Nr. 261. VINERI 18 NOEMVRIE ANUL II. - 1877. ABONA MBNTELB IN TOATA B0NAN1A : . . L. o. 48 Pe 3 1«M . IN STRAIMTATi: inskmîiuni si RECLAMI'. Linia de 30 liter* Petit» P*g'oa IV, 30 bani. Pe Pa*i»* in* 80 banl» Pe P***» II, 2 lei noi. i Beclnme 2 lei noi lini».* Un nurnSr In Capitali 10 bani. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LTURO. Riuroul Reilnoţial şl A <1 m i n i s t r a ţ iei: Pixlixtul „riaeiiv. a. jsrtnsr ciubi 8p priim**tc tn •triin&tate: La D-nil flnasm-•Urin dt Vogler in Vitrina, Wnlfiich^nii* 10 A. Oppeiik In Vienna, Stubenbaitei 2} RwLy-Mo*m In Vienna , Seilerit&tte 2 j VmamM Hrdiako In Vienna, TeinfalUtraaae 17} Philipp Lob In Virana, EiobenOachţaiie II j L. Ltmg tt Comp, In Pfl|ta |i Hava*-La/JlU-Buliisr A Comp. In Parii. Sorilor! nefronoafce na ie primOio. Artioolele nepnblioate •• vor arde. Un mimfir In Distriote 15 bani. Cursul de Buoureaol, 16 Noemvrie. Oblig. Rurale.............. 90 69 „ DomemaleJ ... 83 82ifc Cretltt^funciar rural . . 80 791,■ , urban . 70 — Iropr. municipal al Capit. 79 — , Oblig. Pensii.............125 — Oblig. Dacia............. 200 ■— » Romania .... 40 — Impr. municipal Cu premii — — Renta Romini............... — — Paria 3 luni..............9965 9960 Londra , 25451/* 2546^ Viena % . , . , , — — Per lin > lS33/4 lS3*/« Cartai ie Viena, 27 Noembre. Metalice...................... 63 36 Naţionale......................66 60 Renta in aur.................... 20 Loee........................... 25 Acţiunile bAnoel..............810 Creţii tu rl .................200 50 London........................118 75 Obligaţiuni rurale «ngare . . 77 75 » temeşvar . , , , 77 — 9 transilvane ... 76 — Argint în mirfnrl .... 105 90 Duoatul........................ 5 60Va Napoleonul...................... 9 54 Marc 100 68 80 Cartai de Berlla, 26 Noembre. Acţiun. C&ilor ferate romdne 14 60 Obligaţiunile romllne 8°/o . . 59 40 Priorităţile C. fer. rom. 8% 5S —• împrumutul Oppeaheim , . 82 90 Napoleonul.....................16 23 Viena, termen lung...............— — Pari* * scurt .... — — Calendarul ifilel Vineri 18 130 Noemvrie). Patronul tjilel; Martirul PI aton. Râi&ritul sbrelul: 7 ore 17 T I M|P Dt-OI* (Agenţia Ha vai) — Sirriciul de li 22 Niemvrle, 4 ori oiirt. — Viena, 28 Noemvrie. Mftî multe ziare primesc de la 24 Noem-vrie ştirea, că la Vorateniţa a avut loc o incSerare eângeroaea între turci şi şerbi. VSzând cruzimile comise de către başi-ba-zaci contra bulgarilor, un batalion de sSrbi a trecut graniţa, a eliberat pe refugiaţi, apoi a intrat eara-şl în Serbia. Tarei! aii urmărit pe Sârbi şi dupS ce a5 trecut frontiera, Sârbii aG dat foc. Din ambele părţi aii căzut maî mnlţl morţi şi răniţi. Se va trămite o comieinne mixtă la faţa locului pentru a face aachetft. Prefectul de Belgrad a provocat pe toţi militarii Sârbi domiciliaţi în străinătate sa se întoarcă la corpul lor înainte de 30 No-emvrie. Conatantlnopole, 26 Noemvrie. Un atac făcut de Oaman-paşa contra liniilor ruseşti a dat loc la sgomotul că 0l fi eşit din Plevna. Acest sgomot e falş. Constant înapoi, 27 Noemvrie. Renf-paşa, comandantul noului corp de reservă a fost înlocuit prin Achmed-Eiub-paşa. S’a constituit sub preşedinţa ministrului de răflboiQ un noii conciliu militar consultativ. Mokbtar-paşa vesteşte că nu a avut loc nici nn angagiaraent. Buşi! urmează a ocupa posiţinnile lor de la Deve Baium. Zăpada este Ia Erzeram foarte mare. BUCURESCI NOEMVRIE De pe câmpul de resboi din Asia ne soseşte ştirea, câ In ţinutul Er-zerumului zăpada e foarte mare; fără Îndoială aceasta e causa, pentru care operaţiunile militare par a fi fost sistate de o cam dată. Dacă e adevfirată ştirea primită din Constantinopol, numai decât după căderea Karsuluf ruşii aâ făcut lui Mukhtar-paşa propuneri de capitu-laţinne şi, precum se putea prevedea, Gaziul a respuns că este hot&rlt a resista pănă In sfirşit. Primind acest respuns, interesul ruşilor ar fi fost să atace cât mai curând posiţiunile d'lmprejurul oraşului Erzernm şi să nu dea turcilor timp spre a se lntâri prin ajutoarele ce sosesc mereâ din lâuntrul Împărăţiei osmanilor. Ziarele din Germania şi Austro-Ungaria discută merefi ştirea, că consiliul de resboiâ ţinut tn eartie-rul rusesc după cădarea Karsnlui, ar fi hotărât, cal âsând un corp de ob-servaţiune in faţa Erzerumului, restul armatei să înainteze spre Constantinopol. La Incepnt, această ştire părea cam fantastică, de oare-ce depărtarea Intre Erzerum şi Constantinopol e foarte mare. Cu încetul Insă ziarele din Viena admit, că planul s'ar putea pune în lucrare. Cu cât însă timpul trece, cu atât mal mari devin greutăţile, pe care armata rusească le va întâmpina, de oare-ce numai remâne Îndoială, câ se-raehieratul din Constantinopol lucrează cu energie spre a pune o nouă armată pe picior de resboiâ. Pe câmpul de rSsboiO din Europa situaţia de şi mal in^ordată, este In elementele el fundamentale ace-ea-şl ca pe câmpul de râsboifi din Asia. Este aproape o jumătate de an de când Osman-paşa a ştiut să puie printr’un corp de vre-o 60,000 oameni stavilă înaintării ruşilor. Soarta răsboiulul atârnă de la această stavilă, care, câzând o-dată, aproape nimic nu ar mal putea opri pe ruşi In Înaintarea lor spre Adrianopol şi de aici spre Constantinopol. Şi astăzi aproape nimeni nu se mal îndoieşte, că soarta corpului de la Plevna In puţine zile va trebui să fie hotărî tă. Acum însă căderea Plevnel ori nimicirea parţială a corpului lui Osman-paşa nu va mal avea importanţa, pe care ar fi avut’o acum câte-va săptămâni. Prin resistenţa sa eroică Osman-paşa nu numai a pus lumea tn uimire, ci a dat tot odată guvernului turcesc timpul spre a se pregăti pentru o eventuală cădere a Plevnel. Acum, după ce corpul lui Me-hemed-Ali este parte In strimtorile Balcanilor parte pe pământul Bulgariei, chiar câzând Plevna, ruşii daţi la Balcani de o nuoă resistenţă, care din nod va trebui să’I oprească în cale. Ast-fel, de şi la 1 Noemvrie ar 6 resultat poate din căderea Plevnel mult dorita pace, la 1 Decemvrie nu va resulta de cât o nouă campanie. Pentru ca dar, speranţele de pace să fie destul de Iptameiate şi să nu remâie nişte ilusL ^. l deşerte, va trebui ca acum, cât ual curând. Ruşii să aibă o biru.uţă mai mare de cât simpla luare a Plevnel. Viua miţ'jk ®?arf3* ,e am observat-o în zilele pe toate li- niile de operaţiune,'a lncâerările de recunoaştere, ce aft vut loc atât spre Lom, cât şi lmpregiurul terenului de operaţiune de la Plevna, în sfîr-şit toate faptele resboinice din zilele trecute ne fac să credem, că se pregăteşte o ciocnire generală şi câ soarta Plevnel se va hotărâ în urma unei mari catastrofe. întrebarea e dar, cât de slăbiţi vor eşi turcii din această catastrofă. In tot cursul resboiulul nici odată poate situaţiunea nu a fost atât de încordată ca şi acum. Pentru aceea de odată ştirile de pace aO încetat de a mal circula şi din noă ziarele chiar mal serioase discută şi admit probabilitatea schimbării situaţiunil lu favorul turcilor, din noă se pune întrebarea, dacă ruşii, reslţindu-şl terenul de operaţiune, nu vor fi siliţi de a puue noue trupe In luptă. Ca manifestaţiune a acestei schimbări în aşteptările opiniei publice, „KOln. Ztng* comunică ştirea, că. fiind Invitat din partea Porţii a se însărcina cu mediaţiunea, corniţele Andrassy ar fi răspuns, câ acum momentul nu e câtuşi de puţin oportun pentru asemenea paşi; despre aceasta nu poate fi vorbă de cât după ce se va hotărî soarta Plevnel. Câte va zile mal sunt dar. Chiar şi după ştirile, ce ne pâreaâ atât de exagerate, Osman-paşa până la 2 Decemvrie va trebui sâ’şl mântuiască raţiunile de provisiunl. Despre o capitulaţiune abia mal poate fi vorba acum, când corpul lui Mehe-met-Ali este aproape de Orhania. O luptă dar, o luptă cât mal curând şi poate o luptă mal amarnică de cât toate cele de până acum va trebui să aibă loc. După acea luptă apoi, vom vedea ce va trebui să urmeze.—Pacea !î— Poate! DIN AFARA Anstro-Uneiaria. — Iq parlamentul din Viena desbaterea specială a proiectului de bancă Înaintează cu oare-şl-care repeziciune. In cea d'ântâift şedinţă s’aă votat 8 articole şi se crede că în puţine şedinţe va fi votat întregul proiect, dacă nu cum-va amendamentele vor jigni cursul desbaterel. Camera din Pesta a primit aproape In unanimitate proiectul de cod penal de basâ pentru desbaterea specială. Se crede apoi câ desbaterea specială va fi Încheiată până la 4 Decemvrie. Asupra §. 20, se aşteaptă o dis-cuţiune mal interesantă, de oare-ce, la acest §., deputatul Teleszky, va propune tn numele unul Însemnat număr de deputaţi, desfiinţarea pedepsei cu moarte. Dupâinformaţiunile ziarului „Frem-denblatt* delegaţiunile vor fi convocate pe ziua de 5 Decemvrie. Cu cât sfârşitul anului se apropie, cu atât ziarele şi cercurile guvernamentale se Îndoiesc că până la 31 Decemvrie pactul dualistic se va putea renoi. ,BucL Corr.* ne asigură însă, că până acum guvernele nu aă luat Încă nici o înţelegere relativ la un eventual provisorifl şi nici nu vor lua de cât pe la mijlocul lunel Decemvrie. Altminteri e probabil, că acest provisorifl va consista lu menţinerea statului quo. Cestiunea Incheiâril tratatului comercial cu Germania a ajuns Ia o soluţiune definitivă ; dar această so-luţiune nu e de cât o amarnică des-amâgire cu deosebire pentru guvernul din Pesta. „Nord. AUg. Ztng* comunică ştirea positivă*, că guvernul german a comunicat cabinetului de Viena câ nu poate reîncepe negoţiârile*. Aceea-şi ştire o comunică şi ziarele din Viena In o depeşe sosită din Berlin ; până acum nu ştim Insă, ce impresiune a produs Ia cercurile politice din Pesta şi Viena. Nu rămâne însă îndoială, câ ea va produce o perturbaţiune în opinia publicft a Austro-Ungariel. Engliterft. — Ziarele englezeşti tot nu mal înceată a se alarma de succesele armelor ruseşti. In deosebi „Standard* zice următoarele : „Nu voim a exagera importanţa biruinţelor luate de către Ruşi pe câmpul de răsboifl din Asia. Cu toate aceste, am pune guvernului câte-va întrebări, la care ar fi de dorit să ni se dea răspunsul cuvenit. Opinia publică întreabă ministeriul, ce avem noi de gând a zice şi a face, dacă ruşii, fără a mal aştepta primăvara viitoare, ar isbuti a străbate până la Adrianopol şi dacă. In urma unei slăbiri momentane a Turcilor, de o-dată li s'ar deschide calea spre Bosfor ? Care va trebui să fie atitudinea noastră faţă cn cestiunea deschide-rel Dardanelelor? Suntem siguri câ dacă guvernul ’şt va lămuri posiţi-unea faţă cu aceste mari cestinnl, el va găsi o imensă sprijinire morală din partea naţiunel. Englezii doresc pacea cu deplină sinceritate, dar’ el sunt tot-o-dată gata de a da guvernului sprijinire In toate măsurele, pe care onoarea naţiunel şi interesele Engliterel le-ar face necesare. Când EDglitera începe a se nelinişti, a bănui şi a se agita, precum se Întâmplă acum, nu suntem departe de o isbucnire a pasiunilor până acuma inăbuşite. Voind a fi loiali către Ţarul şi supuşii set, tre-buieşte ca nu numai prin reserve diplomatice, ci chiar şi prin fapte să 'I prevenim, că Rusia nn poate să treacă peste un punct anumit, de care este foarte aproape, fără să aibă a face cu Englitera, ca cu un vrăjmaş declarat şi hotârlt.* Şerbi*.—După ştirile comunicate de către ziarul „Fremdenblatt* din Belgrad, intrarea In acţiune a Serbiei ar fi foarte apropiată. Atitudinea lui Mehemed Aii devine din ce In ce mal ameninţătoare şi ast-fel intrarea In acţiune a Serbiei aşa zicând e o necesitate strategică. Cât pentru poporul sârb, el nu ar fi de cât foarte puţin dispus a începe un nofl resboi. Dovadă despre aceasta ar fi, că guvernul nu a convocat scupcina, ci a făcut ca exerciţiul bugetului să se prelungească printr’un decret princiar. Grecia. — De câte-va zile circu-leazâ merefl la ştiri resboinice despre atitudinea guvernului grecesc. Acum „Koln Ztng*. comunică din Constantinopol ştirea, că ambasadorul din Atbena, Photiades-Bel ar fi raportat Porţii despre lncheiarea unul tractat de alianţă Intre Grecia şi Rusia; întrebat fiind, ambasadorul grecesc din Constantinopol ar fi respuns eva9iv, declarând că nu ştie nimic despre încheierea unul asemenea tractat. TI M P U L Poarta s'a Încredinţat Insâ despre exactitatea raportului primit din Athena. SITUAŢIA DIN FRANŢA Rare-orI ad stat faţa In faţă In vre-o ţarA partide atAt de estreme, ca acelea din camera francezi. Alâ-turl cu elemente istorice, cu nume, cari se citeazA, de c&te-orl se citeazA istoria Franţei chiar, cu oameni , cari representeazA trecutul plin de glorie şi de avuţie al acestei mari naţii, vedem numiri, cari nu In9em-neazA nimic şi pe care o egalitate râd InţeleasA i-aO adus sA hotArascA soarta averilor, a pAcil, a civilizaţiei franceze. Carey, ni se pare, spune, cA toatA civilizaţia omeneascA se aflA Intr’un vecinie pericol. împrejurul micului cerc de oameni Intr’adevăr luminaţi şi bine-voitori, 9uut milic ane de oameni, pe cari dorinţa de cA-ştig, ambiţia şi invidia, daca nu instincte şl mal de rând, II face tot dauna gata de a resturna tot ce existA. CAcf masele n’ad nicf-odatA alte tendinţe decAt negative. NicI-odatA poporul de jos al oraşelor, şi acesta face sgomot In ţări industriale, nu ştie ce vrea, numai ceea ce nu vrea. Prea puţtn culte pentru a face abstracţie de la guvern şi de la persoanele ce ’l compun şi a cAuta cauzele relelor mult mal a-dAnc, In stArl nesănătoase economice sad sociale, clasele, cari n’ad ce pierde, conduse de oameni, cari n'ad ce pierde ar fi In stare de-a pune ori şi cAud existenţa statului, Întreaga istorie şi onoarea lui In joc, numai pentru a'şr ridica In sus clownil lor ridicoli, semizeii lor efemeri, pe acea plebe intelectualA, pentru care ort-ce merit şi orl-ce capacitate este o insultA. Intre aceste elemente turburi şi invidioase pe de o parte şi Intre elementele culte, avute şi istorice ale Franţei este astAzI o luptA hotărl-toare, de la resultatul cAreia va atârna atAt civilizaţia şi desvoltarea pacInicA cAt şi prestigiul militar al Franţei. Mareşalul Mac-Mahon nu este vreo mare inteligenţĂ politicA, dar In politici plAteşte adesea CAra 'terul drept şi inima lntr’adevăr bine-voitoare mal mult de cAt o inteligenţĂ cAt de naltA In serviciul unul caracter corupt. Apoi el cunoaşte pe deplin cAtA respundere are faţă cu întreaga istorie a ţârii sale şi ştie cA e chemat a fi reazimul elementelor de consistenţă In contra elementelor de disoluţiune, cari par astăzi a întrece prin număr părţile sănătoase ale organismului social. Dar pe de altă parte nu e tăgăduit că mareşalul dă pas cu pas Înapoi. Cabinetul Broglie, strict conservator, ad făcut loc unul minister de afaceri, care nu are altă misiune de cAt de a conduce mal departe serviciile publice, lucrul cum sar zice curat mecanic al statului. Acest guvern neutru se credea, cA va împăca pentru cătă-va vreme insolenta maioritate a Camerei, care ştiind bine, că atAt senatul, cAt şi capul statului e In contra el, voeşte să impue totuşi voinţa raasselor inculte, din cari ah eşit voinţei lurni-minate a claselor superioare. Senatul a decis a asculta, Înainte de a alege un nod senator, programa cabinetului Rochebouet. Ministrul prezident, generalul Koche-bouet a făcut deci In senat următoarea declaraţie : „In urma desba-„terilor ultime din amânduoâ came-„rile, raareşalul-prezident a lncredin-„ţat ministeriul unor oameni, al „căror program este de a remAnea „afară de cercul luptelor politice. „Noi vom păzi cu credinţă legile „ţârii, şi-! vom da mareşalulul-pre-„zident ajutorul, ce'l cere de la noi. „După un lung period de agitaţie „Franţa are nevoie de pace. Ln a-cea«t.A parte a anului e absolut de nevoie de a se uşura comunicaţia „comercială şi de a pregăti espo3i-„ţia anului 1878.* „Ne vom da toată silinţa, de a „face ca gestiunea afacerilor să fie „cât se poate de bună, ceea pen- „tru noi e datoria cea mal impera-„tivă şi mijlocul cel mal sigur, pen-„tru a readuce concordia Intre pu-„terile publice. „Vom respecta constituţia republicană, care ne dirigo şi I vom că* „ştiga respect. Constituţia va trece „intactă din mănile noastre In ale „următotilor noştri. In momentul. în „care l’residentul va crede, că a so-„sit momentul de a Încredinţa pu-„terea unul ministerid, eşit din parlament. Până atunci ne vom sili „de a mănţine ordinea şi pacea. Pre-„sidentul cere de la d-voastră, ca „să ne ajutaţi In opera liniştirii şi „se intemeiază pe patriotismul d-v.‘ In senat această declaraţie ad fost urmată de aplaose. Ministerul s'ad presentat şi Camerei, dănd aicea aceeaşi declaraţie. Aicea Insă Marcâre au anunţat de îndată o interpelaţie ln privirea formării cabinetului. Ministrul Welche declară, că stă la disposiţia Camerei, dar ar dori că interpelaţia să fie mal precisă, iar desbaterea să aibă loc abia mal tărzid. Camera ad respins propunerea ministrului ş’ad hotărât desbaterea imediat1', după care d. Marcere şi-ad desvoltat interpelaţia. Deci s’ad Încins o discuţie vie, ln care Marc bre, Floquet şi Germain ad vorbit contra, Welche şi Baragnon pentru guvern, după care apoi s’ad primit următoarea ordine de zi, propusă de Ferry : „ConsiderAnd, că ministeriul de la „23 Noemvrie prin compunerea şi „şi originea sa e o negaţiune a dreptului parlamentar al poporului şi „poate numai lngreuia situaţiunea, „Camera declară, că nu poate intra „in relaţii cu el şi trece la ordinea „zilei.* Pentru ad votat 323 de deputaţi, contra 208.—Marct-re îşi des-voltA interpelaţia sa ast-fel. Pănă sium Camera ad fost in faţa unul ministerid, In care n'avea Încredere. Acest ministerid s’ad retras în urma unul vot al Senatului, dar din Senat nimeni n'ad voit sâ-I ia moştenirea, Miniştrii sunt oameni „plini de merite* lusă ca miniştrii orl-cine are dreptul bA-I Întrebe, ce caută în parlamentul republicel. Politica mareşalului atărnă in aer. Ce repre-sentează ministeriul, dacă uu guvernul personal? Ministeriul ia asu-prâ-şl responsabilitatea celui din urmă cabinet de resistenţă. Franţa lucrează de şapte ani contra acestei resistenţe. care la 26 Fevruarie părea învinsă, dar ad reînceput la 1G Maid. Ad Început de mult ziua, ln care ar fi trebuit 3ă se constitue un ministerid parlamentar, căci ţara vrea pace. Este aceasta cu putinţă In starea actuală de ne-continuitate? Singurul mijloc e Întoarcerea la starea de drept. Toate interesele sunt ameninţate. Ţara vrea o soluţiune, guvernul nu dă nici una. Maioritatea nu voieşte să sacrifice nimic din drepturile poporului ; şi de ar şi voi, ştie ea cine stă din dârâtul miniştrilor, cari singuri n’o ştid ? Ţara aşteaptă cu răbdare. Ministeriul, ce posede încrederea mareşalului, ar face bine să ’l spue adevărul, căci ar putea să Înconjure o nenorocire, pe care nu void s’o numesc. Welche respunse : Nu void să apăr cabinetul trecut; dar avem un drept să fim aicea conform constituţiei. Şi aiurea ad fost ministeril estrapar-lamentare; ne numim prietenr al datoriei şi al patriei. După Welche a vorbit Floquet. „14 Octomvrie, zise el, ad fost Îndreptat contra guvernului personal; „D-voastră Îl reînnoiţi. Sunteţi vii-„torul conflict, precum cabinetul re-„tras e conflictul trecut. îndărătul „incapacităţii* D-voastră revăd pe „vechil oameni ai conflictului. Voiţi „oa Camera sâ’şl dea din mănă sin-„gura armă, pe care o are, să vă „voteze bugetul, pentru a crea loc „pentru conflicte. Voiţi falimentul „onorii Franţei angagiate faţă cu „străinătatea prin esposiţia univer-„sală. Vă propun alt-ceva, convocaţi „un congies şi lăsaţi ’1 să hotărască „o stare definitivă, pentru ca să se „Încheie criza. D-voastră Insă nu „schimbaţi nimic din criză, căci sun-„teţl de a dreptul un cabinet de „conflict, cabinetul politicei perso- „nale. N’aveţI nici încredere provi-„zorie, nici definitivă, tot aşa de pu-„ţin puteţi conta pe sprijinul nos-„tru. Nu ne veţi putea înşela nici „pe noi, nici ţara; voă nu vă vom „face plăcerea de a înlătura toate „greutăţile, ci noi cerem o solu-,ţiune definitivă. Maioritatea vă zice „voă, noilor miniştri, că sunteţr „de o mie de ori vinovaţi, pri-„mind conflictul; In această oră şi „înaintea tuturor sunteţi osAndiţl.* Baragnon : Aveţi obiceiul de a condamna Înainte ; propun ordinea de zi simplă pentru a protesta In contra principiilor IJ-vosstră, după cari pot să piară toate afacerile, numai d-voastră s’ajungeţt la putere. Tocmai din causa aceasta s’ad creat Senatul, pentru a nu atărna de o maioritate, cum este a d-voastră. încercaţi numai a întrebuinţa arma D-voastră budgetarâ şi veţi vedea, că nu puteţi desbrăca pe prezidentul republicel de puterea sa. Qermain : Sunteţi ministeriul afacerilor Iul 1G Maid, noi voiul afacerile naţiunii. Predecesorii D-voastră ad împiedecat toate afacerile, toate reformele, construirea unei a treia reţele de drum de fier şi staţi a susţine, că voiţi a favoriza afacerile, fiind de aceiaşi origine personală, ca şi cabinetul trecut? Apoi ad urmat votarea cu resultatul de mal sus. Orl-cine poate Înţelege, unde va ajunge Franţa, dacă d-nl ca Floquet ar ajunge s’o guverneze. REVISTA ZIARELOR. „Romănul* revine In fie-care zi asupra cestiunil, dacă a fost sad nu răs-boiul necesar. Acum spune, că armata s’a purtat foarte bine. împăratul Rusiei, baronul de Meyendorfl, colonelul Gaillard, cu un cuvânt toţi o laudă. Credem şi noi, numai nu „RomAnitîă de tipa«*oB lăuda cu aceasta. VSa“j£ dedicare duce d. C. A. Rosetti armafck! cAnd poate, se fac noaptea pe ascuns ca la 11 Fevruarie, şi nici unul din Înaltele perso-nage de mal sus n’ar fi lâudat’o pentru faptele, pe cari d. C. A. Rosetti are obiceiul să i le inspire.* „Rom. Liberă* circumscrie unele pasage din mesagiul Domnesc şi apelează la Camere, ca să pătrundă a-dăncul gAndirilor Coroanei. „Pressa* revine asupra răspunsului, ce î s’a dat de „Monitor* In privirea transacţiuml Cogâlniceanu, aratA cA sub guvernul conservator nu se făcuse de cAt lucrări pregătitoare şi că re3punderea de a fi apro-bat’o cade întreagă asupra actualei administraţiunl. CAMERA şi 8ENAT. Gr! Camera ad ales de Preşedinte al el pc d. C. A. Rosetti, de vice-proşed nţi pe d-nil Ioan Decan, Anast. Stolojan ţi Alex Vâse8CO. Pentr'nn al patrulea vice-prezi-dent se va face an al doilea serntin. — Senatul nu e'a complectat iacă. \ A R B O R O A S A Pe cAnd am reprodus şi comentat ştirea despre disolvarea Societăţii „Arboroasa* nu cunoşteam de loc amănuntele afacerii, dar am presupus îndată, că telegrama trimisă de studenţi cu oeasia serbării comemorative a Iul Grigorie V.V. d. Ghica, va fi fost unul din cele mal de căpetenie cause, pentru procedarea, repetăm, prea“asprâ contra tinerii reuniuni. Telegrama adresată primarului de laşi, e următoarea : Cftrn&uţl 13 Octombrie. D-lul primar de Ia fa „Arboroasa,* societatea junimel romAne din partea detrunchiată a vechel Moldove, aduce oondolenţa uiemuritor săi pentru Domnitorul decapitat. Comitetul. „Curierul B.tlassan* comunică următoarele detalii : Telegrama aceasta fa întrebuinţată ca mijloo ventrn a învinui p, societatea, că lucrează pentru resvrătirea ordinel, pentru pregătirea anei rescoll fi a. Procurorul ţi comisarii se transportară in localnl „Ar-boroasel,* nnde găsiră presenţl p« mal mulţi membri. Procurorul iucepn percheziţia, confiscă toate dosarele, actele ţi biblioteca societăţii precum şi întreaga ei avere în suma de vr-o 5000 (1. v. a. saQ 10,000 fr. ' Procurorul terminândo-şl perchiziţia fi confiscarea, declară arestaţi pe toţi membrii presanţi n Arboroasa!, ear comisarii ’l conduseră la penitenciar, nnde fără a-rnneaţi, fie-care aparte, in câte o temniţă singulară. Parchetai tribunalului din Cernăuţi, na se malţunii numai cn atât, ci înoepn a urmări pe toţi studenţii români de la D-Diversitatea de acolo, a face perchiziţii pe la casele lor precum şi pe la mulţi alţi Români notabili din Cernăuţi şi Bucovina. Procnrornl intentă » Arboroosei* şi membrilor el proces de „naltă trădare*, 6ind-oă, 1. Comitetul trimisese telegrama suscitată către primarul laşului. 2. Că cn oeasia unei mici serbări, membrii Arborosei rădicară toasta iu sănătatea Românilor, a Domnitorului Carol I. şi a vitezei armate române. 3. Că aO Acerat in clasă pe profesorul de dreptul român, când i;î permise acasta să insulte naţiunea română, şi 4. Fiind-că Societatea Arboroasă a Btat în corespondenţă cn ministerul instrneţin-nel publice din România spre a obţine o snbvenţinne, ce 'I s'a acordat în enma de 250 lei noi pentru a’ţi înavnţi biblioteca. Arestaţi ad fost: D-nn Varonca stnd. teolog şi in filosofic din annl III ; Popescul stnd. scol. şi filos. din annl IV; Pornmbescul (Golembiovski) stnd. in fi losofie annl II; Coca absolvent de teolog. Stoian absolvent de teolog; şi student în drept şi Sireteann student teolog şi în drept. In acelaş timp ad fost urmăriţi şi alţi Btndenţi, din oari mulţi ad fost siliţi a se refugia. Tot-o-dată s’a făcut perchiziţii şi la societatea academică „România Jună* din Viena. Nu avem nevoe a repeta ca punctele 2, 3, şi 4 nu pot forma ln nici un cas puncte de acusare. Austria este un stat constituţional şi cetăţenii el sunt liberi a ’şl manifesta simpatiile lor pentru popoare sad suverani, cari trâesc ln pace şi ln bunA Înţelegere cu împărăţia. Cităm drept dovada manifestările Ungurilor pentru Turci, ale Slavilor pentru Ruşi ş. a. m. Fluerarea profesorului Schifner este iarăşi o abatere, prevâzutâ de legile academice şi pedepsirea el e de com-petinţa rectorului , In fine subven-ţiunea — nu cerută — ci acordata de Camera după propunerea d-lul Grădişteanu şi numai pentru scopuri de cultura nu constitue nici un fel de abatere. A fost poate o imprudenţă din partea Camerei liberale de a’şl dura „popularitate* făcând svou şi discuţie publica din asemenea lucru, dar pentru studenţi nu este nici imprudent măcar de a primi sume, ce li se dâruesc. Cât despre punctul ăntâid, am adus In unul din numerile trecute părerea noastră, pe care credem a o putea repeta ln căte-va cuvinte. Telegrama aceasta ad fost provocată de necuviinţe mult mal grave din partea jidanilor din Bucovina. Aceşti turco-flll exageraţi şi cititori înfocaţi al „Noel presse libure,* cari sunt ln stare să creadă orl-ce râd despre Romaui, vor fi nvmifestat In mod prea vioiu simpatiile lortrans-danubiane şi tinerii ad răspuns. Elementul german, care joacă rolul de moderator ln Austria, ar fi trebuit să Înţeleagă aceasta. O admoniţiune severă din partea rectoratului ar fi fost de ajuns credem. De aceeaşi pa rere este şi „Presse* din Viena — şi ea spune, că n'ar trebui să se dee o importanţă prea mare acestei manifestări. Tinerilor le-am da sfatol de a nu mal face manifestări politice, de a nu compromite prin mişcări precoce munca lor intelectuală şi roadele, pe cari le va da odată această mnncâ chiar pentru naţia românească. Romanul e de 9oiul lui înzestrat cu mult bun simţ, el are cuminţia popoarelor, care ad suferit multe, cuminţia omului păţit. E imoral de a apune neadevărul, dar nimeni nu e obligat de a spune adevărul, când vremea e aşa, că el nu foloseşte ni-mârul, C’un cuvânt, a minţi e oprit a tăcea nu. Va veni vremea—şi poate că nu-I tecmat departe — ln care cercurile influente din Viena se vor Încredinţa, că este la interesul monarchiel, ca Românii din Bucovina să fie lăsaţi ln seama liberei lor desvoltârl, vreme ln care tinerii de astă zi vor fi bâr-baţl şl cAnd tocmai la el sa va face apelul de a lucra după voinţa ini -mei lor curate. N’ar fi păcat ca re-sultatele acelui moment mal fericit să fie compromise de pe acuma prin eşirea din rând şi e9punea luptâto-rilorln hărţuelf, incinse ne lavreme? SCRISOARE ADRESATA TITVTFTLTL.XJTL Bucureici, 24 Noemvrie 1877. Domnule Redactore! Am plăcerea a v? alStnra pe lângă aceasta o copie dnpă scrisoarea primită din partea d- Ini Dr. Stavreecn, medical şef s] dmsiel 3-a activă, care bine-vosşte a 'rai raporta despre activitatea desvoltată de către ambulanţa Societăţii pe care am onoare a o presede. Societatea de bine-facere «Zion*, credincioasa devisel sale şi mulţumită capriţului de sacrificifi şi sentimentelor de patriotism cari inspiră pe membrii săi, a pntut, cam ştiţi, organisa şi trimite pe câmpnl de bâ-tae nnde bravii noştri oşteni culeg dafinii nemuritori, o ambulanţă prevăzută cu toate trebuincioasele, elngită de medici Românl-Israeliţi şi dirigiată de d. Dr. Al. Cocin, membra al Societăţii. Societatea Be simte fericită de a putea constata, pe mărturia d-lnl Dr. Stavreecn, că ambulanţa „Zion* a pntut să lucreze cn eficacitate şi că personala! nostru medical a ştint să ’şl împlinească gTelele sale datorii cn consciin-ţiositate şi bărbăţie. Mulţumind in public, in numele Societăţii „Zion* bravilor coreligionari din serviciul ambulanţii pentru serviciile lor patriotice, vă rog D-le Redactor, să bine-voiţî a publica pe lângă aceste rftndnrl şi scrisoarea d-lul Dr. Stavrescn, care nn mă indoesc va fi citită cn plăcere de către pnbiicnl Român. Primiţi, D-le Redactor, încredinţarea deosebitei mele consideraţiunl. Preşedinte, Adolf Yeiuberg. Verbiţo, 28 Octomvrie 1877 Domnule Preşedinte, Sunt aproape şase luni de când am onoarea de a avea pe lângă serviciul sanitar al divisiel, secţia de ambulanţă „Zion* dirigeatA de d. Dr. Cocift. In tot acest timp am voit a face ca această secţie să lucreze căt se va putea mal mult pentru a putea să şl arate meritele sale, ast-fel la Bai-leştt, micul spital ce Înfiinţasem ln timpii din urmă a fost condus de d-nil Dr. Cociu,' la Corabia mult timp la spitalul divisionar serviciul s’a Îndeplinit de această secţie, ln fine la Verbiţa am făcut ca secţia d-lul Dr. Cociu să lucreze ln paralel cu ambulanţa divisionară. In toate aceste ocasiunl nu am putut de căt să mă laud de întreaga secţie, care a fost formată prin ostenelile d-voastră ai ale onor. membri al societăţii ce presidaţl. In toate ocasiunile personalul acestei secţiuni de ambulanţă s’a distins prin devo- f «> r t V f {• r j i 4 t I TIM P DL ment, zel şi activitate’ punGnd cea >nal mare acrupulositftte In Îndeplinirea ludatoririlor sale. Cu ocasia luptelor delftngft Plevna, i secţia de sub ordinile domnului Dr. Cociu şi a Îndeplinit cu sfinţenie toate serviciile ce i s afl confiat, pentru care niu şi cerut superiorilor mei de a recompensa o parte din personal, ast-fel d. Dr. Cociu a obţinut Steaua RomUniel cl. 5-a, iar studenţii In medicinii IasloviciQ Ar-niinifl, Tziel Isac şi Ţuri Abrahain. medalia. Acensta nu vrea si zicâ că cel l’alt personal nu ’şi a făcut da-* toria, nu, căci fie-care, v’am spus. a representat In mod demn onor. Societate ce presidaţl şi daca circnm-I stanţele ’ml vor permite, voi avea pnja de a recomanda şi pe alţii penii, tru recompensa de asemenea fel, căci ţi mal repet nu numai cel recompensaţi aO meritat. V8 rog a arfita onor. Societăţi ce presidaţl, că mS simt ferice a căr-tnui şi ambulanţa dirigeatâ de d-nu Dr. Cociu, şi că scopul onor. Societăţi a fost bine atins, căci fie-care din personalul ambulanţei Înfiinţate prin ostenelile societăţii a ştiut a bine representa societatea. | Bine-voiţI v8 rog. l)-nule Preşedinte, a primi încredinţarea distinsei mele consideraţiuul. Medic şef al Divisil 3-a activă. Medic principal Cl. II. (Semnat) Dr. Stavrcscu, F4PTELS ADM INISTBATI1JNII Ni se trâmite următoarea copie : Domnule Ministru, Tn plasa Mijlocul, judeţul VaslniQ 6 situată proprietatea Statului Putropeştî care • se învecinează cn moşia Dobrovăţ tot a statnlnl şi pe care ee găseşte situat peni-■ tenciarnl. Insă moşia Potropeşti care se învecinează cn moşia Dobrovăţ este arendată de d. Căpitan Qărdescn de mal mnlţi ani şi pe cănd toţi fiii ţării işi fac datoria lor contra vrăş- ( maţului ameninţător, acest brav căpitan şi !,mai brav soldat stă la moşie fără să aibă cea mal mică remustrare că din soldat până la gradul de căpitan a fost întreţinut de oetăţenil ţărel sale şi ori când a fost vorba | să ’şi facă sacra sa datorie, el a alergat la ' I meschine intervenirl şi stăruinţe dea nn mirosi prafnl, şi a anzi şaerând gloanţele. Brav soldat! foarte brav, aceasta o zic, fiind că chemat fiind şi d-sa a plecat până în Ba-~ careştl şi b’& întors înapoi ca şefnl gar-nisoaneî penitenciarului Dobrovăţ; dar naşte - şi aici întrebarea, face-va acest căpitan ■ serviciul săO la acest post? — Nn.—Căci I in loc de a sta la postnl sCQ, el stă la moşia Potropeşti, deefătândn-se cn schinjni-rea bieţilor locuitori, întrebuinţând pe soldaţii încredinţaţi comandel d-sale ca păzitori de holde pe câmp, ca zapci plugarilor, ca soli de inchisiţinne pentru locuitori pe cori în baza gradului săQ de căpitan al dorobanţilor, azi ii desbracă cnra ii place prin socoteli încărcate, prin forţă BCălcândn-le domiciliul cn soldaţii săi, for-’ţendn’I a mnnei fără a fi datori, în fine Întrebuinţând tot ce e mai neotnenos, con-itituindu-se in suprema instanţă a justiţiei, împlinind singur de la sine vitele a-ceator locuitori, in cât parte din aceşti nenorociţi locuitori de groaza schinjuirelor şi jafurilor, şi amara asuprire şi aQ părăsit şi pământurile lor rurale spre a scăpa ' de urgia aceBtnl brav căpitan apărător al ţărel sale, de a acestui om bun şi plin de onoare militară, de a acestui om uman, rămâind diutr'un număr ds 30 locuitori împroprietăriţi numai vre-oC familii şi cari şi aceştia caută a ’şl părăsi casele şi pământurile lor rescumpărate prin plata agonisită ca 8adoare de eănge in anii critici prin cari aQ treent. — Dar naşte întrebarea : — Care e reazem nl acestui nobil ofiţer ? — Vom reepunde şi aceasta : ,Eate i protecţiunea d-lni Dimitrie Anghel prin d. jtl Alecn Hol ban deputat şi tovarăş cu d-nu[ t Anghel la moşia Dobrovăţ*, iar pe de altă , parte văr cu d. Holbau actual prefect de Vaaluiil. Vedeţi, d-le ministru, nude se încheie cestiunea. Neapărat sub asemenea anspicil şi posiţiune, d. căpitan Gărdescu ar trebui să facă şi mal mari, şi mal îngrozitoare abusuri şi schiujnirl, căci de care răspundere să se teamă ? — De niol una. —, De persoane influente sprijinit; de funcţionarii comunei neavând grija fiind căpitan de dorobanţi. Primarul comunei Tăcuta sub jurisdicţia cărnia cade şi moşia Potropeşti, făcând parte din miliţie, nn poate pnne nici o margine, onnoacânda-se inferior acestui mare om, şi ast-fel din abns in abns, din nelegiuire în nelegiuire merge acest mare om al zilei. Apoi eu protecţia de mal ana a lnat moşi» Potropeşti la mezatnl ţinut acuma cu Buma de 107 galbeni, care până acuma a fost arendată cu 200 galbeni, fiind şi acest preţ mult, sub adevărata valoare a-vSnd întindere aproape de 250 fălci pământ lucrătoare. Prin urmare, vedeţi că aceBt onorabil militar îşi are basele sale sănătoase, tntre-priuzând negoţurile cu atâta siguranţă in timpnl de faţă, fărn să’i pese că confraţii săi se luptă pentru libertatea şi indepenţa ţărel lor, iar el se ocupă cu gheşeftari. Apoi nn fapt şi mai frumos. Sunt vre-o câte-va luni jm când dintr'o companie a regimentului 5 de linie a fost ds gardă şi d. Qărdescn la penitenciarnl Dobrovăţ, ca comandant al acestei companii, extrăgend din servicii! pe 7 soldaţi pentru serviciul d-sale privat la moşia Potropeşti; din cari şapte : unuia ’i afl fost încredinţată Pristăvia pe pluguri cari avea îndatorirea a priveghia paşterea boilor noaptea împreună cn plugarii, la care prilej intr'una din nopţi intre bol fiind şi vacele cn viţei, o vacă din cele încredinţate pazei soldatului Pristav a fugit spre casă şi a fost mâncată do lupi. A doa zi d. căpitan aflând de enorma pagnbă a ţinut judecata asnpra bietnlni soldat şi l’a condamnat la o mie (10JO) pălcit care executându-lp, bietul soldat si riga în suferinţa sa, să ’I tae gâtul de cât să’l schinjniască aBt-fel ; la acea tortură a asistat mal mulţi locuitori, iar d. primar de Dobrovăţ de şi a fost înştiinţat s'a temut a lua act, fiind-că era în rol omnipotentul căpitan Gărdescu. D-le ministru, pe lângă acestea leate, in penitenciarul Dobrovăţ s'a găsit o Bpeculă cn munca condamnaţilor şi multe altele iu cari participă persoane pe cari nu vo-eso a vi le spune. Căci adresându-vă astă petiţinne este spre a vă pune in cnrentnl faimoasei afaceri a acestui căpitan şi mare viteaz a zilei, sperând câ d-voastră veţi face bine a-1 pofti şi pe d-sa spre a'şl face datoria pe câmpnl de onoare in loc de a aduna avuţii şi a achinjni pe bieţii locuitori cari gem sub apăsarea sa. Atragem dar atenţia d-voastră, d-le ministru, şi vă rngăm să bine-voiţl pe de-o parte a lna măsurile ce veţi crede pentru abus comis ca militar şi comandant pără-sindn-şl postul şi servinda-se de soldaţi plătiţi dâ stat în interesele sale private, iar pe de alta să faceţi nn aot de dreptate poftind pe d. Gărdescu la îndatorirea d-sale ca militar inlocnindu'l cn nn alt ofiţer, cn care veţi mântui apoi pe lumea ce geme sub asuprirea sa. Primiţi vă rog, d-le ministru. încrederea prea profundului respect ce vă păstrez. Nleslaa Pravila. 1877 Noemvrie 12. Y ARIETATI Rinul înveninat. — Lunea trecută după ameazl s’a cnfnndat In Bin lângă Miihl-hofen, districtul Koblenz, un vapor, ce era incărcat cu 2500 de măji de arsenic. Corabia, care se numea »Byn şi Schelde* plutind pe Rin in sus s’a impedicat iu pământ şi in nrma stricăciunilor, ce i se cansase a trebuit să se cnfnnde. Guvernul din Diisseldorf, auzind de aceasta, a găsit cn cale să previe pe locuitori de a nu se folosi de apa Rinului nici pentru oameni, nici pentrn vite. Există asemenea temerea, că şi apa con-ductnlni orăşenesc din Koblenz e înveninată. » Un samr.ar. »Gazeta de Moscva* cuprinde următoarea declaraţie, trimisă de mal mulţi ofiţeri. »La 6 August in bătălia de lângă Mi-cnl-lagni detaşamentul nostru de la Ar-dahan, compus din 5 batalioane cn 12 tunuri, avea în faţă-I 15 batalioane turceşti şi de doă ori pe atâta artilerie, deci primi ordin de retragere. Comandantul detaşa mentalul, generalul Komarof adună pe toţi ofiţerii şi le zise : ,Daţi-vă încet înapoi. ,Pas cu pas. Din când în când treceţi la >atac. La fie-care pausă beţi ceaiQ. Step-jkiu 1 (vistavoiol generalululul) ţine su-,movariul gata.* Pe când ordinal se îndeplinea, soldatul Stepkin ferbea ceaiul şi ducea aamovariul din poziţie iu poziţie, cu care ocasie am putut constata, ca gloanţele Inamicului nu 1 nelinişteai] de Ioc şi că n’avea decât grija samovarului săQ. In trei rânduri mulţi răniţi, de cari e-raQ 312 şi mal malţi ofiţeri aQ căpătat ceai a. Vă rugăm să primiţi această declaraţie in foaia d-voastre, fiind noi de părere că fapta eroică a unul simplu soldat merită a fi cunoscută tot aşa de bine ca şi acelea a gradelor superioare. Adăogăm, că acelaş soldat Stepkin se propune ca voluntar la orl-ceîntreprindere primejdioasă şi că ştie a mănui pnşea tot nşa de bine ca şi samovarinl. Lista gradelor inferidre, morţi şi dispăruţi, în luptele succedate de la 7 Septemvrie până la 8 Octomvrie 1877. (Ormare). Dispăruţii batalionului 1 de vânători. Soldaţii; Comuna Plasa Districtul Danciu Ioan Alba Pâun Bftrba Ioan Ferescu Ioan Mircea Iile Ioniţâ Duţâ Vasile Dumitra Stan Badea Ianuş N. Damitrache N. Neculae D umi tru Qorjiil Romanaţl Ocolu 8cărişdra > Oltu-de-8u§ Bronovăţ * Olteţu TalEu Vâlcea Ocolu Gavara Rom an aţi Balta Orlea , 01ta-de-8us Rusienescl Vâlcta Otăeâfi Roase! Ilfov Dâmboviţa Plătăresc! . Snagov Crevediu Mehedinţi Jiu-de-Sus Gura-Motr. Gilortu Muscălesc! Anghel Tuclin Preda Ştefan Verdeacu îlie Rota N. Readutu M. Nicolae Ioan Jiana Marin Bojin Zam6r Prahova Olt Gorjib Doljid Câmpul Olt Câmpul Jiu-de-Sas Dimitr. Simion Vâlcea Mehedinţi Oltu-de-Sus Cloşanl Câmpul Motra Horea Doljiti Olt CarâS Olânescl Dobrida Rojnita Gogean! Dobrider Poiana Strihaia Basage Regalată Gh. » Ocol R.-Vâlcel Stan Câlin IlfOT Sabaru Românesc! Rada Dumitra • Snagov Roşu Petra Mihal Dolj Mnradea Mâlâescl Andrei Damitru » Câmpul Poiana-mare Dumitra Consfc. • Jiu-de-au3 Argentdia Colănescu Marin Olt Venea Negen! Lunga Metran Dolj Calafat CiupercenI lipan Mirea Ilfov Babaru Slobozia Dumitra Bantoc Gorj Ocolu TQrgn-Jiu Gheorghe Badea Dolj Câmpa Dobridor Mailia I6n Gorj OcoIq Bâdenl Morţii l-iului batal. din al 5-lea de dorob. Caporal : Ionea loanfa Teleorman TSrgu Perei 8oîdaţI : Tabacu Constantin . Margini Jiuneţea Neoulal Ioan » , Piatra Vulcana Ioan n 9 Bragadir Calotâ tfeagu » » Zimniee Iap&s Tador » » Ţigânesc! Grîgore F16rea » m Piatra 8tad Ispw > , Voivoda I6n I6n I. • > a Mihal Drag » , Frumdsa Iran Stoen. » > Bragadir T&naae I6n m 9 Frumdsa Ro^ca Neacja Ylaşca , Daia Neculae I6n Teleorman Câlmâţut Mâgurel Melucft Marin • Marginea Brăuceni Bouro| Stan • Câlmâţul Mâgurele Mitru Crâciun » , Segarcea Uiţu Dumitru > Odaia Crâciun Florea » 9 Segarcea Miroiu I6n » 9 Bănâaa I6n Oprea » „ Segarcea Diţoiu Neculae * 9 Seran9tea Câlin Stanciu > , Bâltâţel Ivan Gh. • , Obracea Mereau Nicolafl » Teleorman Siliatra Rada I6n III » Câlmăţo! Odaia Stan Tarabei » % Dorobanţ. Dispăruţii batal. 1-iă din al 15 de dorob. Caporal : Ioaih Grigore Telearman Vla|ca Marginea Soldaţi: Mareea Gb. Vlaşca Margin. Motrojanl Oprea Marin ■ » m Rotocol Niţu > n • Pomojnicu Petre n a • Slujitorii Nao » » » Tudor Betrea » » > Niculae Stan n Târgu Vartopi Stâociuleacu Barbu * '. Beret. Grigore Chriitea • Marginea Bragadir Madil Marin a > Atârnaţi Marin Marin > Târgu Rădăeso! Ndgu Stan » Câlmâţul Cidra Marin Marin I a > Pnlmeifl Crâciun V. a > Cârltgaţl Dumitru Stan » » UndaPaciur MihaiiS Florea n > Segaroea Nântaae Marin n Marginea Piatra Mihaiâ G. » C&lm&ţu! Băntisa Dobre Stan > Teleorman MirogI Gheorghe Niţă . Gărdeaoi Gheorghe Ioan n Câlmâţul Segarcea Badea Vode-vacl m Teleorman Ddgele 8oldaţi! Comana Plaaa Diitrictul Radu Florea Vlagca Câlmăţui Cidra Militaru Marin » Marginea Căcânâfl Pânn Ioan m Câlmâţut Cârligaţi Rogojinft Tânase • Marginea Con ţeaci Ceapâ Petre Vlogca B G&ogani Scumpu Nenu Teleorman p Suhaia 8imi >n Gh. m n Conţ«aci Miu Ioan » a Suhaia Călin Sboian » » Bragadiru Caje Mihail ■ > Năstose Anton > n n Corea Lazăr m » Conţeaci Staociu Stan » > Năsturel Oăcftti Gheorghe . • * Mincea Vasile » > Frumdsa CâTin Ene » » s Gheorghe Ivan B Câlra&ţin T.-Mâgur. lorloman Conat. » Marginea Brrgadiru Boruncenu Christea Câlmâţut Seaca Mor fii reg. 13 de dorobanff. Sergent. Lirizun Ştefan Piatra Piatra Piatra Caporal: Anton Ioan Vaalu! Racova Dumbrava 8oldaţiI : Mustaţâ V. Iaj! Copoii Aradiu-Mit Gorhan Gg. Vaelu! Racova Li pova Brâmjoiu Dimitrie laş! Copoi! Tanteşt! Cazacu Gheorghe . Turea Cârniceni Trohin Toader » • ■ 8lavnic Petra » > » Ţurcan Toader » » » Ruau Ioan ■ 9 9 Dispăruţi. 8ergent: Cojnircâ N. Cahul Cotu-Mori Mingiru Soldaţi: B&raan Ioan Covurlul Cârligâtura Lungan Ştirba Coitache Iag! Copoi! Prohniţa Pânzaru Constantin > n » Moraru Gb. » » Pinţeaei Deapa Ioan 9 » • Neator Laaăr » > • Molocea V. m Bahlu! Bâlcesc! Ilie Gh. Piatra Piatra Piatra Macove! Coatache Covurlul Mi^locu Telega Chidsa Lopu » Lnpu Iacob Ioan Codâeaeî Codâeacl Dumitru Vasile Galaţî Si retu Slobozia Lazăr Vaaile Cahul Cotu-Mori Mingiru Angheluţâ V. Taa! Bahlu! Beloeşt! Ciornilâ Gg. Vaalu! Craana Lipovâţ! Humâ Nioola laş! Braniştea Costul eni Mititelu Petre Vaalu! Crasna Dobrovâţ Urau Gheorghe laş! Copou Mlseşti Bundac Vasile Vaalu! Fundurile Negresei Bactea Lupa Cahul Cotu-Mori Iduru Morţii regimentului 14 de dorobanţi. Soldat! : Prom Trent Roman Roman Loţa 8aacâă Ioje Bac&ti Bislr.-de-jo» Prăjesci Raau Tudorache # » Paranc°a Georgia Ioan ■ T5rgn-Oena Trotnşu Dispă ruţl. Soldaţi: Baru Ioan Berbu Costache Chiodaru Constant. Gârneţ Mateiti Beta MihaiCS Alungariu Alecu Luaa loja Bilachi 8tefan Pâraan Nioolae , Saladi Toader „ Bacă ti Bistr.-de.pl Bai mac Tfirgu-de-joi Bârwsri Bistr.-de-iu» Oţf*le*ei TOrgu-de-jo* Ro*oteni w BikPUfMl T.-de-au* Dârm&nesci Trotuş Târgu-Trotnş Onesci Bogd&nesci. ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Agin|ii Hivit). — Serviciul ds la 29 Ncsmvrle, 9 orc dimineaţa.— Parii, 27 Noemvrie. In camern deputaţilor, ministrul din întru a propus a se vota imediat cele patru contribuţinni directe. Această propunere s’a trimes de a drept comiBÎnnel bugetare. In cercurile parlamentare, este temere de o uoă disolvare dacă camera refusă a vota bugetul. Paris, 27 Noemvrie. Se crede că după căderea Plevnil, se va încheia un armistiţiu, în timpul căruia se botărâ preliminările păcii. Atena, 27 Noemvrie. Camern a discutat azi cestiunea de a Be sci dacă nu ar fi loc de a ţine o şedinţă Becretă pentrn a esamina posiţia periculoasă a Elenismului. Această propunere a fost respinsă in unanimitate. Guvernul şi partidul ordinal triumfă. Londra, 27 Noemvrie. ,Times« publică o depeşă din Roma cu data de 2C, prin care se zice că în manifestaţia făcută duminica din urmă, în reamintirea luptei de la Mentana, poliţia a pus mâna pe drapele republicane.—Ziarele streine continuă darea de seamă a discursurilor membrilor insnrecţiunil ce aQ fost arestaţi. Loadra, 2s Noemvrie. După .Daily-Telegraph* lupta continuă In avantaginl turcilor prin pn-jarol Pir-go8alui; turcii ocupă poziţii foarte tari iu capul strâmtoril de la Orhenia. Dacă aii părăsit oraşul, aceasta e numai din motive strategice. Se telegrafiază din Belgrad ziarulnl ,Ti. meB* că tn urma incăerăril dintre turci fi şerbi, semnalată prin depeşa noastră de ieri, consulii streini aQ avut o întrevedere cu prinţul Milan. Londra, 27 Noemvri*. Se telegrafiază din Viena z.iaralul ,Mor-ning-Adversiter* că Essad-paşa se plânge de atitudinea comitelui Andrassy. El a es-primat regretai că Poarta după îndemnul Austriei a încheiat pacea cu Serbia îu su-posiţia, că AuBtria ar avea să gnranteze moralmente neutralitatea Serbiei. Turcia se teme ca Austria să nu permită Serbiei de a lucra după voia ei. După o telegramă din Viena, publicată de .Standard1, ambasada Turciei desminte că Essad-paşa a făcut comitelui Andrassy împărtăşiri de a deschide o mijlocire eventuală. Ambasadorul Porţii nu 'şi-a preseu-tat incă scrisorile de acreditare. Paris, 28 Noemvrie. Delegaţii camerilor sindicale din Paris aQ trimes mareşalului Mac-Mahou o adresă pentru a’i espnne reaua Btare de care suferă industria şi pentru a sfătui pe mareşal de a înlătura ori ce temere de conflict, dând satisfacere voinţelor esprimate de ţară în cele din urmă alegeri. Paria, 28 Noemvrie. Comisinnea bngetară propune de a declara de ilegale toate creditele suplimentare deschise la 16 MaiQ de ministerol precedent. Constanttnopel, 23 Noemvrie. Soleiman-paşa telegrafiază din Rasgrad că luni, o recunoascere compusă din doă batalioane, de trei escadroane şi de o parte de circasieni aQ atacat trei batalioane şi un escadron rnsesc în împrejurnrimile Pir-gosnlni. Ruşii aQ fost bătuţi şi puşi pe goană. O companie întreagă rusească a fost tăiată bucăţi şi nimicită. Recnnoascerile trimise spre Opaka şi Kaţelevo n’aQ avnt de cât hărţueli neînsemnate. Bombardarea Ruscinculni continnă. Ziarele din Constantinopol se bncnră foarte de victoria ce Turcii aQ câştigat la Ra-hova. Osman-paşa continnă a remânea la Plevna. Londra, 28 Noemvrie. Lordul Derby a primit o deputaţiune care i-a presentat un memoria spre a-I cere tmulţirea garuisoneî din Malta, intrarea flotei englezesc! în Bosfor şi alte măsnri tinzând a protege interesele engleze. Lordul Derby a declarat că guvernul nn vede nici nn motiv de a eşi din neutralitate, că nn se teme că Constantino-pol este în vre-nn pericol iminent, nici că canalul de Suez ar fi ameninţat. El a adaus că flota engleză nu poate merge la Constantinopol fără învoirea Porţii, care ar impune condiţinnl la cari Euglitera n’ar putea consimţi. Lordul Derby a conchis zicând, că dacă circnnstanţele ar deveni raţional oportune, guvernul va face tot ce va putea spre a adnee pacea între beligeranţi. El a promis de a supune memoriul cabinetului D. TITU MAI0RESCU, Avocat, s a mutat strada HerăstrAH, No. 27. IMPORTANT A eşit de sub tipar in editura Librăriei universale Leon Alkalay, Bucoresel, calea Mogoşăel, No. 18, CALENDARUL Ini MOS ALDE A * Coprinţjând pe lângă calendaristică materii amusante şi : Istoria resbelalul actual.—Trenul 1 led 25 bani. CALENDARUL CLAPONULUI Pe anul de la Mohamet 1295 de la Christos 1878, cu istori6re şi poesii fdrte haslil.—Preţul 50 bani. NB. Aceatn calendare ae aflâ de vOmjare la t6t« îibrârlild. xxxxxxxxn TIMPUL JOSEF GRUNBAUM L Jl. BEXjXjE .T Zi. IZ ZD Z ZZ i e k. e itf -<>, Coltul Hiilevanlulul şl Slradel Jlogoşdiel, Casele Grecenu, 20 g Aduc la cunoştinţa onor. Public că mlain asortat Marasmul cu MENCICOAFFE, PALTOANE ă la DERBY ţi COSTUME COMPLECTE Pantalone de fantasie din diverse Stot'fa Tot de o-datti înştiinte<| că, am prii mit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE ş tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mal moderate. Furnisorul Curţii, .A LA BELLE JARDINIERE’, 20 Coltul Bulevardului, 20. ANUNCIU IMPORTANT. CEL MAI TECIID SI RENOIMTD MâGASIN HLA ST EU A ALBA , SUB FIRMA 03 mm?? 0 Strada Curol I No. o. ^ (Curiei» Vechio) Tis-d-vis do Sig. Pruger Pi Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechio) vls-â-iis do Sig. I’rag'T. rk Am on6re a insciinţa pe onor. PT. Public ca mi-a sosit peutrn (J sesmul de iarcii un bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, după fasonole cele din armă, — precum şi un mare transport de Cisme lungi de Lak rusesc, de Incbt şi de Vacs, ca şi Yy Mantale de Cauoiuc pentrn ploe, prima calitate; asemenea şi Galoşi A de Gumi. • ' Sub-eemnatul aduc mulţumirile mele onor. PT. Public pentru îa-credere ce a dat meuţio atei nirle firme de un interval de 12 ani |Xl care pănă acuma a depus probe suficiente de fiua calitate a măriei 1 ca şi de eftinătatea preţurilor, sperănd că şi de acum înainte, va . biue-voî al da concuranl sed găsind tot-d'a-uua ntât mărfuri fine /L] şi fasonate cât şi preţnrl forte moderate, vf Cu totă stima FIIILIPP GOLDSTEIN. .A. HSTTX2ST O ITT Se aduce la cunoscin|a Onor Public că biurourile Direcţiune! generale a SocistalBi penilB U Asipm „ROMÂNIA" JST/%. 1J SUIT iT in etagiul de sus al Clildirel Creditului fonciur Rural, Strada Colţel. (8t6 0) Societatea generală de Asigurare .ROMANIA*. IJSTSTTinsrT-ZLIRLEi O ? Tote mnşinele, caii, nneltele, clădirile etc. ale fostei Campanii 1 aromeirlce pentru curăţirea latrinelor cu muşine pneumatice, prin vemjaren licititivă efectuată la 25 Augnst a. c. trecând in posesiunea ilustră, iun luat tote măsurile pentrn ameliorarea lucrărilor, iar firma va fi: ANTREPRISA BAROMETRICĂ PENTRU CURĂŢITUL LATRINELOR Mnşinele nostre ofer marele avantsgid că se pote curăţ! orl-care cantitate de latrine în ori care oră de iji sad n6ple. Aceste mnşine flrnd de fer şi tuchise hernietlc, şi curăţitul fucânlu-se in mod pneumatic, nn pote pătrunde nici un fel de miros ntât de supărător şi vătămător sănătăţii. Localităţile cari nu permit intrarea vagdnelor mari se vor curăţ! nfiptea, asemenea cu tub&rî liermetice şi pneumatice. Biiiroul se aflii Strada Academiei No. 25. (639 -0) p. Antreprisa Barometrică DIRECŢIUNEA. XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXTl FRA.iTZ GtTITTHBRx a la V1LLE DE HR0XELE8 X Podul Mogoşoiel No. Itt vU-â-vis de Consulatul Rusaesc X K»*om.vn.t nn medicament cnnoscnt pe care nn l'ant încercat, deră tote inc rcările ad remns infructnâse. De nn ore care timp intrebninţetj Gon-dronnl preparat la noi în ţeră de către d-nu Farmacist L. Berlandt en mare succes, boia dispare treptat, şi sănătatea se re>-tanreijă. Vin prin pnblicitate a mulţnmi d-luT Farmacist L. Berlandt, şi a recomanda şi altor soferimj! acestă preparsţiune ca sin-gnral remedia mai eficace în contra Bron-chiteî. Locot’net-Colonel D. PAPPAZOGLU. H. HONICH TAPISIEB SI DECORATOR Strada Stirbei-Voda, 3 In dosul Teatrului National, se recomandă pentru tdte lucrările atin- (635-10) gâtore de meseria sa. A eşit şi se află de vâmjare la t6te librăriile: INDICATORUL ALFARETIC al legel TlilURlLLI SI ÎNREliISTRAKEI de XD. X. OEORQIAIsr Preţul 1 Lefi noii. A (-şit de snb tipar şi se află de ven-ijare la mngasiile de mnsici Gebauer şi landa <& Sandrovitz: DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei .Hnreşânu HYMN EROIC pentru patru voal cu acompaniament de ,pi»no de LEOPLD STERN. Preţul i Lcă n o 0. BUC TT BESOI Tipografl-eilitorl Thiel & Weiss, palatul .Dacia.’ POMI ROI» ■YORK Cu ondre Aduc Ia cunoştinţa amatorilor că am de v0nndnrA cSramide de ; -L'VJ > • , („tea cea mai bună de la fosta fabrică a d-lni (>herg>d, infor-maţiunl se va da la d-nu Era. Rosauthal Strada Sf. Vineri No. 17. (GI5—0) DVinrmnn rsîntor9iQ CaP'- . V iUIOclIlU tală a reluat eser- ciţinl profesinnei de advocat. Strada Polonă No. 21. (642-0) Tipografia Thiel & Weisa Palatul ,Dacia* GR IPIR.IEnDO'VITS PRIMUL DEPOSIT DE ZIARE I KT I A. S S No. 18, Strada Marc No. 18. In Hanul Turcesc l'inga Palatul OurtieI Administrative I Cu ondre recomand respectuos onor. Public primul deposit de ()iare ce am • deschis în acest or«ş, fiind aprovision&t tot-d'a-nna cn jurnalele cele uial noi. • Tot-d'o-dată primesc abonamente, annnciurl şi reclame la