VINERI 19 NOEMVRIE ’-f Nr. 262. abonamentele IN TOATA KOMANIA : an.......................... 6 luni ..................... Pe 8 luai ..................... IN STH.UVATAT*: Pe an.......................... L. b. 48 » > 24 . » 12 » . <10 issjunuNi sr rkclamk; Lini» >1» 8i> petit’ pagina IV, 30 hani pogin» JH. 80 banL P» pagina II, 2 lei noi! | Reclame 2 IM dm ljn;vf ESE IN TOATE ZILELE DE LUCKD. ANUL II. — 1877. ATST CTTvTOITTPir 8* priimeac tn itrftin Atatc: La D-nil Ilatu&n-&tein ă Vogter in 7ienna, WalBschgame 10 A. Oppelik In Viermii, StubflnbMtei 2; Rudo-Motwo In Viflnna , Seiler&tfttte 2 ; Vinctmt Hrdicka in Vienna, TeinfalUtra*** 17; Philipp Lob In Vienna, EachenbachKiwafl 11 j L. Lung ă Cornp. In Peţta fi Hava*-LafJiU-Bullier A Comp. In Parii. 8crliorl nefrancato nu ie primeso. Articolele nopablicate ifl vor arde. Un num6r In Capitală 10 bani. Ttiiiroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul „Dacia*' Un număr In DUtriote 15 bani. i Cursul ile BnoareuM, 16 Noemvrie. Oblig. Rurale....... 90 ^ , Domenialel ... «3 92ifc Cre România .... 40 _ Impr. municipal cu premii — — Kenta RomAni............. Paris 3 luni ...'!. ftpflS wimJo LonJra , ......... 25451/« 2545'/» Viena ................. Porlin . 1833,4 1233/, Cursul ie Viena. 29 Noembre. Metalice...................... 83 40 Naţional*......................60 00 Renta in aur.................. 74 45 Lnee..........................112 25 Acţiunile bUncel.............801 Creditări.................... 208 50 LonJon.......................118 00 Obligaţiuni rurale ungare . , 78 — > temeţvar .... 77 50 » transilvane ... 76 — Argint In mărfuri.............105 60 Ducatul........................ 5 05 Napoleonul..................... 9 53 Maro 100 ..................... 58 80 Cursul de Berlin, 29 Noembre. Acţiun. C&ilor ferate rumăno 14 80 Obligaţiunile rom Ane 6%. . 60 — Priorităţile C. fer. rom. 8°/u 55 — împrumutul Oppechoim . . 84 — Napoleonul.................... 10 24 Viena, termen lung...............— — Paris . . scurt .... 81 20 Calendarul <}llel Sămbită 19 Noemvrie (1 Decemvrie). Patronul t^ilel: Profetul Avidiu. Kdsăritul sdrolul: 7 ore 18 min. Apusul sdrelul : 4 ore 22 mic. Fosele lupei: Ultim Qnart PLECAREA TBENURIILOB Ruouresol—Nnc6 r a Bucurescl Plocsct . Brăila . Toouciil Roman . Sueeva, sosire Buc arca Bucurescl Pitejtl . Slatina . Craiova . Vdrciorova 8.15 n 10.— 4 •J.50 o 12 05 I 1.53 n 5.45 d 7.15 1} 4.88 n 'il.tOd 9.05 4 4.544 12.03 4 9.55 n —Verolorora 8.- s\ 4.17 ţ 9.01 n 6.05 n 10.15 n BocAra—lluonrescl Sucdva . .... 5.11 4 6-464 Roman ..... 8 45 4 12.10 d TeouoiB..........12.30 n 5.10 4 Brăila...........8.08 n 8.10 n 8.58 4 Ploescl...........7.12 d 2.45 d Bucurescl, sosire 8.30 4 4 80 4 Vercloroia—Bucurescl VSrciorova..............6.45 j Craiova................11.44 •[ Slatina..................1J1 Pitcţtl................ 4.42 7.15 d Bucurescl, sosire . . . 7.40 | 11.20 4 Bucurescl—Giurgiu Bucurescl...........9.15 d 6.05 4 Qiurgia, sosire....11.35 4 8.27 n Bl urgia—Bucur phc! Qinrgid.................7.26 d 4.55 4 Bucurescl, sosire .... 9.48'] 7.17 n Uniaţi—Harbofl Bărboşi, sosire Bărboşi — Uniaţi Bărboşi...........2.55 n 6.25 n 7.25 n Galaţi sosire- . . . 8.30 n 7.— n 8.— a Galaţi..............1.20 n 8.25 d 7 ~ ' " ' 1.55 n 9.-4 8. 30 n 05 n SCIIU TELEGRAFICE din FOILE STRĂINE. Smirna, 25 Noemvrie. Drumurile intre Er7.ernm şi Trapeznnt praenm şi Ia Erzinghian ennt îneS libere; iu cât gurernorul general din Erzernm al putut trimite aenm ente-va zile o mulţime însemnaţii de haine de iarnli. Mnk-tar-paşa a scos din cetate aproape toată cavaleria şi al trimis-o spre apne. Apoi a pus să ocnpe şi să întărească în toată graba oraşol Melaskert, pentrn a mănţinea comunicaţia între Erzerom şi Van. Petersbnrg, 26 Noemrrie. Din Bogot se depeşează snb data de 25 Noemvrie. Ni se vestesc următoarele detalii asnpra lnăril poziţiei Pravcîa In ziua de 23 1. c. La 22 puterile principale ale generalnlnl Şnvalof aii respins pe turci şi aii ocnpat o posiţie în faţa Pravcel, pe rare începură a o întări şi a căra artilerie pe înălţimi greii de snit pentrn a’I face pe tnrcl să creadă, că vor fi atacaţi în front. Toată zioa (22 c.) noapt-ia şi dimineaţa trapele n’al dormit ş’al mâncat nnmal pwmeţl, întreţinând foc de puşti. In aceiaşi vreme atenţia turcilor din Orhanie şi E-tropot al fost atrasă printr’nn marş demonstrativ, pe cari Tal simnlat detaşamente roşeşti din Vraţa, mergând spre Orhanie, şi alte dnoS coloane care de-a lungul malului Iskernln! se îndreptaseră spre Etropol. Ciocnirea însă era pregătită asupra flancului stâng şi asnpra spatelor turcilor. La 21 c. dimineaţa coloana generalnlnl Ranch înainta, trecn prin cnmplite pouoără de munte făcendn-şl drnm cn dinamitj iar artileria al fost cărată de mâni omeneşti. După 49 de ceasuri de lnptă necontenită şi dnpă greutăţi nespuse, coloana generalnlnl Rancb al ajons la aripa stângă a poziţiei turceşti, atacă pe inamic şi ’1 a* lungă din posiţiile lui. Turcii fageal prin grindina de granate a artileriei contelui Şuvaloff, coloana generalului Rancb cn toată osteneala, ’I urmări până la 5 ceasuri după amiază-zi în care vreme nori deşî, ce se lăsară aBnpra pământului, 'I ascunseră pe inamicul în fugă. Rnşit ocupară Această poBiţie atât de eu grei câştigată şi pe drumul spre Orhania se opropiară mal—mal de localitatea Lnşeni. In coloana generalnlnl Ranch, care a hotărît lnpta, se nfla regimentul Seme-nofski, puşcaşii Maiestăţii Sale şi al familiei Imperiale, trei sntnil din brigada de cazaci caucazieni, o baterie căzăcească şi un platou de artilerie călare. Pierderile roşeşti nu sunt mari şi B’aO afl it până acum 70 soldaţi răniţi şi 2 ofiţeri. No-mSrul Tarcilor prinşi : 1 ofiţer şi 70 de soldaţi. Bogot, 25 Noemvrie. Isrî la 6 ore coloanele prinţului Alexandru de Oldenburg şi a adiutantulul colonel Liuboviţki a luat sub comanda generalului Daodeville oraşul întărit Etropol Tnrcil al fugit iu mare neorânduială. Trupele rusaecl aă treboit să învingă nespuse greutăţi, pe cari natura muntoasă le-a pus in calea Io/; purtarea trupelor întrece ori ce landă. SCIRI TELEGRAFICE A L 9 .TIMPULUI* (Agenţia Harag) — Serviciul de la 29 Noemvrie, 4 ore seara. — Constantlnopole, 29 Noemvrie. Ziarele pnblică o proclamaţie către Bulgari, reamintindu-le amnestia ce li s’a făcut in treent şi invitftndn-1 a se reîntoarce in caminnrile lor. Viena, 29 Noemvrie. ,Tegblatt* pnblică composiţia armatei lui Mehemed-Ali, care ar coprinde 50,000, oameni pios 130 tunuri şi al căreia cartier general este la Sofia. O depeşă trimisă ziarului .Politische Co-respondenz,* consideră disolvarea mareloi consilii de resboil oa căderea Ini Mah-mnd-Damat şi ca nn triumf al partidului de resistentă. — Serviciul de la 29 No mvris, 9 ora seara. — Poradlm 28 Noemvrie. Mejcstatea Sa Imperatornl a bine-voit a accorda ca o recompensă în urma luptei de la Rahova, 24 cruci ,St. George* pentrn batalionul de Dorobanţi şi brigada de Roşiori. Aceste cruci s’al dat, între alţii, sergentului Grigorie G. Ghica, şi brigadierului Parisiadi, precum şi la doi soldaţi de Roşiori. Se aşteaptă alte amănunte. Telegramă a Marelui Dace Nicolae. Bogot, 27 Noemvrie. La 25 Noemvrie, aproape 5,000 oameni infanterie tvgnlată tnrcească cu 1,000 Ba-şiazncl şi Circasieni al venit de la Var-biţa, pc drttmnl Eliena şi al dat foc satelor Ignatorţa gi Mikorţa. După aceea s’al retras. La 25, pe drumul Şumlil, doă taborurl cn trei escadroane al atacat posiţia noastră dinaintea Rnmociţel. Opt companii din regimentul de Ustiang, cn trei tunuri şi trei escadroane de lancierl de Ciuguief ’î-al respins pricinnindn-le perderi însemnate şi ’i-al urmărit peste de Kara-Lom. Doă sotnii de Cazaci al Inat parte Ia această urmărire. Noi am avut 2 morţi şi 9 răniţi printre care majorul Genisto. BUCORESCI îi NOEMVRIE Dna din ştirile cele mal curioase ale zilei este, că. republica federativă iar a început să scoată capul In Spania. Cititorii noştril ’şl aduc aminte cum regina Isabella a Spânei a f - st detronată In numele ideilor celor uial Înaintate; cum, in urmă, influenţa puternică a Iul Napoleon III n’a permis revoluţionarilor să proclame republica şi cum căutarea unul rege a fost pretextul duelului gigantic dintre Francia şi Prusia. Revoluţionarii aleseră rege pe Ame-deu, unul din fiii lui Victor Ema- nuel; dar peste puţin, viindu-le bine, li goniră şi pe acesta, şi, revenind la idea lor favorită, proclamară republica federativă. Ani întregi nenorocita Spanie se sv&rcoli în demagogia cea mal desfr&aatâ, pănă cănd, săturaţi de anarhie şi de sânge, chemară la tron pe don Alfons, fiul reginei detronate. Acesta a reeşit a fonda un guvern regulat, un guvern In adevfer liberal, şi se ocupă cu bărbăţie să vindece ranele făcute de republica federativă. El! acum se pare că demagogia iar a Început a se mişca, de şi nu mal are pretextul clericalismului, pe care l’a exploatat atAt de mult. Tsţl am văzut o telegramă de la Perpig nan care anunţă, că o bandă de aceşti liberali spanioli adi avut cutezanţa să se presinte într'o comună importantă şi să ceară bani In numele republicel federative. Pe toate zilele auzim repetindu-ni-se : Ce tot vorbiţi de demagogie? Unde vedeţi demagogie? A fost republica federativă In Spania, dar acum nu mal este! Aii fo3t comunarzi în Francia, dar nu mal sunt! Ce speriaţi lumea cu strigoi şi cu nâluce? El bine, nu! demagogia e9te o plagă reală In societăţile moderne, şi trebue să închidem ochii pentru a nu o vedea! Republica federală nu a dispărut cu totul In Spania; atât numai că, contimporanii ah văzut’o ce este, şi de aceea nu I mal poate Înşela şi aşteaptă o generaţiune mal tănără şi mal lesne crezătoare! Comuniştii şi comunarzii sunt încă numeroşi în Francia, atât numai că, cel mal neastâmpăraţi aQ fo3t Împuşcaţi satt trămişl la Caiena, şi Parisul poartă încă stigmatele isprăvilor lor! Socialismul se Întinde In Germania, Nihilismul complotează In Rusia, şi chiar în America, pe care libertatea nemărginită de o parte, şi prosperitatea neauzită, de alta, ar trebui să o ferească de această cangrenă; grevele de deunăzi ne arătară simpto-raele răului de care vorbim. Aceasta va să zică, că demagogia trăeşte peste tot, că p?3te tot ea minează în întuneric fundamentele societăţilor europene, că pe alocurea această hidră scoate capul şi se tăvăleşte în crime şi în sănge ; că un cap sdrobit. creşte peste puţin altul, pentru că, din nenorocire, experienţa părinţilor nu profită copiilor, şi suferinţele vecinilor nu ne învaţă. Şi cănd vedem că aceste utopii criminale formează un corp de doctrine, al căror scop este preste tot nivelarea societăţii, adică sărăcia şi ignoranţa universală, şi a căror armă este revoluţitinea, adică violinţa şi crima ; când vedem că adepţii acestor doctrine, de şi deosebiţi după locuri, dar sunt legaţi Intr’un vast complot şi se ajută unii pe alţii; când vedeam că preşedintele Came-ril noastre este In relaţiunl strlnse cu demagogia francesâ care este în relaţiunl cu demagogiile tutulor ţârilor, când vedem că, chiar în tânăra Românie, ideile de resturnare se susţin la lumina mare îndată că partidul radical nu mal este la putere, şi tot-d’auna se aţâţă urele şi pasiunile contra claselor avute; Ne pare că avem dreptul a zice că demagogia este un pericol serios pentru societatea noastră şi ca oamenii ce sunt In adevâr liberali ar trebui să mediteze 9erios asupra lui şi să aibă în sfârşit curagiul de a rupe cu demagogii care exploatează liberalismul. DIN AFARA. Austro-Ungftrla.—Ştirile deapre doclaraţiunile, pe care le-ar fi făcut Corniţele Andrassy relativ la oportunitatea mediaţiunel sunt primite cu oare-şi care reservâ de către ziarele din Viena. ,Fremden-blatt* crede că aceste ştiri aă sosit direct la Viena, fiind-câ însă eîe nu erafi exacte în toate detaiurile lor, biuroul de corespondenţă nu le-a comunicat ziarelor. Din această mărturisire, ne încredinţăm că, ele nu simt lipsite de temei şi că în adevăr corniţele Andrassy a avut ocasiune de a se pronunţa asupra oportumitâţil mediaţiunel. Nu de mal puţină importanţă e respunsul pe care Ta dat Corniţele Andrassy ambasadorului Esad Bey relativ la atitudinea Au9tro-UngarieI faţă cu eventuala intrare în acţiune a Serbiei. .Atunci, ar fi respuns Corniţele Andrassy, vom vedea In-tru-cât interesele noastre proprii sunt ameninţate.* Ziarele oficioase din Pesta şi Viena urmează a discuta cestiunea retrocedării Basarabiei In schimb pentru Dobrogia şi toate fără deosebire sunt de acord, că guvernul român nici lntr'un cas nu poate să aibâ dreptul de a face acest schimb, de oare-ce prin aceasta ar dispune de interesele altor state. Ziarul .Times* comunică din Viena ştirea că, întrunindu-se delegaţiunile, li se va presenta o carte roşie. .Frern-donblatt", fără a pune la indoialâ această ştire, arată că în adevăr ministeriul de esterne din Viena va face delegaţiunilor împărtăşiri privitoare la deosebitele fase ale crisel orientale, nu se ştie Insă dacă aceste împărtăşiri vor fi confidenţiale ori dacă se vor face în forma obicinuită a cărţii roşii. Negreşit însă In cursul sesiunii delegaţiunilor, Corniţele Andrassy va avea ocasiune de a se pronunţa lămurit asupra politicei orientale. Refusul guvernului german In cestiunea tractatului comercial a produs In cercurile guvernamentale din Austro-Dngaria un fel de descura-giare. Ziarele oficioase caută a se mângâia, asigurându-ne că acest re-fus nu poate să fie luat drept declarare de resbol comercial, şi dând espresie speranţei, câ se va găsi un ,modus vivendi* pentru relaţiunile comerciale între Germania şi Austro-Dngaria.—Deocamdată rămâne a se Introduce tarifele autonome. Franţa. — Situaţia creată prin noul cabinet a produs în Europa o vie sensaţiune, ca să nu zicem o vie îngrijire. Atât în Germauia, cât şi in Austro-Ungaria situaţiunea este privită câ fiind mal Încordat de cât orl-şi când. Cestiunea este cn totul precisată: ori camera va vota cele patru contribuţiunt principale, ori ea va fi disolvatâ. Dn singur expedient ar mal rămânea : alcătuirea unul ministerifi pe basa unul compromis intre maioritatea cameril şi Mareşalul Mac-Mahon. Se asigură În3ă, că mal bucuros de cât a se supune radicalilor, Mareşalul Mac Mahon se va retrage. Daca el apoi e’ar retrage, Franţa să aruncă în o luptă ale cărei urmări nu se pot prevedea, de oare-ce nu e In Franţa un singur bărbat, care ar putea să impuie prin vaza s’a personală şi să-şi asi-gureze o majoritate destul de puternică. Candidatul republicanilorGrâvy, chiar nici In cercurile republicane nu se bucură de destulă popularitate spre a putea da loc speranţei, câ fiind preşedinte al republicel, va aduce stabilitatea cu sine. După Ştirile mal none sosite din Paris trebueşte să presupunem, câ maioritatea Camerei este hotârltâ a nu vota budgetul şi as-fel inţelegem ştirea, că lu cercurile parlamentare din Versailles s’a respândit temerea de o nouă disolvare a Camerei. După ziarele din Viena şi Germania atât disolvarea Camerei, cât şi retragerea mareşalului Mac-Mahon va trebui să aibâ ca urmare un res-boitl civil, ba poate chiar un resboiă de casarmâ. E chiar de prisos a mal spune că ziarele germane susţinând causa republicanilor (In Franţa) daă cu o tăinuită bucurie espresie acestei temeri. TIMPDL f Euglitcril. — Spiritele nu se mal domolesc. Ziarul .Times*, lugrijat de această agitaţiune, crede apoi cil va putea Înăbuşi din nod agitaţiunea prin cuvintele: .Turcii nu pot înţelege, cum Europa e In stare a privi nepăsâtoare, In vreme ce Rusia ameninţi! Împărăţia lor. El sunt desamagiţi, revoltaţi şi neliniştiţi, dar ad mijloacele de a’şl ajuta In manele lor proprii. El se pot Înţelege cu Ruşii, înainte de a se fi dă-rlmat temeliile Împărăţiei otomane. Nu este greii a avea compătimire cu nişte oameni, care ştia a se lupta cu bărbăţie ; dar reaoa administra-ţiune şi starea, In care se află Europa, fac cu desavărşire peste putinţă de a le da vre-un ajutor. Cate va din cele mal strălucite Însuşiri ale lor ti fac incapabili de a mal învăţa ceva. Daca turcii ar fi biruitori In acest răsboid, iara-şl s’ar stărni ln-tr'lnşil mândrie de sine şi dispreţul pentru naţiunile creştine şi ast-fel dintr'un pericol negativ, el ar deveni pentru Europa un pericol po-sitiv.* Ziarul englezesc tot mal crede, ca turcii pot să devie o parte primejdioasă pentru Europa. RESBOIUL Doâ Însemnate succese ale armatei ruseşti avem de înregistrat: luarea posiţiilor de la Pravcla şi luarea oraşului Întărit din Balcani Etro-po), de unde Înconjurând posiţiile de la Orhanie, este drum la Sofia. Dacă Ruşii vor isbuti sâ mănţie posiţiile luate la 12 şi 13 a. 1. c., atunci Mehemed-Ali ar trebui să aibă mal mult grija Sofiei de căt a Plevnel. Valoarea strategică a oraşului Orhanie a pierdut mult prin luarea Etro-polulul, care asigurează Ruşilor o a patra trecătoare prin Balcani. Voind a trece In Rumelia le stail deschise: de la Tărnova trecătorPe Hankioi şi Şipca cu eşirea In valea Tungil, de la Lovcia prin trecătoarea Rosaliţa la Calofer şi FLlipopole, prin Etro-pol la Sofia. Din Berlin se vesteşte, că şi Orhanie ar fi cAznt, In căt Mehmed-Ali va trebui să gândească la retragere spre Sofia, şi de nevoie şi pentru a apăra acel oraş, care de la Etropol nu-I mal departe de căt 11 mile. Apoi Sofia mal e ameninţată şi de SărbI, care s’aude că vor intra căt de curănd In acţiune. Ast-fel ne’n-tămpinâ din Belgrad o telegraună sub data 26 Noemvrie, In care ni se spune, că situaţia s’ad schimbat pe neaşteptate. Pănă târzid noaptea s’ad ţinut un consilia de miniştri In palatul Prinţului, unde s'ad luat ştire de la comandanţii NicolicI de lăngă Iavor, Leşianin de la Morava şi Horvato-vicl de lângă Timok, cari spun cu toţii câ atât Ilafis-paşa căt şi Mehmed-Ali ah foarte puţini redifl şi încă şi mal puţini nizaml, dar cu atât mal mulţi mustehafizt, ihtibozl (gloate) şi başibuzucl, cari resar de pretutindenea, de pe unde n’ad fost semănaţi, dar mal cu seamă din lagărul lui Reuf paşa de la Şipca şi din Bosnia de la Ismed şi Mazar-paşa. Mal toţi sunt desertorl şi s’a-dunâ mal cu seamă la marginele Serbiei, cu intenţia foarte pronunţată de a intra In ţinuturile relativ avute de margine şi a le prăda. Paşii nu sunt In stare să I oprească sad cel puţin pretesteazâ de a nu-I putea opri. Din Antivari aflăm, că la 12 c. seara, Muntenegrenii ad luat fortul de lângă port cu opt tunuri mari, iar la 13 c. fortul Nehai cu 5 tunuri. In amăndouă forturile ad găsit multă muniţie şi proviant. Pftn’acum Muntenegrenii ad luat In ţinutul Antivari, 22 de tunuri mari şi 9 locuri Întărite. El ad coprins tot pămăntul de la marginea Mun-tenegrulul până tn rtul Bolana şi de la Adria până la lacul Scutari. Ce-tâţuia de la Antivari se mal ţine, dar se crede, că va cădea In curând. In sfârşit de a le noastre. Luării Rahovel i se dă următoarea Însemnătate : s'ad deschis o noă linie de aprovisionare pentru armata ruso-română prin ilul Jiului, navigabil până la Craiova, mal ales că aici e şi staţie mare a drumului de fier Bucureştl-Vârciorova. Pentru armata marelui duce moştenitor s'ad deschis linie de aprovisionare şi de evacuare de răniţi prin Petroşani. Se zice asemenea, că M. Sa Ţarul ar fi făcut prezent M. Sale Domnului cele doă monitoare turceşti, luate la căderea Nicopolulul. In Rahova şi Ni-copole s’ad Introdus administraţie civilă şi militară română. REVISTA ZIARELOR. .Românul* respunde la bănuiala de radicalism aruncată asupra guvernului actual de către conservatori. Tesa discutată este, că Rusia şi Europa nu poate să aibă Încredere intr’un guvern radical. .Românul* admiţând calificarea de .radical*, dă acestui cuvânt un Înţeles, pe care nu T poate avea. .Guvernul nostru, zice .Românul*, cerea negreşit Rusiei, Austriei şi celor-l'alte puteri să respecte susceptibilitatea, onoarea, drepturile şi legitima mândrie a naţiunii, iar bărbaţii politici din centru J acu sad de radical şi ceread ast-fel ca el sâ fie resturnat de către puterile străine, care In locu-I sâ ’I recomande pe domniele lor.* Acesta e dar înţelesul bânuelil de radicalism ; calificând guvernul actual de radical, conservatorii vor sâ zică, câ el prea mult ţine la drepturile şi susceptibilităţile naţiune!, câ el .prea e patriotic.* .Românul*, prin urmare, zice: *Ca să nu fiţi şi voi taxaţi ca radicali. In patriotism, negreşit c’aţl fi făcut orl-ce concesiune, aţi fi mers până la cea mal de jos umilire.* Noi credem câ ziariştii din Strada Doamnei ad făcut din rea deprindere acest salto mortale silogistic ; de oare-ce nu credem că dinadins ar fi cu putinţă o logică atât de părăsită de toţi Dumnezeii. .Pressa* apreciază mesagiul domnesc şi ajunge la resultatul, câ el era tot atât de trist şi Întunecat ca ziua de 15 Noenjvrie umedă şi posomorită. Acest mesagid nu e decât un fel de resumat din articolele apocaliptice ale .Românului.* „Pressa* nu acordă guvernului dreptul de a se împodobi cu gloria câştigată de oştenii români. Cea d’ântâl Întrebare, la care nu găsim şi ar trebui sâ găsim respuns In mesagiâ e, dacă suntem aliaţi al Rusiei? Dacă suntem, unde e tractatul de alianţă? care sunt condiţiunile alianţei ? care Bunt foloasele, ce ni se promit ? Cavour nu a lucrat ast-fel, ci ta un cămătar, cerând nobilului ImpS-rat al Francesilor şi generoasei regine din insulele britanice, .zapis, chezăşie şi emanet.* .Pressa* Încheie prin cuvintele : .Omul de stat cugetă. El lucrează cu raţiunea. — Nu cu .lacrăml* se scapă viitorul naţiunilor*. Şi In adevăr nu ne putem Închipui o figură mal sârbâdâ, o mal adevărată Întrupare a ticăloşiei lucrurilor lumeşti de cât un om care plânge, In vretni-ce alţi Îşi varsă sângele pe câmpul de luptă. .România Liberă* Începe făcând o scurtă dare de seamă asupra ştirilor sosite de pe câmpul de resboiâ. In urmă Işl esprimă părerea de râd faţă cu Intârziarea, ce pun re-presentanţil ţârii spre a veni la Cameră. In sflrşit .România Lib.“ revine Încă odată asupra nedreptăţii, ce i s’a făcut d-1 M. Cogâlniceanu pentru transacţiunea încheiată şi atât de mult discutată. SE3ST-A.TTJL Şedinţa do la 17 Noemrrie 1877. Sadinţa bo deschide la 2 ore şi jnm. p. m. aub preşedinţa d-lui D. BrStiann. Se procede la alegerea a doi comision! pentrn verificarea titlurilor d-lor Senatori noi aleşi, şi ennt aleşi pentrn comisinnea l-a D-niî Ghica Ioan, Boeiann C., Belln St., Lnpescu G., Atanaein, BrStiann D., Teohari Achil, şi pentrn cea de a doa d-nll Iorgnleecn Gr., Drosso N., Germani Meu. CîimtrSşeecn II., Lahovary N., Deleann C. Şaicarn V. Se procede apoi la alegerea biorooM. Preşedinte este ales P. Ş. S. Mitropolitul Primat, ca aproape unanimitatea »g-tanţilor. (34 din 37). j Ca vice-preşedinţl ne aleg, d-niî C. Boston cu 31 voturi şi Demetrin BrStiann co 29 voturi D. C. Uoaiann. E3 vS sânt recunoscător pentrn onoarea ce'ml faceţi de a mS alege vice-preşedinte, mal ales In tmprejnrSrile actnale. Obligaţinnea care o iaB efitre d-v. este cS fiind repreaentant al tutnlor, voî fi imparţiali?' voia aplica regulamentul pentru toţi. D. D. BrStiann. Si «8 vt mnlţnmesc d-lor Senatori pentrn onoarea ce'ml faceţi. VS promit câ voi sci a mnlţnmi nn numai pe cel cari m’afi a'es, dar şi pe aceia cari aa votat contra mea, fSră deosebire de partid. Secretari ee aleg d-niî Ghermany Mene-las cn 27 votnri, CSmSrSşescu 2fi, Lecca G. 21, şi Belln Ştefan 22. Se aleg ta nrmS cesturi, d-nii Mano-lescn cn 28 votnri la întâiei scrutin şi d. Şaicarn cn 19 votnri la al d-lea scrutin. Se procede in fine la tragerea la sorţi a secţiunilor SenBtnlnl, dnpS care ne mai fiind nimic la ordinea zilei, d. v. preşedinte ridică şedinţa la 1 ore şi 3 sferturi p. m. CAMERA In şedinţa de eri a Camerei s'a ales co-misinnea de răspuns la mesagia şi e'aa traB Borţiî. AstS-zî se va alege comisiuuea bndge-tarS, financiarS, de petiţinni şi de indigenate. IN PLEVNA Corespondentul ziarului .Times" scrie următoarele din Intrul Plevnil; numitul corespondent se pare a fi foarte aproape de generalul turn şi confirmă ştirile ce saO primit asupra situaţiei armatei turceşti : In ftgptfm&na din nrmă am fo«t aci In-tr’o stare de adânca consternare. Ştirile ce ne ror68c într'nn raod Bfiil altnl— cn to&ta câ na ştia ţn rea|itate iui spun prin isvoare utrebat aci ee învoise toate la faptul cS Plevna ««te cn desăvârşire înconjurată de inimic. Oaman-prşa care *e socotea până aci neînvincibil, incej* a fi foarte neliniştit de viitor. ’L vezi necontenit mergând şi y«nind ore întregi pe dinaintea cab^I sale, n«rn-peoda’fî tăcerea lnl continua de cât pentrn a da din timp în timp ordin cn nn ton Bcnrt şi poruncitor la r&ţi-va ofiţeri din statal eSi! major «afl din armată, rari fac rapoarte. Statal major este in cea mal mare nelinişte. El bo teme ca comandantul şef, care s’a arătat j*ină acnm atât de brar, p8 nn comită vre-nn fapt nesocotit şi cutezător intr’un moment de disperare. Singnrnl om, în caro dfinBnl are încredere, este nn june ofiţer distins, al căraia nome nn’inî vine în minte in ace^t moment, dar care vorbeşte bine franţn-zeşte, şi de la el am aflat cat de mnlt Osinan-paţG e*te iritat de tacticn neîndemânatică a Ini Ş**fket-paia, faimosul eroii de la Batale, şi de imprudenţa cea comis ministrnl de reaboiă încredinţând comande atât de însemnate la oameni ca Haki-paşa. ,Pe când eti făceam ce puteam mal bine Bpre a face—zice Oeman-paşa—această localitate peste pntinţS de luat şi spre a o apăra în contra atacurilor repetate ale nnui inimic puternic, un miserahi] b»ţir, tot atât de Inş pe cât şi de ignorant, compromite toate planurile mele şi pune iu pericol ţoale succesele ce am câştigat până în acea zi. Aceasta poate că e o fatalitate, bbU noroaî o lipsi de judecată, dar a’ar putea tot atâta zice că nn spirit de rea vigilentă împinge pe ministerul nostrn a comite greşeli după greşeli. jŞeful meii, adaoge ofiţerul, are foarte mare dreptatea zică ceea ce zice, şi un mic detalii!, ce a veiţit la cunoştinţa me», e in destul a oonvinge câ nu trebue sS căatăm departe ca să aflăm unde e«te viţiul liste mulul, ’ţ*! va fi cu g refl a crede totaşr este uo fapt real. Noi am cerut oa să ni se trimesţă câţî-va armorierî din arsenalul din Constnntinopol ca să repare armele etc. >Un numSr oare-care dintre ei afl primit ordin de a pleca la Plevna. LucrStoriî aii sosit ce b drept, dar nicî una! din ei nn era căpătuit ca o BingurS unealtă a meşteşugului lor, şi afl ţrebnit să fie trimişi înapoi la Csnstantinopol, unde apoi afl şi rămas. Aceasta s’a petrecut acum dnoă luni. Deci, viţiul se află în sistemul defectuos al organiaaţiel noastre şi în nepăsarea şi nehotărîrea caracterului nostru naţional. ,Ţî voî povesti, urmă ajutorul de câmp al lnl Oaman-paşi, nn alt fapt care ţi va arăta cam Ogman-pnşa a prevăzut lămurit şi a presimţit evenimentele cari afl condus la Împrejurarea acestui oraş. ^Oaman-paşa, după re a bătnt pe Ruşi şi a leat Plevna, a fortificata ast-fel în cât fă pricinuiască memorabila sdrobire a inimicului la cel d’ântâiti atac asupra posi-ţibl. Ju acest timp află că Soleiman-paşa a reuşit a goni pe Roşi din Tracia spre PARTEA LITERARA PETRU RARES NUVELA de N. CANEA 1) I. Venise primăvara şi cu ea împreună venise şiruri de cucoare şi roiuri de rândunele. Tânâra Elenă şedea acum la fereastră şi sorbea cele ân-tăid raze calde ale soarelui. Ochii el albaştri rătăceau In depărtări, şi adâncită cum era In visuri nehotărâte, ca nu bagă de seamă câ rân-dunelele ce ’şf pregăteau cuibul sub streaşină casei, mal, mal câ o atingeau cu vCrful aripei In sborul lor nebunatic. 0 tainică tristeţă II Îneca inima şi pe marginea genelor el aurii se iviră doă picături de lacrăml. Dar care să fi fost causa tristeţel ce o învăluia ? Erail oare numai visuri de ale tinereţel care vin şi trec repede cum trec norii pe seninul cerului, sad era o presimţire tainică I) Convorbiri Literari. despre o nenorocire viitoare ? Căci străină şi orfană In lume precum o lăsase Dumnezeii, ea nu avea alt tovarăş de cât frumuseţea care era cel mal primpjdios scut pentru singurătatea el. Eată câ fără veste uşa se deschise cu sgomot Înapoia el şi un om nalt, Invfilit intr’o manta lungă ce ’( atingea eâlcăele, intră in odae. Elena se Întoarse râpede , şi a-tuncl ochii străinului se pironiră asupră-1 cu atâta îndrăzneala, buzele Iul se încreţiră Intr'un zimbet atât de fioros, Iu cât biata Elenâ se crezu un moment In faţa unul făcător de rele. Câte-va minute străinul stătu In tăcere aţintind’o în tocmai ca şarpele ce voeşte sâ farmece paserea In sbor, apoi ’l zise cu ton măreţ : — Copilă pleacă-te, tu eşti In faţa lut Ştefan Domnul Moldovei şi nepotul Iul Ştefan cel Mare! Elena ameţită de aceste cuvinte se plecă până la pământ. — Eleno! Tu eşti cea mal frumoasă copilă din tot copriusul domniei sale. De când ochii mei te-aCi zărit, inima mea n’a încetat sâ te dorească. Am venit sâ cer dragostea ta. Nu căuta tu, slabă mlâdiţâ, sâ te împotriveşti In zadar la furtuna dorului med care rupe orl-ce stavilă. lubeşte-mC Eleno, şi In schimbul dragostei tale, vel avea Moldova la picioare. Sărăcia care ţi a chinuit tinere-ţele va peri ca visul cel rfid ce turbură odihna nopţii, şi în palaturl void preface mica ta colibă, şi void pune mantie de catifea pe umerii Ml frumoşi, şi pe degetele tale void anina petre scumpe. Nu te teme, adaose el, vdzând pe Elena lugălbe-nindu-se ; a in venit astă-datâ cu scopul numai de a ţi mărturisi focul ce mfi arde, şi a îndupleca prin runâ-minte inima ta neştiutoare de fericirile lumeşti. Respunde, Kh uâ, Domnului Md ! „Dacă eşti Domnul Moldovei şi nepotul Iul Ştefan cel Mare, respunse Elena care In faţa primejdiei simţea inima întărindu-i-se, de ce nu închini dragostea ta Doamnei Moldovei, soţiei tale, căreia al jurat credinţă la altar, şi care te poate as- culta fără ruşine şi vinovăţie. De ce tu, aşa de mare, cauţi să sdrobeştl o fiică orfană lipsită de sprijin pe care tu cel ântfeid eşti dator să o ocroteşti la umbra milei tale. Iutoar-ce-ţl de la mine faţa o! Doamne! şi mergi să Încălzeşti inima soţiei tale care te chiamâ cu ochii In lacrăml, ear pe mine lasă mă să trâesc In linişte precum are dreptul sâ trăiască ori ce suflare s’a născut sub adăpostul stăpânire! tale. Mantia de catifea ce ’m! fâgâdueştl mi-nr arde umerii şi In palaturile tale mi-aş găsi mormântul. —Tu vorbeşti aşa de frumos, Eleno, că farmerl auzul med, şi v6d cu fericire că inima ta e la tnălţimea frn-nmseţelor cu care te-a Înzestrat natura. Află dar câ noi cel de sus ştim preţui însuşirile sufleteşti a supuşilor noştri ; de aceea ou cât vfid In simţiri mut frumoaso cn atât mal mnlt te iubesc, şi cu atât mal mult se lntâreşte In n ine voinţa de a cuceri inima ta. Nici o putere omenească nu md va sili de acum înainte sâ te pftrâsesc. Ascultă-iud Eleno! Nu Îneca fericirea ce ne zâmbeşte In nişte cuvinte seci menite de a face pe om să fugă de bine. Intre singurătatea ta de astăzi şi fericirile ce te aşteaptă mâne, nu mal sta la Îndoială; căci cine altul e mal vrednic sâ te iubească de cât Însuşi Domnul ţârei, şi cine a sădit această patimă nemărginită In pieptul med, dacă nu Durnnezed In numele căruia te închini tu, frumoasă copilă I Apoi putea-va el sâ ne pedepsească pentru însuşi fapta sa? „In zadar, Doamne, cauţi prin cuvinte meşteşugite sâ îndupleci inima mea; tu eşti a tot puternic In adevăr, poţi sâ ’ml ridici viaţa. Insă mal mult de cât tine sunt ed lusu-mi stăpână pe viaţa mea. Află dar câ dacă nestrămutată este voinţa ta do a mă ucide tn momentul In care void vedea că nu pot scăpa din ghiarele tain. Alege dar şi tu Intre datoria de Domn chiemat de a apăra vatra supuşilor tăi, iar nu de a pângări, şi Intre plăcerea de a strlnge un hoit ln braţe. Acesta este. Doamne, cel din urmă cuvent al med.* ln faţa acestui respuns rostit cu TIMPUL f L I Ş*i'k» şi fa însciinţnt că o e«pediţiune, după sfatul u câţî-vu Polonesî descreer.iţî, era iu punctul de H plec» din Constanti-nopol pentru Canea». »EI scrise fără întârziere ministrului de resboiB, sfătnindu-l » na porni această espediţie ci din contră su aşeze un mare lagăr 1» Sofia şi « concentra in acest punct nu numai toate trapele ce eraB atunci disponibile la Constantinopol, şi cari nrnB foarte numeroase, dar şi pe toţi .nizamii* re fornwfi garnisoanele prin deseb’tele o-rsşe şi vilaete vecine cu capital». ,Dacii acea-dă driposiţie se punea în lucrare, Sofia ar fi devenit nu numai nu de-posit central de nutriment-1, dar ar fi conţinut apoi şi o armata de 120,01)0 până la 150,000 oameni, care bine comandaţi, ar fi ficat peste putiuţă înoonjurarsre» Plevneî. Osman-paşa era cu totul contra la ori-ce atac asupra Şipcî, sniţirâud ca nn detaşament de 10—15,000 oameni bine întărit in această strâmtoare nr fi fost in stare să ţie pe Rnşl în eşec. «Lncrnl s'a petrecut cu totnl alt-fel. So-Itlnmu-pnşa s -a d-'cimat mereil trapele la Şipca, Sofia a fost lăsată d'oparte, iar Hzki-pnşa care a înlocnit pe Şefket-paş i, la nr-nm urmelor a trebnit să se retragă sfărâmat de Gurko*. Aţi aflat deja prin telegraf că Ruşii a-voaB intenţia de a trimite la Plevna pe cei cinci safi şase mii prisonieri ce făcuseră la Dobnik şi Teliş, dar este poate nn lucrn pe csre nu'l ştiţi, sdică ci Ostnan-paşa tnsn-şi s'a opos la această măsură, şi a respuns parlsmentnlnî, că dacă aceşti oameni s’ar apropia de Plevna, el are să-i primească cu ghiulele de tun, şi cădacăHaki-paşa s'ar afla printre ei, are să’l primă şi să pne să’l îropnşce. Osman-psşa a zis de o potriva parlamentarului marelui duce, că Ruşii nr face mal bine de a se pftgăti la o impresnrare regulată pentru earnă, de oare-ce el are provisiuni pentru »>; mnît -7 C.ii opt luni şi că este hotărtt n-şl apăra pnsiţia până la cea din urmă estre-mitate. Aflu cn toate ace3t-a, că statul săB major nn este toetnnide opinia Ini, dar ea cei mai mnlţl oficerl enperiorl snut de părere ca să scape pe ori nnda vor putea. Din parte-mi, nn crez că Plevna este atât de aprovizionată entn afirmă Osmnn-paşs,da oare-ce & tncepnt a reduce porţia la o a trria parte. Soldaţii totu-şî şi păstrează curaginl, nn curagiO ne mai pomenit, cn toate că nu prea aii li îndemână atâta muniţie de oare-ce acum li se numără cartuşele, păstrândn-se o mare re-servă pentru nn atac general al Rn-şilor. _ In multe companii soldaţii sunt împărţiţi in Câte 10 — 15 oameni fără oficer. Aceşti oameni aă săpat in pământ şi şî-afi făcnt mici cuşce de unde apără şanţurile şi valurile cu o încapăţînnre şi curagiB fără pereche. Prin aceste căscioare şi fac de mâncare, dorm când aS răgaz, şi croesc planul cum să ţie focal într’una asupra inamicului,— după sistemul ieni eriior adică iu îndoite rânduri, cel de al doilea apărând pe cel d’ântâiB. Când muniţiile încep a se sfârşi, patru oameni din fie-care ceată plen-ă să aducă muniţii cu roabe pe cari le imping cn mânele. La început, muniţia se impărţia fără socoteală şi prin urmare jaful pe la deposi-tele redutelor era fără margini. Soldaţii, ca aceia despre care vă vorbesc nn prea aB respect de snperioril lor. Când vre-un oficer are nesocotinţa de a da vreun ordin prin aceste căscioare, este binişor trimis de nnde a venit. Acesta e în adevăr un răsboift ds soldaţi. Singnra persoană ce poate interveni între el şi comandantul snprem, este ,ima-mul* saB popn, care face pe fie-care zi rugăciuni pentru ei. Cea mai mare parte din aceşti soldaţi sunt de prin vilseturile Dibra, Albania şi Her/.egovina. Mehmed-Ali şi Soleiman-paşa i-»Q trimes la Plevua. Osniiir-paşa este foarte mulţumit de «ceşti ţapenî răsboinicl şi n’am anzit făcând vreo plângere în contra lor. De la 2fi Octomvrie, bombardarea nn a încetat de loc, ast.fri în cât tnnătnra ni se pare nn Incru foarte natural. Când, la vre-un moment, încetează tăuni, trebne să ne strigăm tare la ureehis, atât demult ne-nm obicinnit a ţîpa la ureche pentru ea să ne auzim. Orinan-paşa poate fi blamat că nn a golit oraşul de locnitorl, căci snf ră groas-nic in acest moment, şi ţipetile şi vaitele fomrilor şi copiilor sdrobese inima şi ar putea la nrmn urmelor să răspândească de»cnrsglarea printre oştire. Numai o bătrână ovreică ecte, care în mijlocul consternaţiei generale, ’şî cântă interesele şi’şî face treburile. Ea e ghicitoare şi nşa e deschisă necontenit. Pe fie-care zi oficer! şi soldaţi,se duc să-şl cearce norocul, lncrn pe care îl plutesc destul de grofi. De înalte ori a numorit’o cn ghicirile. Se zice că innn-şî Osman-paşa, nu s’a înjosit de a consnlta pe bătrâna Sara, care i-a prevestit nn viitor strălucit dnoă nn va fi Inat prisoniar până la 12 Decemvrie, In cel din nrmă atac s’afi luat trei prisonieri rnş", un sergent şi doi soldaţi, ei aunt admiraţinne» tntulor prin uniforma şi cnrăţer.ia: lor pe lângă soldaţii tarei, el seamănă a colonel!. Bolnavii şi răniţii, ce se aflau prin aşs zisele spitale de pe aici, afi fost trămişi la Orhania şi totn-şl afi mal rămas mulţi cari mor din neîngrijire. De când cn plecarea niedici'or englezi de la Strufford-Hoise, u’a mai rămas p’oci nicinn felcer european, ast-fel că bieţii soldaţi mor fără cea mai mică corcare de scăpare adevărată, căci nn vrea sa zică ajutoare medicale, acelea pe cari le întrebuinţează chirurgii tnrcî, care ds t-semp’u, când nn soldat este rănit in şold, ’l leagă cn bandagil ast-fel in cât îl opr»sce circulaţia şi soldatnl moare de o boală şi mal maro de cât acea a rănilof de gloanţe. Soldutnl turc no merită atâta rea tratare şi ducă nn ar fi respectai pentru religie şi entusiasmui cu care vede ţie Pa-dişab, vă pot asigura că de mnlt ar fi terminat prin a se revolta şi a se reîntoarce la căminul Ini, preferind a fi supus şi omorât de glonţul moscovit, de cât să fie lăsat în voia ignoranţilor călăi numi ţî me iol. De câte-va zile ne aşteptăm la nn mare atac din partea raşilor. Trăsurile Ini O9-man-paşa de obiceifi posomorâte, s’afi luminat într’un mod vădit în perspectiva unei Inpte fericite. Pot lesne înţelege această schimbare de simţimânt a comandantului şef, căci dacă va pntea reuşi n respinge din nofi pe inamio şi de astă I dată, cu ajutoarele din Sofia, ar put ’» mai glas hotărlt tiranul pârn un moment ruşinat de urieioasa-I Întreprindere, dar lnftndu-şt iute de samă el Întoarse vorba pe un ton jumătate glumeţ, jumătate araerinţAtor.- — Niel o-d-itA fflas ftmieese, zise el, nu a impus lui StefAniţă Vodă. Scifl cat de bogate sunteţi In lacrAmi, şi de r&te ori pe zi sunteţi in stare să muriţi pentru lucruri de nimica; noroc că Dumnezeii v’a dat nepreţuitul har de a învia tot at-At de des pentru nestingerea neamului 0-menesc. D’aceea eO nn pierd nădejdea că după ce te vel ucide do frica dragostei mele, vei invia mai drăgălaş de căt Înainte, şi vom rlde Împreună cum pentru cuvăntul .cinste* născocit de proşti, era să jertfeşti atăt frumuseţe şi atăfca viitor. Te las să mai găndeştl Eleno. De astă zi In trei zile voia veni earăşi la tine spre a'ţl cere respunsul. Re-raăi sănătoasă şi cugetă bine !* După ce rosti aceste cuvinte el se plecă şi eşi. O! cine poate să descrie tri-teţa în care căzu Elena! Faţă cu tiranul ea găsise îndestul curaj spre a'l înfrunta ; cuvintele el pline de energie, frumuseţa, nevinovăţia, slăbiciunea el chiar, erad atătea arme ce o apărase pentru moment contra Încercărilor lui . însă îndată ce re-mase singură puterile o părăsiră şi un rin de lacrămi II Înecă faţa. Ideia singurătăţii, lipsa de ori ce sprijin omenesc, primejdia viitoare care o amermţa acum do departe cu toate indoelele şi spaimei • el, mat Înfricoşată do căt chiar dacă ar fi fost presentă, toate aceste chinuiţii atăt de amar tânărul ei sofist-, In căt ea se crezu pierdută fără scăpare. Dumnezeu nu lasă pe om. Un smoc de raze pornit din lu minele asfinţitului se strecură In 0-daiv ei ca o solie cerească, polein-du-I sinul şi cosiţele cu văpselele lesne rădica im preş ura rea, şi redeschide comunicaţiile—şi apoi DmnnSzeB e mare, cum se zice pe aci. Treime eă sfârşesc. Am dat această a mea corespondiuţă nnni isteţ circasian, care de mnlte or! a renşit a b» strecura prin linia de împresurare fără să fie prinB şi a adns mal mnlte scrisori din Sofia. SolduţiI turci (lin Asia. Cortspondental ziarnlnl, »Golos* din Constatinopol zice, într'o scrisoare ce a trimis acestei foi, că Mnktar-pnşa eate in adevăr rănit şi incă periculos , dar cft se ascnnde starea lai la armată ca nu să nn fie desenragiată. Din Tiflis, ,Viener-Presse* spâne că printre oficeriî tnrcî făcuţi prisonieri, mulţi se presintă cu să iea servicii în armata rusească. Nn annt primiţi de cât oficeriî născuţi in Cancaz, Lazistan, Knrdistan şi Armenia. Mahomedanii cari s’aB distins in rândurile oştirilor roşeşti primesc, în loc de crăcea ,St. Gaorge*, ordinal ,St. Stanislas* cn panglica ordinnlni ,St. Gaorge*, Ambulanţele in România. Ziarul „Messnger de l’Assistance publique' ne spune că Doctorul Lan-demberg, trimis In Roraănia de M S. Regina de Vnrtemberg cn tronul sanitar vurtemlnergez, zice In raportul ; t: a supus M. Sale: .Condiţinnile sanitare sunt in genere es-celente; nn sunt de loc epidemii şi nici o nrmă de choleră. Stabilimentele sanitare snnţ perfecte; Crucea-Roşie face mnlt şi este bine organisată. Răniţii primesc tot ce le este trebuincios; medicii sunt mal puţin nnmeroşî de cât la noi, dar snnt bani, snrotile de caritate snnt negreşit mal bnne de cât cele din trenurile sanitare germane. Snnt printre snrorî, doamne din îualta societate, cn total bine preparate pentrn misiunea de n îngriji pe răniţi şi pe bolnavi, intr’nn cuvânt, tot ce am vă-znt intrece cn mnlt ceea ce aşteptam a vedea şi este tot atât de mulţumitor ca şi la noi pe la finele resbolnlni de la 1870 — 1871. C W 0 NIC A D. Nelidoff, directorele cancelariei diplomatice al I. S. 1., comandantul şef al armatei de la Dnnăre, a sosit în Bucu-rescî. Opera italiană.—Representarea operei. »Lncia de Lamermonr*, pe oare o anunţasem, a fost amănată. Miercuri seara s’a repres ntat pentrn a dona oară opera ,Faust* şi a eşit chiar mal bine decât la cea d’ântâiB representaţinne. Astă-dată cn deosebire, corurile aB fost e-xecntatecn precisiune. Ca tot-d’anna d-şo»ra curcubeului, şi de şi prin aceasta Intru nimic nu i se schimbase 9iorta, totuş ea simţi o uşurare Irţ inimă. Mintea i se limpezi, lacrimile i se uşoară, şi ea putu să’şl măsoare nenorocirea şi să eugete la chipul scă-părel. — Peste trei zile Stefăniţă Vodă avea să se Înfăţoşeze Înaintea el spre n'f cere răspunsul, prin urmare c«l mai bun mijlo.c de scăpare era de a fugi in vre-un loc necunoscut unde tiranul să nu'l dea de urmă. — Cu această hotărîre deci ea se culcă, şi mulţămită tinereţilor darnice cu care o inz'‘strase Dumnezeu , somnul o cuprinse in braţe şi’i alină suf rinţele legănănd’o tn visuri desmierdătoare. Ce s’o mal fi Intfiraplat cu flfinsa nu se scie, dar cltnd a doua zi se deşteptă, ea se văzu Într’o trăsură alăturea cu un ora necunoscut. Trăsura mergea aşa de răpede că roatele sfărăeată pe pftmfcnt, şi colbul se ridica In nori. — I se păru eă face un al doilea vis. (Va urma). Teodorini a fost primită en aplanse bine meritate. Ni se pare insă, că jocul de scenă a d-şoarel Teodorini era prea incărcat. — Mal pnţine mişcări ar fi făcnt poate o impresie cu mnlt mal bană. — Sâmbătă, la 1!) 1. c. se va representa opera .Norma. * Lămpi primejdioase. — In săptămâna trecută ni se raportase despre o explo-sinne ce a avnt loc pe podul Târgnlni din afară şi a stărnit nn foc, pe care nnmal pompierii sosiţi în grabă 1'aB pntnt stinge. Acum ni se raportează despre nn al doilea cas de aceea-şî Datară şi in aceea-şî vreme ni se spnne, că acnra patra săptămâni se aprinsese înlănntrnl anei case de pe ,podul de pământ*, din vecinătatea despărţirel din coloarea de verde. Toate aceste trei casnri s’afi urmat din cansn relelor lampe de gaz, ce se vând pe uliţele Bucureştilor şi suntem încredinţaţi, că mai snut alte zecimi ori poate chiar sntirai de casnri, care nn ne Bnnt cunoscute. Aceste lămpi snnt răB construite şi nnnme nşa numitele maşini snnt atât de rele, în cât flacăra foarte lesne străbate de alnngol fitilului până la pe-t.rolefl. Prevenim dar pe toţi aceia, care sednşl de eflinătatea acestor lămpi, nr fi dispnşi a da bani, ca să dacă primejdia in case. Administraţia roşie. — Ss zic atâtea despre cruzimile başi-bnzncilor, dar fără cuvânt. Ciocoii roşii, care aB năpădit asupra ţării noastre ca nişte cârdnri de corbi, intrec pe başi-buzncil în privirea spiritului de dreptate şi a gingăşiei de inimă. Reprodncem drept dovadă următorul caz special, de cari su vor fi întâmplând cn miile in ţară : In lnna O-tomvrie espirat, s’afi furat de către făcători de rele nn cal proprietate cotunnă al Ini IoniţS Carabnlea, primar al comnnei Boroneşti plasa Câmpn-Inl districtul Ialomiţa şi al nnnî cumnat al lui Ghiţă Chiroin. Numitul primar a prepns, că faptnl s’ar fi comis de către fosta) brigadier Zincă Răduleacn, permutat la comuna Broştenil, Petrache Rădnlescu, din comuna Boroneşti şi pe Ghiţă Stan Vlăşceann, Dnpe ce i-afi adus pe câte-şî trei bănuiţii la primărie, şi aB cărat toată noaptea viu de i-aB îmbătat, i-aS închis pe fie-care la câte nn loc deosebit, apoi el împreună cn notarul comnnei s’aB pns şi a B înoepnt să’i bată şi să’i tortureze ca să spne nnde snnt caii lor. Aceştia cn toate torturile lor, nevinovaţi fiind, i'ad răspuns că nn cnnosc nimic despre inculpările ce li-se foce. Atât primarul cât şi notarnl său, aprinşi de furie, afl trămis de aB adns şi pe bătrâna Stanca Rădnlescu muma celor de mal sas, fără a aven tn consideraţiune că eBte o femeiă slabă, bolnavă şi neputincioasă şi a arestat’o în asprimea timpului patra zile într’an coşar adică in oborul de vite. Bătrânel nn i a’a dat în timpnl arestării esal, nici mâncare nici apă, din care cansă este greB bolnavă. In urma acestora, primarul singnr spre satisfacţinnea sa, dnpe ce a încheiat actele de acnsaţie după placul săB,i-aB legat pe Zincă Rădnlescu şi pe Ghiţă Stan Vlăs-eeanu cot la cot ca pe nişte ucigaşi şi i-aB înaintat parchetului. Dnpă aceasta, b’sB descoperit furii cailor, care >» cercetarea, ce Ii s’a făcnt, aB daclarat că sns numiţii nn sunt culpabili şi nici aB cunoştinţă despre furtul in cestiune. Celor incnlpabili şi torturaţi li g’aB a-dns o pagnbă aproape la 2000 lei nnoi, oărora le-a rămas manca pe câmp pierzând şi aite chirii, cn care eraB angajaţi. Cnraginl cel are acest primar, îî devine de la d. sub-prefect respectiv, care a făcut mnşama mal mnlte abuznri de acestea, fără ca să’! dea jndecăţiî. ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Agenţii Havas). — Serviciul de la IO Noemvrle, 9 ore dimineaţa.— Londra. 29 Noeinvriu Tractatnl de comerciB intre Anstria şi Anglia s’a prelungit pentrn o durată indefinită peb»sa naţiunii celei mal favorisate. Belgrad, 28 Noemvrie. Corpnl principal al armatei sârbeşti va merge la frontieră la incepntui lui Decemvrie. El 'şl va aşeza cartierul general la Pa-raţin, nnde va apare declaraţia de resboiB. Berlin, 29 Noemvrie. Soire» dată de un jurnal englez, cnm că snb pretext de a slârpi brigandaginl, starea de asediu ar ave» si fie în curând proclamată în Varşovia şi în districtele Poloniei, n'are nici nn fel de temeiB. Londra, 29 Noemvrie. ScirI din isvor turcesc publicate de »Dai-ly-Telegraph* voesc să arate că căderea Karsnlnl trebne să fie datorită trădării şi că s’a cnmpărat cn snme mari. Constantlnepol, 29 Noemvrie. S’a aflat de cnrând pe aici, că Osman-paşa a câştigat o mare victorie. El a Inat trei redate cn toate tnnnrile lor şi muniţii. El este bine aprovisionat şi poate re-sista nn timp îndelungat. Paris, 29 Noemvrie. Mareşalul Mac-Mnhon, însciinţat că, câţiva senatori şi deputaţi arătaseră nelinişte asupra nesiguranţei representaţinnil naţionale, a ţinut a vedea pe preşedintele Camerei şi preşedintele Senatnlni, spre a le spnne că neliniştea lor era fără temeiB. Berlin, 29 Noemvrie. ,Kolnische Zeitnng* vorbind despre sgo-motele de armistiţiB şi pace semnalate prin depeşa noastră de eri zice că : Germania se pronunţă hotărât pentrn ca pacea ai se inchee direct intre Rusia şi Turcia. Prinţul de Bismark nn e simpatic pen-trn ideia nnni congres. Anstria a primit de la Germania asigurarea că o pace încheiată în aceste con-diţinni, poate mnlt mai bine de cât nn congres, să pne snb pază interesele sale. Corniţele Andrasay, d’acord cn Germania, ar declina propanerea nnni congres dacă această propnnere ar fi fost făcută de o altă putere. Depeşile sosite gnvernnlni semnalează moartea papei ca iminentă. Constantinopol, 29 Noemvrie. Soleiman telegrafiazădin Rasgrad cn data de 29, că eri o puternică recnnoascere s’a făcut de la Kadikeol spre Trestenic. Această recnnoascere era compusă de patru-zecî batalioane de infanterie susţinută, de cavalerie şi 8 baterii de artilerie. Lupta s’a început cn pnteri aproape egali şi ţinn mal mnlte ore. Rnşiî aB fost mal ăntâiB respinşi spre Trestenik, dar aB primit a-jntoare, şi Tnrciî afl trebnit să se întoarcă a doa zi la Kadikeoi. Tnrciî aB pierdat 216 oameni iar Ruşii 2,000. Snleiman-p tşa teiegrafiază asemenea că o brigadă tnrcească, într’o recnnoascere a atacat pe rnşl şi i-a gonit din fortificaţiile de la Pirgos, respingâadn’i până la Mecifa. Dar tnrciî primiră ajutoare şi turcii se retraseră. Loalra, 29 Noemvrie. In discursul ce a pronunţat ieri, lordul Derby, a zis că chiar dacă raşiî ar lna Trape-zontal, gnvernnl na vede nici nn motiv, de a eşi din neutralitate, că guvernul englez prevestise deja pe Tnrcift că nn trebne să se bizuiasiă de snrijinnl Angliei, cu resbelul fiind o crimă, când nn e trebuincios, trebne să aibă griji de a nn fa’fl şi de a nn zice nimic ce ar putea să ’l provoace. Lordul Derby a adăugat, că nn esfe de părerea de a imnlţi garnizoni din Midi-teran», nici d» a trimite flota eng’eză la Constantinopol, pentrn că aceste măsuri * ar fi incompatibile cn msnţiu rea neutralităţii. El a reamintit, că, declarase, de la în-ceputnl resboiulm, că nu pntea permite ca Constantinooolul să treacă in alt» mâni, însă el nn crede că Constantinopo'ul este ameninţat de vre-nn pericol ira*diat. LIBRABU, FR4T1IJONNITIO & C™*- Bacurfflcl, Strada Li păuni 7 —2T Anunciă apariţia nrmittoi'cle Calendare pe anul IS7S. Calendarul piro li nai Coprin<].\n.l întri» altoie ji tstori» Rouholulul ac-tuni, Steagul Roşiorilor etc. compuse de N. l>. Popescu. Tablouri do bktilil forte intereaunto. Preţul 2 lei noi. CALENDARUL PORTATIV Conţiind turifale Oftilor forate, Poştelor, Telegramelor şi un Indicator General al nouol legi a Timbrului. Preţul 40 bani. JOSEP GEtTNBAITM L .A. E E L L E J A R D I N I E B E ‘20, Colţul ItuleriirduloT şl Strudel MogoşoIeT, Casele Grecenu, ‘20 Aduc la cunoseiiita onor. Public cil infam asortat Magasinul cu MENCICOAFFE, PALTOANE A la OERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalone (le fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-datil în^tiinţe ir baţi fi f<*mM in c^)p mal noi form* *i culori, umbrfle de fi de pldio etc etc. Atrfig^nu tot de*odat& atenţiunea o nur. Clientele c& din cauaa cri«e\ ara redua fdrte mult preţurile. £XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX?ţ X X X X X X X _ vrxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxL' Fabrica c. r. priviligiatâ a Curţii austriace de MOBILE DE FER JOHANN SCHLKSINGKH A Comp Pic na, laborstrasse No. 38 efeetnază imediat orl-ce cnantitate de paturi de fer cu preţul de câte 1.50 fiorini pentru ca.sarmc şi spita/uri. (640-3) Da vArwlarA cSrr,n"‘Ie 'i™b- \ ( Uy.cll.t5, tatea cea mal bună 15—0) DU i ofaît n 11 ri,intors îa Capi- . \ IUI CdLI U tală a relnat essr- ciţiul profesinnei de advocat. Strada Polonă No. 21. _______ ____________ (612-0) POMI RODITORI Cu onore aduc la cunnscinţ* amstorilor c4 am Je vomjare: O colecţiunp de copaci roditor, toţi copaci altoiţi de joi şi anume PERI, MERI 'lin speciile cele mal alese şi nuol din Prancia şi Belsna PERSICI din cea mal renumită grădină din Muntreuille şi de la producători c“l mal reitiţl, mare parte din speciile ce am de vemjare nu este cunoscute in "oniânia şi a dat îngrălina d-lul Philippescu resultate remarcabile. Plante de SMEUItA ROjIE ŞI AURIE mare, care fructifică pănă in tămnă de mal m ilte ori. Plante de Sl’ARANGEL fdrte prodncătdre şi care aO produs 8PA-RANGEb de o mărime, grosime şi gust care a căştigat admi-raţiunea amatorilor din BneurescI şi care nu ced^ijă cu nimic celor mal frumdse producţiunl din Francia. Acum fiind momentul plantaţiunilor rog a se grăbi comandele. P'ntru preţuri şi ori c< detaliurl a se adresa sub-aemnatulol. Jian Vermeollln, Grădinarul d-lul G. C. Philippenu 8trada Dionisie No. iî, Bucurescl. I a T I î 7 T 7 z <3- PREDOVITS PRIMDL DEPOSIT DE ZIARE X IST I ASS Y No. 18, Strada Mare No. 18. In Hanul Turcesc lînga Palatul UurtieI Administrative Cn onore recomand respectuos onor. Public primul deposit de