Nr. 280. JUOI 17 NOEMVRIE ANUL II. — 1877. A^'Boisr.A.^EisrTEX.E DBHa JBB^i HBBBM ■■n Ete:~“:ţ:i IŢI T li/l OTTT ......~ ”..........- 1 1 IWI Jl I J 1 I insiktiuni si biclakk: flBHB BtiSR W MBHB ■E83BI WtSSmaBKma Lini» de 30 litere petit, pagina IV, 30 bani. Pe pagi»» III, 80 bani, pe pagina II, 2 lei noi. ---- j Reclame 2 ,ei noi lini»., ESE IN TOATEZILELEDK LUCRO. Un număr tn Capitală 10 bani. Biuroul Kedaoţiel şl Administraţiei: Palatul „Daola", A.isruisraixJRi Se priimeic tn itriio&tate: La L)-niî Ffrxumi-ttem A Voglar In Vienna, WalBioh^'aiie 10 A. Oppdik In 7ienna, Stubenbaatei 2; R*-dfofM In Vienna , Seilerstltte 2 ; Vincenm Hrdieka In Vienna, Teinfaltatraiae 17; Phitipjt L6b In Vienna, Eicheubnchgasse 11; L. Ltmg A Comp. In Pejta |i Eawu-Laffita-BuUier A Comp. In Parii. Scriitori nefranoate nâ «e primesc. Artioolele nepnblioate ae vor arde. Un număr In Distriote 15 bani. Careul de Bnearesel, 15 Noemvrie. Oblig. Rurale........... , Domenialej . . , Creţiit fancior rural . . , urban . Fmpr. municipal al Capit. Oblig. Penail ..... Oblig. Dacia............ > România .... Impr. municipal cu premii Renta Romănă . . , Parii 3 luni . . . Londra * ... Viena > ... Perl in . Cursul de Viena, 20 Noombre. 90 B9 ............. ■ 60 46 82ir> 82 Naţiomle...... . 66 90 80 79» t Ronta io ..... . 74 40 G5 _ ............. . 112 75 75 _ Acţiunile bAncel . . . 125 _ Crediturl ...... 800 _ Lordon ....... . 118 30 43 _ Obligaţiuni rurale ungare . . 78 25 20 --- > temeşvar . . 77 50 _ » transilvane . 76 --- 1003/0 Argint in m&rfarl . . 2540 2540 Dacatul....... _ --- Napoleonul...... 123 Va --- Marc 100...... Cursul de Berlin, 20 Noembre. Actiun. Căilor ferate româno . 14 tk) Obligaţiunile române 6<>/o. , 59 40 Priorităţile C. fer. rom. 8°/o 65 — împrumutai Opponheim . . 82 90 Napoleonul.....................16 23 Viena. termen lung..............— — Parii % icurt .... — •• Calendarnl Republiqne Frauţaise* zice, că Camera va refaaa orî-ce arangiaraent, câtă vreme nu se va da aatisfacţinne cuvenită sufragiului universal. Constantlnopol, 21 Noemvrie. Se asigură că mai multe vase de resboiă sunt staţionate în portul de la Trapeznnt. Jn zilele trecute ad sosit îu acest oraş un transport de răniţi din Batum.— Hobait-paşa s’a intors la gurile de la Salina. Conatantlnopol, 24 Noemvrie. Mal multe corăbii turceşti de rSaboiti vor staţiona acum în postul de la Trape-zunt. In acest oraş B'afi adus zilele din urmă un număr însemnat de răniţi din Batum. Hobart-paşa e iar la guraSulinel. Belgrad, 24 Noemvrie. In faţa mişcărilor ameninţătoare ale lui Mehmed-Ali şi a grămădiril de cete de cerchezi pe lângă Timok, e’afi dat or-1 din de a se grăbi toate măsurile militare. Se crede, că declaraţia de rSsboid a Serbiei se va da la trecerea graniţei. DÎBpo-siţia populaţiei nu e nimic mal puţin de oât răsboiă încă. Vestele răspândite de guvern, că Turci! ar ameninţa Serbia, nu sunt crezute de nimeni. Petersbnrg, 24 Noemvrie. Din Bogot se depeşează cu data de 23 Noemvrie: la 18 a. c. un detaşament compus din duoe batalioane de d re goni, duoă eotnil de cazaci şi patru tunuri, aii făcut o recunoaştere a dispoziţiei turceşti la E-tropol. Detaşamentul a început a se hărţui cauzând inamicului mare nelinişte. Turcii ridicară tot lagărul lor şi începură a’şi duce la siguranţă artileria, trimiţând un cnrier după aîtnl la Orhania. Văzând îngă superioritatea numerică a inimicului şi putinţa sosire! de ajutoare, comandantul noetru a decis a nu ataca, mal cu Heaniă că începuse a He însera bine. Dopa ce comandantul şi-a împlinit misia, adică s'a încredinţat bine de«pre dispoziţia puterilor inamicului, detaşamentul nostru s'a retras spre Lucoviţn. Din parte-ne 3 ofiţeri şi 27 de soldaţi răniţi, 0 morţi. Petersbnrg, 24 Noemvrie. Din Bogot se depeşează sub data de 23 Noemvrie : De la 19 a. c. încoace nimic însemnat in frontul nostru de la răsărit. In contra posiţiei noastre de la Masian s'ail desfăşurat la 19 c. 1,000 de oameni infan- terie şi 100 de Cerchejî; dar se retraseră fără luptă, îndată ce inaintă regimentnl Sciveki. La 19 c. escadroane turceşti aii respins avantpostnrile noastre de la Ko-Bftbia şi aă prins câţi-va dragon!, dar se retraseră de focul reserveî noastre de infanterie. La 20 c. un detaşament turcesc, consistând din 1 batalion, nn escadron şi doă tunnrî, aii respins avantpostnrile noastre de la Omurkioi, dar îndată ce se ivi reserva noastră, detaşamentul turcesc se retrase dincolo de Lom. La 21 c. cete inamice călări adîncercat de trei ori să treacă peste riul Solenik, dar ad fo9t tot-d’auna respinşi prin focnl posturilor de Cazaci. SCIRI TELEGRAFICE A L ■ ,T I MJP U L CT I* (Agenţia HaT.a) — Serrlolul de la 27 Noemvrie, 4 ere ttara. — Telegrame ale Marelnî Dace Nicolae. Bogat, 25 Noemvrie. Detainil deHpre lnarea posiţinnilor de la Praviţa, în zioa de 23 Noemvrie: Forţele principale, enb comanda comitelnl Şnva-loff, ad gonit la 22, trapele înaintate ale tnroilor şi aii ocnpat poaiţinnile din faţa Praviţel. In nrmS ele 'şl-ail f&cnt retran-şamente şi aii deschie nn foc de artilerie aaopra înălţimilor inaccesibile cu soopnl de a sili pe tnrc! să primească nn atac din faţă. Toată zina, şi toată noaptea de la 22 Noemvrie şi tn dimineaţa de la 23,trnpe1e tnrceştî nu ad închis ochii şi ad întreţinut focal de paşti fără a fi avat altă hraD& de cât pesmeţl. In vremea aceasta atenţinnea era atrasă spre Orhania şi Etropol prin demonstra-ţinnl agresive operate prin două coloane rnseştî. Lovitura principală se pregătea contra aripei stângi şi turcilor. Coloana de ocolire a generalului Eanch se pnBe în marş, la 21 dimineaţa, trecn spăimentătoare prăpăstii , deschizândn-şl dram prin ajutorai dinamitei şi dncând artileria cu braţele. Dnpă 48 ore de nn mers neîntrerupt şi peste mesnră de gred, coloana ajunse flancni stâng al posiţiei neacceaibile a Turcilor, la 23 amiază, şi atacând imediat pe inimic, T goni din po-siţie. Tnrciî fugiră dintr’ânsa sub o grindină de ghin le asverlite de artileria comitelnl Şnvaloff. Coloana ini Rancb cu toată osteneala estremă, îl urmări până la 5 ore seara, când o ceaţă deasă ascunse pe inamic tn fngă. Trapele noastre ocnpară posiţia ast-fel cncerită cn preţul unor osteneli de necrezut şi înaintară pe dramul Orhaniei mal până laLazanI. Coloana generalului Ranch, care a hotărit soarta bătăliei, coprindea pe vitejii din |regimentnl Semenvski, tira-liorii împăratului şi familiei imperiale, trei sotnil din brigada de Cazaci de Caucas, o baterie de cazaci, nn pelotou, o baterie de campanie călăreaţă. Perderile noastre nn sunt mari. S’a nnmărat ca la 70 soldaţi răniţi, nn ofiţer din batalionul de tiraliorl de Finlanda, insemniol Brnnns şi nn ofiţer de Cazaci. Brnnns a avut amândoă picioarele străbătute de nn glonţ de desnptnl gennchinluî. Până acum snnt prieonieri TnrcI, nn ofiţer şi 70 soldaţi Bogat, 20 Noemvrie. La frontal noetra de resărit, TnroiI continuă a nelinisci avantposturile. In dimineaţa de 25 ale lnnit, doă tabornal cn artilerie şi un regiment de cavalerie aQ lnat la goană avant-postnrile noaetre de la Opaka şi Polomarka, dar ajutoare Roşite în sgo-motnl Împuşcăturii le-aă bătut şi respine causândn-le mari pierderi peste Kara-Lom. Am avat 2 morţi şi 3 răniţi. In aceiaşi zi, de dimineaţă, două companii de infanterie turcească cu nn eBcadron de cavalerie, a lnat la goană postnl nostru de hnsarî la Krupcia şi apoi s’a retras. In aceiaşi zi, la orele 14, o patrulă de hnr.aril noştri a fost îneonjarată la Krn-pcia, dar a renşit a se scăpa, perzend 1 mort şi I rănit. La Şipka domneşte o furtună de trei zile. —Servioiul de la 27 Nemvrie, 9 ore seara.— Poradlm, 27 Noemvrie. ErI, la 9 ore dimineaţa, Tnrciî in nn-măr considerabil aă trecnt Lomul şi aii atacat posiţiile flancului srâng a corpului de armată detaşat al Ini Ţarevicl. Lupta a ţinut până seara. Turcii aQ font respinşi cn mari perderi. Perderile noastre snnt aproape de 300 oameni. Deosebite alte atacnri aQ fost de o potrivă respinse. Marele Dace Vladimir a fost decorat an ordinnl ,St Qeorge* clasa III. BOCURESCI rs NOEMVRIE Astăzi s’a desohis sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare, cari dupâ Constituţiune trebue sa aiba o durata minimum de trei luni. Mesagiul Tronului nu arata de c&t o singură preocupare, aceea a res-belulul In care RomAnia este anga-giata dincolo de Dunăre. Prima frasă constată lucruri cunoscute. De-claraţiunea de independenţă a ţ^rel făcută astă primă-vară pe motivul Rgresiunel Turcilor In contra teritoriului nostru. Nu este locul de a discuta aci o afirmaţiune despre care istoria se va pronunţa. Tot ce putem zice este că Independenţa naţională constitue pentru Romănia, ca pentru orî-ce popor, un drept al sfeii primordial şi lnăscnt pe care numai Împrejurările de fapt pot să ’l de sfiinţeze safi să ’1 amăne. Forţa a făcut să fim stătea secole legaţi de Turcia. Deca-deuţa şi slăbiciunea Turciei ne redă esereiţiul acestor drepturi pe care In principiu n’am încetat de a le avea. — Eată motive mal leale şi mal demne pentru proclamarea Independenţei romăne de căt meşteşu-gitele pretexte ale unul guvern lipsit de demnitate şi de francheţă. Dar aceşti oameni a£i Înjosit tot ce aQ atins. Iarăşi acel bizantinism Iu justificarea actului de a face fără învoirea Camerilor ca armata noastră să treacă Dunărea şi să Înconjoare Plevna îm- preună cu armata rusească. Guvernul, In loc să iea responsabilitatea acestui fapt cu onestitate şi cura-giQ, II place mal bine a da Încă Înţelesuri neaşteptate cuvintelor numind defensiva, faptul de a trece un rlQ ca Duuărea, de a intra In urma armatei ruseşti pe teritoriul Turciei, de a’I da In fine In resbelul care o duce de la Dunăre la Balcani şi de la Balcani la Bosfor acei concurs care, In puntul de vedere militar, a făcut să strălucească valoarea şi devotamentul ofiţerilor şi al soldaţilor, dară care, In punctul de vederea politic, remăne Încă supus la Îndoială şi la critica tutulor oamenilor de Stat patrioţi. Guvernul avea totuşi un mijloc de a Îndrepta posiţiunea sa, era o curagioasă şi demnă mărturisire. Insă II place mal bine să se adăpostească dindărStul unor argumente de advocaţi de pricini rele, căutănd a desnatura sensul obicinuit al cuvintelor şi a minţi naţiunea într’o cestiune de viaţă şi de moarte. Cu toate acestea, d. Brătianu avea un alt mod să rSspunză adversarilor s6I politici şi să le lnchiză gura. Faptul a unul rfisboiQ crâncen angagiat fără consimţimfentul chiar al acelei umbre de representaţiunl ce are ţara, mii de vieţi sacrificate, parte prin acest act tn sine, parte prin necapacitatea sa administrativă , doliul şi moartea In cele mal multe case, ruina pretutindeni, nu se scuză, nu se justifică de cât printr’un singur lucru, SllCCCSUl, adică avantagiurl mari şi positive pentru ţară. — Ori d. Brătianu trebuia să ni le spuie care suni, ori cel puţin să ceară Âdunărel sale credit pentru din se le. Intr’un cuvfent trebuia să ni le promită în present saQ In viitor. Ce vedem Insă I Nimic, absolut nimic. Disperată trebue să fie situaţiu-nea, dacă d-nul Brătianu chiar n’are la disposiţiunea sa nici o minciună cu care să mal ruăngâe ţara. Daca discursul Tronului nu conţine nimic In privinţa avantagiurilor ce s'aQ asigurat saQ promis României la facerea păcel, cel puţin, el ne luminează asupra unul punct asupra căruia mal stâruiam încă a ne face ceva ilusiunl. — După căderea Plev-nel, nu ni se promite câtuşi de puţin Întoarcerea armatei ori a ce va mal fi remas din armată In ţară — ci numai In cas când căderea Plev-nel ar fi urmată de încheerea păcel. Nimic mal clar; prin nu seim ce con-venţiunl oculte, 9untem legaţi pănă la sfârşitul resbelulul şi chiar In cas când Ruşii, victorioşi la Plevna cum aQ fost la Kars, n’ar mal avea trebuinţă de concursul nostru, noi vom continua de a ne bate pentru . . . plăcerea de a ne bate. Şi acesta pare a fi un angagiament luat In mod absolut nedeterminat, orl-care ar fi complicaţiunile ulterioare fie resbelnice fie diplomatice. Pentru aceste mari sacrificiurl, pentru aceste jertfe de oameni şi de bani, pentru tot ce am suferit, pentru tot ce am sacrificat, pentru durerile presentulul şi ameninţările viitorului, In cas, trebue s’o spunem, cănd s’ar ivi nişte grave şi neprevăzute Împrejurări, ce ni se concedâ, ce ni se asigură, ce ni se promite cel puţini Guvernul nu spune nimic. Este prea de vreme 9aQ prea târ-ziQ ? Această tăcere este diplomatică saQ din nenorocire prea naturală ? Mulţi vor spune, că ministerul nu zice nimic, fiind-că Intr’adevSr nu este nimic de spus. El bine 1 atuncea declarăm sus şi tare că România a făcut o rea tocmeală, şi că, pentru ce i-a costat acest resbel, gloria Slă-nicenilor şi Angeleştilor şi decoraţiile d-lul Brătianu nu sunt o resplată Îndestulătoare. Cu ad&ncă mâhnire a trebuit să vedem In mesagiul Domnesc o frasă pe care tocmai In ziua de astăzi nu o putem nici decum Înţelege: , Timpul lulelei str&ine, timpul Yft-salităţel a trecut dar, şi Romănia este şi va sci a fi o (ară liberă, o (ară de sine stătătoare !“ Avem nădejde In DumnezeQ, avem Încredere In braţele oştenilor români şi nu ne îndoim, că marile puteri europene, recunoscănd că suntem un popor trainic şi vrednic de o viaţă neatărnată, vor recunoasce şi vor Bcuti independinţa noastră. Ne Întrebăm Insă, când a fost acel „timp al vasalilăiă,* care, după mesagiul Domnesc, va fi trecut dupe ce independinţa ne va fi fost recunoscută? Când România a fost vasală vreuneia dintre puterile vecine? Când Domnul român a stat In relaţiunl de vasalitate către vre-un suveran vecin? Nici o dată ! Nici o dată pentru România nu a esistat un timp de YftSftlitfttO. In Înţelesul capitula-ţinnilor Încheiate Intre Domnii Ţârilor Române şi Poarta otomană, nici Moldova nici Muntenia nu eraQ vasale. Şi cu atât mal puţin pu-teaQ să fie, In înţelesul tratatului de la Paris, vasale Principatele Ro-mâne-Unite. In sflrşit, România, de când s’a constituit subt acest nume şi pe ba-sele, pe care e Încă aşezată, nici o-riatâ nu s'a simţit ca fiind vasală a Porţii otomane : Domnitorul Carol I de Hohenzollern nici odată nu a făcut şi nici nu s’a simţit dator a face servicii de vasal; guvernul român, recunoscând relaţiunile statornicite Intre noi şi Poarta otomanii, nici odată nu s’a gerat ca guvern al unei ţfirl vasale, ci din contril. tot-d’auna a protestat contra chiar cuvântului de ,vasal'. Relaţiunile Intre noi şi Poarta otomană tot-d'auna ah fost mal mult ori mal puţin indefinite : nici odată Insă ele nu atl fost relaţiunl (le vasalitate. Vrăjmaşii noştril, ori aceia, care nu cunoşteafl Îndestul legaturile statornicite Intre noi şi Poarta otomanii, din rea voinţil ori din neştiinţa, puteaţi să ne ia şi ne-afi şi luat drept vasali al Porţii otomane. Acesta e un lucru, pe care Îl înţelegem. Nu înţelegem inşii, cum chiar un guvern romiln poate sil spuie corpurilor legiuitoare romilne că. dup l ce ni se vet fi recunoscut imlcpcnfiinţa, vom înceţi a mal fi o iară vasali, — dacii, numai dacă, numai după ce, numai Intre anumite condiţiunl vom Înceta a mal fi ce nu am fost nici odată. Nu ştim şi nici nu stăruim a şti dacă guvernul din uşurinţă ori din rea voinţă a pus acesta cuvinte tn mesagiul Domensc; ne rădicăm numai glasul In protiva lor şi protestăm atăt contra uşurinţei căt şi contra relei voinţe. România nn va fi, dar nici na a fost nici odatâ vasală! DIN AFARA.. Anstro - Ungaria. — Parlamentul din Viena a început In şedinţa de la 23 Noemvrie desbaterea specială a proectulul de bancă. Ziarele din Viena cred că desbaterea va ţinea mal multe şedinţa, de oare-ce nu numai sunt forte mulţi deputaţi înscrişi la cuvfint, dar s’afi propus tot odată mal multe amendamente, care vor trebui să tmpedice cursul desbaterel. Chiar primit fiind, proec-tul de bancă nu va putea ajunge să aibă puterea unei legi de căt atunci, dacă el va fi primit In parlamentul din Viena Întocmai ca şi In cel din Pesta, şi pentru acea despre primirea amendamentelor ce se vor propune abia mal poate fi vorba. Ar fi poate ca dieta din Pesta să primească acelea-şl amendamente. Din această causâ poate dieta din Pesta a curmat desbaterea specială a proectului de bancă şi a reînceput desbaterea colului penal. Se asigură Insă, că această desbatere nu se va urma de căt In cursul câtorva şedinţe, av6nd apoi a se reîncepe desbaterea proectulul de bancă spre a se urma paralel cu desbaterea din Viena. Efectele hotărlrilor luate In consiliul de miniştri relativ la fondurile grănicerilor s’afi manifestat Înainte de toate In cercurile parlamentare din Pesta. Şapte dintre deputaţii croaţi, membrii parte al par-titulul guvernamental parte al opo-siţiunel conservatoare afi declarat, că după ce guvernul sacrifică fondu-rilo grănicerilor In interesul capitalei Duda-Pesta, el nu mal pot face parte din nici un partit maghiar. Se crede că el vor intra In clubul naţional sprijinind oposiţiunea contra sisstemulul dualistic. Franţa —Despre impresia pe care a făcut-o alcătuirea noului cabinet In cercurile politice din Franţa nu ne-a sosit pănă acum nici o ştire destul de lămurită. Urraănd Insă din ştirile respăndite prin ziarele din străinătate şi din limbagiul ziarelor din Paris, abia ne mal putem îndoi că impresia va fi fost mal mult rea de căt bună. Republicanii par a stărui să aibă cu orl-ce preţ satis-facţiunea de a fi silit pe mareşalul Mac-Mahon să capituleze ori să se retragă, eară grupele conservatoare se simt jignite de noua soluţiune, care nu e, precum s’ar zice, nici caldă nici rece, pe jumătate concesiune şi pe jumătate un act de re-sistenţă. Urmănd din limbagiul moderatului „Le Temps*, chiar şi centrul stăng cere mal mult de căt Înlocuirea foştilor miniştri cu alţi bărbaţi conservatori, republicanii nu combat pe oameni, ci politica lor, şi prin urmare numai o schimbare In politică II poate satisface. După toate cele, ce s’afi petrecut pănă acum, această schimbaree Insă aproape peste putinţă. Mareşalul Mac-Mahon s'a an-gagiat pentru această politică şi ziarele conservatoare, Intre care cu deosebire „Le Pays*, ştie să aducă aminte mareşalului acest angagia-ment al săO. Ast fel după ştirile mal noi, mareşalul ar fi declarat din nod, că este hotărăt a nu se supune curentului radical şi a nu face republicanilor de căt concesiunile, pe care le cere interesul păcii şi a bunel Înţelegeri. De asemenea el ar fi hotărlt a nu se retrage cătă vreme mijloacele legale sunt Îndestulătoare spre a se susţinea la postul săd. De o cam dată. paşii guvernului atărnă de la atitudinea, ce va lua MIHAIL STROGOFF SAU CURIERUL ŢARULUI (Urmarea 37-a). XVII. Mihail Strogolf se retrăsese la o parte, in ambră, şi fără să fie veznt, patea să vază şi să aază tot. Avea negreşit să afle noutăţi interesante pentrn el, şi să se a-signre dacă era bine să intre saif nn in Kolivan. Ilarrv Blonnt, mnl grăbit de cât colega! sîB, inhăţsse biaronl telegrafic, şi’şî întindea depeşa, pe când Alcide Jolivet, cn total in potriva obiceiului săB , na mai pntea de nerăbdare. — Zeci copeici, cnvântnl, vise amploiatul Inund depeşa. Tlarry iilannt pase pe masă nn snl de rable, la care confratele b8B se aită cn o oare-care nimire. Şi, cn cel mai mare sânge rece din lame, începn să telegrafieze următoarea depeşă : Dailj-Telegraph, Londra. , De la Kolivan, guvernămeniu! Omsi, Siberia, G August: ylneăerare Intre trupele tusesci si tartare.* Cetirea acestei depeşi făcendn-se tare, Mihail StrogofT anzia tot ce corespondenta! englez adresa jnrnalnlnl săfl. » Trupele rusesff respinse cu mart pierderi. Tartarii inira/l in Kolivan chiar as/d-sl. * Aceste cnvinte încheia depeşa. — La rândul meB, strigă atonei, Alcide Jolivet care voi să dea amploiatnlnl depeşa adresată verişoarel snl din faobonrgnl Montmartre. Dar la asta nici că gândea măcar corespondenta! englez care n’nvea de gând să He depărteze dela binroB, ca să’l poată necontenit avea la îndemână a transmite sciri, îndată ce s’ar simţi ce-va. Deci nn făcn loc confratelui s?B. — Dar d-ta al sfirşit, strigă Alcide Jolivet. — N’am sfirşit, respnnse simplu Harry Blonnt. Şi continuă a scrie o armare de maiorit&tea camerei Iu cestiunea budgetului. Englltera. — Ziarele englezeşti tot mal urmează cu alarmările lor.— „Standard* ne Încredinţează, că acum, tocmai ca şi la anul 1853, s’a stirnit' In Englitera o nedumeritoare presimţire, că poporul englez se află In jurul unul rfisbol, ba crede chiar, că guvernul nu se va mal putea susţinea, dacă va stărui mal departe In politica de a lăsa pe ruşi să facă ce le place. Situaţia este cu mult mal critică decăt acum căte-va luni, cănd poporul englez aplaudase nota energică a Lordului Derby; nu remăne dar Îndoială, că şi acum maioritatea englezilor ar sprijini o politică ener. gică; ba ar fi chiar nemulţumită, dacă bată linia de lmpresurare ce strânge Plevna. Spre Itahova şi Vidin se părea că retragerea lui Osman-paşa era mai lesne de făcut. Victoria ce Romftnil afi c&ştigat schimbă Intr'un mod simţitor situaţia In defavorul acestui general. RESBOIUL o asemenea politică nu s’ar inaugura. Aceste apreciărl sunt cu atăt nw‘ importante, cu căt „Standard* e or ganul oficios al guvernului englezesc Pcrsla.—Comunicasem acum căte va luni ştirea, că nu departe de capitala Persiel nn adjutant al Şahului a descoperit, povăţuit de un ţâran, nişte mari şi bogate straturi de aur. Nu se ştia insă positiv, dacă aceste straturi In adevăr sunt bogate şi Şahul făcuse făgăduinţă, că dacă se va găsi, că straturile se pot exploata cu succes, va scuti pe supuşii săi pe mal mulţi ani de imposite. „Times of India* primeşte acum din Persia ştirea, că după constatările f&cute relativ la bogăţia stratu-turilor din cestiune, Şahul a hotărlt a scuti pe supuşii săi pe un timp de 14 ani de jumătate din imposite. El ar fi voit să I scutească pe şapte ani de Întreaga sumă impusă, consilierii Iul a& arătat Insă, că asemenea măsură ar fi puţin politică, de oare-ce peste şapte ani supuşii nu s'ar mal putea deprinde să plătească imposite. „Le Nord* vesteşte ast-fel luarea Rahovel: „0 coloană de armata romănă a luat erl Rahova. Junele oştiri romă-nescl afi dovedit Încă o-dată mal mult prin această isbăndă, ce a urmat după altele nu mal puţin strălucite, că sunt la Înălţimea armatelor celor mal resboinice. 8e anunţă In acelaşi timp că o baterie romanească a scufundat nn monitor tur cesc. Luarea Rahovel tae lui Osman-paşa retragerea spre nord-vest, dacă am presupune că ar putea să stră- Spusesem Intr’un rftnd , că după biruinţa de la Kars, atăt In Asia căt şi tn Europa păreaţi a se 0 dia-bătut In cartierele generale măsuri pentru a Înainta mult mal repede. ABt-fel generalul Filipof propune, ca oştirile ruseşti să treacă dincoace de Armenia, In cele-l-alte provincii ale Asiei mici, iar In Europa era vorba de a se forma o nouă armie numită „a Balcanilor*, care să aibă a trece munţii şi a ocupa Adrianopolul. Ss vorbea, că In împrejurimile de la Tărnova se concentrează 70 000 de Ruşi, cari să treacă Balcanii lna intea căderii Plevnel, o altă ver siune zicea, că după căderea el. Versiunea ăntăia nu era tocmai ver-similă. De nnde să fi şi avut cu&r tierul general rusesc 70.000 de oameni disponibili spre a-I arunca din colo de Balcani, fără a primejdui se ’nţelege poziţiile, pe care le mân-ţine In Bulgaria ? Dar după capitularea lui Osman, lucru ar fi mal lesne de înţeles. Atunci o armie de 100,000 ar deveni disponibilă, din care uşor s’ar putea detaşa un corp mal mare, care să i se trămită generalului Radetzki. Corpul generalului Radetzki e as tăzl relativ neînsemnat. El dispune de vr’o 25,000 de oameni, pe cănd Reuf-paşa din faţa lui tot va mal fi avănd 18 — 20,000 de oameni. Apoi nici se poate şti ce garnizonă o fi In Adrianopole, Îndată ce ştim, că dintre cele trei brigade ce era aşezate Intre Filipopole şi Adrianopole, duoă afi fost trimise lui Mehmed-Ali. Dar şi turcii se află faţă c'o de-sastroasă alternativă. Safi Mehmed-Ali adună toate trupele din Rumelia spre a Încerca dispresurarea Plevnel, şi atunci nn mal remăne spre apărarea ţărilor de dincolo de Balcani de căt trupa lui R^uf-paşa; safi el nu le adună şi atunci Încercarea sa devine neprobabilă, dar succesul final al aliaţilor e cu atăt mal probabil. Trupele ruseşti din Balcan afi fost ocupat In vremea din urmă poziţiile acestea : Divizia a 9-a de infanterie a cor pulul al optulea forma aripa stăngă a centrului Tfirnovel, cu o brigadă (regimentele Iolţe şi Siewski) intre Elena şi Bebrova, cu o a doua bri-jnJâ la Drenova; a 14-a divizie a V şl corp cu brigada ăntăia şi pafa de tiraliorl In trecătoarei di la Şipca, cu o a doua brigadă In rsservă la Qabrova; la nord o brigadă a diviziei a doua de infanterie şi divizia a 8-a de cavalerie, cu totul totului la un loc 6 brigade şi o divizie de cavalerie, adică 25,000 de oameni cu 100 de tunuri. Ace-tul corp avea să i se trămită In ajutor divizia a doua safi a treia romănească. Se vorbea, că proiectata trecere a Balcanilor ar fi avut să se facă, pentru a paralisa mişcările lui Meh-med-Ali. Acesta adună batalioanele sale cari după ştiri ale „Coresp. politice* ar ’j fi ajungănd deja la preste 40,000 |ţ de oameni, iar avantrupele sale afi ocupat Orhania, care fusese luat In mod trecător de trupele generalului Gurko. Alt-fel „Coresp. politică* Împărtăşeşte din cercuri, pe cari le crede foarte bine informate, că Mehmed-Ali are o armată de 40,000 de oameni, care s’adaogă din ce In ce şi va ajunge numărul de 80,000. Din Cetinie se vesteşte, că Muntenegrenii afi ocupat MuricI, şi Turcii afi părăsit Întăririle de la Anama-liti şi s’afi retras la Scador, unde Insă afi fost primiţi de către locuitorii albanejl cu împuşcături. Gar-nizona turcească din Chani afi capitulat, iar Muntenegrenii se pregătesc a ataca fortul Hai-Nehai. REVISTA ZIARELOR. „Romănul* de la 16 Noemvrie tot urmează a'şi da silinţă să dovedească, „că bărbaţii inteligenţi Învăţaţi şi experimentaţi In speculele politice, care fac parte din centrul drept, se contrazic foarte adese-orl. * -1 „Pressa* urmează discuta cn „Romănul* situaţiunea, datoria corpu rilor legiuitoare şi respunderea guver nulul. „Suntem „conservatori*, — zice» „Pressa* Intre altele, — adică voimi să conservăm şi ţara ce ne-a lăsaf strămoşii, şi Întocmirile egalităţii şil ale democraţiei, ce, Înainte de regu-l 1 Amant onm ir roi ort triata oorvămin. lament, consacraseră toate aşezămin-tele celor bătrănl; căci acestea sunt principiile noastre, Noi suntem „adevăraţi democraţi;* şi pe cari acesta le citi cu rocea-I liniştit!! : ,La început D-seu a creat cerul fi pini intui. * Harry Blonnt telegrafia versetorl din Biblie ca să întrebuinţeze timpnl şi să nu cedeze local rivalalnl sBB. Era să coaste, poate, câte-va mii de ruble pe jarnalal Ini, dar jarnalal Ini era informat mal intâifi. Franţa era să aştepte. Ori-cine înţelege fnrin lai Alcide Joii-ve*. care, în orl-care altă împrejurare, ar fi găsit că una ca aceasta era cnrnt ree-boiB. El roi chiar eă silească pe amploiat să-l primească depeşa, preferindu’l confratelui sSB. — Este dreptul domnului, respnnse amploiatul liniştit, arătând pe Harry Blonnt şi surizândn-i cn blândeţe. Şi urmă a transmite în tocmai, Da\-TelegraphulsA in tei n 1 verset di tl cartea sântă* Pe când el opera, Ilarry Blonnt merse liniştit la fereastră, şi cn lornata la ochi, lna seamn la ceea ce se petrecea împrejn-rnl KoliranuloT, spre a’şi complecta informaţiile. C&te-ra minate după aceea, ’şl lnă ear local lângă binroB. si qdanse la tele- , Biserici suni în flăcări. Focul se pare că se întinde spre dreapta. Pămlntul era inform fi cu totul pusta ; întunericul acoperea faţa pră-pistiel.... Alcice Jolivet ava cnrst dorinţa sălbatică de a strânge de gât pe onorabilul corespondent al Daily-Telegraphulul. El interpelă incă o-dată pe amploiat, care tot mereB nepăsător, ii respnndea simpla: — E dreptul d-sale, domnule; e dreptul d-sale; zece copeici cnvântnl. Şi telografiă următoarea ecire, ce i-a dat’o Hnrry Blonnt: „ s ugari ruşi scapă mere» din oraf. Deci, D-ieii a tis fie lumină, fi lumina s'a făcut!.. Alcite Jolivet turba. Cn toate acestea, Tlarry Blonnt se întorsese iar la fereastră, iar, de astă dată, distrat negreşit de spectacolul ce avea înaintea ochilor sel, işl prelungi mat mult timp privirea. Deci îndată ce amploiatul sfârşi al trei len verset din Biblie, Alcidi Jolivet apucă fără să facă sgomot, local de lângă biu roB. «i tocmai dnnă mm făcn im confratele ne-febil snl de ruble, şl dede depeşa am-i „• oi..i- lai, care o citi tare! „H&deleise Jolivet. „10, Fauboarg Montmartre, (Pari?) a De la Kolivan, gsevernămlnlul Oms, Siben 6 August. Fugari! scapă mere» din oraf. Fu fit bătuţi* urmărire Superfanat» de cavaleria tartară* Şi când Harry Blonnt se întoarse, anei p* Alcide Jolivet care işl sfârşia telegrama, cântând cn nn glas batjocoritor. >E nn om mărunţel „Îmbrăcat frumuşel „In Paria...* Găsind că nn este de onviinţă a am, teca, pre cnm cutezase ei facă confraţii! I se&, oele sfinte cn oele profane, Alcide J>> Ţ livet, respnndea cn un vesel refren al nn” poet franoez, la versetnrile din Biblie. „Aohl—făcu Harry Blonnt. — Tocmai aşa, respnnse Alcide Joliv* Intre acestea, situaţia se ingrenia din ce in ce împrejurul Kolivanutul. Bătăi» se apropia, şi detunăturile iabneniafi cu 1 înverşunare cruntă. 1 n_raoiivoiit___d «tnlmimiJlnnl »' I TIMPUL aici In tabăra noastră, nu se caută Şi nu se aşează, de căt numai dia-tincţiunea .travaliului meritului şi a laboarel.* Fără a ne pronunţa asupra a-cestel .precisărl*, trebue să mărturisim, c* nu Putem Înţelege, ce va 9& zică acest galimatias stilistic. Frânele „Pressel* ne par aşezate ast fel, In căt ar rcsulta din ele, că este în această ţară şi un partid, poate chiar conservator, In a cărui tabără nu se caută numai, .distincţiunea travaliului a meritului şi a laboarel.* .Independenţa Rornănă* din Iaşi, publicănd comunicatul privitor la cestiunoa Şendrea, zice următoarele: .Noi publicăm acest comunicat In capul ziarului nostru şi ne permitem a obiecta: Că d. Mih. Cogălniceanu a eludat cestiunea, precum a făcut-o şi cu misiunea lui Mazar paşa, şi aceasta pentru a nu râspunde categoric întrebărilor noastre. Mal mult încă d. Ministru de esterne ne a pus, de astă dată In gură, cuvinte streine destăinuirilor noastre, cea ce nu este corect Intr’un comunicat oficial. Noi am declarat pentru a restabili adevărul, faţă cu cele ijise de miniştrii In mesagiul Domnesc: ,0ă Europa nu ne a părăsit, şi că cabinetele de la Versailles şi Saint-James a fi consiliat guvernului din Bucurase) a se menţine strict In limitele tractatului de la Paris.* şi am pus întrebarea ministerului: 1. Este adevărat safi nu că cabinetele de la Versailles şi Sant-James cunosceafi, Încă din toamna trecută, convenţiunea ce s'a presintat d-lul Brătianu la Livadia, şi care s’a semnat mal tărzifi nemodificată de d. Cogălniceanu ? 2. Este adevărat safi nu, că ducele Decazes, In convorbirile sale cu principele Orlofi, ar fi făcut alusiune asupra posiţiunel ce se crea Romă-niel, faţă cu tractatul de la Paris, la cas de trecerea armatelor ruseşti pe teritoriul el, şi că ambasadorele rusesc ’I ar fi respuns : că România s’a angajat prin guvernul săfi a se pune la disposiţia Rusiei, In urme unei convenţiunl proiectate, pe cara guvernul princiar s’a îndatorat a o vota ne modificată de Corpurile Legiuitoare 1 3. Este adevărat safi nu, că ducele Decazes şi lordul Lyons, In urma acestor comunicări, afi adresat observaţiunl amicale agentului nostru de la Paris şi Londra, sfătu-indu’l a scrie guvernului săfi : ca Romănia să se mănţie strict In li mitele tractatului de la Paris 1 4. Este adevărat safi nu, că onor d. Şendrea a comunicat guvernului săfi acele observaţiunl şi sfaturi ce i s'afi dat de către ministerul de externe al Franciel, de ambasadorele Angliei la Paris, şi chiar de lordul Derby la Londra ? Eată Întrebările ce am avut o- noare a adresa guvernului, In interesul esclusiv al ţărel, şi cu ţinta lăudabilă de a restabili adevărul ascuns In mesagiul Domnesc, a distribui rolurile, ş'a lăsa responsabilitatea faptelor pe sarcina acelora care ne-afi aruncat In abis. Ce face guvernul ? In loc de a lămuri situaţiunea sa echivocă, şi a’şt asuma responsabilitatea ce'l incumbă, ministrul de esterne eludează cestiunea, recurge la sofisme şi deduce : Că din destăinuirile noastre resultâ, că onor. d. Ştefan Şendrea ar fi .primit asigurarea puterilor, .şi ar fi şi comunicat'o guvernului, ,că, dacă Romănia nu va Încheia .vre-o convenţiune cu Rusia, Europa .va veghia ca Romănia să fie fe-,ritâ de răsboifi. 0 !)* Din destăinuirile noastre aţi tras, d-le Cogălnicene, această conclusiune monstruoasă 1 Noi am fost clari şi precişl In Întrebările ce v'am adresat, şi declarăm Încă o dată in faţa ţărel: ,Că Europa nu ne a părăsit, ,şi că cabinetele de la Versailles şi .Saint-James afi sfătuit guvernului .din BucurescI a se mănţine strict ,ln limitele tractatului de la Paris.* Atitudinea agenţilor administrativi şi judecătoresc!, faţă cu crimele ce^se comit. Nae DrăgUtescn, unul dintre proprietarii mari din Argeşifi şi arendaşul mal multor proprietăţi din-tr'ale Statului, muri In zioa de 25 Octomvrie trecut, fără a putea pronunţa un cnvănt, In chiar minutul ajungerel la casa sa. In corpul săfi s’afi găsit trel-zecl şi şcapte de poşnri. Cine să fie asasinul safi asasinii? Descoperiri ulterioare dafi acestei crime un caracter, pe căt de misterios, pe atăt şi de suspect. Iată cum s'a petrecut faptul : In ziua de 25 Octomvrie, Nae Dră-gutescu se întorcea acasă călare din-tr'o comună, unde avusese afaceri. Asasinul, safi asasinii, erafi la păndă In pădure ; şi cănd victima ajunse In dreptul lor, pe drumul din pădure, trel-zecl şi şapte de poşurl intrară In corpul el, şi altele se Împresurară prin pădure. Calul aduse pe murind a casă, unde espiră imediat, f&ră să poată pronunţa un cuvănt. D. Mihail Vasilescu, unchiul suferindului Nae Drăgutescu, informat pe dată de această oribilă crimă, roagă imediat pe procurorele Trib. N. Rădulescu, ca să se ducă la faţa locului, să constate faptul, şi să ia grabnice măsuri pentru descoperirea autorului crimei. D. Procuror Insă, căruia legea ’I impunea imperioasa datorie de porni pe dată la faţa locului cu judele instructor şi medicul judeţului, amănănd, sub diferite pretexte, plecarea sa, lasă timpul criminalilor a 'şl ascunde urmele. Procurorele plecă din PitescI toc Da obas gSarise zidnl, şi an naor de pulbere ample» cancelaria. Alcide Jolivet tocmai Bfârţia atonei de a scrie aceste verBurl: Basamfiat ca an dovleac, FSră bani şi fârâ leac... dar, a se opri, a se asvârli pe obnB, a'l lna in mini până să nn pocnească, a M asvârli pe fereastră, şi a se întoarce iar la binroî. a f08t pentrn dânsul an lacra de cate-va momente. Cinci secunde mal apoi, obusul pocnia afară. Dar, continuând a’şi săvârşi telegrama cu cel mal mare sânge rece de pe lame, Alcide Jolivet scrise \Un obus de fose a jăcut să sară în aer zidul de la cancelaria tclcţTafică. Mal aj/ep-făm tneă ii altele tot <1 acilajl calibru,1 Cât pentrn Mihail StrogoiT, numai încăpea indoială, că roşii nn ar fi fost respinşi Alcide Jolivet se pregătea in acest mo ment să transmită acest supliment de depeşă: y/larry JUounl, corespondent ai .Daily-Te-legrafalni, cade alături eu mine, lovit de pocnitură de tun...* cftad nepăsătorul amploiat, ii zise cn lini ştea'I neschimbată. — Domnule, firul este rnpt,‘ Şi scnl&ndn-se de la biurofl 'şi lnă lini ştit pălăria, pe care o şterse cn cotoi, şi tot mereă zimbitor, eşi prin o nşe miti tică, pe care Mihail StrogofF na o vSzase. Cancelaria fu năpădită de soldaţi tartari şi nici Mihail StrojţofF, nici gazetarii nu pntnră să se retragă. Alcide Jolivet, cn depeşa'! fără folos mână, se repezise la Uarry Blonnt, lungit la pământ, şi ca o inimă bravă ce era, ’l luase pe spate cn gând ca să fugă cn el. Era prea târziii! Amândoi eraă priaonierî, şi d’odată cu mal la seara de „douft-zecl şi opt Octomvrie*, ast fel, c4 n’a putut fi la faţa localul de c&t la seara de „douâ-zecl şi nouâ*. şi In dimineaţa zilei de .trel-zecl* s’a întors la PitescI. D. Mihail Vasilescu, indignat de indiferenţa procurorelul, care avea obligaţiuni de recunoştinţă către familia victimei, fiind-că familia Drâ-gutescu a donat părintelui acelui d. procuror 500 galbeni pentru cresce-rea şi educaţiunea copiilor sfii, d. Vasilescu, zicem, indignat de indiferenţa d-lul procuror, a adresat d-lul I. Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri, următoarea telegramă : .Cănd un proprietar mare, ca Nae „Drăgutescu, este asasinat ziua pe .drumuri mari, d. prefect se plim-,bă la vânătoare, şi administraţia „sa doarme. „Cănd asemenea crime se comit, „parchetul, In loc să alerge la mo-„ment In faţa locului, zăboveşte tn „oraş sub diferite pretexte, făcând „ca corpul nefericitului sâ cază In „putreziciune neingropat şi crlmi-„nalil safi urmele lor să dispară. „Daca asemenea lucrcurl s’ar fi „petrecut sub regimul trecut, oposi-.ţiunea de atunci ar fi strigat: „0-.roare,* viaţa, averea noastră, nu .mal sunt asigurate. „Efi, ca rudă cu nenorocita vic-.timă, vă denunţ faptele.* — „M. Vasilescu.* D. Vasilescu Insă, temându-se să n’aibă şi această telegramă soarta rugâciunel ce adresase procurorului, adresat o altă telegramă unul cunoscut al săfi, ca să stăruiască la minister. Iată şi acea telegramă : „In ziua de 25 corent fu asasinat Nae Drăgutescu, Rugaifi procurorul a merge imediat la localitate, pănă „azi 28 Octomvrie n’a plecat. A preferat mal mult să aştepte In oraş „pentru contractarea’maritagiulul so-„ril sale, de căt a urmări o crimă .comisă ziua pe drumuri publice. .Este o tortură pentru membrii .familiei mele a avea Inainte-le ca „davrul neînmormântat. „Rog, comunicaţi domnului mini-„stru, că o crimă neurmărită este „o favoare a autorilor. Nu mă aştept ,ca, sub guvernul actual, parchetul „să remăe nepedepsit de o aseme-„nea neglijenţă, unică ln felul săfi.* mM. Vasilescu. * Sub-prefectul local (plasa Oltului), d. Toma Penescu, nu s’a arătat mal puţin indiferent de asasinul lui Dră gutescu, şi, cu toate rugăciunile mal multor membrii al familiei, n’a luat nici o măsură mal energică pentru descoperirea criminalilor. Indiferenţa din partea parchetu lui şi indiferenţa din partea admi-nistraţiunel dete grave suspecţiunl familiei, şi cn atăt mal mult că după toate probabilităţile, autorii asasinatului par a nu fi avut intenţiunea să jefuiască pe victimă. Intr’adevăr, ln faţa celor expuse, cine se mal poate Îndoi, că acest asasinat se lnvăluesce Intr’un mister, pe care autorităţile respective nu voesc a’l pătrunde, nu voesc a Încerca să’l desvăluiască. Dar o voinţă mal superioară voinţei omenesci şi contrare aceştia, decise ca misterul să nu rămăe ascuns, şi, pe cănd procurorele, după cum bănuim ln urma ordinelor primite de la BucurescI, se afla pentru a doua oară la faţa locului, Împreună cu judecătorul de instrucţiune, cade ln mănile d-lul Vasilescu următoarea epistolă a sub-prefectulul către ajutorul sâfi, relativă la acest omor. Iată această epistolă, care se găseşte ln original la d. Vasilescu : .fi făcut efi , şi mi’l trimite astă-.sară, safi măine pe la ora opt, căci .pleacă procurorele.* Penesou. P. S. „Asemenea mal Inchee şi .un alt proces-verbal, că al făcut „perchiziţie şi la Bânete, şi n’al gă-.sit nici puşcă nici nimic; iar le o-.mul cel-l’alt, care e cu boii cu Dră-.gutescu, al găsit o puşcă de tucifl .mică, goală şi fără nici un semn .că a fost de curând umplută.* Cănd procurorele şi sub-prefectul proced Intr’acest mod la descoperirea autorilor unul asasinat, In căt unul spune că are trebuinţă de pro-cese-verbale, şi altul scrie particular ajutorului sâfi să le facă. şi să le facă cum să resulte dintr’finsele că nu s’a descoperit nimic ; ne mal putem oare îndoi că, dacă numiţii a-genţl al guvernului n’afi participat, ln mod direct safi indirect, la per-petrarea crimei, afi Insă mare interes d’a nu se descoperi autorii ? Procurorul a fost permutat; nu Insă ln mod de pedeapsă, ci In mod de recompensă. El a fost numit judecător de instrucţiune la Trib. de Prahova. Inaintase-vor oare şi subprefectul, cu ajutorul sâfi ? Nu seim ; dar, ln faţa actelor reproduse, cerem cn insistenţă guvernului, ca să ia toate măsurile posibile, spre a se descoperi omorătoril marelui proprietar din Argeş. [Preş sa). ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Agenţii Havai). Lista gradelor inferidre, morţi şi dispăruţi, în luptele succedate de la 7 Septemvrie până la 8 Octomvrie 1877. (Urmare). Diepăruţil regimentului 7 de linie. Sergenţi Comuna Plaea Diatrictul Gfcbiră Mi hal Tatora Perdiohifi Ilien! Caporali: Carad. Dumitraehe R. S&rat Margine Ţanbceac! Barbu Oprea » • a Iân Idn Ba*3fl ’itartogea Flimfcoia Va«ile m PArecov Pmcu Frotianu Idn Tecuci fl Tecaciiî Tecncifl Ceocănel Drag Buiăfi C&mpal Gheraaen! Radn Marin Romanaţ! Romanaţî Leal Alexandra Marin Tecaoii! Tecucîil Tecncifl Stan I6q BdiiîQ CAmpal Gherazen! S&nduleaei Marin Tecucifi Tecucia Tecacifl P&traşcu Niţ& Prahova Pârscov 8arma Preta I4n » l> > Mndilă Petraehe Tutova Bemila Pantuşen! Marin I6n B.-S&mt S&rat Ghigoo Comtantin Damitra , m Aleea Damitra OH Islaz TAt&raş! Stanea Miehall Prahova Bulgaria Yod 8oMaţî t Borşa Gheorghe Tecacifi Bârlad Viobueicl Clobotaru Theodor R.-Strat Marginea Popeac! Nioa I6n BaitfCi Sărata LoPoşa lordache Mioha! n Pârzoov Policidra Ilie I6n Nâmţu Mijloo Bndien! Necula! Nadin Romanaţ! Ooolu VlAdica Petrea Damitru Oltul Vedea Ylaia I6n Marin * Slatina Guatav Radu Voien Şerb4ne»c! Bacho Stroja Ion DoljiA Dumbrava Carpen PAI Arie Idn » Şoca BAdir&a Iân Tatora gemi Ia BogdAneac! Bturiu Grigore • > Timie»!! Sineiu Dumitra » Tutova Pogane din Kolivan. Cal din urniâ mijloc de scâpare j eJ, Mihail Strogofî apucat pe neafteptate pentru dânsul era deci de a se nâpnsti prin Etepa de la miazâ-zi. Dar atnncl o impn|câtnrS groasnicâ iB-bucni lângă staţia telegrafică, şi o grindină de gloanţe făcn ţăndări giamurile şi pervnsnrile de la ferea're. Uarry Blonnt, lovit la umăr, cizn jos. în momentul când era sâ se aevârle pe fereastră, cădea în mânele Tartarilor I „Domnule Niţă, „Destul de râfi’mt pare că „al oă-„zut ln rlpă*, fără a'ml trimite res-„puns pănă acuma, „ca să ştifi ce „precauţiunlsăiafl, atăt pentru d-ta,‘ „căt şi pentru interesele cancelariei. „Procurorele îmi spune că „are tre-.buinţă* de nn proces verbal, de per-„chisiţinnea făcută la Dumitru Tlm-„pu, unde al găsit puşca ln cuifi safi „In altă parte, precum şi alicele. „Fă dar un proces-verbal, căci l’aşl Morţii batalionului 1 ie vcnătorl. Soldaţii.* Dumitra V. Vfllcea Olteţnl Ori el a v Şerbăneeco V. , . 8tirbel Mata Marin Romanaţî Balta Zootr^sca Vaaile Michal Prahova Teldjenul Predai Niriptîna I5n Rom an aţi Olt-de-aas Valpenl Conatantinesca Tdn Vâlcea . Rusiele CârHLgdnu N. Romanaţ! , Q&nesa Ifrim Tador Olt Vedea Oltu-de-Sue Gheorghe Dina Doljid Col.-Galbeni Craiova Iatoceecu Gheorghe Vâlcea Cozia P&unencl QuţA Constantin DoljiiS Ocolu Budinerl I6n Dumitru Romanaţ! Olt.-de-Sus Câmp Besnaru V. Gorjifl Ocolu Corncscl Socli Constantin Vâlcea Horez Mandatar Petreacă I<$n „ Olteţul-d Cloganl Gogeonl Doljifl C&puliu Bordel Roman 01fc’jl~de-8u3 Brâncor. Mehedinţi Motru Ştrihaia Servioiul dl lt 26 Noimvrie, — amuzi. Telegrame Marelui Daoe Nicolae. Bogot, 27 Noemvrie. Genoralnl Zimerirmnn voind a coDBtata pnterea şi posiţia ioamicnlul, a trimes câte-va corpuri uşoare, cari toate în zioa de 23 aii avut mici încăerărl fericite. Cazacii trimişi la Omur-Taki afi împrăştiat lângă Kara-Sular o ceată inimică puţin numeroasă luâudn-î armele precum şi 65 cal şi zece capete de vite. Husarii de Bielorus trimeşl la Balcik afi întâlnit lângă Ienige 500 oament din cavaleria regulară turcească, pe care, cn ajntorul dragonilor de Kimburn, ce venise auzind împuşcăturile, i-afi respins, caueâuda-le per-deri însemnate şi urmărindu-î până lângă Balcik. S’a prins 145 cal fi 376 capete de vite. Tot o-dată afi făcut o recunoasceri. asupra Balcikalul pe cari l’afi găsit întărit şi ocupat de câte-va taborurî, cu cavalerie regulară. In port se aflafi do8 vase cui-ragate. AI treilea corp volant, compns din patra sotnil de Cazaci din regimentul 18, a fost trimis la Hagioglu-Bazargik. Sotnia care se afla in frunte a fost atacată lângă Ghersali de 500 oameni cavalerie şi de doă companii de infanterie. Dar cele-Plta trei sotnil cn doS tanurî afi venit în ajutornl el şi prin nn atac combinat afi bătnt pe inimic omorând mnlţi soldaţi şi Inând 40 cal şi 20 vite. Cazacii noştri, recunoscând Bazargikn), l'afi găsit foarte tare întărit cu şanţuri, noi am avut 5 Cazaci şi 9 cal morţi, 6 Cazaci şl 7 cal răniţi, Un Cazac a dispărut. In cele-l’alte încăerărl n’a fost ucis nici nn om. Boţot. 27 Noemvrie. La 23, orele 9 de dimineaţa, Turcii Cn puteri însemnate, afi atacat posiţiile noastre întărite la TSrstenic fi Mecîki. Dnpă o luptă înverşunată de 6 ceasuri, trupele marelui Duce Vladimir, i-afi respins în-tr’on mod strălucit şi trecând la ofensivă, i-afi urmărit până în noapte, cn tot focul, bine îndreptat şi la depărtată bătae a artileriei tnrcescl ce acoperea retragerea lor. Regimentele de Ukrania şi de Basarabia s’afi distins mal cn osebire în această urmărire. Begot, 27 Noâmvrie. La 25 Noemvrie vre-o 5000 oameni infanterie regulară turcească şi vre-o 1000 başl-ba-zncl şi cerchezi afi Bosit de la Verbiţa pe soseaoa de la Elena. EI afi dat foc Ia satele Ignatovţa şi Nicovţa, apoi s’nfi retras. La 25, pe drnmnl de la Şumla, duoS taboare şi trei sscadroane turceşti afi atacat poeiţiunile ruseşti avansate de îa Ko-ciţa. Opt companii din regimentul de Us-ting cn opt tunuri şi trei escadroane de lănoierî i-afi respins, caozândo-le mari per-derl şi gonîndn'î până peste Rara Lom Dnoă sotnil de cazaci afi luat parte le goană. Avem duol morţi şi 9 răniţi între care maiorul Ghenişto. La 14 (26) turcii afi înaintat spre Polo-marca; după ce însă ruşii, ce ocupail această posiţinne, afi luat ofensiva, el s’afi retras peste Lom fără a primi lupta. In acei&fl zi spre amiaza-zi un detaşament turcesc compns din toate armele a înaintat spre Kaţelevo, dar dnpă schimbarea câtorva focuri de puşcă s’a retras. Afacerea a fost serioasă si glorioasă pen-trn corpul XII. Turcii afi atacat cn o înverşunare extraordinară; el s’afi apropiat până 100 paşi de bateriile noastre; pentru aceea el afi avut perderi mar!. Un mare număr de morţi afi remas pe câmpal de luptă şi câţl-va răniţi afi fost prinşi dimpreună cn alţi Turci. Noi am perdnt aproape 300 oameni şi, din nenorocire, între aceştia mnlţi ofiţeri din regimentul de Ukrania. M. S. Ţarul a conferit pentru această luptă marelui Duce Vladimir Alexandro-vicl crucea ordinului St. George C!. Iii.— Marin Riulu Soleacu I6n Barbu Radu Stav&r I6n Dincă Idn Caporal!: Phrvulcccu Ilie Olta-de-Saz k Plkrâent Mate! Grigore Mehedicţ! Blahniţa Fl&m&nJa Pirvuleaou Ilie V&lcea Otari Glavile (Va urma) Poradlra 27 Noemvrie. Nimic însemnat în rândurile noastre. Trupele noastre aduc mulţi prisonierl cari zio că artileria noastră le-a pricinuit mult rSfi. de închiriat. O odae elegant mobilată şi un etăcel. Strada Bel-Vedere Nr. 97. TIMPUL ANU1TCIU IMPORTANT. CEL MAI UCHIO SI BENDMITD MÂGASIH LA ST EU A ALBA 80B FIRMA Strada l’arol I No. 5. (Curtea Vechie) TÎs-â-vis de Sig. Prager. Strada Parol I No. 6. (Curtea Vechie) vis-â-vis de Sig. Prager. v Ani onâre n insciinţa pe onor. PT. Pnblic că mi-a sosit pentrn ) ses.mnl de iarnă nn bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, dnpă faaonele cele din nrrnă, — precum şi nu mare transport de Cisme lungi de Lak rusesc, de lucht şi de Vacs, ca şi , Mantale de Cauciuc pentru ploe, prima calitate; asemenea şi Galoşi i de Gumi. • Sab-semnatal aduc ranlţnmirile mele onor. PT. Pnblic pentrn in- I credere ce a dat menţionatei mele firme de nn interval de 12 ani I care pănă accma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfeî J ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acnm înaiute, va bine-voi al da concursul »efl găsiod tot-d’a-una atât mărfuri fine şi fasonate cât şi preţuri forte moderate. Cu tdtă stima l'HILirP (lOLI)STElX. IJSTSTIIIISr'IUA.IR.IE J6te msşinele, caii, uneltele, clădirile etc. ale fostei Companii Parometrlee pentrn curăţirea latrinelor cu muşine pneumatice, prin vânzarea licitaţi vă efectuată la 25 August a. c. trecând în posesiunea ndstră, am Inat t6te măsurile pentru ameliorarea lucrărilor, iar firma va fi: ANTREPRISA BAROMETRICĂ PENTRU CURĂŢITUL LATRINELOR Maşinele u6stre ofer marele avantagiă că se p6te curăţi ori-care cantitate de latrine in ori-care oră de iancfort<> . , . , KLKCHTKNMCHER A., Muma Ini 8t«fan, pentru a voce ţi piaoo OfcOUiiESCU TH., Două «utuine. rom. pentru o voce ev piane , . Spune, rom. naţionala, pentru o vtoe cu piano KRATUCHWIL A. K.. Hora, Vidţa " - * - - — VV., Remania, (Juadrille MEDEK J _ _ _ _ MUSICESCO G., Rânduiala cununiei pentru piario _ _ S1ERN L., op. 10, Der Wunsch (Dorinţa) f3r Singsfc. und Clavier . op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Singst. und Clarierb, , op. . op. , op. . op. a La 1. Virande Etude pour pianoforte 17. Hora. Mandra pentru pianoforte............ 18. Durerea 'ml este mare, Valse brii. pentru p 19. Visuri Ce de ccpil, Quadrille pentru piano VIEUX op. TCte aceste ee vând cu rabat de 25 r -I-i -I -l-l-l-l-l-l- £ T r POMI ROOITORI i I tu i £ 7 V î î Cu ondre aduc la cunoscinţa amatorilor ci am le vun<)ar«; O colecţiune de copaci roditor, toţi copaci altuiţl de jos ţi anume PERI, MERI din «peciile cele mal al»*e şi nuol din Francia şi Helda PKILSICI din cea mal renumiţi gridini din Muntreuille şi de la producători c«l mal vestiţi, mare part» din speciile ce am de vun jare nu este cunosoute in ominia şi a dat ingrădina d-lul Philippescu resultate r-inarcabile. Plante de SMEURA ROŞIE ŞI ADllIF, mare, care fructifici până in tomni de mal multe ori. Plante de SPARAVGEL fdrt» producitdre şi care ud produs SPA-BANGF.L de o mărime, grosimo şi gust care a câştigat admi-riţi jnea amatorilor din Ilncun'scl si caro nu cedezi cu nimic celor mal frurodse producţiunl din Francia. Acum fiind momentul plantaţi uni [or rog a se grăbi comandele. Pentru preţuri şi ori ce detaliurl a se adrisa sub-semnatulul. Jean Vermeullin, Grădinarul d-lul G. C. Philippeeu Strada Dionisie No. 42, Bucuresgl. I 7 7 7 T T ! i 7 Jl i i rOOCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXJN X X X X X X FRANZ C3- T7 IST T H “E 13, â la VILLE DE BRUXELE8 Podul MoKO^oiel No, fto-ă-Ti* do ConRalatol Rommc Recomanda magazinul asortat In tot-d’a-una f6rt« bino ca rufărift de bărbaţi ţi de dame, gulere, manch^te, batist* d« lino, olandă ţi mâtanâ, ciorapi pentru bărbaţi ţi dame, flanele 6ne (cr£p« de santâ) caomâne, groţette, broderie dantele, cravate de oArbaţl fi femei in cele mal noi forme ai culori, umbrele de adre ţi de pldie etc. etc. Atr&gdmi tot yţ de-o-dat& atenţiunea onor. Cfientele cft din cauaa criiel am redui fdrte mult preţurile. X X X X X X X X OCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX^ FRUMUSEŢI! FRÂGEpiMEA TINEREŢEl A PELEl Ca mljloo neîntrecut pentru înfrumuseţarea petei • aîS recunoscut de tote damele cea cercetată de autorităţi, escelenta, nevătămătdrea ţi adevlrata ravissante do Dr. LEJOS8B, Pnrl». Acest mijloc de purilica|iunea polei, recunoscut In î&tă lumea, > a arătat ca cel mal bun şl cel mat activ din tdte mijldcele de Înfrumuseţare tpre a depărta sigur pete de sire, coloritul •irelul, roşd|e, pete galbene, precum şi tete necură|eniele pelel. RAVI8-SANTE dă pelel o frăgepime n tinerelei I6rte Irumisâ roea-deecbii&şi ca i.de catife, face pelea şi minile alb’ lucitor şi delicat, este recorltdre şi păstr )ă pelea fragedă pănă In vtrsta cea mal înaintată. NEFALSIFICAT se găaesce în Bueuaeecl numai Ia d-nu BRUS, Farmacia li Speranţa. PREŢUL: I tlccon mare 8 tr., I flacon mic 5 fr. Depos t general la H SCNWARZ, Budapesta Mărie Valeriegasse No. 9. »aS. noS. La Tipografia TniEL 8. WEISS şi ia t6te librăriele din ţără ae află de venijare: DICŢIONAR PORTATIV OEIIMANO-ROMAN de THEOCUAR ALEXI Preţul 3 lei 20 bani. H. HONICH TAPISIES SI DECORATOR Strada Ştirbei-Vodă, 3 In dosul Teatrului National, se recomandă pentrn t6te lucrările atin-gfttdre de meseria sa. (635-10) FABRICA de CHARTIE MECHANICA de la zArnesci, lângă braşov produce chârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal mari neitate dentrn tjiare A ge adresa la direcţiunea nnmitel fabrice in Braşov, Strada Catarina No. 402. A eşit şi se află de vânt^are Ia t6te librăriile: INDICATORUL ALFABETIC al legel TIIIIIlLlil SIIIEIIISTIIHEI de HD. I. GEOEGIAN Preţul 1 Lofl noii. A eşit de sub tipar şi se află de vân- zare la magasiile de ninsică Gebauer şi landa & Sandrovitz: DE^T^PTATE ROMANE de Andrei Mur«ş6nu hymn eroic pentru patru voci cu aiompaniament de jplane de LEOPLD STERN. Preţul i Led nod. bucuresoi Tipografi-editori Thiel & Weies, palatul .Dacia.» Fabrica c. r. priviligiatâ a Curţii austriace de MOBILE DE FER .1011 m SCllLESINOF.lt fi C«mp Viena, Tdborstrasse No. 38 ofoctnază imediat orl-ce cnantitato de paturi de fer en preţul de câte 1.51* fiorini pentru easarme şi spitalurl (613-3) D. Vioreanu îS'.T“ c‘pi' tală a relnat eser-ciţinl profesinnel de advocat. Strada Polonă No. 24. (642 -0) Dr. Mawer (Engles), adnee la cunoştinţa onor. sdle clientele că s'a mutat in casa d-săle Strada Fortunei No. 3, alături cu Biserica Caimatel. CE SE POATE CAPATA PKMTIMJ U FBAIVCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LINGERIA DIN VIENA Pentru Pentru Pentru Pentru Pentra 5 frasol: Pentru & franci: Pentru 6 franci -. Pentru & franci: Pentru 5 franci: Calea Mogoşăiel Palain „Dacia" B iranci I Pentalon s66 I Camison de Pichet de irită. 5 franci: 0 oămaşă de Oiford engles. 4 Iranci SO bani: I pirrch limene bărbăteşti. B franst: 6 perechi minchete ori ce faion. Pentru 5 franci: 6 gulere pentra bărbaţi do olandă fină. Pentru 5 franci : 1* gulere engU i® orl-omre faaon şi mărime. Pentru 5 franol: s părechl ciorapi patentate. Pentrn & franci: « gulere moderne pentru dame, după alegere. Pentru 5 franci: 12 batiete albe de piniă adevărată. Pentru b franci. II batiete bine colorate tivite gi epălate. Pentru 1 franci: 0 protdpe de pănr.i curată. 6 şervete da masă de pâniă adevărată. 12 şervete albe de oeaiil. 1 cămaşă modernă, simplă sili brodată. 2 batiste eu monrgrame fin brodate. 1 batistă francesă fin brodată ou dantele. Pentru 3-8 franci: 1 oorset de damă Pentrn blfranci: 0 oănreşă de nbpte de dame. Tentrn 5 franol: 3 pepturl fia bredate pentru cămăşi de bărbaţi. 1 fastă de pichet de iarnă. 1 camison modern brodat. 1 f ţă de masă colorată cu ciucuri, pentru câfi. 1 c.,maţă o3 o j.ereohe de iomene de damă, bogat brodate. I fuită contam p lisei. 1 b icată Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de cofi — I becati Chiloţi frsnţuzeto. Pentru 10 trend: I bocată Robe d'en’ante en taine couleur. Pentru 18—24 Iranci: I bucată Tartan engles de B eeţl. Pentru 20 Iranci: 24 ceţl Pichet. Pentru 5—12 tranet: 0 flanali teu o pereche de istnene deltaă. Pentru 10— 15 franci: 1 bucată pănsă de Kamburg, de 36—4ă coţi. Pentru 55— 66 franci: 1 bucată pânză de Belgia de 60 ooţL Pentru 75—106 franci: 1 bucată piniă Corona de 56 coţi. Pentru 115—110 franci: 1 bucată Toile Batiste francee. Pentru 8 franci: Pentru 5 franci: Pontru 5 franci: Pentru 5 franci: Fintru 5 franci: Pentru 5 franci; Pentru 12—35 franci. Plapâmi de lină forte fine. Afară de articolile menţionate ao găteşte tot-d'a-una trutourl complecte. Calea Mogoşdlel Palatul „Dacia". CominŞiledlr districte însoţite cu preţul respectiv te ver efectua foarte grabnic ooniollnolot LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATUL .DACIA.» şi la t6te librăriile din ţ£r& se află de vănejare : METODA DI CODA NATOBALA drept contrast la vItImârilr practicei MEDICALE Singur* ţi tigura pară contra morţsl premature ţi I&ngexirel cronice de Aug. Wilh. Kfinig. PREŢUL 2 LEI NUOI. REGULILE CE TREBUE PApiTE pentru a AJUNGE LA 0 BATRANETA INAIKTATA PREŢUL 50 CENTIM. MOUL. J9l t kliei r FOTOGRAFIE si PICTURA X. F. MANDI Sz Comp. 21, Calea Mogoşioel 21; ris-â-rls de eofetirla Capşa. Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictură, de orl-ce fel de mărime, in modal cel mai nod şi elegant aprobat in cel mai inalt grad prin care se oferă un lucru solid frumos cu fidelitatea a naturei. ........" * ‘ 1 G-_ PREDOYITS PRIMUL DEPOSIT DE ZIARE I KT I A. S S No. 18, Strada Mare No. 18. In Hanul Turcesc lînga Palatul Curtiei Administrative Cu on6re recomand respectuos onor. Public primul deposit de <}iare ce am deschis tu acest oraş, fiind aprovisiouat tot-d'a-una cn jurnalele cele mal noi. Tot-d’o-dată primesc abonamente, anunciuri şi reclame la fiarele aicea mal jos notate: Timpul, Resboiul, Pressa, Telegraphul, Românul, L Orient, România Liberă, Globul, Ghimpele, Figaro, Siâua României, Epocha. Novorussysky Telegraf, Vestea, etc. In cărând primesc şi mal multe feluri de Cfiliudare Române şi Fr&nctse. Rog respectos pe onor. Pnblic a mă onora cn visitile D-lor. 0. Predovits. WWW ii iniai pw ide Chiar de acnm în total sftl în parte:: localul ocupat până aci de ii SOCIETATEA GENERALA DE ASIGURARE „R0MAN1A a ;; | din Strada Carol I No. 40 (Hotel Budiştinu) conlsănd fn 22 camere. J | A se adresa la Direcţiunea generală de Asigurare .ROMANIA’ , ii casa Greiii fniciar Seral, Straja Caii. Prsliil moderat. («47-0) Societatea treneralil de Asigurare „R0MANIA“. ♦« 444 şaiHW IWHlUtMŞIMHMttHtMWHM PKAHMACIA LA „SPERANTIA” 26, CALEA MOGOŞOAEI, 26. DEPOUL MED I CAMEMTELOR FRANCESE. Obiecte de Cancinc şi Articole de Toalete. — • Asemenea se angajezi a efectua orl-ce comande din resortul medical. BRUS- re l ”_