebne necontenit alte haine şi poporul progresând are necesitate de legi,* Ei bine! Am făcnt progres în instrncţinne prin îmulţirea sooalelor, trebne dar a ee amenda legea mai cn seamă in ceea ce priveşte admiBiunea profesorilor şi trebne, dnpe cum foarte bine se gândise d-1 Maio-reson. a se reînfiinţa eforia scoalelor. Ştim că este pe biuronl Senatului o lege saă nn amendament la legea instrncţinnii in privinţa numirii profesorilor; dnpă cnm suntem însă informrţl, ni se pare că Senatul nn o va vota, pentrn că lasă total la discreţiunea ministrului şi, de va fi aşa, bine ar fi să nn o voteze. Cu toate acastea, cred că, Senatnl nn va fi împiedicat de a da o lege bnnă. Revenind acum asupra numitului articol in partea sa finală nn mal am nimic de zis, căci nu apune nimic, nici nnde, profitând de erorile de tipar, 'şi joacă spi-rirul, nici in ultimele rânduri cari nn conţin nici seriornl, nici burlescul. Un prolaior. Domnule Redactor Bine-voiţi a însera in stimnbilul ziar ce cn mnltă vigilenţă şi asiduitate aţi redactat şi redactaţi, nrmătornl annnciă, afişat de d. primar local in nrbea noastră, in urma cărnia şi micele mele observa-ţinnl. A N U N C I U. Snb-semnatnl, primar al urbei Brăila, primim astă-zi din Bechet de la d. comandant al garnisoanel major Obedeann, telegrama tn cuprindere : .Domnului Constantin Djnvara primaral nrbei Brăila. ,Din bateria Tndor Vladimirescn în Be-.ebet construită numai în noaptea de 7 .Noemvrie, arată că cu patra tnnnrî la .malnl Dnnărei, la Distanţă de 50<) metri ,de Rahova, la 7Jore dimineaţa, din ordi-,nul d-lni general Lupa, am deschis foc, .începând cn cele doă tnnnrî, calibru 12 .annme : teribilul şi infatigabilul dăruite .ţârei in annl 1865 de nrba Brăila; acea-.ată posiţiune căzând in manele noistre ,am crezut de datoria mea a aminti aceu-,sta. Obolal Brăilei n’a fost In van.* Plin de bucnriă m’am creznt dator a da publicităţei, spre cnnoştinţa d-lor cetăţeni, pentrn a vedea cu mândrie enccesul obolului oferit de această comună şi încredinţat ţârei pentru cnmpârătoare de arme. C, Djovira. brîiila, 13 Noemvrie 1877. Şi acum câte-va Întrebări d-le redactore ! Tunurile în nnmăr de şase din cari fac parte şi cele duoâ de mai ens, datu-saă de comnna noastră ca ofrandă ţârei, pe ând aă foit radicalii la patere ? Na;frnc-tal acestui măreţ obol, sâverşitn-saă oare de comnna noastră în nrma a niscaî-va acte măreţe, săvârşite de tagma radicali-or? Na ! In nnnl 1864, in arma strălucitelor acte săvârşite de nemnritornl Alexandru Ioan I, prin 2 Maiă, nn nnmal comnna noastră ci ţara întreagă, oferi ca drept omagia ţârii prin decedatul Domnitor 48 tnnnrî, intre care intră la nnmăr şi cele şase ale urbei noastre, căci şease s’aă dat de urba noastră. Această baterie de tnnnrî, d-le redactor, poseda, — nn ştiă dacă mai posedă, — in-scripţinnea următoare pe ele : M. S. Domnitorului Alexandra Ioan I, cn alte cuvinte, odată cn ofranda care ţară, ele aă fost dedicate de comună virtuosului principe ; ca semn de recunoştinţă din pnrtea Brăilenilor, pentrn măreţele acte, săvârşite de decedata! Domnitor, in nrma Ini 2 Maiă 1864, dată destnl de lovită şi criticată de capnl partitnlni radical, prin organnl .Românul*, adică de d. C. A. Rosetti, şi aceasta pentrn că nn eraă radicalii Ia putere, pentru că Vodă Cuza le cunoscuse arama lor Dar! ce coincidenţă bizară !!! Şeful garnisoanel de la Becbet, care servise şi enb Vodă-Cnza, annnciă isbânda de la Rahova prin donă lucrări d’ale Brăilei, iar annncinl acestei impavieaţiuni, îl vedem enb-eemnat de un name atât de adept consimţitor la detronarea ilustrului principe Alexandre Ioan I!l! Haita radicală d9 la noi, a avat, şi această cutezanţă, precum a avnt şi are şi pe aceia, că pe când fraţii noştri! cad în bătae, pe când ţara poartă dolinl, nnoî brăilenilor eă ne cânte in tonte zilele mu-sica j de .conte-danse* în piaţa sfinţilor Arcbanghelill! Bastarzii na aă In ce pnrta dolinl, ei nu aă nici ce pierde !... Primiţi d-le Redactor asigurarea stimei ce vă conserv. V. Mimi. CRONICA Cn oeasinnea spovedaniei la Circ a d-lni C. A. Rosetti fost primar al Capitalei, in carp a zis că s’a furat şapte ani şi că acum nnmal .primarii* ma! fură pe ici pe colo, şi citind şi mândrele declaraţinnî pe care d. Cogălniceann le-a aruncat iu Senat ni-tându-se peste ochelari, ca când voieşte a produce nn mare efect, ,că guvernul a-.cestn urmăreşte pe hoţi! cn strae verzi, .nn amic* ne trimete următoarele versuri ale lui Auguste Bărbier, care se cam lovesc cu sitnaţiunea; Un homme s'eofuyait en crinnt: Au voleur ! Et dâsignait du doigt le ehemin prâsumahle Quo dana son vif Clan avait pris le conpable. Et chacun de bondir vers l’endroit qu'il montrait. Mnis lui, par un detonr, â l'opposâ courait, Laissant s'âvortuer le menu populaire Aprus l'ombre du gueuxlqui n'dtait que chimere. Le vrai voleur, c'otait Ini-mâme, ct par son mot Notre drOlo avait mis tout le mondc cn dofnut I COMITETUL S0CIETATEI INDEPENDENTA pentru ajutorul OSTAŞILOR ROMANI RĂNIŢI Dare de seamă pentru reprcstnlafiunca teatrală dată tn sala Alcazar (fostul Circ), la 2 Noemzrie. încasarea: Biletele teatrale toate aă fost ; 25 loji a 15 din care una 30 lei; 120 fotele a 4 lei; 150 stal I a 3 lei; 200 stal II a 2 lei; 200 amfiteatre a 1 şi jumătate lei; şi 300 galerii a 1 lefi, care s’aă dat in priimirea caeiernlnî, încărcându-se la debit în valoare totală de lei 2314. Din acestea casierul a restituit rămase nevândute dnpe comptnl ce’I s’a lnat de către comitet in nrma represeot iţinnei; 1 loje, 58 fotele, 31 etal I, 31 st.l II, 123 amfiteatrnjşi 185 gnlerii in valoare totală de lei 780 bani 50. Iar sura» neto prinsă pe bilete 1557 bani 50. Tombola de şi n fost projeotută a se ţine cn 10 bilete albe pentru nu câştig, fiind fost toate câştigările saă toate objectele în nnmâr da 318, insă, atât pentrn că urnele fiind prea mici şi deschise, nn aă permis punerea d’o-dată şi închiderea tatnlor biletelor, dur, nici na B’ufi fost rulat toate cele 3180 bilete albe, când representiţiu-nea a trebuit să înceapă şi prin urmare şi tragerea tombolei, est-fel că nnmerile aă trebnit să se amestece anulogiccşte cn cele albe ce încăpeaă in nrue, şi câştigurile aă trebnit să fie lângă mai pnţine bilete albe de cât unn pentru zece ; tragerea a durat de la 9 până la 12 ore cu mise de 1 lefi biletul; iar de la 12 la 1 cn misa de 50 bani biletnl când s’a şi închis; nn mic re9t de objecte aă fost licitate şi vândute in nrmă. Caea a fost imediat făcută şi constatată de către comitet prin nn proces-verbal, realisând snnia de lei 1408 bani 60. Banii oferiţi pe listele ce aă servit la adunarea objectelor care aă compas tombola (şi care objecte se vor pnblica imediat şi annme pe care a avnt buna voinţă a le oferi) lei 21 bani 55. Banii prinşi la gnarderobă lei 6 b. 5 0 Totala! general cn oare e'a fost debita casiernl lei 2994 bani 15. C b e 1 t u e 1 i 1 e. Trapa teatrală lei 340 bani 50; chiria sălei teatrale 100; chiria bufetalnl ia Circ pentru instalarea tombolei 50; tipografia 50 b. 50; plata jandarmilor 9 ; plata gnar-derobiernluî 3; patru horologinrl depuse la tombolă cure n’aă fost oferite ci plătite 100; cheltneli estraordinare lei 27. Totalul cheltueli’.or s’aă creditul casierului lei 680. Saldo debitor lei 2314 bani 15. Şi conform decisinnei adunării generale în şedinţa de la 13 ale curentei, s’a dat ordin casiernlni societăţii d. B. Poliza, ca această samă neto de lei 2314 bani 15, să o verse imediat la casa comitetalni ospi-cinln! Independiaţeî sub luare de recipisă cuvenită, şi care recipisă s’o presinte societăţii la cea d’ânteifi şedinţă spre a’l descărca şi a'i inapoia chitanţele ce le are date la comitet. (Semnaţi) : preşedinte, I. Carallca. Mombriî : E. D. Ciecanclly, D. Bulgaru, E. S. Ci itzman. Casier : B. Polizu. Pentru conformitate. I. Carallca. ULTIME SCIRI TELEGRAFICE (Agenţia Havas). —Serviciul de la 4 Decemvrie 9 ore dimineaţa— Bogot, 3 Decemvrie. La 23 Noemvrie, detaşamentul generalului Arnoldi n ocupat Corkosk, Cvivina pe rînl Zibra şi Rutloriţn pe soseana Lom-Palancel la Berkivaţî, intrând ast-fel in legătură permanentă cn detaşamentul român ce ocnpă Palanca şi cn detaşamentul nostru ce ocnpă Traţa Londra, 3 Decemvrie. O depeşă din Berlin publicată de .Standard,* spune că Anstria şi Germania s’aă invoit de a nn interveni la încheerea păcii. Dnpă o depeşă a ziarului .Dailv-News* datată din Alexandria, in nrma vizitei Ini Talaat-psşa, Eedivnl ar fi promis de a mal trimite încă 0,000 de oameni la Coustan-tinopol. Constantlnopol, 3 Decemvrie. Şefii comunităţilor religioase, dnpă ce aă consultat adunarea notabililor, aă în-onnoeciinţat pe Poartă, că creştinii nu consimt a face parte din garda civilă de cât nnmal cn condiţia de a nu fi chemaţi afară din localităţile nnde şi-aă residenţa. Ex-:omandantul Kursuluî a sosit la Er-zernm. Constantlnopol, 4 Decemvrie. O depeşă din Sofia spune că doi soldaţi turci aă sosit la Plevnn,(?)şi că muniţiile cât şi provisiile nu lipsesc iacă. Vlena, 3 Decemvrie. Ziarele de aici publică o depeşă din Con-stautinopol, iu care se zice cu Snltunnl a priimit pe un Paşa, fratele marelui Kediv din Mecca; paşa ar fi adus Sultanului o scrisoare a marelui Sherif, prin care îl propune de a trimite ul şeaptelea corp din Arabia-de-Snd la teatrul de resboiă şi de a’l înlocui cn garda naţională. Marele Şherif a promis că va veni la Constantinopol spre a fi faţă la desfăşurarea drapelului profetnlnî. Comtaiitlnopol, s Decemvrie. Se aşteaptă evenimente militare însemnate. Exerciţiile vor începe în cnrfnd pentru gardele civile creştine. Aceştia din urmă nn vor putea nvea alt grad de cât acela de snb-oficer. TIMPUL .AUTJNCIU IMPORTANT. PCEL Mii VECHW SI RENUMIŢII MiCASIN LA ST EU A ALBA , SUB >'I ItSIA m îim ©0SJS3SHÎ O Strada Parol 1 No. .V ti (!) (Curtea Vechie) vla-A-vIs de Sig. l’rager. Strada Parol 1 No i». (Partea Vechie) tIn-A-tIn de Slg. Prag ’r. Am on6re a insciinţn pe onor. PT. Public ca mi-a aoait pi'ntrn eesonul de iarnS nn boqat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, după fasonate cele din urmă, -— precum şi un mure transport de Cisme lungi de Lak rusesc, de Incht şi de Vacs, ca şi L_ Mantale de Cauciuc pentru ploe, prima calitate ; asemenea şi Galoşi /j de Gumi. II Sub-semnntul aduc mulţumirile mele onor. PT. Public [entrn in-r-i credere ce a dat menţionatei mele firme de un interval do 12 ani T care pănă acuma a depus probe suficiente de tina calitate a luărfei 1 ■ ca şi do pftiuătatea preţurilor, sperând că şi de ncum înniute, va bino-voî ai da concursul bbB găsind tot d'a-unu atât mărfuri fine şi fasonate cât fi preţuri forte moderate. Cu t6tâ stima P1I1L11T GOLDSTKIN. F _A.2STTTIsr O ITT Se aduce la cunoscin|a Onor Public că biurourile Direcţiune! generale a Societatei «râie de Aspira „MANIA" SPAMJ MUT fcT în etagiul de bub al Clâdirel Creditului fonciur Rural, Strada Colfcel. 646-0) Societatea goneralii de Asigurare .KOMANIA». A eşit şi se află de văoijare la I6ta librăriile: INDICATORUL ALFABETIC al l»*rl TIMBRULUI SI IMilSTRMEI de XD. x. GEORGIAN Preţul 1 Led nod. A »şit de nnb tipar şi se nfiă de vfin-jare la magasiile de muBică Gebauer şi landa & Sandrovitz: DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei .Mureşăiiu HYMN EROIC pentru patru voci cu aoompania uent de piane de LEOPLD STERN. Preţul t Led nod. BUCUBESOI Tipografl-f«litorl Thiel & Weiu, palatul .Dacia.< NOUA TANORAMA snb denumirea da GALERIE DE TABLOURI soiită ncnma şi aşn.jatS io Strada Belvedere, in josul fotografiei d-lul jlfeter. Bâtâliile cele mal none şi întâmplările Iunie!. ‘ Bâtâlia lângă Plevna. Lunrea Griviţel. Luarea stogului turcescu prin vOnâtsrul Ion Grigorie. Rescola lucratorilor cailor ferate în America etc. etc. Intrarea este mima! 50 bani CU CADOU (649-8) T TSrSTTTTsrn'1 A.RE T6te tusşinele, caii, uneltele, clădirile etc. ale fontei Companii Jiaronietrice pentru curăţirea latrinelor cu maşine pneumatice, priu vfimjarea licitutivl efectnntă 1» *25 Augnet a. c. trecând in pyneeiunen nostră, am luat t6te m8-narile pentru ameliorarea lucrărilor, iar firma va fi: ANTREPRISA BAROMETRIC PENTRU CURĂŢITUL LATRINELOR Maşinele contre ofer marele avantagiB că bb p<5te cnruţi ort-care cantitate de latrine in orl-care oră de <}i sad n6pte. Aceste maşine fiind defer şi închise hermetic, şi curăţitul făcândn-se în mod pneumatic, nu pota pătrunde nici un fel de miros atât de supărător şi vătămător sănătăţii. Locnlităţile cari nn permit intrarea vaginelor mari «e vor curăţl niptoa, nsemenea cu tuburi hermetice şl pneumatice. Riuroul se allal Stradal Academiei.No. 25. p. Antreprisa Barometrică (638-0) direcţiunea. LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATUL .DACIA.» Şi la t6te libr&riile din ţerft afla vfiDtJftre : METODA DE CDRA NATURALA drept contract la VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE 8ingura gi sigura pas& contra morţal prematura ţi lingezirel cronica da Aug. Wilh. Kflnig. PREŢUL 1 LEI NUOI. REGULILE CE TUEBUE I* A ţ) f TE pentru a AJONGE LA 0 BATPiNETA ÎNAINTATA PREŢUL SO CENTI5I. ^KXUXxXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX?* X X i la V1LLE DE BRUXELES Podul Jtogoşdiei No. ltt ris-ă-vis de Consnlatul Kussesc X X X Recomanda magazinul ied asortat In tot-d a-una fdrto bine ca ruflria de bărbaţi şi de Xdame, gulere, manchete, batiste de lino, olanda fi mătuşă, ciorapi pentru bărbaţi ţi dame, flant;e|nne (crdpe de santd) camisdne, groţette, broderie dantele, cravate de tarbati \\ ^ femei tnfcele mal noi Torme ţi culori, ambrele de sdre ţi de pldie efcc, etc. Atrăgând tot de-o-dat4 atenţiunea onor. Clientele că din e&aaa orieel am redus fdrte mult preţurile. ^ XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX^ X ex JOSEF GRUNBAUM LA B E L D E JARDINIERE 20, Colţul Bulevardului şi Stradel JlogoşftieT, Casele Grec8nu, 20 Aduc la cunosciuta onor. Public câ infam asortat Magasinul cu MENCICOAFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalone de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-dată înştiinţezi că am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. .fOSEF «RtrVBdLlIM Furnisorul Curţii, .A LA BELLE JARDINIERE», 20 Colţul Batardului, 20. te*-< -ŞQjSfri i I ■ \s Cu ondro aduc la cunngcinţv amatorilor oi am le veiujare; O colff'tiune <\r ropad roditor, toţi cnpacl aliniţl de jon ţi anume PERI. MERI din «pfviil* cele mal almo ţi nuol din Krainia ţi Be'gi* TERMICI din cfft mal rmamită grălinft ti in Mintremll»» ţi de ta prod*fft?^rî e*1 mal vestiţi, mare j»nrt* din «periile ce arn de Ţintare nu e«tn cunoscute in "omilnta ţi a dat ingr&lina d-lnl rhilipp^n re§ iltate r* niarcabile. Pliratn de SMEURA ROŞIE ŞI AURIE mare, care fructifică pănu In tdmră de m*\! înalt1' ori. Pl«nt° *le Sr.ARANOEfj fd't' produeătdre ţi care aă produ« SPA-RANGF.L de o m*.rime , groişiine ţi gu«t rare a eâţligat fulmi-r*<ţ unea amatorilor din Rncure«;l ţi care nu cu nimic «■••lor mol frtimd«n produrţiuiu lin Krancia. A* om fiir-l momentul j lanţ iţ unib r rog a «e grăbi roniand« le. l'entru pr'ţ'irl ţ1 '«rl re lotaliurl a «e adrf«i «ub-iemiiatulul J«*an Vermeunin, Urădinarn! d-lul O. C. 1’hM ppe«u Strada O.onuie Ni». A2, Burure«cl. î î l I i î T 7 7 I H. H0N1CH TAPISISR SI DEC03AT0R Strada Stirtei-Voda, 3 In dosul Teatrului National, se recomanda pentru Wte lucrările atin-gat<5re de meseria sa. (635-8) i— UăAAI J'R. FABRICA LANDQUT-WIEIMERBERO P M J ELSINOKR et Fii Iu VIENA, fnrni«6/.ă contra casa snQ â conto, livrabile la Viena. a Muşamale do cftrnţo şi Mantale de pldie [ cât mal repede şi in cele luni mari ciuitiilăţ. (G-V2 0). L Fabrica c. r. priviligiată a Curţii austriaca de MOBILE DE FER JOJIANX SCTILESINGEH Comp Vierul, Taborstrasse No. 38 of.'ctnnză iuiidint orl-ce cunntitate de j>a-turi de fer cu preţul de câte 1.50 fiorini pentru casarmc şi spitalari. (643-3) D. Vioreanu ciţinl profeainnel de advocat. Strada Polonă No. 21. (642-0) âaiJ. C3-. FBJ.EnDO'VXTS PRIMUL DEPOSIT DE ZIARE i jst i a s s y No. 18, Strada Mare No. ÎS. In Hanul TuitcEsc lînga Palatul Curtiei Administrative Ca onors recomand respsetnos onor. Public primul depoBit do ^iare ce »m ; d ichis în acent oraş, fiind aprovişionAt tot-d’a-una cn jurnalele cete mal noi. Tot-d’o-dată primesc abonnmento, nnunciurî şi reclame la ijiare.'e aic°a mai jo» notat?: Timpul. Resboiul. Pressa, Telographul, Românul, L'Orienl. România Liberă, Globul, Ghimpele, Figaro. Stâua României, Epocha. Novorussysky Telegrai, Vestea, etc. In curând prinirBC şi mal multe feluri de Călindara Romane şi France»?. Rog roapoctos pe onor. Public a m$ onora cu visiti/e D-Jor. G. Predovits. MOUL ATK DE IER FOTOGRAFIE şi PICTURA \ T. F. JSAANJDT Oomp 21, ChIch SlogoşMoI 21; Tia-A-Tla de cofetăria Capsa. Se efactueiuă orl-oe fol de fotografie şi pictură, de orl-ce fel da mărime. I in modul cel mai nofl şi elegant aprobat in cel mai înalt grad prin care »o ) oferă nn luern solid frnmo* cn fidelitatea a natnreî. ^ Tipografia Thiel & Weiae l’alatul .Dac.ia