Nr. 263.
DUMINECA. 20 NOEMVRIE
ANUL II. — 1877.
                                                                                                   ABON AMENTELE IN TOATA R0M1NI4 :
l> an................... . . L. n. 48
Pe 6 luni............* « . » » * 24
Pe 3 tuci t ( ..........< • i » 12
                                                                                                            in jnufNATAT*:
Pe an....................... ,60
                                                                                                         INSIRTIUNI 31 RECLAMI:
                                                                                                 Linia Je 30 litere petit, pagina IV, 30 bani. Pe padina III. 80 bani, pe pagina II, 2 lei noi.
                                                                                                        j Reclame 2 lei noi linia.;
  Un număr tn Capitală 10 bani.
TIMPUL
                                                                         ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU.
                                                         Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul „Dacia".
                                                                                                                              A.TSTTTIsr CITIRI
Se priimeac tn itr&in&tate: La D-nil Tinaaen-ttnn ă Vogl&r tn Vienna, WalGscbgiwa* 10 A. Oppelik in Vienna, Btubenbaatei 2j R*do Moum in Vienna , SeileratAtte 2 ; Vmee/u Hrdiaka In Vienna, Teinfaltstraaae 17; Philipp L&b In Vienna, Eachenbochgasae 11; L. Lang ă Comp. în Pegta |i Barai-Laffito-Bullior ă Comp. In Pari».
      Sorilor! nefranoate no #e primeao. Artioolele nepnblioate »e vor arde.
    Un număr In Distriote 15 bani.
Cartul «le Baearetol,      18 NoeiuTrie.       Carnal de Vieţii, 30 Noerabre.  
Oblig. Rurale.....         90     893/*                                        
, DompmaleJ . . .          83     82* *   Naţionale........                    
Credit,funciar rural . .   80     71»/*   RontA In aur . ......       . 74 55  
, urban                    70     _                                            
Injpr. municipal al Capit, 78             Acţiunile bJVncel.....      . 808    
Oblig. Pensii . . .        130    _       Creditări........                    
Oblig. Dacia . . .         200    _       London . . T.1......        .118 65  
a România .                40     ---     Obligaţiuni rurale angare . 78 26    
Impr. municipal eu premii  20     ---                • temejzar . . . . 77 50  
Renta RomAnJ . . ,         __     _                » tranailvanfl . . . 76 -   
Paris 3 luni ....          9g65   ---     Argint in mirfurl ....      . 106 50 
Londra , ...               2535   25321/1 Dacatul ....                . & 63   
Viena ,                           --- i   Napoleonal......            . » al   
Perlin ,                   îss3/. 1231/1  Maro 100.......             58 65    
     Cartul de Berlin, 30 Noombre. Acţiup. Căilor ferate romine 14 50 Obligaţiunile române 6%. . CI 40 Priorităţile C. fer. rom. 8% 641/a — împrumutul Oppenheim . .        84 —
Napoleonul......................16 23
Viena, termen lung...............— —
Paria * acurt .... 81 271/a
                                                                                                                                                Calendarul «filei
Duminecâ 20 Noemvrie (2 Decemvrie). Patronul «filei: Pâr. Grigorie Decapolitul Râaâritul adrelul: 7 ore 19 mm.
Apuaul adrelul : 4 ore 22 min.
Fosele lunel t Ultim Qnart
PLECAREA TRENXJRILOB
B acare tel —Saodra                Snedva—BnooreBCl
BuciirescI ....    8.15 n  io.--- 4       8ucdva . .  . . . 5.11 <J 6.46 <J         
Ploeacl .....      9.40 n  12.05.1        Roman . .   . . . 8 46 Ş  12.10 4         
Br&ila.....        1.58 t» 6.45 J 7.16 «J Tecuci6. .                5.10 â          
Tecuci 3 ....      4.88 n         11.40 d Br&ila . .  . . . 3.08 n  8,10    n 8.58  
Roman.....         s.OJ ş          4.54 4 Ploeacl . .                         2.45  
Suoeva, aoaire . . 12.03 4         9.56 d Buoureacl,  aoaire 8.30             4.30  
         Bncnretcl --- Verclorova             VerdoroTt--- Bnonresol                
Bucureacl . . . .                         Vflrciorova . . . .       L.4S            
Piteşti.....                              Craiora .                 11.44 <         
Slatina.....               2.- d          Slatina . .               1.51 <          
Craiora.....               4.17 .J        PiteftI . .               4.42 <    7.15  
V&rciorova, aoaire • . .   9.01 n         BucoreacI,  aoaire . . .  7.40 <    11.20 
                                                                                                                                     Bacore&cl—Giurgiu
    Buoureac!............9.15      d     6.05 «f
    Giurgiu,   aoaire...11.85      q     8.27 n
                                                                                                                                     Glnryln—Bacnrescl
    Qiurgii!................... 7.26 d 4.55 (f
                                                                                                                            Buoareacl, aoaire . . . . 9.48 q 7.17 n
                                                                                                                                       Galaţi—Bărboşi
    Galaţi............1.20   n  8.25 d 7.30 n
    Bărboşi,   aoaire . . 1.55 n 9.— 4 8.05 n
                                                                                                                                       Bărboşi—Galaţi
    Bărboşi...........2.55 n 6.25 n 7.25 n
                                                                                                                            Galaţi aoaire . . . 3.30 n 7.— n 8.—n
                                                                                                                 SOIRI TELEGRAFICE
                                                                                                                             din
    FOILE STRĂINE.
                                                                                                                                                                                                                                           Bogot, 27 Noemvrie.
    Avant-postnrile noastre din frontal de la râsSrit snnt snpârate necontenit. La 25 c. dimineaţa dno5 taboaTe turceşti de artilerie d’împrennă cn nn regiment de călSrime aQ respins avantpostnriie noastre de la Opaka şi Polomirţi, dar aQ fost asrârliţi inapo! laKovaliţ cn mari pierderi de ajutoarele ce alergară la auziren împuşcaturilor. Din parte-ne doi morţi şi trei răniţi.
    In aceeaşi dimineaţă do? companii tnr-ceştl c'nn eecadron de cavalerie aQ respins avanpostul nostrn de hnsarl de la Krop-cea, dar se retraseră apoi îndată. La 11 ceasnrl înainte de amiază patrnla noastră de hnsarl de la Kropcea #0 fost încongin-rată, dar aQ isbntit a scăpa,rpierzând nn mort şi nn rănit.
    Iu trecătoarea de la Şipca vreme rea şi fnrtnnă.
                                                                                                                                                                                                                                    Onstintlnopol, 37 Noemvrie.
    Iradena Snltnnnlni, prin care se chiamă snb arme 150,000 de oameni gardă naţională, e întâmpinată cn oare-care răceală, pentrn că nn face nici o deosebire între creştini şi raahometanî. Musulmanii cel fanatici snnt supăraţi în gradul cel mai mare, dar şi elementele mai moderate găsesc că această măsnră e neoportună, fiind creştinii priviţi cn mnltă neîncredere.
                                                                                                                                                                                                                                           Varna, 26 Noemvrie.
    In Dobrogea linişte. Ruşii aQ evacuat Mnsabei şi alte localităţi până in sus la Medgidiâ, iar populaţia turcească, care e’aH fost refugiat la Silistra, are de gând să se 'ntoarcă pe la vetrele el.
                                                                                                                                                                                                                                           Smirna. 26 Noemvrio.
    Cavaleria rnsească, care ocnpase orăşelul Tomk, la nord de Erzernm, 1’aQ evacuat iarăşi, pentrn că Eufratul ’şi-aQ eşit din albie.
    In Angora, Toket, Malatia şi in nnele din cele-l-alte oraşe ale Anatoliel se formează străji orăşeneşti, în care intră mnlţi greci şi armeni, ceea ce ’1 pnne pe gnvern in starea, de a’şi retrage garnizoanele din aceate oraşe şi de a le trimite pe câmpnl de răsboiă. Flamnrele acestor htreji orăşeneşti sunt împodobite atât cn semi-luna cat şi ca crucea.
                                                                                                                                                                                                                                           Hagu&a, 27 Noemvrie.
      Cn toate că bombardarea se urmează cn naltă tărie, cetăţnia din Antivari rasistă 4 cn îndărătnicie. Garnizoana n’are de gând să capituleze, căci are provizii d stnle şl aşteaptă Roeirea de trape de diepresurare, cari vin din Podgoriei şi din Scntarî.
                                                                                                                                                                                                                                            Roma, 27 Noemvrie.
      Reepândindri-se faime de nelinişte în privirea sănătăţii Papii, g’afl făcut asigurări autentice, că până in present nu snnt canse pentrn v’o îngrijire mal serioasă.
      Pin IX-lea e obosit într’adever de prîî— mirea deputăţiilor celor multe, cari B’afi presentat îu vreme» din urmă la Vatican, în cât trebne să In pat, dar lipseşte ori-ce simptom de criză.
                                                                                                                                                                                                                                             Paris, 27 Noemvrie.
      ^Moniteur* repetă, că în arma atitudine!, lnate de Cameră, mareşalul se vede in neputinţă de a face concesii.
   Dreapta din cameră e hotărâtă Bă iee iniţiativa la discutarea bugetului. Ministrul de finanţe se va folosi de această oca-sie, pentru a accentua din noii ideile de împăcăciune şi liniştire, cari aQ predominat la formarea noului cabinet. Daca totuşi Camera ar refaza sS voteze budgetul atunci mareşalul va adresa Senatului un mesagiO, făceudu’l judecător a] situaţie! şi provocându ’l ca să aleagă intre o noă di-solvare a Cameril şi demisia şefalal Statului.
     SCIRI TELEGRAFICE
                                                                                                          ALB (TIMPULUI'
                                                                                                               (Agenţi* Havas)
                                                                                                                                                                                                     — Serviciul de la 30 Noemvrie, 4 ora aeara- —
                                                                                                    Telegrame ale A. I. S. Marelui Dace Nicolae.
                    Bogat, 23 Noemvrie.
   In telegrama mea de la 13, am zis că pentrn a întoarce atenţiunea Turcilor de la atacul in contra Praviţei, s’aQ făcut doă demonstraţinni în partea despre Etropol şi a Orhaniei. Cea d’ăntâiQ s’a sfârşit prin lnarea Etropolulu!; a don a dat nascere la o lnptă aprinsâ şi sângeroasă de cavalerie. Trei escadroane de dragODÎ cu a don baterie din gardă călăreaţă mersese de la Vraţa spre Orhania. La 10 Noemvrie, acest detaşament s'a despărţit, nn eecadron şi jumătate de dragoni, mergând spre Novatzine, ear restnl prin Raskova şi Radotina asupra Lntikovnlnf, supt comanda generalului Elat. Cea din urmă coloană, ajnngend la Radotina, începn focal de pnsci, dar aflând că coloana din stânga a generalnlni Leichtiansky fnsese silită a se retrage, Be retrase şi ea acoperindn-şt retragerea.
   Eacă ce i se întâmplă 1
   Din cansa ceţei dese la ante-garda coloanei, jumătatea de escadron al căpitannlnî Baron Stempel trece pe lâugă întăririle Novaţinei, înainta până la satnl Skrivcna şi, dând peste o ceată de 60 călăreţi tnrei, măcelări trel-zeci din ei şi'şi nrmă dramul înainte. O lnptă se începuse la ultimele’! coloane intre infanteria tnrcească cn arti-leriă, şi restnl escadronnlni nostrn de dragoni din gardă cn dnoă tunuri, iar în frânte şi în coaste, 400 cerchezi sprijineai! pe tarei. Dragonil noştri incepnră să se retragă pas cn pas in timp de 4 ore, p’o întindere de opt verste.
   Un escadron şi jnmătate cn doă tnnnrî susţină atacai făcut de 2 batalioane turceşti cn tunari şi 400 cerchezi. In fine, în strimtoarea dintre Navaţine şi Karavnlka Derbsnt, cerchezii ii ajnrseră şi strîmtoa-rea fiind plină de bulgari cari fngiaQ cn carele şi sn vitele, nnnl din tnnnrî fa Inat de către cerchezi după ce toţi oamenii Ini fnră măcelăriţi. Cel-l-alt tun e poate a-rnneat în prăpastia. Din nefericire purtătorul de drapel al regimentului dragonilor Donilewkv, Dimitri NazinoflT şi WillDsky, fora oroorîţi apărând cu vitejiă tunnl luat de cerchezi.
    Restnl acestui viteaz detaşament cora-pue de 15 dragoni cn doi ofiţeri puse mâna pe Karavnlka-Dsrbsnt şi ţinn prin focul săli asaltul Cerchezilor până la sosirea coloanei din dreapta.
                                                                                                                                                                                                     In această lnptă, al cărei resnltat a fost nenorocit, dragonii gardei s’aO purtat cn
bărbăţie. Din 18, ofiţeri n’aO mai rămas in pioioare de cât doi. Trei dintr'ânşii aQ a-vnt o moarte eroică, trei aii fost răniţi. Căpitanul Anssoff din bateria călăreaţă a gardei, căpitanul baron Stimpel din dragonil gardei şi pnrtătornl de steag Len-kievicl, se află greQ răniţi; patra oficiarl snnt sontnsionaţi: căpitan al Meinander din dragonil gardei, căpitanul adjutant Gon-koroski, pnrtătornl de drapel Toişkowski şi corniţele Tolstoi, din regimentul de cni-rasieri ai Maiestăţii Sale. Printre soldaţi, 43 aQ fost ucişi; 24 răniţi şi duo! dispăruţi. Cu toate astea detaşameutnl ’şi-a îndeplinit sarcina care ’1 fuse încredinţată întorcând atenţiunea Torcilor din Orhanie şi oprindn’i de a sosi în ajntornl detaşamentului tnrcesc de la Praviţa.
                        Bogot, 39 Noemvrie.
    Amănunte asupra luării Etropolnlni: Lupta a ţinut de dimineaţa de 22 Noemvrie până la 24 Noemvrie dnpă amiazi. Ziua de 10 s’a petrecut în împuşcături şi in transportarea artileriei pe d’asnpra înfundăturilor. La 23 voluntarii din regimentul Preobrajenski, Bub comanda căpitanului Rentern, aQ luat, printr’nn răpede atac, reduta cea mai înaintată. In nrmă Turcii, atacaţi in coastă, aQ fost siliţi să ’şl părăsească toată linia d’ântâiQ a posi-ţinniî lor, care fu pe dată ocnpată de coloana din dreapta a principelui d’Oldem-bnrg. Această coloană continnă focnl pâoă la zină. Pe când coloana din etânga întreţinea şi ea focnl, se pregătise Bă ’ncon-joare flancul drept al Tnrcilor.
    La 24 dimineaţa, acea coloană, snpt comanda colonelului Linbovitzki, adjutant al împăratului, începu a se apropia din ce in ce mal mnlt de flancul şi spatele Turcilor, şi’I sili să se retragă. Rednta principală, care domină intrarea stremto-rii, fn ocnpată de o compania din regimentul Preobajeneki. Tnrcil lnară fnga. Noaptea apropiindn-ge, urmărirea n’a putut începe de cât la 25. Dragonil Ecate-rinoslav aQ luat trei tnnnrî, donă che-soane, 300 care on mnniţiunî şi provisiunî. Perderea noastră in curs de trei zile a fost de 48 morţi şi răniţi. Un BÎugnr ofi-ciar din gardă, port drapelul Nevici, a a fost rănit.
— Serviciul de la 30 Niimvrle, 9 ore nara. —
                        Beget, 39 Noemvrie.
    In partea corpului detaşat din Rnscinc, u’aQ fost in zilele de 27 şi 28 de cât in-căerărl de avantpostnri neînsemnate.
    In bateria No. 13 din Giurgiu, un corp deepărţit din bateria tnrcească de la Einb a făcnt să sară in aer nn magazin ce conţinea 60 şnrge şi 50 de granate cn mitralii. Doe traverse şi doâ plat-forme s’aQ prăpădit şi nn tunar acoperit îu pământ ; dar a fost scob ban sănătos cu o mică sgârie-tnră.
    La Şipca, In z.ioa de 28, timpul e’n înseninat, şi o vie împuşcătură s’a incepnt Astăzi este vânt mare şi fnrtnnă.
    Uu medic englez, doctoral Lazeren a sosit aci astăzi cn şapte surori de caritate engleze, cari nu esprimat dorinţa de a îngriji numai pe răniţii roşi.
                                                                                                                                                                                                                                                                Londra. 30 Noemvrie.
    La banchetul dat erl la St. James-Hali In onoarea numirii d-lui Smith, ca prim lord al amiralităţel, d. Smith, vorbind despre resbelnl din Orient a zis :
    .Interesul cel mal bine înţeles al Envli. terel este în pacea preenm şi in prosperi-
tatea Europei şi Inmei întregi. Am speranţă că, dnpe atâta Bânge vărsat, onoarea militară a Rusiei şi aceea a Turciei va fi satisfăcută, şi că vre-o pntere va opri bra-ţnl beligeranţilor mai înainte, de ce numărul relelor pricinuite de acest resbel să devie mai mare.*
   D. Cross, secretar de Stat la interne, a declarat că Englitera este gata imprennă cn cele-l’alte pateri a ’şi oferi mijlocirea dacă s’ar presinta ocasia.
                                                                                                              DTTPTTD FQ'PT 19 N°e“Trie-
                                                                                                              DU uUllJaljLll ^ Decemvrie,
   De mult lncft am argtat părerea de r§fi, ce ne coprinde, cAnd vedem cum ziarul .Romănul* e deprins a discuta cu adversarii săi, c&cl dacă in adevăr ziaristica e menită a lămuri cestiunile zilei şi a pregăti ast-fel calea pentru nişte soluţiuni fireşti şi bine-făcătoare, discutănd de o potrivă cu .Romănul*, nici o-dată ea nu va putea să-şi facă datoria.
   E peste putinţă ca toţi oamenii, care iad parte la viaţa politică, să Împărtăşească acelea-şl vederi şi ori căt de mult şi ori căt de onest vom discuta, nici o-dată nu vom putea fi de aceea-şl părere cu nişte oameni, care din fire chiar sunt deosebiţi de noi.
   Dar scopul discuţiunilor ziaristice nici nu este de a uni pe oameni, ci din contra, tocmai de a face să se ştie lămurit Intru căt el se deosebesc unii de alţii.
   ,Românul" este menita ne arăta care sunt vederile partidului, ce se numeşte .naţional liberal* faţă cu cestiunile zilnice şi a combate vederile deosebite de acele pe care le representă.
   Tocmai ast-fel .Timpul* e menit a nu lăsa ţara In îndoială asupra scopurilor politice, pe care partidul conservator crede că trebuieşte să le urmărim şi a combate ori-ce stăruinţe, care ne-ar putea depărta de la aceste scopuri.
   Aceste sunt marginile teremulul pe care suntem datori a ne lupta.
   Cead’ântâla noastră datorinţă este a nu spune, decât ce, după adevărata noastră convingere, este adevărat; şi un om nu poate să se facă vinovat de o faptă mal vrednică de osăndă, decăt publicând lntr’un ziar lucruri, pe care însuşi nu le crede, de oare-ce prin aceasta, In loc de a lămuri, încurcă cestiunile şi relaţiunile.
   Aceasta e fapta vrednică de o-sândâ, de care ziarul .Românul* zi pe zi se face vinovat.
   Nu vom lipsi a trage pe colegii noştri din strada Doamnei ia res-pundere pentru acest abus de puterea cuvântului: chiar nu vom putea lipsi, de oare-ce înainte de toate
suntem datori a priveghia, ca In duelul ziaristic lupta să fie onestă, o .luptă frăţească*; de o cam dată ne vom mărgini Insă a constata o nuoă călcare a legilor, cărora trebue să li se supuie presa liberă.
   Cetim în .Românul* de la 19 Noemvrie următoarele:
   ,Cum se face Insă că oposiţiunea de la noi vorbeşte întocmai ca Turcii şl ca Magiariî ?
   Cum cftte-şl trei ţin unul şi ace-la-şl limbagia, că Românii nu tre-buaia să facâ resbel, ci’n umilire şi cu căciula ’n mănâ s’aştepte totul de la milostivirea dumnealor?*
   întrebăm acum :
   Când vre-un organ conservator a zis, că Românii trebuesc ’n umilire şi cu cAciuia ’n mănă să aştepte totul de la milostivirea cui-va? !
   Nici odată !
   Atunci ne mal Întrebăm : de unde .Românul* ia dreptul de a Indrăsni să arunce In faţa unul întreg partid o asemenea insultă ? de unde .Românul* ia dreptul de a duce astfel In rătăcire pe cititorii săi ? !
   ,Nu putem, nu suntem In drept şi nici nu trebue să afirmăm,—urmează .Românul*,—că între denşiî a fost sad este vre-o înţelegere.*
   Prea bine! — Dar în aceste cuvinte chiar este o bănuială ascunsă, pe care .Romanul* o Întăreşte prin cuvintele :
   .Faptul însă nu e mal puţin ciudat, coincidenţa nu e maf puţin curioasă, şi de aceea, înregistrându-le, aşteptăm ca iluştri politici din centru şi din dreapta să ne scoată din nedumirire.* —
   Domnii din Strada Doamnei sunt nedumiriţi!?— Prea bine! Ne întrebăm însă dacă sunt bărbaţi ori sibariţi ?
   Dacă sunt bărbaţi, atund vor-beascâ-ne făţiş, priveascâ-ne în ochi, arate-se vrednici de a sta de vorbă cu noi, earâ nu să caute a se furişa pe poteci ascunse, pe care nici odată nu-I vom putea urma.
CORESPONDINŢÂ. PARTICULARA
                                                                               a
                                                                       TIMPULUI
            Iaşi, 15 Noemvrie 1877.
  Când cine-va visiteazâ spitalele bolnavilor şi răniţilor noştri din toată ţara şi convorbesce cu deosebiţii ostaşi căutaţi de mila şi generosita-tea privată, dobândeşte lumină asupra unor fapte ce nu sunt îucă deplin cunoscute publicului. Toţi cel ce ad scăpat numai răniţi din cele doâ asalturi ordonate de colonelul An-ghelescu In zioa de 7 Octomvrie, Iţi dad respunsul stereotip, că colonelul Anghelescu cutreera şirurile soldaţilor, II lnsciinţa că divisiunea IV e hotărâtă a trece la reservâ şi că
  ar fi păcat ca lucrul şanţurilor făcut de el, să folosească divisiunea
  II.  chemată a l înlocui. Colonelul spunea soldaţilor, că ar fi ruşine ca alţii să culeagă rodnrile inuncel lor şi că prin urmare onoarea Iul şi a lor ar pătimi dacă nu ar face tot el un asalt hotărător şi fericit! Din această oausă, le-a dat ordin să se pregătească pentru zioa de 7 Oc-tomvrie. Răniţii adaug că asaltul de peste zi ar fi fost de sigur Coronat cu succes, dacă ar fi fost rfttu şl de puţin sprijiniţi şi de alte trupe, darcă al doilea asalt dat noaptea, nu putea eşi bine In nici un cas, de vreme ce Turcii avusese vreme a se pregăti şi a strânge puteri înfricoşate. Din toate aceste destăinuiri resultă că. numai ambiţia colonelului Anebelescn . şi dorinţa sa de a avea o ishăndă înscrisă la activul săd. a fost motivul acelei nechibzuite şi criminale bătălii. Eată causa pentru care armata romănă are 1000 ostaşi mal putui şi a suferit o înfrângere! Aşa se întâmplă popoarelor care daţi comande Înalte la oamenr pasionaţi şi egoişti care, tot-d’auna găudind la dânşii şi nici odata la binele obştesc, transportă vederile, simţirile şi obiceiurile partidei lor politice la mişcările şi regulele armatelor din resbuid! Se putea alt-fel? Acelaşi ofiţer care din capul lui schimba formula jurământului soldaţilor In timp de pace, trehue să facă din capul Iul fapte tot aşa de nebune şi in timp de resboid! Vina nu este a Iul, vina este a celor ce 'I-ad dat, în timp de luptă un rul aşa de principal deşi-! cunoştead caracterul şi natura ! Aşa dar mal mult asupra acestora, de cât asupra colonelului cade răspunderea !
    Lumea de la noi s’a emoţionat foarte mult de prigonirile ce suferă Românii In Austria. Afară de Transilvania , unde şicanele ce se fac Românilor sunt sistematice, afi 1d-cepnt acum a se da loviri şi conaţionalilor noştri din cele-1 alte părţi ale ImpSrăţier. Desfiinţarea nevinovatei societăţi de studenţi „Arbo-roasa* din Cernăuţi; secuestrarea banilor acelei societăţi, includerea şi darea Injulecatâ pentru .înaltă trădare* a mal multor studenţi; per-chiziţiile făcute unei alte societăţi de studenţi din Viena numită .România jună", ad urmat de odată şi pe neaşteptate. Toate aceste aCi fost relatate de .Timpul*. Dar oamenii politici de la noi se Întreabă dacă nu cum-va partida ce ne cârmueşte astâ-zl este Intru cât-va vinovată pentru toate aceste prigoniri ale compatrioţilor noştril? Când citeşte cine-va jurnalul .Românul* vede In fie-care număr o regulată şi sistematică aţâţare şi intârâtare a Românilor In contra Împărăţiei „ Austro-Ungare*.
    Când seim pe de altă parte, cum fie-care linie din acest jurnal oficios este tradusă şi trimisa ministeriulul afacerilor străine din Viena, care ur-mâresce cu luare aminte cea mal mică mişcare de la noi, oamenii noştril po-
litici serioşi şi moderaţi se Întreabă cu grije : ce vor puternicii de astăzi şi care este scopul lor ? Cred el că cu cuvintele lor violente vor face vr'o sehitnnare In Austria ; Îşi luciii pnesc el că rolul ţărel noastre este de a ameninţa necontenit, pe puternica Impărftţie vecină! Sunt ei aşa de nechibzuiţi şi de orbiţi pentru a nu vedea că toate aceste zadarnice ameninţări au de efect, imediat de a aduce prigoniri asupra conaţionalilor noştri din Austria şi u-milirl asupra noastră 1 Mal dennâ-zi. Inerândii-ue ruşinea , am trebuit sâ vedem pe representantul nostru din Viena eerănd scuse guvernului Austro-Maghiar pentru o notă ne-preengetatâ. nepotrivită, şi neadevărata a ministrului nostru de externe; astăzi vedem cu durere conaţionali de al noştri prigoniţi. Încinşi. daţi in judecată poate pentru că. fimd tineri uşor de entnsia-mat. se potrivesc, ridicolelor declamârl din .Rumânul", şi scot vre un cuvănt nechibzuit,. — Este asta o politică
sănăt asă? Cred radicalii noştri că a sosit momentul să dăm piept cu Austro-Unpariaî f'ăcl din două una: sad articolele violente din .Românul* urmăresc un scop serios şi apropiat. contra Austru-Ungariel . şi atunci toţi Românii iubitori de patrie se simt coprinşl de o legitimă grije şi spaimă ; sun aceste sunt numai ameninţări deşerte, şi atunci, rid'Cule şi nedemne de bărbaţi politici, fac numai răn nevinovaţilor noştri compatrioţi din împărăţia ve-c nă Nu este pîntre radicali nici un bărbat cu mintea matură care să le le zică, că fac o politică pripită care-1 tot-d'nuna vătămătoare , că prin cuvinte deşerte nu se grăbeşte mersul istoriei şi că fructul cules necopt np insânâloşnzfl, ci îmbolnăveşte? Istoria ne învaţă că adesea un pas pripit produce rele ce nu se pot îndrepta în şir desecule! Dar cui le spunem aceste? Credeam că d Co-gălniceanu intrat pintro roşi. va şti săi lumineze in multe privinţe şi am văzut cu părere de rău că el a ajuns o jucărie in mânele lor. Deşi nu am Împărtăşit, vederile politice ale (l-lul Cogâlniceanu eram în drept a : rede, judecând după trecutul săd, că va şti sâ se impne. Insă, din nenorocire, am văzut că. fie bătrftneţa. fie nevoile şi lipsa, el a ajuns a sfărşi în mod trist o viaţă politică aşa de lungă. Nimic mal de jelit de cât o decădere morală aşa dedesâ-vărşită la apusul activităţii sale politice! In adevăr, din .greşeli* politice se poate ridica cine-va, dar din fapte .morale* ca cele prea cunoscute de astăzi nu se mal poate ridica nimeni. Bărbatul politic Mihail Cogâl-niceanu s a dus! Sâ fim generoşi, sâ ne aducem aminte de tinereţea sa şi sâ vărsăm o lacrimă pe ruormăn-tul săd!
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            B B.
                                                 im A FAR V.
   Franţa. — Ca şi confraţii lor de pretutiudenea, radicalii din Franţa’ ad o ciudată manieră de a privi statul. Lucrul de căpetenie pentru dănşil e ca sâ ajungă la putere, precum a zis prea. bine d. B iragnon in Cameră, iar ţară şi popor pot merge pe apa Sâmbetei, puţin le [iasă. Radicalii represintâ în mod unilateral interesele claselor de jos. sad mal bine zicând se representeazâ pe el Inşii, esploatând nemulţâ'ui-rile acelor clase, la zadar răsare din istorie figura bătrânului Meue-nins Agrippa. care prin alegoria cti stomftcbol şi mădnlarile arăta că clasele lucrătoare nu pot trăi, fără organul distributiv, fără cele superioare, că buna stare a unul popor se Întemeiază tocmai pe armonia de interese, pe care statul e menit, a o face să domnească Intre părţile organismului social. Geaba li s’ar repeta vechea alegorie, radicalii cred, că fără ştiinţă de carte, fără avere şi fără muncă mar cu seamă, casta oratorilor lor de uliţr şi stâlpii lor de cafenele sunt chemaţi a domina lumpa. Dar guvernul nu este de loc, după cum definesc d-nealor , e-pistatul Întrunirilor electorale. El are în toate ţările un rol organic, pe care nu’l poate îndeplini un vătaf. Oare un liberal este în stare sâ-şl scoată creeril din cap, sad muşchii inimel, pentru a pune alţii la loc fiind că epistaţil vieţii sale organice nu-l mal plac? Căci nu mecanismul parlamentar e lucru principal. Misiunea de a crea legi le ad avut în deosebite rânduri instituţii deosebite. Consilii de stat, regenţi cu minţi, comisii de oameni speciali numite de Însuşi stăpânitoril ţării ad scris şi introdus adese-orl Ipgl mal bune, mal practice, mal drepte de cât parlamentele, Apoi e asemenea constatat, că funcţionarii aleşi nu lasă In genere nimic de dorit In privinţa — netrebniciei lor./ Astă zi Franţa se află In ajunul unei expoziţii universale ; din cauza agitaţiilor radicale, negoţ şi industrie merg răd şi mareşalul prezident a format cabinetul Rochebouet, compus numai din oameni de resort, din oameni cu totul speciali, despre cari însuşi radicalii zic, că ad merite adevărate, In fine un cabinet de care toată lumea zice, că ar conduce mult mal bine afacerile de cât orl-care minister parlamentar.
   Şi declară oamenii In bună conştiinţă, că nu fac şi nu vor face politică militantă, că vor respecta
constituţia republicnnft şi vor face să fie respectată, cum că numai trebuinţele reale ale ţării, uşurarea negoţulnr. pregătirile pentru espo-/siţie i-ad făcut, să-şi părăsească ocupaţiile lor ştiinţifice, pentru a se deda cu mizeria politicei franceze, arată că el sunt mâna de împăcare, pe care le-o întinde mareşalul-pre-zident, că In momentul, In care d-nil radicali vor fi în stare să dea un minister parlamentar, el se vor retrage, — dar cine I ascultă?
    Marcâre din centrul stâng ad atacat ministerul, dar cel puţin In mod ceviincios, d. Floquet prin termini nocuviincioşl, osândindu-1 şi nu-mindu-1 incapabil.
    La primirea, pe care mareşalul a fă’ut-o la 12 1. c. el şl-ad rostit de mal multe ori intenţiile. La formarea cabinetului a avut de gând a propune pace partidului radical. Camera i-ad răspuns printr’o declaraţie de răsboid. In consiliul de miniştri de la 13 c. el a vorbit tot ast-fel, deci s’ad luat hotărlrea, ca miniştrii sâ ocupe locurile lor In Cameră şi In Senat. Se crede apoi, că Senatul va fi Întrebat sâ se pronunţe asupra votului Camerei, care e cu totul neconstituţional, căci prin constituţie, Prezidentul republieer are hotâ-rlt dreptul, de a-şl compune ministerial din persoane, cari nu fio parte din parlament. Cum se va mal re-solva şi acest nod conflict, nu putem şti.
   Aiintro-Uugaria. — Opinia publică eară-şl începe a se agita de evenimentele de pe câmpul de resbol şi faţă cu ştirile despre declaraţiu-nile ce ar fi făcut Corniţele Andra=y toate cestiunile interne ’şl perd importanţa.
   Ziarele sosite in cursul zilei de astâ-zl şi chiar mal mult de cât aceste, o depeşă sosită din Berlin comunică nouă detaiurl despre Înţelegerea luată Intre Germania şi Aus-tro-Ungaria relativ la atitudinea, ce ambele peterl vor avea sâ observe faţă cu negoţiârile de pace.
   In urma acestor inţelegerl, Comitete Andrassy a dat Porţii respunsul dea Începe negoţiârl directe cu Rusia. Şi chiar dacă vre-una din puteri ar propune un congres, cabinetul din Viena va refusa a primi această propunere.
   Ştirile sosite din Constantinopol sunt de natură a ne face sâ nu ne îndoim despre exactitatea detaiurilor privitoare la atitudinea cabinetului din Viena. ,Times ne încredinţează că în Constantinopol earâ-şl se spo-
reşte numărul acelora, care stăruesc pentru Incheiarea păcii şi Poarta foarte bucuros ar începe negoţiârile dacă sar găsi vre-o putere, care să primească mediaţiunea. Negoţiârile directe ar întlinpina greutăţi foarte mari din causâ că, miniştri otomani se tem că vor fi refusaţl, fâcănd Ţarului propuneri directe, un lucru care a stlrnit o furtună primejdioasă In populaţiunea musulmană şi pănă acum destul de agitată.
   EnsIItmi. — Lordul Derby a grăit. In discursul săd, el declară, că nici după ce Tuşii vor fi Înaintat până la Trebizonda, Englitnra nu va avea motive spre a părăsi politica de neutralitate. Ast-fel chiar şi sporirea garnisoanelor din Medi-terană ar fi In potriva neutralităţii.
   La Începutul resboiulut guvernul englezesc a declarat, că nu va permite ca vre-o putere să ia stăpânirea asupra Constantinopolulul, ast-fel neutralitatea Engliterel nu va înceta decât atunci, când Constantinopolul va fi ameninţat.
   Gladstone de asemenea a ţinut un disenrs la Havarden-Castle.
   El osândeşte purtarea aspră a guvernului turcesc, care este cea mal părăsită de toţi dumnezeii In istoria omenirel, Guvernul nu e de cât o companie de înşelătorie hoţie şi falsitate. Minciuna sistematică şi c momi sistematic sunt mijloacele, cu care el ’şl face zilnic trebile.
   Câtă vreme cabinetul englezesc va remânea pe lângă politica sa de neutralitate condiţionată , partidul liberal va observa o linişte condiţionată. Dacă Insă cabinetul se va depărta de această politică, liberalii se vor lupta ca nişte englezi şi va remânea ca naţiunea sâ hotărască.
    Grci'ia. — Crisa ministerială nici până acum nu a putut ajunge la o soluţiune definitivă. După .Standard* regele Giorgios refusâ de a primi demisiunea ministeriulul.
    Se respândise ştiiea că adunarea din Creta afi dat espresie dorinţei de a se anexa insula Creta marel Britanii; acestâ ştire a fost oficial desminţitâ.
    Ştirea că consiliul de miniştri ar ar fi Încuviinţat ministrului de resboid un credit de 4,500,000 drahme pentru cumpărare de arme, se adevereşte. Se asigură că 25,000 din cele 36,000 pusei ah şi sosit la A-theua.
    Disposiţiunile Grecilor, de când cu biruinţele luate de către Ruşi, ea-răşl sunt foarte resboinice.
PARTEA LITERARA
    PETRU RARES
                                                                                                  „ NUVELA de N GANEA I)
                                                                                                     (Urmarea 2-a).
                                                                                                          II.
   Trei nopţi nu dormise Ştefâniţft Vodă şi un groaznic neastâmpăr T frământa creeril. El se preumbla cu paşi repezi prin odae (Arând semne neînţelese din mâni in tocmai ca un smintit, şi ochii lui roşi erati înconjuraţi de doâ cercuri vinete. Apoi de odată deschise uşa şi ordonă s.Yi vie Malaspina.
   — Malaspina! zise Ştefâniţă Vodă după ce acesta i se Înfăţoşa plecân-du'şl fruntea până la pământ. Ni-mene In toată ţara dintre câţi se
  1) Convorbiri Literari.
află In slujba mea, nu are leafă mal mare de cât tine. O mie de ţechini este aproape leafa unul Domn.
   „Aşa, este, Măria-ta. Pentru aceea ţi sunt dator cu munca, cu timpul şi cu sâDgele med.
    - Malaspina! Ducele de Veneţia când te-a trimes mie, cu cugetul mlădios, cu limba de miere, cu ţaţa schimbătoare după Împrejurări, un om care pricepe fără să întrebe, vede fără să se uite, care ştie sâ întrebuinţeze viclenia şi otrava unde se cuvine, un om in sfârşit cum 'ml treime mie.
   „Cearcă-mâ, Măria-ta, şi de nu voih respunile la aşteptare, capul sâ Tur stee unde 'ml stad picioarele.
       Malaspina ascultă-mă cu luare aminte, căci voesc ca fie csre vorbă a mea sâ se intipâreascâ In creeril tâl precum se intipâreşte pecetia pe ceară ferbinte ; şi fie-ral vorba înţeleaptă sad nebună, voesc să rai-o Îndeplineşti cu aceiaşi credinţă şi iscusinţă.
   „Porunceşte Măria-ta.
   — Malaspina ! . . . Am ucis pe Stroja, pe Vulpe, pe visternicul Tro-tuşanu pentru că i-am dovedit necredincioşi mie : am ucis pe hatmanul Arbore care m’a crescut pe braţe şi a fost mâna dreaptă a bunului med Ştefan cel Mare ; am ucis şi pe fiii săi Toader şi Nechita pentru că toţi ruâ vrăjmăşead şi vroiad sâ 'ml surpe drepturile, l-ara ucis, zic, şi nu mâ cftesc... Dar sunt ed mal sigur oare pe tronul med ? Nu ! . . , S ar zice că săngelo vărsat de mine rodeşte pământul, şi pe fie-care zi ’mf scoate noi duşmani nevăzuţi. Iată trei zile de când avui un vis ciudat, : văzul de asupra capului mod o mânft mare, atât de mare, In cât par’-câ Îmi acoperea cerul; ea avea numai patru degete, şi de degetu l cel mic atârna o undiţă, iar de vârful undiţei atârna sceptrul med. Neliniştit de această vedenie, chiemaî pe Arifta vestită vrăjitoare sâ 'ml
tălmăcească visul, şi iată ce 'ml spune: i „Teme-te, Măria-ta, de toţi cel ce te înconjoară, dar mal presus de toţi teme-te de un pescar care locueşte într’un colţ al ţârei neştiut de ni-mene, şi a căruia mână dreaptă e fără un deget.* Al auzit Malaspina? ...De şi nu cred In visuri şi In far-mecl băbeşti, cu tonte aceste void sâ 'ml lipsească chiar umbra lndoe-lel. laţi pumnalul In sân şi otravă în buzunar şi adă-ml pe cel duşman vid sad mort. Nu cruţa aurul căci visteria ţârei 'ţi va respunde cheltuielile Însutit.
   Malaspina 'şl Îndoi şelile până la pământ şi respunse cu glas umilit :
   „Am auzit porunca Mâriel-tale din cuvânt în cuvânt şi jur pe capul med că de acum inainte puţine zile se va bucura de lumina soarelui acel pescar ori care şi ori unde ar fi.
   Domnul mulţăunt de respunsul ve-neţianulul, ’şl însenină privirea şi se aşeză leneş pe un jilţ. Dar de odată
se lovi cn mâna peste frunte In tocmai ca un om ce ’şl aduce aminte de ceva, şi Începu sâ râdă cu hohot. Malaspina se uită ţintă In ochii lui. neştiind care să fie cauza acestei porniri de veselie.
   —     Mi-am adus aminte, adause Şte-făniţă Vodă, de copila cea nebună care m’a făcut erl să perd o zi Întreagă cu glume... Ce-al făcut cu dânsa ?
   „Am îndeplinit porunca Măriel-tale. Ea se află acum pe drumul Ga-laţulul întovărăşită deoslugăamea credincioasă şi măine va fi In cetă-ţuia diu din codri Tigheciulul sub paza cuvenită.
   —     Vel fi luat măsuri să nu se facă vorbă.
   „Malaspina face tot-d’auna lucrurile cum trebue. M'am furişat in casa el noaptea pe cănd dormea, căci cheile mele descuie orl-ce broască, şi de frică să nu se trezească i-am pus la nas nişte mirodenii aduse din Ve-
Gestiune de administraţie, este vre o ceg-tinne de vemletS pnrticnlarX fi tfnvernol n’nre ce face. Nn vo^ec însă să cred, cel pnţin până la proba contrariă, că antori-tfiţile locale să fl anunţat pe cî. Catarii că viaţa îî este în pericol, cum zice d-ea. Dacfi aceasta ar fi adevărat, dacă d. Catarii mi-ar pnt*n proba c5 intr’adevăr a Fost. nvertisat de autorităţi, de prefectul local, că viaţa ii este în pericol, ntnnci gn-vernnl va pedepsi pe acel pr* fect, atunci însomî voiţi cere destituirea acelui prefect, care se numnsce d. Raşcan fi care este u-micnl mefl.
   In tot cfisnl dacă un om de talia fi pro-porţiurile d-luî Catargi, se teme sâ’fi pă-ras flscă casa pentru a veni în capitala, atnncî fie sigur că’i vom trămite un es-cadron întreg, pentrn ca să ni’l aducă nevătămat.
   D. Drosso se declară satisfăcut cn res-pnusul d-lul miuistrn, dnpă care incidental se declară închis, şi Senatul decide a se considera ca nemotivate absenţele d-luî Catargi.
   Ne procede la alegerea corni si unei pentrn redactarea răspunsului la Mesagini Tronului, fi comisiunea este nst-fel con-stitaitu.
P. S. S. Mitropolitul Moldovei cn 24 vot. 
Principele D. Ghica            20    >    
Constantin Bossiann            30    >    
Giani Alelexendrn              30    »    
Pişcă De met rin               21    *    
   Se alege apoi comisinnea de petiţianî. Ue nmi fiind nimic la ordinea zilei, d. vice-preşedint-% ridică fedinţa annnciând pe cea viitoare pentru a doi zi.
ŞTIRI OFICIALE
   Starea sănătăţtî M. S Doamnei merge din zi în zi spre bine.
   In cnrsnl săptămânei trecute, Măria Sa a primit pe înalt Prea Sâuţia Sa Mitro-politul-Primat fi alte persoane de distinc-ţiune.
   Sâmbătă, 12 Ble curentei, M. S. Doamna a primit visita A. S. I. principele Nicolne Maximilianovicî, duce de Leuchterrberg.
   Prin înalt decret Domnesc s’aă aprobat pe seama ministernlnî de interne deschiderea nnuî credit suplimentar de lei S,000, pentru diurna jariulul concursurilor, inspectarea sorvicinlnî sanitar şi combaterea epizootiei.
   Prin înalt decret Domnesc, s’a acordat dreptnl de a porta medalia ,Virtutea militară oficiărilor şi gradelor inferioare ce □rmează :
                                                                                                                              Medalia VirttUe militară de aur.
    Medalia Virtute militară dc argint.
   Sorgentului-adjutant Cttjminu, din co-pul Ro-
tilel.                                       .
   8or(ţentului-major Farcaş. din corpul H^tiPl.
   Sergcntulul-tnajor Apo*tol Ioniţâ, din r*gi*»eu-tul 5 de cAI&rafi.
   Sergenţilor-majori : ConutnntinPieu Qonrce, An-drceucu Conitnntin, Pârvulcacu Nîcolac, din r*gi-mpntul 7 de dorobanţi.
   Sergenţilor ; Dinoviol Constantin, Nicoleicu M»-chail, AIHtilescu Ioan, Con* tanti nes cu I6t»\ Ioan Niţft I, Moldovean u Di mi trie, Poppien Constantin, Comat Nioolao, Petrescu Anton, lonescu Constantin, Da c&lu Pi'troa, Popescu Chaorge, Franca Dimitrie, din regimentul 7 dp dorobanţi.
   Sergenţilor : Sandu Dimitrie, Opri şan Nicolae, Zeamft-Neagrâ Petre , Andronarhie Ioan, Btân-cescu Ioan, George Vasile, Christea Vari le, din regimentul 5 de călăraşi.
   Sergenţilor : Stef^novicI Vosile, Râd al iţi Va-sile, Trică Petriştr, Balş Constantin, Ursar Leo-nida, ITiwchi Nicolae, Râd al eseu Alexandru, Ni* colftu Ioan, Caval «ky Staoislav, Manolescu Ioan, din regimentul de roşiori.
   Sergpntul Nicolae Stan, din regimentul de art.
   Sergenţilor : Tom a Dohrişan, Mireea Nicolae, lonesca Ghcorghe, Coatache Ioan, din corpul flotilei.
   Sergentului Constantin Ioan, din divisîonul pompieri Bucurescl.
   Brigadierilor: Teodorescu Teodor, Bădcacu Petre, Stan Rada, Buzntu Die, Efrira Ioan, Măriei Ioan, Fcarlat Constantin, Buchianu Vasile, din regimentul de roşiori.
   Brigadierului Roşea Constantin, din regimentul de artilerie,
   Brigad ieri lor: Maricaloan, Vioreseu Nicu, Draţu T and a fir, din reg de călăraşi.
   Brigadierror: Chirilă Grigoie, Giurgea Gri-gore, din reg. 0 de călăraşi.
   Brigadierilor: Cioran Ilie, Ţopală Ariton, Vulpe Badea, din reg. 5 de călăraşi.
   Brigadierilor : Dimescu, Marin Dumitru, Ena-che Ian cu, Alhn Ilie, Uşurel u Trandafir, Oprea Stan, din corpul flotilei.
   Soldaţilor: Dumitra Vagile, Canteşu Vasile, Baigoa Alexandru, Laaăr George, Mohor Vasile, din regimentul 6 de călăraşi.
   Soldaţilor: Ionel George, Tfttaru Tănase, Cri-şan George, Preda Grigore, Dinu George , Călin Radu, Oprea Ioan, din regimentul 5 de călăraşi,
   Soldnţilor: Petre Marin, Capşuneanu Dimitrie, Eduard Uriţescu, Mândrilă Vasile, Vrănceanu George, Ţuguş George, Ciuell George, Frenţ Brudar, Surcel Ilie, Mante ana George, Mădulnm Georgp, Streaţă Nicole, Paraschiva Dobre, Vasile Antonie, Florea Vasile, din regimentul de roşiori.
   Soldaţilor : Honog Ioan, Lupu Eft*mie, din regimentul de călăraşi.
   Soldaţilor: Nedelca Marin, Marin Stanca, T&-nane Călin, Pâlcesca George, din corpul flotilei
   Soldatului DumbrăTan Costacbe, din regimen tul de roşiori.
NOTITE LITERARE
   In septămena viitoare va eşi de supt tipar şl se va pnne Jn renzsre an op literar, care în curând va trebnl sd de-rle biblia popornlnt romAn. Acest op este : Istoria ini Mlhal Viteazul de Nicolae Bitlcescn, ia ediţie populară.
   Vom reveni nsnpra acestei pnblicaţinni importante.
   Serbia. — Intrarea In “acţiune a Serbiei pare a ti foarte apropiata. Toate ştirile, ce ne v,n din Belgrad, sunt de natură de a ne întări In această presupunere.
kesboiul
   In numărul trecut am dat seamă de luarea Pravul şi a Etropolulul. frpte cărora le-am atribuit toată Însemnătatea, ce li se cuvine, căci armia Împăratului o stapănă astăzi pe punctele de intrare tn trecăto-rile Balcanilor de la sud de Plevna, mulţâmitâ vitezei purtări ale guar-diel de sub generalul Şuvalof şi diviziei a treia de infanterie. Rosaliţa, Troiau, Teteven, Etropol şi Pravţa-Lazan sunt toate intrări in Bilcan.
   Se ştie că la 22 c. puterile principale ale generalului Şuvalof, Împingând pe Turci, afl ocupat posiţil In faţa Pravţel şi că aă incept să le Întărească, aducând cu multă greutate şi osteneală tunuri pe înălţimi, pentru a-I induce pe Turci In eroare şi a-I face să erează. că vor fi atacaţi In front. Ziua de 22 e., apoi noaptea şi dimineaţa soldaţii ah stat neraftncaţl In faţa Prevţel, rozând doar pesmeţl uscaţi şi intre-ţiind de clacă foc de puşti.
   In aceeaşi vreme s’ah simulat Insă şi alte demonstraţii strategice. Detaşamente ruseşti dinVraţa s’afl Îndreptat spre Orhanie, iar alte doâ co-16ne aă apucat de alurgul rinlnl Irker spre Etropol. Pe când pe faţă trupele ruseşti simulaţi un atac, care să atragă pe deplin atenţia inarui cuiul, atacul adevărat se pregătea asupra flancului stăng şi In spatele Turcilor. Flancul stăng al Turcilor, aşezat pe înălţimi atăt de sigure, In cât nici prin minte nu le trecea că ar putea fi ataeaţr, stetea faţă In faţă cn trupele generalului Şuvalof şi petrecea de-a binele , aştep-tănd cel mult un atac în front. Dar cu doS zile mal 'nainte coloana generalului Ranch ah fost făcut o mişcare de Incunjur, nebăgată în seamă de Turci, pentru că vor fi cr:zut-o cu neputinţă.
j Patru-zecI şi nouă de ceasuri trupele generalului Rauch aă avut a trece prin rlpl şi ponoarâ, să'şt sfarme drumul prin stânci cu dinarait, să urce tunurile cu mănile la deal şi In sflrşit după nespuse osteneli şi greutăţi nepomenite coloana ajunse pe neaşteptate la aripa stângă a poziţiei turceşti. Se vede că Turcii, văzând aceasta, nu se vor fl împotrivit mult, ci cuprinşi de o pa-
neţîa prin mijlocul cărora i-am in-greuiat somnul, şi ast-fel am aşezat’o tn trăsură fără să simţă nimic.
   Stefâniţâ-vodâ plecă din cap spre semn de Încuviinţare, iar Malaspina îşi Îndoi iarăşi şelele şi eşi.
                                                                                                                          III.
   Pe malul Drat.işulul Intr’o colibă mică acoperită cu frunzări creştea tânărul Petru Rareş umbrit şi încâl-zit de dragostea maică-sel. şi Întocmai ca o mlâdiţă de stejar răsădită In pământ prielnic, el se făcea văzând cu ochii tot mal frumos şi mal voinic. Era acum de duoă-zeci de ani. Flăcăii de primprejur.il puneai! tot-d’auna In fruntea lor şi la joc şi la treabă, căci dintre toţi el era cel mal vânjos la trup şi mal ghibacih la minte. Pletele lui negre II eâdeaă pe umeri Întocmai ca o coamă de led, şi In ochii lui focoşi ar fi putut oiti cine-va dragostea primejdiilor şi dorul de a le convinge. Maicâ-sa
nică, lesne de esplicat. aQ rnpt'o de fugă, urmăriţi de o grindină de gra-nate ale artileriei Şuvalof şi de sol-dnţil, alt-fel cumplit de obosiţi ale lut Rauch, până ce se făcură nevăzuţi In negura deasă, ce se lăsase asupra feţei pământului. Ast fsl s eh luat poziţiile de la Pravţa.
   Din oele-l-alte două mişcări demonstrative «le Ruşilor, una spre Orhaniă alta spre Etropol. una a eşit in plin, cea-l-altă In deşert.
   Etropol a fost luat, dar la Orha-nife Ruşii ad suferit Înfrângere, din cauza superiorităţii numerice a inamicului. Detaliile se pot vedea In telegrama Marelui Duce Nicolae, publicată în No. de fâţft.
   Trupele româu“ aii ocupat Lom-Palanka. După şase zile de bombar dare de pet malul drept al Dunării un detaşament de infanterie ad tre-c’t Dunărea şi ad intrat în Lorn-Palanka ir. aceiaşi vreme, în care un pluton do călăraşi Intra d’altâ parte, iar turcii s’ad văzut siliţi a se retrage la Vidin.
   Cetâţuia din Antivari, de şi bă-tatâ din răsputeri de tunurile Muntenegrenilor, se vede a fi bine aprovizionată şi destul de tare pentru a se împotrivi şi a aştepta trupe de dispresurare de la Seutari,
   REVISTA ZIARELOR.
   „Romftnul, de la 19 Noemvrie află cu părere de bine, că toate miuisterile şi-ad pregătit budgetele pe anul viitor, că rainisteriul in-strucţ:unel publice a prevăzut în budget gradaţiunea remunerării profesorilor, că, încuviinţând Camera sistemnl guvernului de a lăsa întreţinerea căilor de comunic.aţiune în sarcina judeţelor, se va presenta un excedent de 2 milioane lei şi că Camera va decide asupra întrebuinţării celor 28,000.000 milioane bilete ipotecate.
   In urmă .Românul* îşi dă aerul de a lua In rîs o telegramă pe care d-nul i ascar Catargi a trimis’o prezidentului senatului , telegramă. In care administraţia actuală este luată — In rîs.
   Mal tn urmă .Românul* îşi urmează polemica contra ziarului »Pres-sa,* şi ajunge la resultatul, că opo-siţiunea vorbeşte tocmai ca Turcii şi maghiarii.
   Faptul 11 pare .Românului* ciudat şi ar dori să i se dea lămuriri privitoare la el.
   In sflrşit, tot polemisând cu ,Pres-sa,‘ .Românul reproduce o parte din o corespondenţă a ziarului .Temps.*
Domnina ’l învăţase carte, căci ea, de şi se îndeletnicea acum cu pes.t cuitul, dar în tinereţele ei fusese avută şi trăise In lumea cea de soiă. Cerinat, un om cărunt la cap şi înăsprit de muncă, argăţea de ani îndelungaţi la Domnina şi de mult ce se deprinsese cu Petru crescându’l de mic pe braţe, T iubea ca ochii din cap. De câte ori Petru se ducea lâ vânat sad la pescuit Cerinat tre-buia să’l Întovărăşească. El tl prive-ghia, ’1 ajuta, ’l apăra de toate primejdiile la care furtunaticele lui tinereţe T aruncad cu nesocotinţă, şi nn odată l’a scos din fundul Brati-şulul cu sufletul la gură, nu odată l a scăpat abia nesfaşiat din gura fiarelor sălbatice, aşa că într’o zi chiar, Indrâsneţul copilandru pierdu un deget de la mâna dreaptă rupt de colţii unul lup. Iu zadar maic.a-sa căuta să stâmpere pornirile lui învăpăiate. El nu trăia cn plăcere decât în primejdii şi nu visa decât lupte şi biruinţl.
   .Romftnia Liberft* constatft că la alegerea biuroulul din Senat oposi-ţitinea a votat pentru lista de candidaţi a liberalilor şi’şT exprimă părerea de bine pentru această Înţelepciune patridticâ.
   In urmă .Roru. I.ib,* mulţumeşte Primăriei pentru că a schimbat im positul pavagiulul, făcând ca el să atârne de valoarea proprietăţilor, iară nu de Întinderea lor; crede Insă că proiectile de legi privitoare la ca-nalisarea Dîmboviţei şi altele nu sunt tot atât de bune.
   .Pressa* urmează a aprecia me-sagiul Domnesc şi Înainte de toate constată că Intr’lnsul nu se vorbesce nimic nici despre instrucţiunea publică, nici despre starea in care se află securitatea publică. Cu deosebire însă finanţele sunt trecute In tăcere.
   .Pressa* in urma arată apoi, că nu este esact, când se susţine că tractatul de la Paris nu mal esistâ.
SEN-A-TTTIj
                                                                                                                Şedinţa de In 18 Nnomcrie 1877.
   Preşedenţin domnuînl vice-Prejedinte D. Rrutmmi.
   Şedinţa ee deschide la 2 oreşijnm. fiind presenţl 34 d-nl Senatori.
   Intre comnnicAri se dă citire nneî telegrame» d-!ni SeDator Lascar Catargi, prin care arat» cS nn poate veni la Senat din cane» <ă a fost ameninţat că va fi jefuit pe drnm de tâlhari. Nu pot face nimic, zice telegrama, de rât să stau închis în casă cu slugile mele apărândn-mî viaţa, familia ţi averea, fiir,d-că admininistratinne» na a lnat nici o mesnră.
   D. Drosso. întreabă dacă gnvernnl are cnnoscinţă despre aceste tâlhării ţi ce are de gând să facă în aieastă privinţă.
   D. ministru de externe. D-lor senatori, ed credeam că d. Drosso pipăindn se pe sine ar fi pntnt să constate că e sănătos ţi neatacat de nimeni. Ar mai fi putut să coustate, că mai sunt împrejurul săd încă 60 de senatori, ţi în Cameră 120 deputaţi ţi că nici unul nn a fost jefnit. Cred dar, d-lor, că ,după cum ad venit iu capitală aţâţe» senatori ţi deputaţi, ţi mulţi din-tr’enţiî tot pe drumul pe care are a veni d. Catargi, tot ast-fel putea să vină ţi d-sn, fără ca să se teamă.
   Apoi nn este drept ca să se impute guvernului aceste tâlhării, căci ele se fac sub toate guvernele. Bandiţii nn snnt oameni politici, nn fură pentrn interes de partidă: ei fnră cn armele în mâni. Cu toate astea gnvernnl a lnat măsuri, atât cât poate să să ia în timpurile actnale, ţi dobândim re-Bnltate bune, căci prindem pe hoţi, ţi nu nnmai pe boţii din codru, dară încă ţi pe alţii, hoţi de aceia cari snnt îmbrăcaţi cn strae verzi, ori albastre.
   Dacă însă d. Catargi are inimici personali cari ’1 ameninţă, atonei nu mai este
   —     Mamă, li zise el Intr’una din zile, spnne’ml de ce mi se bate inima aşa de tare in piept?... De ce ochii mei nu găsesc destul loc de privit Împrejur?... Vezi tn vulturul cel de sus care sboari colo printre nuorl? In locul lui, mamă, aş vrea să fiii; să sbor şi eti după placul med. El stăpâneşte lumea cu aripele, iar ei! ce suntaicl ?... Numai dor fără putere!
   .0 ! drag de copilaş, respunse Domnina, crnţă’ţl tinereţele. Tu nu ştii ceT scris in cartea vietel. Poate că Dumnezeii a pus degetul pe fruntea ta, şi dacă sânge de viteaz va fi să curgă In vinele tale nu'l cheltui de pe acuma. Va veni vremea când ’ţl vel da sbor inimel şi vel fi vultur Intre oameni.
   —     Mamă, tu ’ml ascunzi o taină, adaose Petru, uitându-se ţintă in o-cliil el.
   .Taina ta o ştie Dumnezeii: eh sunt prea nemernică să pot citi In viitor,
   Petru remaso pe gânduri. Vorbele
   D-Inl colonel Formac Coitantin, comandantul regimentului 6 de călăraşi:
   D-lul colonel Arion George, comandantul regimentului 6 de călăraşi.
   D-lul colonel Creţtfnu Victor, comandantnl regimentului l de roşiori.
   D-luT locot'-colonel Cbiriţeacu Nicolae, din regimentul 2 de roşiori.
   D-lul major Paraschlveecu Alexandru, din regimentul 5 de călăraşi.
   D-lul căpitan Alexandreacu Constantin, din artilerie.
   ULTIME SOIRI
                                                                               TELEGRAFICE
                                                                                 (Agen|ia Havas).
— Serviciul da la 1 Decemvrie, 9 ore dimineaţa — Paris, 29 Noemvrie.
maicâ-sa de şi ţiueaO a pune frâh tndemnurilor inimet lui, totuşi aveau farmecul unei prorocii. EI ’şl simţea prea multă agerime In cap şi prea multă tărie In suflet pentru a nu se crede chiemat la lucruri mal presus de meseria lui de pescar ; dacă însă realitatea se improtrivea dorinţelor lui cu tăria unei piedici neînvinse, el îşi zidea în închipuire
0 altă lume mal frumoasă de cât acea aevea. iu care ’şl lua locul de Domn şi stăpân. Ast-fel Bratişul se prefăcea în visurile lui Într’o mare nesflrşită cu corăbii şi ostroave; codrii Tigheciulul şi şesurile Dunărei
1 se înfâţişeaft ca nişte nemărginite împărăţii duşmane ce trebuiau cucerite; şi atunci el năvălea cu oşti Închipuite asupra lor, şi în bătăile grozave ce se încingeau. Petru eşea tot-d’auna învingător.—Cine nu’şl face o lume a lui la vârsta tinereţel?
                        (Va urma).
   încercările de împSciuire && încetat fiind-că stânga cere ca de aci inainte dnoâ treimi din votările Senatului sa fie necesare spre a pronunţa disolvarea Cernerii.
                       Londra, 29 Noemvrie.
   »Times‘ publică o depeşă din Constan-tinopol, in care zice că consiliul de resboih care avusese până acum direcţia operaţiilor militare va fi schimbat intr’un simplu corp deliberativ pns sub ascultarea ministrului de resboiH. Această rmsnra dă nnmai lui Mustafa-paţa direcţia operaţiilor.
                       Londra, 29 Noemvrie,
   Ziarele tnreo-file se arată foarte supărate de declaraţia lordului Derby.
   ,Morning-Post‘ se teme că guvernul n’a reuţit a-ţi face o dare de seamă esactă despre posiţia critică in care se află pusă Anglitera in urma succeselor Roţilor în Armenia.
   ,Times4 ţi .Daily-News4 snnt de părere că discursnl lordului Derby dă o deplină satisfacţie marii majorităţi a ţării ţi că risipesce sgomotele alarmante.
TIMPUL
iCE SE POATE CAPATA
                                 PKMTRttJ » FRANCI
  LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA
LINGE li IA DIN VIENA
5 franci: 5 franci ; 5 franci: 5 franci: 5 franci : 5 franci: franci: franci:
i
                                                                                                                     Calen Mos;og6ieT Palaia ffD«ria“
                 fi franci: I Pantalon s6u I Camison de Pichet de 6rn&.
                 5 franci: 0 cămaşă de Oxford engles.
                 4 franci 50 bani : I păreoh Ismene bărbăteşti.
                 5 franci: 6 perechi manchete ori ce fason.
                           G gulere pentru bărbaţi tic olandă fina.
                           12 gulere engl.. In orl-care faion şi mărime, d părechl ciorapi patentate, d gulere moderne pentru dame, după alegere 12 batiste albe de pănxă adevărată.
                           12 batiste bine colorate tivite fi spălate.
                           6 prosdpe de pâniă curată.
                           6 şervete da masă de pâniă adevărată, franci: 12 şervete albe de ceaid. franci : 1 cămaşă modernă, simplă săd brodată,
                  franci:  2 batiste cu monograme fin brodate,
                  franci:  t batistă francesă fin brodată ou dantele.
       Pentru 3—8 franci: 1 corset de damă Pentru 51/? franci: 0 oămaşă de nopte de dame
                           3 pepturl fin brodate pentru cfiraăşl de bărbaţi.
                           1 fustă de pichet de iarnă.
                           1 camison modern brodat.
                           I faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafe.
                           1 cămaşă şefi o pereche do ismene de damă, bogat brodate.
                           1 fustă costum plittsd.
                           1 bucată Tulpan.
       Pentru 25 franci: 42 de coti — I bucată Chifon franţuzesc.
       Pentru 10 franci: I bucată Robe d'enfanls en laine couleur.
       Pentru 18—24 franci : I bucată Tartan engles de 5 oo|l.
       Pentru 20 franci 24 coţi Pichet.
       Pentru 5—12 franci: 0 flanalâ sou o pereche de ismene de lînă.
       Pentru      1#— 25 franci : 1 bucată  pănxă de Kumbarg,  de 36—45 coţi.
       Pentru      55— 6b franci : 1 bucată pânsă de Belgia de  60 coţf.
       Pentru      75-108 franci:  1 bucată  pânsă Corona de 58 coţi.
       Pentru     115 210 franci : 1 bucată  Toile Batiste francei.
       Pentru Ii—3.» franci. Plapâmă de lînă forte tine.
                                                                                                        Afară da articolile menţionate so găseşte tot-d’a-una trusouri complecte.
                                                                                                                    Calea Mogoşoiel Palatul „Dacia*4.
Comândiledin dislricte însoţite cu preţul respectiv se vor electua toarte grabnic oonsoiinoios
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru Pentru Pentru Pentrn 6 Pentru 5 Fentru 5 Fentru 6 Pentru 5 Pentru 6 Pentru 5 Pentru 5 Pentru 5
Pentru 6 franci : Pentru 8 franci : Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci : Pentru 5 franci :
            IDIE
i Chiar de acum în total s<$tt în parte
                                                                          localul ocupat până aci de
I SOCIETATEA GENERALA DE ASIGURARE „ROMANIA1'
   din Strada Carol I No. 40 (Hotel Budiştenu) contsănd în 22 camere.
                                                           A se adresa la Direcţiunea generală de Asigurare .ROMANIA*
i: ii casa Mitalai laiciar Barai, Strafla Călii. Praiial moderat.
i > i \
;; (6i7-o) Societatea generalii tle Asigurare ,,ROMANIA“.
1     PHARMACIA LA. „SPERANTIA”                    P
4                 26, CALEA MOGOŞOAEI, 26.         P
« DEPOUL MEDICAMENTELOR FKANC’ESE. J
A Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. -■ Ademenea se angajez» a efectua
2             orl-ce comande din resortul medical.
                                         BRUS.
HOIJ
lTelie:
DE
FOTOGRAFIE şi PICTURĂ
                                               I. F. TVT ATNTID I SC Oomp.
                                            21, l’alea Mogojioel 21; ris-A-ris de cofetăria Capşa.
  Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictură, de ori-ce fel de mărime, în modul cel mai noii şi elegant aprobat in cel mai înalt grad prin care se oferă un lucra solid frumos cn fidelitatea a naturei.
                                                                  NOUA PANORAMA
                                                                      sub denumirea de
GALERIE DE TABLOURI
                                                              sosită acnma şi aşeejată în Strada Belvedere, în josul fotografici d-lul Meicr.
                                                              Hatuliilo cele mul none şi întâmplările lumel.
   Bătălia lângă Plevna. Luarea Griviţel.
                                                                                                                            Luarea stogului turcescu prin vânătsrul I6n Grigorie.
   Rescola lucrătorilor căilor ferate în America etc. etc. Intrarea este numai 50 bani
                                                                  CU CADOU
                                                                                                                                                   (649-8)
FRCMCSE ŢA!
                                                                FRÂGEQIMEA TINEREŢEl A PELEl
Ca mijloc neîntrecut pentru înfrumuseţarea petei
                                                              • a fi recunoscut de Iote damele cea cercetata de autorităţi, escelenta, nevătămătdrea şi adevdrata
RAVISSANTE
                                                                                                      de Dr. LEJOB8B, Paris.
              Acest mijloc de purilicaţiunea petei, recunoscut în tetă lumea, ■ a arătat ca cel mal bun şi cel mal activ din tdte mi.jldcele de înfrumuseţare spre a depărta sigur pete de sire, coloritul ebrelui, roşeţa, pete galbene, precum şi t6te necurăţeniele pelel. RAVISSANTE dă pelel o trăgeţlime a tinereţe) Ierte (rumisi rosa-deschisă şi ca de catife, face pelea |i minile alb-lucitor şi d elicei, este recoritdre şi pâstrejă pelea Iragsdâ până in vlrsta cea mal înaintată.
  NEFALSIFICAT se giîsesce in Bucuacscl numai la d-nu BRUS, Farmacia la Speranţa.
  PREŢUL: I llccon mare 8 Ir., I flacon mic 5 Ir,
  □ eposit general la H. SCHWARZ, Budapesta Mărie Valeriegasse No. 9.                  695.
  H. HONîCH
                                                          TAPISIKB SI BKCOBATOR
Strada Ştirbei-Vodă, 3
                                                          in dosul Teatrului National,
                                                       sq recomandă, pentru tote lucrările atin-gătore de meseria sa.
                   (635—8)
  Fabrica c. r. priviligiată a Curţii austriace de
     MOBILE DE FER
  JOHANN SCHLESINGER & Comp
                                                                             Fie na, Taborstrasse No. 38
                                                                        efectoB-ză imediat orl-ce cuantitate de ;nituri de fer cn preţal de câte 4.50 fiorini pentru casarmc şi spitaturi.
                                                                                                                                                                          (643-3)
  Dr. Mawer (Engles),
^ adnee la cunoştinţa onor. iele clientele I că s’a mutat în casa d-sele Strada For-
I a___r VT ,   • i .1*1__? _ TA:_____* _ r\ . -■_a r
4-l-t-i- 1 ■! M I-1-4-1
     Cu nndre aduc la cunoscinţn em.torilor că am de vinŞare: O oolerţiune de copaci roditor, toţi copaci altoiţi de jos şi anume PERI, MERI din .peciile cele mal ale«e şi nuol din Francia şi Belgia PERSICI din cea mal renumită grădină din Muntreuille şi de la producători cel mal vestiţi, mare parte din .peciile ce am de vftmjare nu este cunoscute in Homănia |> * dat Îngrădim d-lul Philippescu resultate remarcabile.
    Plante de SMECRÂ ROŞIE ŞI AOKIB mare, care fructifică pănă In tdmnă de mal multe ori.
    Plante de SPARANGEL fdrte producător* şi care aă produi 8PA-RANGEI, de o mărime , grosime şi gust care a c&ştigat admi-raţiunea amatorilor din Bucurescl jp care nu ceddŞă cu nimic celor mal frumdse prodiicţmnl din Francio.
    Acum fiind momentul plantnţiunilor rog a se grăbi comandele. Pentru preţuri şi ori ce detaliurl a se adresa sub-semnatulul.
                                   Jean Termenllln,
                          Grădinarul d-lul G. C. Philippesu Strada Dionisie No. 42, Bucurescl.
f-l-l-l-l-l-l-
                                                                                            T
   \
                                                                                            7
   i
   î
                                                                                            £
                                                                                            ■
                                                                                     0PERILE MUSICALE
                                                                                             imprimate In ediţiunea năstră
                                                                          THIEL Sc WEISS, TYPOGRAFI
                                                                                            Strada Lipscani, palatul .Dacia.*
                                                                                                                                                                                                               FR.
CON8TANTINE8CO D., Souvenir de Zizin, Valse pour pianoforte .
CARLSON C.. Quatre moroeaax Roumaini, pour pianoforte .
F LECHTENMCHER A., Muma Iul Ştefan, pentru o voce şi piano GE0RQE8CU TH., Două suspine, rom. pentru o voce ci piano . .
      ■      . 8pune, rom. naţională, pentru o v oe cu piano
KRAT0CHWIL A. K.. Hora, Vidţa Romăniel p.,n'.ra piano. . . .
MEDEK J. W., Romănia, Quadrille de Conoort pentru piano ....
MDSICESCO O., RAnduiala cununiei pentru piano.........
STERN L., op. 10, Der Wunsch (Dorinţa) fllr Singst. undClnvierb. .
        . op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Singst. und Clavierb. „
        . op. 4. Grande Etude pour pianoforte..........
        . op. 17. Hora. Martora pentru pianoforte......
        , op. 18. Durerea ml este mare, Valae brii. pentru piano .
        . op. 19. Visuri Ce de ccpil, Qua.lrille pentru piano . . •
        , La Favorite, 8chottisch pour piano........• .
        . Iţik-Polka pentru piano......................
        . on. 20. Apele de la Văcirescl, Schottsicb pour piano . .
VIEDX E.. Marche de Cavalerie pour piano ..............
        Tdte aceste se vfind cu rabat de 15./..
C.
r.XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX^
x FRAlsTZ Q-TT IST T IEI E :R
X                 “la VILLE DE BRUXELES
yţ Podnl Mogoşoieî No. Hi ris-A-ria de Consulatul Rassesc
yţ Recomandă magazinul aed asortat in tot-d'a-una fdrto bine cu rufărift de bărbaţi şi de
Xdame, gulere, manchete, batiste de lino, olandă şi mătaaă, ciorapi pentru bărbaţi ş\ dame, flanele fine (crdpe de sant^) camiadne, groşette, broderie dantele, cravate de bărbaţi fi
X
X
X
X
X
X
                                                                   Q nanele fine (crepe de sânte) camiadne, groşette, broderie dantele, cravate de bărbaţi fi Jţ femei in cele mal noi forme ai oalorl, ambrele de sdre şi de pldie etc. etc. Atrăgând tot de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din cauaa critel am redus f6rte mult preţurile,
Cbcxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx^
^4AAăA4UAAAAăM4AAIbUAAMAiMAAAAMMAAAIUAAââ4.
•MM
          G-.
PRIMUL DEP0SIT DE ZIARE
                                                                    i zsr i a. s s "V No. 18, Striula Mare NTo. ÎS.
  In Hanul Turcesc lînga Palatul Curtiei Administrative
  Cn onore recomand respeetnos onor. Pnblic primul deposit de <jiare ce am dichis în acest oraş, fiind aprovieionat tot-d’a-nna cn jurnalele cele mai noi. Tot-d’o-dată primesc abonamente, annncinri fi reclame la ijiarele aicea mai jos notate:
  Timpul, Resboiul, Pressa, Telegraphul, Românul, LOrienl , România Liberă, Globul, Ghimpele, Figaro, Steua României, Epocha, Novorussysky Telegraf, Vestea, etc In curând primesc şi inal multe feluri de Călindare Române şi Francese. Rog respectos pe onor. Pnblic a mă onora cn visitile D-lor.
                                       G. Predovits.
JOSEF GRUNBAUM
            L A BEIjXjE jardiuiere
                       20, Colţul Bulevardului şi StradeT Mogoşoiel, Casele Grecânn, 20
                   Aduc la cunoscinta onor. Public că mlam asortat Magasinul cu
MENCICOAFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE
                Pantal6ne de fantasie din diverse Stoffe.
                               Tot de o-dată înştiinte^ că am priimit
CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE
             şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate.
Furnisorul Curţii. -A LA BELLB JARDINIERE*, 20 Coltul Rnlevardnlnl. 20.
Tipografia Thiel & Weiss Palatul .Dacia*