I Nr. 259. MERCURI 16 NOEMVRIE ANUL II. - 1877. r * abonamentele in TOATA komania : !’<> an ...............L. n. 48 (j luai .............. >’ 24 IV 3 luni...............» >12 IN STRA161ATAT*: '» ..................... , 60 inskhtiuni si rkclami: Lini» de 80 litere petit, puţina IV, 30 bani. Pe puţin» UI, 80 bani, pe pagina II, 2 lei noi! , Reclame 2 lei nol linia.' Un număr In Capitală 10 bani. A.3srcj3srcixjn.i Se priimeic tu atr&inktate: L» D-nil Baam itmn A Voyltr In Vienna, Walfiiohgaue 10 Â. Oppelik In Vienna, Stubenbaitei lj Bmio-Maut tn Vienna , Beilervtktts f | Vmmm* Brdicka In Vienna, Teinfaltitraiae 17 j Phiiipp lib In Vienna, Eachenbacbgaaae 11 j L. Lmg I* Comp. In Pe|ta şi Ranat I^fJUa Bmtlur & Comp, In Paria. SoriaorI nefraneate no te primeao. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Artioalele nepnblioate ae vor arde. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul ..Daoia" Un număr In Distriote 15 bani. Curent ile Hnonregcl, 14 Noemvrie. Oblig. Rurale...... 90 81» I , Domeoialej . . . 82 ^ 82 Credit,funciar rural . . 793,t 79 1 . . urban . (J5 — Inipr. municipal al Capit. 75 __ 'Oblig. Pensii...........I2o _________ , Oblig. Dacia...... 200 — > România .... 43 — 1 Im pr. municipal ou premii 21 201/t ' Renta Romftni.......... .... _ rParis 3 luni............lOOS/j — londra , ......... 25420» — , Viena , ......... __ — , Perl in , .........123^ — Careul de Viena, 26 Noembre. Metalice................... 63 46 Naţionale.................... 66 00 Renta In aur............... 74 40 L-«e.......................... 75 Acţiunile bincel...........8l5 Crediturl ................... 207 50 London.....................118 30 Obligaţiuni rurale ungare. . 78 25 > temejvar .... 77 50 > transilvane ... 76 — Argint Sn m&rfurl...........106 15 Ducatul..................... 5 64>/j Napoleonul................... 9 M Marc 100 ..................... 58 65 Cursa! de Berlin, 26 Noembre. Acţiun. Clilor ferate rom&nc 14 60 Obligaţiunile romane 6%. . 59 40 Priorităţile C. fer. rom. 8% 5S — împrumutul Oppenbeim . . 82 90 Napoleonul.....................16 23 Viena, termen lung...........•— — Paria » scurt .... — — Calendarul filei MereurI 16 (28 Noemvrie). Patronul filei: Ap. Matheid Ev. RusAritul adrelul: 7 ore 27 min. Apusul sdretul : 4 ore 23 min. Faaele lunel: Luna Plina PLECAREA TBENURILOR Bucure aci Ploeacl . Brăila . Tecuci ii Roman . Suceva, sosire Baonreecl — SooAtb . 8.15 c 10.—f 9.60 n 12.05 <1 1.53 n 6.45.) 7.15 d 4.38 n 11.40 1] 0.04 d 4.54.J 12.03,4 9.55 n Bnoareeol -Verclornva Bucurescl...............8.— c Piteşti..................11.21 ( Slatina............... , 2.— < Craiova...................4.17 1 Vflroiorova, sosire , . . 9.01 n 6.05 n 10.15 n Suedva . Roman , Tecucifl. Briile . Ploeacl . Bucurescl SnoAra —Buonrescl 5.11 d 6.46 .1 8 45 4 12.10 4 5.10 .J 12.30 n 8.08 n 8.10 n 8.58 J 7.12 d 2.45 d 8.30 ,} 4.30 4 Vercltrova—Bncnrescl VSrciorova ...... 6.45 < Craiova..............11.44 < Slatina..............141 Piteţtl.............4.42 Bucurescl, sosire . , , 7.40 ( 7.15 d 11.20 f 6.05 4 8.27 n 4.65 f 7.17 n JBnenresel—Glirgia Bucurescl...........9.15 c Qiurgiu, sosire....11.35 4 Slnrgla—Bncnrescl Giurgid................... T.26c Bucurescl, sosire .... 9.48 ţ Galaţi—Bărboşi Galaţi............1.20 n 8.25 d 7.30 n Barbo|l, sosire . . 1.55 n 9.— 4 8.05 n Barbeţi—Galaţi Barbeţi...........2.55 n 6.25 n 7.25 n Galaţi sosire . . . 8.80 n 7.— n 8.— a StlIUI TELEGRAFICE din FOILE STRĂINE. SJra. 23 Noemvrie. In scrisorile sosite MercnrI clin Constan-.tinopol nn se vorbeşte nimic despre căderea Karsnlnl. Sont însă mari îngrijiri, relativ la Plevna. Partidul Muradiftilor se sporeşte mereQ. Snnt multe simptome de I < j neiuniţumire faţă cu Abdnl-Hamid. In toate ; zilele se fac arestări. Placate lipite pe ziduri ameninţă pe saltan cn reaturnare, dacă Plevna ar cădea. Roma. 23 Noemvrie. Eri seară a avnt loc o nonă întronire ia deputaţilor din maioritate, la care a lnat parte Depretis, Nicotera şi Brin. A fost Ide faţă 130 depntaţl. Smirna. 23 Noemvrie Căpitanul de Knr/.i Dgellaledin a trimis veste la Erzernn», că e gata ca să trimită 8,000 de călăreţi în njator contra unor condiţii, pecari Poarta ar avea să i le aprobe. Colonelul Mehmed-Bey aii fost deci însărcinat, de a face tratările necesare cu acest căpitan de Kurzi şi să’î dea şi comanda asupra acestui corp. — Minis-teriul de resboiQ i-aQ trimis guvernornlni din Trapezunt 8,000 de pusei Peabody şi 1,000 pusei Rcmington pentru a înarma populaţia paşalicului s?Q. Rapnsa, 23 Noemvrie. Impresurarea oraşului Antivari se prelungeşte. Fiind că Muntenegrenilor le lipsesc tunurile de asediQ, prinţul Nicolae afi hotărât a sili cetatea prin foame ca să se predea. Lomlra, 23 Noemvrie. Mr. Lnynrd raportează din Constantino-pol despro Savfet-paşa că i-a zis, că Poarta e convinsă despre zădărnicia jertfelor ce le va impune ţării continurea resboiului, dar ea se teme, ca nu, voind să închea pace, să se ridice toată populaţia musulmană, care ’cere ca să desfăşnre flamura profetului şi să se continue resboiul până la estremitate. Slra, 23 Noemvrie. Eri dnpă amiază-r.i s’atl lăţit în Con-stantinopol ştirea despre luarea Karsului. Ştirea aii venit de dinafară, dar aQ fost contestată de Seraskierat sub cuveotul,că până acum n'aQ sosit de la Muktar nici o Ştire asapra Karsului. Poarta se teme ds ce e mal t£Q, dacă populaţia ar afla adevărul. Mahmnd Damat şi marele Vizir eunt âcnma asemenea pentra p»ce, dar se tem de fanatismul populaţie! capitalei, care b’bQ adaos prin o mulţime de fugari maometani din provincie şi cere pe ri ce merge cu mai mare stăruinţă ca să s« desfăşnre fla- — f .A._ 1 • aQ fost bătuţi şi urmăriţi de Cercheji. Regimentul rusesc de cavalerie aQ fost de-sfiinţtţ şi i s’afl luat cele doă tunuri. ConstantInopol, 23 Noemvrie. Comandantul rusesc de la Deve-Buiun aă adresat o scrisosre lui Mnkbtar-paşa, în care T comunică Inarea Karsului şi adaogă, cum că puterile, cari eraQ concentrate la Kars, vin astăzi spre Erzernra, decî l'afl invitat pa Mnkbtar ca să predse Er-zerumnl pentra a evita vărsare de sânge şi risipirea oraşului. Mnkhtar aQ respuns printr’nn refns. Constantlnopol. 23 Noemvrie. Jurnalele turceşti din Constantinopol aduc însferşit ştirea despre luarea Kar-sulni, dar Busţin că comandantul Karsului HnsBsin-paşs, n’a fost prins. Petersbnrg, 23 Noemvrie. Din Bogot so depeşaază cn data de 23 Noemvrie: ieri la 8 ceasuri seara turci! aă atacat la vreme de ploae bateria No. 3 de pe muntele Nicolae (Şipca), dar aQ fost respinşi de către rt-gimentnl Irkntsk. In nrmă turcii aQ deschis nn foc viu de puşti ţi de artilerie. La 10 ceasuri seara aQ încetat focul de poştî, la 11 cel de tunnri. Pierderile ruseşti sunt de 14 morţi şi 40 de răniţi. Constsntloop'ri, 23 Noemvrie. ,Agence Havas* vesteşte, că cu toate că Ruşi! a primit numeroase ajutoare dinaintea Erzerumulul şi cu toate că Turcii a fost provocaţi printr'un parlamentar să predea cetatea, totuşi Maktar-paşa e hotărit să resiste până In sfârşit. / mnra Profetului. Constnntlnopol, 23 Noemvrie. O telegramă a lui Mehmed-Ali «pune, el a sosit ieri la Orhanie. De la Şakir-paşa g’a primit ştirea, că la lvragi», aproape de Etropol,a avnt loc O luptă între un detaşament de infanterie şi nn regiment de cavalerie cu două tu-nnri Ruşi, şi între doă batalioane de infanterie turcoască, ajutate de nn detaşament puternic de călăreţi CerchejI. Rnşil SCIRI TELEGRAFICE ALB .TIMPULUI' (Agcn ţla Ha vas — Serviciul de la 36 Noemvrie 4 ere soara. — l ondra 26 Noemvrie. Lordul OIo Roasei, ambasador al Ma-rel-Britaniî la Berlin, s’a întors la poBtul s8Q săptămână din nrmă. ,Daily-News‘ zice că el a plecat pe neaşteptate. Se telegrafiază din Constantinopol ziarului „Standard* că Mukhtar-paşa a părăsit Erzerumul. O telegramă din Viena, publicată de ,Daily News* zice că Sultanul a suprimat intenţinnea de a trata direct cu Ţarul şi că ar renunţa la ideia de a se adresa paterilor streiDe în scop de a cere mijlocirea lOT. —Serviciul ds la 26 Nemvrie, 9 ore seara . — Pera, 25 Noemvrie. Sgomotnl cnm că Osman-paşa ar fî făcut o eşire, cere confirmaţie. Amănuntele ce se daţi snnt contradictorii. Nici o scire oficială nn s’a publicat în această privinţă. — Serviciul ds la 27 Noemvrin, 9 ore dimineaţa— Bogot, 25 Noemvrie. La 23, pe la 10 ore de dimineaţă, doă taborurl cn cavalerie afl atacat Tetevsn din partea despre Slatiţa; dar pe la 4 ore dnpă amiază, aii fost respinse, suferind mari pierderi, do batalionnl al 2-lea din al 10-lea regiment de infanterie. Roşii a avnt 2 morţi şi un rănit. Constantlnopole, 26 Noemvrie. Se anunţă din Adrianopol că Mehemed-Ali a primit ajutoare; el are să atace pe Gurko. Patru mii de refugiaţi aQ fimt concentraţi la Sofia. Atena, 26 Noemvrie. Grecia îşi accentuează atitudinea-i res-boinică; Constantini-Effendi vine aci însărcinat cu o misiune confidenţială. Rescoala B6 întinde şi cresce necontenit in Albania. S’a reBpândit sgomotnl că o mie de ga-ribaldienî aQ venit să saBţină pe Muntenegreni. BUCURESCI 2-5 NOEMVRIE „Timpul* nu s’a ocupat de Ioc p&nA. acum de darea de seamâ ce s’a crezut dator a face naţiune! capul partidului radical, d. C. A. Ro-setti, prin discursul ce a ţinut In Întrunirea de la Circ. Nu ne-am ocupat de loc de acest incident, c&cr de mult ne-am convins, ci orl-ce polemica cu b&trftnul organ al bfibranulu! cap al radicalilor nu poate sâ conducă la luminâ; din contra, t5r0mul pe care el se pune tot-d'auna In discuţiunea or! cărei chestiuni, când se vede Împins în strâmtoare, nu face de cat a mări confusiunea In ide! şi a rătăci şi mal mult spiritele. Or! căt ne-am sili să probăm unde este adevărul, prin o argumentaţie logică, prin arătarea faptelor precum sunt In realitate, bătrânului organ nimic nu’I costă de a lua Îndată de bază situaţiunl imaginare, de a desnatura faptele, de a pune în gura adversarilor săi cuvinte pe car! el nu le ah rostit, argumente pe care el nu le-aO invocat şi graţie acestui sistem, a eşi triumfător din luptă. Câtă muncă nu 'şl dati confraţii nostrif de la Pressa spre a se apăra de toate cuvintele şi argumentele ce li se a-tribue şi pe care nu le-ail rostit. Cu acest sistem, poate că d-1 C. A. Rosetti ese triumfător, din polemica ce susţine , In ochii radicalilor săi partisanl, dar de sigur că nu In ochii oamenilor cu bun simţ şi cu judecată dreaptă. De aceea, din parte-ne, am luat hotărtrea să lăsăm să curgă ruereCi acest orent şi sâ nu ne tulburăm câtuşi de puţin de atacurile, de invectivele şi de insultele pe care capul radicalismului şi codiţele lui le revarsă cu neobosire asupra conservatorilor, crezând, se vede, că pe cât va calomnia pe adversarii săr, pe cât II va insulta mai mult, pe atât va realţa meritele de care, se crede, rî este înzestrat şi va acoperi defectele radicalilor la patere. Consecinţe cu acest sistem, d-nul C. A. Rosetti a avut cutezarea, In faţa celor ce zilnic se petrec sub regimul săfl, fapte pe care le lăsăm naţiunel a lu califica , d-nul C. A. Rosetti a avut marea cutesare, vorbind de trecut In curs de 7 ani, de a’I califica de un trecut de corupţiune şi pe oamenii care s’ah succedat In acest interval la putere, de ho(i! Mare este sfrun-tarea acestui om şi cutezarea sa nu mal cunoasce nici o margine. Se vede că, pe cât se varsă mal mult sânge pe câmpiele desolate ale Bulgariei pentru gloria şi mărirea patriei, pe atât dictatorul României se crede mal puternic şi ’şl lnchipueşte că totul II e3te permis ! Dar sâ lăsăm aceste la o parte, şi să dăm în judecata bunului simţ public elucubraţiunile şi ameţala de care d-nul C. A. Rosetti este eo-prins. Acum când suntem în ajunul Intrunirel Corpurilor Legiuitoare, sâ estragem dindiscursul de la Circ, partea sa cea mal serioasă, singura parte care poate interesa în adevăr naţiunea, şi anume conclusiunea sa atin-gâtoare de finanţele ţărel. Eatâ ce ni să afirmă în aceasta privinţă : Astăzi, după trecere de doi ani, fără nici un împrumut şi avînd un resbel, 20 do milioane vor fi de ajuns pentru acoperirea acelor golnrl ale ministernlnl trecat. Luăm dar act cu cea mal vie bucurie de această declaraţiune a ca pulul partidului de la putere şi aşteptăm cu nerăbdare ca şi guvernul să vie sâ confirme In sănul ca-merilor acest fapt fericit şi de o aşa mare importanţă pentru ţară; aprecierile noastre, le reservâm până atun-ceacând vom putea cuncaşte şi căile şi mijloacele prin care s’a putut dobândi un asemenea resultat. DIN AFARA. Ellgliteru. — Ziarele engleseştl urmează a alarma lumea şi a zugrăvi pericolele ce ameninţă integritatea Marel Britanie In urma succeselor, de care s’au bucurat armele ruseşti pe câmpul de resbol din Asia. Şi In adevăr, după raporturile sosite din Londra, opiniunea publică din En-glitera se află iutr’o neobicinuită agitaţiune. { Nu rămâne îndoială, că această agitaţiune s’a stlrnit mal mult prin alarma dată de ziare, decât prin ânse-şl faptele petrecute pe câmpul de răsboift ; stîrnitâ însă odată, ea se manifestă şi spre a domoli spiritele „ Agenţia Ha vas* no asigură că se va ţinea în palatul Balmoral un consiliâ de miniştri sub preşedinţa reginei Victoria. „Nord. Allg. Ztng. organul principelui Bişmarck pune la îndoială importanţa acestui consiliu de miniştri, ba chiar crede că alarma dată cu deosebire de către ziarele oficiale, nu are decât scopul de a produce în opinia publică o mişcare, ce poate să fie interpretată ca fiind o manifestaţiune de încredere faţă cu politica guvernului. Ziarele din Viena arată chiar mal puţină Încredere In eficacitatea agi-taţiunel englezesel: Ast-fel „Frem-denblatt * . organul comitelui An-drassy, zice că nici Intr’o ţară depărtarea Intre vorbels energice şi fapte nu e atât de mare ca în En-glitera ; eară „Prease* unul dintre ziarele moderate şi mal mult ori mal puţin imparţiale, apreciază agitaţiunea englezilor prin cuvintele : „De când cu răsboiul din Chiva, în mal multe răndurl fortuna a trecut prin ziarele englizeştl, tot-de-a-una însă opinia publică, dându-şl mal din adins seamă despre adevărata stare a lucrurilor, eară-şl e’a domolit. După toată probabilitatea, şi aBtă dată englezii se vor împăca cu faptele, cel puţin de-o-cam-datâ, până la statornicirea definitivă a resultatelor răsboiulul.* Ast-fel eventualitatea intrării în acţiune a Engliterel atât In Viena, cât şi In Berlin pare chiar mal pnţin de cât probabila şi întreaga agitaţiune din Englitera e privită ca un incident, care nu merită importanţa de a fi pu9 In discuţiune. ■ Franţa.—Posiţiunea noului cabinet pare aproape imposibilă. Chiar mal nainte de a Be fi făcut comunicarea oficială despre constituirea lui, ziarele, atât conservatoare cât şi republicane ’l atacă. Ast-fel „Le Pays* crede că nu este un lucru serios a Înlocui pe foştii miniştrii conservatori cu alţi bărbaţi de asemenea conservatori şi învinovăţeşte pe grupul constituţionalilor din senat de a nu fi avut alt scop de cât a pune mâua pe putere. Noul guvern nu va sehimba Intru nimic situa-ţiunea. Care va să zicA pe faţă şi foarte limpede, s’a declarat resboiul contra mareşalului, pe care ’l pun Intre „umilirea* unei deraisiuul şi „necinstea* unei submisiunl.* In vreme ce „Le Pays* apreciază situaţiunea ast-fel, „La Kep. Fr.* declară fără de reservă, că comisiu-nea budgetară nu este dispusă a vota noului guvern budgetul. Reproducem dupe ziarul „Fremden-blatt* următorul important arti col : Chiar isbanda ce armele românesc! aQ cSpStat la Rahova, cn greQ va putea po- TIMPUL toii crescânda nemulţumire a uaţiuuel române, cu toato că In BncurescI se da îl toate silinţele pentru a legitima cn a-ceastS ishandu politica guvernului. Toate raporturile ce ne sosesc din Bu-curescl confirmS in adevSr că ambiţioasa politică a Ini Brătianu perde din ce in ce mai rnnlt tărâmul. Ni-se scrie că ionii-j| apropiata cădere a Plevnel d’abia va fi in stare de » ţine strâns legată vechia majoritate a Camerei. Conservatorii, cari sunt contrariI verl-cărel participări la rSsboiG, câjtîgă pe toată zioa mal mulţi aderenţi. Această împrejurare ingrijasce cu atât mal uiult pe Brătianu, cn cât ministrul de esterne, Cogălniceann procură crescândei oposiţil conservatoare arme pentru a combate politica lnî Brătianu. Cogălniceann in adevăr a fost acela care, dnpe ce a protestat in zadar in contra verl-căreî concesiuni Rusiei, a făcut cal-l d'intâifl a răspândi scirea că armata ro-raănă se imbacăţeîce în mici despărţiri cari se incorporează prin deosebitele corpuri rusesc!. Această revelaţiune a prodna in toată România cea mal puternică sen-Baţiune, ea a produs mal ales o adeacă impresiune asupra popnlaţiuneî rurale; pe de altă parte, in cercările politice dom-ncsce o mare indignaţinne, văzând că ga-Ternul na ia nici o măsură în contra a-gitaţiunei ce se propagă in Basarabia românească pentru alipirea el Ia Rusia. Cogălniceann a cerut de se lua măsuri in contra acestor manopere de trădare naţionala, colegii sST iubS s’aă declarat contra, pentru că, precum se suna în BucurescT, însu-şl Brătianu este acela care favorisea/.ă această agitaţiune. Acest Ca-▼onr al României vede în această bucată de Basarabie, pe care tratatul de Paris a anexat’o Moldovei, Nizza cu care gândesce a plăti ajutorul Rusiei. El speră că supunerea lui Ia dorinţele lui GorciacofF, care consideră ca o misiune a vieţel sale, de a anula tratatul de Paris până in ultimele lui con-aocuenţe, va fi răsplătită cu independenţa României. Să lăsăm d’o parte cestinnea de a sci dacă nemulţumirea ce frământă nstă/T populaţia română este în adevăr aşa de întinsă şi aşa de adeccă în cât Brătianu nici în viitor nu mal poate nădăjdui de a avea o majoritate pentru politica sa de aventură. Lecţinnile ce aă primit românii sunt destul de instructive şi se poate aştepta că eî nu le vor nita aşa de cnreod. Totuşi, dacă nu va fi aşa, dacă el, ameţiţi de pofta de mărire şi cu toate sângeroasele decepţinni ce aă avut, s*ar decide a da sprijinul lor lui Brătiano pentru rea-lisarea scopurilor gale ambiţioase, cu aceasta tot nu s’ar fi decis încă nimic pentru viitor. Pentrn regulare» posîţinnel internaţionale a României nu atârnă numai de la bunnl plac al Rnsiel, tot ast-fel România şi Rusia singure nu pot hotăra cine va avea a esercita stăpânire asupra părţeî din Basarabia anexată Moldovei prin tratatul de Paris Rectificare de fruntarii d’aluogul Basarabiei nu s’a făcut numai de dragul Românilor ci pentru că era un interes european de a depărta pe Rusia de !a gurile Danăreî. Articolnl 20 al tratatului din Paris zice anume: ,Spre mal bonă a-signrare a navigaţiei Dunărei, împăratul tutnlor Roşiilor consimte la o rectificare a graniţelor sale despre Basarabia.* De signr, in cursul negociaţiunilor pentru pace, se va rădica şi întrebarea dacă Europa mal are şi astăzi încă un interes, ca Rusia să nu fie statornic aşezată pe malul Dunărei; şi este cn putinţă ca unele puteri să se decidă pentru negativă, insă, ori şi care ar fi viitoare dicisiune, chiar aceia care ar fi de o opininne contrarie, adică că şi articolul 20 al tractatului de Paris ar trebui anulat, chiar aceia nu pot Bta Ia îndoială că nici o dată nu va fi lăsat Rusiei şi României, chiar In înţelegere cn Turcia, de a decide, cine să stăpânească teritoriul megieşit cu gorile Dunărei. De si jar, este o exageraţiane de a susţine ca întreaga cheetinne orientală stă In principatele Danărene; dar tot odată este incontestabil că decisinnea ce se va lna asupra stăpânire! garelor Danăreî va avea o mare Inflninţă asupra viitoarei or-ganisăr! a ţărilor din peninsula Balcanică, îndelungatele silinţe ale Rusiei pentru a preface principatele dunărene în nişte instrumente ale sale fără de nici o voinţă sunt cea mal bună dovadă despre importanţa ce are pentru acel imperifl, de Ia naşterea aşa numitei chestiuni orientale, stăpânirea acestei chiel a penimulel Balcanice. Pacea de la Adrianopol parase a fi su- pus definitiv influenţei ruseşti, aceste importante teritorii. Sultanul oferise atunci Ţarului Moldova, care fu refuzată la St< Petersburg, pentra că »un interes de primul ordin*, adică consideraţiunea privitoare la Austria şi Anglia, oprea pe rnşl de la orî-ce cucerire. Împăratul Nicolae şi cancelarul «83 ştiatl bine ce făceaţi. , Ara înapoiat Moldova şi Valachia*, scria Nessel-rode in vestita depeşe către marele Duce Costaudin, ,pentru că cucerirea lor ne ar fi cn atât niaî pnţin folositoare, cu cât acum fără a avea nevoe de a întreţine acolo oştiri, avem acele provincii la diapo-siţiunea noastră, dnpe plauul şi voinţa noastră in timp de resbel aail in timp de pace* Aceste cuvinte uu erail 0 goală fanfaronadă ci un trist adevăr, şi aşa aQ rămas lucrurile ,grosso modo* până la tractatul de Paris care puse nu capăt ptotectoratu-lul rusesc. De a restabili astăzi acest protectorat, orî-cari ar fi divergiaţele de opi-niuni asupra întâmplătoarelor reaultate ale resbelnlui ru30-tnrc, nu poate fi iu interesul Europei, fi de sigur nu este in interesul Anstro-Ungariei. D-l Brătianu poate cât de voios şi cât de gata va pofti de a da Basarabia în schimbul Dobrogieî, d-nia sa poate să’şl închipuiască cât va voi ca uh eminent bărbat de stat şi un mare patriot recunoscând de suzeran al României pe Ţarul in locul Sultanului, toate aceste nu vor face pe Europa a renunţa la dreptul ce are de a rosti cnventul s83 decisiv asupra viitorului, asupra posiţiunel internaţionale precum şi asupra hotarelor principatelor dnnărene. RESBOIUL Marţi, I Noemvrie, M. S. Domnitorul a plecat de la marele cuartier general şi a mers la Tucemţa spre a vedea pe E. S. generalul de geniu de Totleben, care nu se restabilise încă de indisposiţiunea de care suferea de eâte-va zile. Înălţimea Sa a conferit cu adjutorul armatei de Occident asupra diferitelor cestiunl privitoare la Incongiui.irea Plevnel, şi asupra punctelor ce trebuiau hotărâte a se ocupa de divisiunea a 2-a imperială de grenadierl de curând sosită la armata Impregiurul Plevnel. Domnitorul S a întors spre seară la Poradim. In acea zi artileria noastră pe ţoală linia a suspendat pe la ora 1 bombardarea posiţiunilor inamice, a-dăstăndu-se parlamentarul trămis In ajun la Osman-paşa spre a’l face cunoscut situaţiunea în care se află, Impregiurat de toate părţile, şi a’l angagia în numele umanităţii a nu prelungi mal mult o zadarnică resi-stenţâ şi vărsare de sănge. Şi in această zi s'a presentat la avant-posturile noastre mal mulţi Bulgari din populaţiunea din Plevna, fugind din causa lipsei de hrană şi a urgiei Turcilor cari aă relnoit relele lor tratări asupra locuitorilor chreştinl. In noaptea de 1 spre 2 Noemvrie, A. S. I. .Marele Duce a transmis M. S. Domnitorului răspunsul care sosise de la Osman-paşa. Comandantul armatei turceşti răspunse că recunoaşte pe deplin motivele de umanitate cari dictaseră demersurile făcute pe lângă dănsul, Insă nu crede a fi sleit Încă toate mijloacele ce datoria ’1 impune în situaţiunea In oare se află. In această zi de 2 Noemvrie, sosi la marele cuartier gmeral d. ministru preşedinte, care conferi mal mult timp cu înălţimea Sa. Domnitorul primi în acea zi pe contele Salahup, istoriograf al MajestâţiI Sale împăratului, şi pe d. colonel Wellesley, ataşat militar pe lăngă ambasada britanică din *St.-Peti rsburg. S’att predat iarăşi In acea zi a-vant-posturilor române câţl-va sol-daţr de3ertor! turci (nizaml din armata regulată), din cari unul era şef de post, dăud In interogatoriele ce li s'nii luat mal multe detaliurl, din cari reese mal ales lip3a de hrană In armata turcească din Plevna, causâ care T-a silit a deşerta. Bombardarea a continuat pe toată linia. Regimentul al 5-lea de dorobanţi, mergând ca să Înlocuiască batalionul 1-itt de vănătorl In posiţit, ce ocupa In avant-posturi, a avut un om ucis. Joul, 3 Noemvrie, timpul a fost umed şi încărcat de ceaţă. 1. g. Domnitorul n pornit călare spre po-siţiunile corpului al 9-lea al armatei imperiale şi 1* ambulanţe. In-torcăndu-se pe la orele 7 seara. Generalul Scobeleff a avut noaptea o nouă luptă pe muntele Verde, In care a avut succesul, silind pe 1-namic a se retrage cu mari perderl. Vineri, 4 Noemvrie, Măria Sa a plecat de dimineaţă de la marele Săfl cuartier geueral şi a mers la Bogot. unde a luat dejunul cu A. S. I. Marele Duce Nicolae. Apoi aă mers lmpreuuă la bateria de asediii care domină oraşul Plevna, unde aă observat efectul bombardamentului nostru. Pe la orele 2 după ameazl a sosit Majestatea Sa Iinperatorul şi a asistat la salvele ce se trăgeaă Jin toate bateriile noastre asupra inamicului. Majestatea Sa şi Marele Duce S au retras după căt-va timp, iar I. S. Domnitorul cu generalul de Totleben, ajutorul comandantului armatei de Occident, şi cu generalul principe de Imeritia, şeful de stat-major general, ah mal rămas căt-va timp în conferinţa. Măria Sa S’a Întors pe la orele 6 seara la Poradim, şi a prănzit la Majestatea Sa Impe-ratorul. D. ministru-preşedinte Brâ-tianu a fost invitat la acest prănz. Sâmbătă. 5 Noemvrie, M. S. Doini nitorul a primit de dimineaţă visita A. S. R. principelui Arnulf de Ba-varia şi apoi a conferit cu D. ministru-preşedinte care s’a Întors la Turnu-Măgurele. înălţimea Sa a mers de a visitat cuptoarele de campanie ale corpului al IV-lea şi al IX-lea şi a luat dejunul cu E. S. generalul adjutant Reutern, plenipotent militar rus la Berlin, şi cu d. colonel baron Bechtolsheim. plenipotent austriac la St.-Petersburg. După dejun Domnitorul a lucrat cu locotenentul general principe de Imeritia, şef de stat-raajor general al armatei din pregiurul Plevnel. Pe liniile noastre a continuat, ca lu cele-l-alte zile, bombardarea oraşului Plevna şi a întăririlor inamice, la cari Turcii respund foarte rar. Avant-posturile noastre sunt în contact cu avant-posturile inamice şi schimbă dese focuri unele cu altele. In acest schimb divisia a l-a avut astă-zî un soldat rănit. Desertoril continuă a se strecura în mici grupe, arătănd tot lipsa de hrană ca motiv al fugel lor. Când fug cu arme, el sunt primiţi şi de-sarmaţl. Duminecă 6 Noemvrie, Majestatea Sa Imperatorul şi M. S. Domnitorul, cu suitele , an asistat la sănta le-turgie în biserica din Poradim. Măria Sa, a luat apoi dejunul cu Majestatea Sa. După dejun Măria Sa a eşit călare, şi după ce pornise, a sosit un adjutant al împăratului, trimis de Majestatea Sa, spre a comunicat Domnitorului scirea ce primise din Asia , despre luarea cu asalt a cetăţel Karsulul. înălţimea Sa 9'a Întors îndată şi a mers de a felicitat pe Augustul Monarch pentru acest noii şi strălucit succes al armelor Sale. Domnitorul a primit în aceea zi pe colonelul Corkez, comandantul di-visiunel a 2-a română, care a supus Măriei Sale diferite afaceri de serviciu. Luni, 7 Noemvrie, Majestatea Sa Imperatorul, A. S. 1. Marele Duce Nicolae şi M. S. Domnitorul, cu suitele, aă asistat la Te-Deum, care s’a celebrat Înaintea trupelor, la bateria de asediă care domină Plevna, pentru victoria de la Kars. Toate trupele armatei d’împrejurul Plevnel eraă sub arme. La locul unde se afla Majestatea Sa Imperatorul, Marele Duce Nicolae, Domnitorul şi toate suitele, trupele din divisiunea 2-a imperială, cari se aflaţi pe acea posiţie, eraă formate în carefi. După serviciul divin, trupele pe toată linia aă aclamat cu urări entusiaste fericita veste despre strălucita victorie In care cetatea Karsulul, cu o mulţime de prisonierl şi un însemnat material de resbel, a căzut în stăpânirea armatei A. S. I. Marelui Duce Michail. Salve de tunuri de baterii aă fost trase pe întreaga linie. După plecarea Imporatorulul şi Marelui Duce, Domnitorul a rămas cu E. S. generalul Totleben şi a inspectat bateriile înaintate de la Ra-dişevo, unde, pe când trecea călare, un obus a fost asvărlit din bateria turcească apropiată, şi « căzut în mijlocul escortei Măriei Sale, fără însă, din norocire, a causa vre-o rănire. După cn înălţimea Sa a inspectat diferitele posiţiunl «le corpului al IV-lea, S’a întors seara la marele Săă cuartier. .Daily-News* din 20 Noemvrie publică depeşl ale corespondentului săă din Asia cu data de Duminică 20 Ncemvrie, In coprinderea următoare : Luarea Karsulul, pe lângă Însemnătatea sa politică şi strategică, este un fapt militar din cele mal strălucite. Intr'o singură noapte s’a luat o citadelă considerabilă prin posiţiu-nen el naturală, zidită de savanţi ingineri european!, înconjurată de noă forturi, de numeroase redute şi baterii, şi înarmată cu 300 tunuri Krupp. Trupele cari s'aă distins mal mult sunt grenadiril de Moscowa şi divisiunea a l-a. Turcii aă perdut 5000 morţi şi răniţi, şi 10,000 prinşi, împreună cu 300 tunuri, mal multe steaguri şi toate bagajele, muniţiunile şi aprovizionările. Ca martor ocular vă pot afirma că Ruşii aă cruţat pe toţi locuitorii pacinici, pe femei şi pe copil. Perderile lor a fost de 2700 oameni morţi şi răniţi. Corespondentul adaogă că acest fapt militar s’a săvârşit numai de 15.000 Ruşi. Insă .Daily-News* pune la îndoială, şi cu drept cuvânt, exactitatea acestei cifre. .Generalul Melikoff*, zice ziarul, ,nu poate să fi întreprins o operaţiune aşa de măreaţă ca asaltul Karsulul numai cu 15,000 oameni, şi ceea-ce sprijină această credinţă este faptul că generalul Melikoff a chiămat pe generalul Koraaroff de la Olti pentru ca să ia parte la asediare la loc de a’l lăsa să se ln-drepteze spre Erzerum, precum era pus la cale de mal Înainte. Tot în „Daily-News* găsim o depeşe din Viena care anunţă că In acest oraş precum şi în Berlin a venit porunci ruseşti pentru ca materialul baracelor de fer să fie predate în cea de pe urmă săptămână a lunel Decemvrie. Ele sunt menite pentru un campament de iarnă la Şiştov, In care să poată Încăpea 80,000 oameni. Lucrările drumuluî de fer de la Şiştov la Târnova sunt împinse cn mare vigoare. REVISTA ZIARELOR. „Românul* deapănă din noă cu- ln cel mat mare grad, cinci milioane de români. * .Dacă aceasta este credinţa ace-aton bărbaţi politici, .el arată cel mal mare dispreţ pentru naţiune*. Ea nu are. după dânşii, alt simţi-mftnt de căt d’a se supune orl-câ-rul va voi sC'l poruncească ; .degradarea şi tîmpirea naţiuni merge*, ■lupă dânşii, pană a o face si se supuie chiar cind cel care este la guvern o trimite la moarte, şi încă nu numai la moartea cu arma lu I mână dar şi la o peire generală ş< 1 ilegală (4); căci el susţin că naţiunea se perde în întregul iei prin acest resbel, fără voia iei făcut.* Şi dacă el, iluştrii bărbaţi politici. spun Europei, chiar printr’o programă, că mama lor este atât de .tâmpită şi de coruptă,* cine nu vede că puterile străine sunt Îndemnate, silite de a despreţui această naţiune şi a o repune sub un jug oare-care ?* Aşa dar d-lor susţin, că dacă guvernul ar fi putut face râsboiu fără voia naţiei, atonei această din urmă e tâmpită şi coruptă. Cine Doamne iartă-ne le dă voe acestor domni să se gereze drept naţie romănească. Redactorul .Romă- i nulul*, om acuma cu un picior In groapă ar trebui să spue odată verde : „Oameni buni, noi ăştia liberalii voim să vâ facem a crede, că voi lmpin-„geţl maşina lumii, dar în faptă „sunteţi împinşi de din afară. Când .era Ruşii să pornească răsboifi a-„supra Turcilor, era un guvern în .ţară, care nu se prea dedea In a-„pele ori şi cui. Noi, liberalii pe .atunci eram prieteni cu Turcul şi .ţineam sfaturi, cum să resturnăm .domnia. Jucam cum ne cănta Ma-,zar-poşa. Iată că resboiul era a-.proape să isbucnească şi ţara era .asupra intrării a o jumătate de mi-,Iion de Ruşi. Noi, ameninţam Domnia şi ţara cu turburare, pe când ’I, era omului mal greii, pentru câpu-* ţin ne pasă nouă daca merge şi ţară şi Domnie pe apa Sămbetel, numai nouă să ne meargă bine. Domnia, văzând că tocmai la vreme de cumpănă am putea face turbnrărl, ne-aă chemat la ministeriu , pentru că Domnia cunoştea pe conservatori şi ştia că sunt oameni de treabă şi fie sad nu fie la putere, turbnrărl n'or să facă. Ast-fel dar pentru a înlătura un pericol, pentru a astupa gurile flămânzilor liberali, pentru a evita cu proletariatul de ciocoi şi cenuşarl să intre în Înţelegere cu duşmanul, ne-aCi adus pe noi ciocoii şi cenuşaril de liberali la putere şi într’adevâr schimbarea In noi s’aCi făcut iute-iute.* .Din anti dinastici ne-am făcut di-J nasticl, [din turcofill turcofagi, din* rusofagi rusofili şi In sfârşit ne-am face orî-ce ar pofti M. Sa, numai la putere să se Îndure să ne lase—că Doamne, mare mulţi suntem şi numai statul, cu miile lui de locuri şi vinte ca să dovedească, că .Pressa* ar fi dovedit, că aveam nevoie de răsboiă cu turcii, ca de apă şi că mari lucruri a trebăluit d-nealor până acuma. Pe noi nu ne Interesează apucăturile Romănulul de căt uuinal din punctul de vedere al stilului şi a cnrâţiel de inimă. Iată un pasagiu din acest şir de articole, In care grecii besmeticl din strada Doamnei se identifică ca tot-d'auna cu naţia dar lntr’un mod cn totul invers. Dacă naţia n'ar vrea cum-va ceea ce vor d-nealor, atunci ea-I tămpiă şi coruptă : „Partita care se nomesce acum .centru* susţine, chiar In programa ce făcu mal de-unâ-zi, că guvernul a făcut acest resbel „fără voia naţiunii*. „A susţine aceasta este a insulta, locuşoare încape toată liberalimea cu nevastă, cu copil, cu nepot, cu strănepot ş. a:* Aşa ar trebui să vorbească redactorul „Romănulul.* Aă fost aduşi la putere, pentru că sunt elementul acela care trebuia liniştit cu .pita lui Vodă*, pentru că In vremea răs-boiulul Intre ruşi şi turci, el ar fi făcut turburărl In ţară esploatănd oemulţămirile alt-fel naturale ale oamenilor. Dar ce are a face naţia româneasca cu trebile d-nilor liberali nu înţelegem. Naţia e împrejurul Domnului ei, şi luptă Intr'adevâr împreună cu Dânsul, pe cănd liberalii fac vorbe că fost'a resboiul necesar safi ba? „Pressa* arată deosebirea, care : este Intre lucru aievea şi făgăduin- TIMPUL ţele, ce le ah fost f&cut liberalii naţiei, Înainte de a fi ajun9, unde ah ajuns, vedea-i-am şi mal sus. Araţii cum toate serviciile sufer, cum dările In loc să dea înapoi s’ati sporit şi alte multe greutăţi pe capul oamenilor. înainte vreme era o zicală, care spunea de pe ce se cunoaşte nebunnl. •Naţia romănească aii uitat zicala asta se vede. „Bătrânii vorbesc ce a făcut, tinerii ce fac, nebunii ce ah de gănd să facă.* Liberalii tot-d’auna vorbesc de ceea ce aii de gând să facă. Răii a făcut, cine s’ail uitat In gura lor, nu el, că bine e cunoscut, că din coadă de câine sită de mătase nu poţi face. Ce 9e putea aştepta de la elemente fără de avere, fără sci-inţă de carte şi fără onestitate, cari tn toate ţările formează contingentul demagogiei orăşeneşti? „România Liberă* vorbeşte despre politica internă a Franţiel şi pe .i.rena ziarelor* ne dă şi noă res-puns la revista invoelil dintre d-nu Cogâlniceanu şi colegii săi In pred-metul arenzil unei moşii. R. L. constată că sunt trei păreri şi anume: R. L. crede, că legea nu-I călcată, „Timpul* crede contrariul, „Pressa® c’ar fi mal de preferit ca trausacţiunea să se facă prin lege. Tocmai vorba noastră: quot capita, tot sensus. De aceea am şi zis, că singurul loc unde avea să se hotărască e Camera. Nu mal întrebăm, de ce R. L. crede, că legea nu s’ah călcat. Pentru că „fericiţi, cel ce cred ?* STIEI OFICIALE Prin înaltele decrete Domneşti, d. locotenent Oprea Vasile, din regimentul 15 de dorobanţi, şi d. căpitan Albe George, din regimentul 8 de dorobanţi, annt numiţi membri ai ordinnlni „Steaoa Romă-uieifîn gradai de cavaleria! acestei ordin. Asemenea şi d. locotenent VlSdescn loan, din regimentul 7 de dororanţt. S’a deschis pe seama ministerului de rSsboid un credit estraordinar de lei 80,000. Prin Inaltnl decret Domnesc a‘a acordat dreptnl de a purta medalia „Virtutea militară* d-lnî colonel prinţ Demidoff La-puchin, adjutant al Majestăţei Sale Impe-ratorul tutulor Roşiilor, fi d-lui major Liegnitz, din statul majro prusian. Corespondenţă partlcolară a „PRESEI» do la teatral răsboiulul. Cu cât înaintăm în iarnă, pe atât cresc şi dificultăţile campaniei, din causa lipsei căilor de comunicaţinne, şi din marea depărtare la care se găsesc mal toate con-trarile de operaţiane de un oraş mare şi bine aprovisionat, în oare să poată găsi cineva tot ceea ce'I trebne. Daca drumurile din Bulgaria n'ar fi fost atât de in-pructicabile, poate că resbelul ar fi foBt deja terminat. Intr’adevSr, Turcii avi fost foarte tari, ca să resiste armatelor aliate, cari se aflafi in Blgaria, înainte de sosirea gardel imperiale şi a celor-l'alte ajutoare, priimite de atunci până acum. A-stă-zl, sunt insă foarte slabi şi nu mal pot opune o resistenţă ca în trecut, fi ou atât mal mult că, atăt soldaţii, cât şi ofi-ceril lor , perzâad speranţa succesului, Iu care credea la începutul resboiului, a8 început a se demoralisa. El afl contat mult pe dificultăţile ce ne va causa intemperiei sesonulnl, şi cari, Intr’adevSr, ne-o întârziat mnit acţiunea şi ne-a causat însemnate cheltuell, fără însă ca să’şl dea socoteală de posiţiunea lor, faţă cu ace-Iea-jl dificultăţi. Armatele aliate aă fost întârziate în mersul lor, dar, cu toate acestea, aă mers înainte, s’aS concentrat, şi afl făcut nn mare pas către realisarea planulnl lor; pe când armatele inamice, slăbite din zi in zi prin lupte, neîntărite de cât prin mici a-juloare, şi ne-avend provisiunl îndestulătoare, simt deja, cu mult maî mult de cât noi, greutăţile iernel, pe cari le conside-ra5 ca nisce avantnge olo resistenţel lor. — Plevna, al căreia nume fn foarte obscur, până după începerea acestui reBbel, dar care deveni fi vn românea celebră, prin importantele evenimente ce s’ati succedat in sinul şi împrejurul ei, în timp de câte-va Inul, Plevna, zic, va cădea in curând, fi, ou căderea el, resbelul, după toate probabilităţile, saQ că va înceta, safl că va intra intr’o noă faşă. Victoriile Ruşilor din Asia, cari sunt deja cunoscute de către soldaţii moi tntn-lor eorpurilor turceşti din Europa, şi mal cu seama căderea Karsnlnl, a adus o mare descuragiare în rândurile inimicilor noştri!. Aflarea acestor nuvele a contribuit mult la îmulţirea desertorilor din Plevna şi din alte localităţi. Este adevărat, că după in-/ormBţinnile date de către pri60nierii şi deserturi! Turci, Osman-paşa u’are să poată a mal reglata mult, de oare-ce lipsa de nutriment este atât de mare, că porţia soldatului s’a redus la un sfert. Nu este însă mai puţin adevărat, că perderea speranţei de a eji învingători dintr’acest resbe), decide pe Turci, mai mult de cât orl-cnre alt motiv, ca să deserte/.e iu taberele noastre. Nu eBte noapte, în care să nn se facă încercări de eşire din Plevna, mal cu seamă prin posiţiunile din partea Muutelui-Verde, care este nn fort de curând ocupat de Turci. Acum insă, Plevna este bine asediată, şi lanţul de înconginrare prea forte, ca încercările lor să poată avea fie chiar cea mal mică probabilitate de reuşită. Toate încercările lor de eşire nil fost respinse cn mari perderT, atât de către Ruşi, cât si de către Români. ErI noapte, ah făcut o nouă încercare de eşire, prin dreptul fortulaî Griviţa, dar, pe dată co al noştri! ah deschis focuri a-supră-le, mulţime de Tnrcî, cari o rai! in avant-postnrî ah aruncat armele, deşertând în rândurile noastre. In urma acestor sim-tome pronunţate de slăbiciune şi privaţiuni, maî poate remânea cine-va la îndoială, că Plovna nu va cădea în puţine zile? Se vorbeseemnlt, printre oficiăril români şi ruşi, că Osman-paşa ar fi comunicat Marelui Dace Nicolae, că este dispus a capitula şi a se preda cu o singură condiţiune, de a se Tetrsge armatele române, şi de a tracta capitularea cn orî-care general, afară de comandantul respectiv, care este Prinţul Carol. Cu această condiţiune, se zice, că Os-man-Paşa ar fi dispus ca să se predea imediat, alt-mintrelea este decis de a continua să resiste până la cea din urmă picătură de sânge. Se crede în general, că de va fi esactâ această propunere, Mrrele Dnce Nicolae nn va consimţi cu nici un preţ la o condiţiune ce tinde a satisface trufia musulmană. Soldaţii români ţin mult, ca Osman-paşa Bă’şl depne sabia în mâinele M. S. Domnitorului. Plevna va cădea şt va cădea in curând. Apropiata el cădere umple de bucurie ini-mele bravelor armate aliate. Continna-vor şi Românii campania, după căderea Plev-neî ? Iată o întrebare la care nu pot reaprinde, şi care preocupă pe toţi soldaţii noştri!. Pe lângă cele ce a’ah zis, în această privinţă până acum, vă mal comunic şi sgomotul ce s'a respândit zilele acestea adică, că guvernul Român, voesce să întoarcă trupele în ţară prin Vidin. Căzând Plevna, Vidinnl s’ar lua cu înlesnire, dar drumul din Plevna şi Vidin fi-va oare maî practicabil, ca Bă nu zic mal avantngios de cât cel alt ? Me îndoesc. In momentul d’a închide aceasta epistola un amic îmi comunică, că Românii sunt în ajun d’a da asalt Rahovei. X. CRONICA Reproducând din „Monitorul oficial* de la 3 Noemvrie lista medicilor militari de pe câmpul de resboî, ce ah obţinut medalia „Virtutea militară*, am omis, din greşeală, numele d-lm Dr. Surpeţeaun, medic voluntar al socieţăţiî .^Crucea Roşie.* ___ Grăbim a îndrepta această greşală. YABIETATI Unde tepofl trezi ? La 20 Octomrrie un lucrător de la portul din Anvers, numit Gits, fiind prea obosit pentru a se mal duce până acasă, se culcase într’un vagon deşert al drumului de fer. Noaptea vagonul a fost atârnat de un tren, ce pleca in Germania, iar dormitorul nostru se trezi tocmai In Colonia. înţelege orl-cine, ce ochi trobue să fi deschis bietul lucrător. Dar amploiaţii germani, vâzându’l necunoscutul şi fără de nici o treabă la gară, l'ail mol şi închis, cerând informaţii grabnice de la poliţia din Anvers asupra Ini. Informaţiile fiind foarte bune, lucrătorul ah fost eliberat. Contta tul Mu/tmud-Damat. — S’a vorbit mult iu toată pressa europeană de plncar-dele lipite pe zidnrile Constantinapolel şi îndreptate contra lui Mahmnd-Damat-paşa. Iată deci şi textul acestei proclamaţii. ,Deşteaptă-te fiO al patriei!* „Înalta Poartă a dat ordin comandanţi-tor en chef aî armteî ca să cruţ9 pe rnşl; înalta Poartă are înţelegeri secrete cu Rusia, pentru a încheia d'a dreptul o pace desastroasă şi periculoasă. Suntem daţi pe mâna Rusiei şi vândaţî. Nici odată nu vom primi aceasta. Trebue să ne silim de a a-louga pe duşman afară din patria noastră Datoria noastră este de-a lupta până la cea din urmă reenflare şi de a căuta să încheiăm apoi o pace avantagioasă. Dacă nn putem îndeplini această jnruinţă, daca D-zeh ne părăseşte, atunci să ucidem pe acest mişel de Mnhmnd (yezid) şi eă murim apoi.* DE LA HAGIALIK Din Tiflis se povesteşte următoarea istorie, care a făcut mare sgo-mot zilele acestea In Caucas : Lângă, Alexandropol s’ati arestat tocmai când erai! să treacă frontiera spre a intra pe pâmăntul rusesc, mal multe individe, îmbrăcate, după câte se credea, In uniforme engleze. Aceşti oameni atifost aduşi la Tiflis, unde ah fost supuşi la nişte cercetări cu deamăruntul. . El ati zis şi ah dovedit că erah Lesghianl. Ah mal adâogat că el e-rah „hagii,* adică pelerini ce se întorceau de la Meeca şi că nu aveau alt scop de cât sâ intre în ţara lor, Daghestanul. Dar aceşti oameni purtat! mantale de formă europeană, croiala şi moda engleză, necunoscute tot atât în armata turcească cât şi In cea rusească; erah cenuşii, cn tivealâ verde, şi pretutindeni s’a zis Intr’una că seamănă cu acelea ce se poartă In armata englezească. I’att întrebat de unde le aveah. Ad respuns că le cumpăraseră In Tripizont, şi că la Trepizont se află un mare deposit de aceste vestminte, destinate armatei turceşti. Speculanţii englezi sunt nişte oameni în felul lor; turco-filismul lor merge până a Îmbrăca pe bieţii hagii turci în mantale englezeşti, cari nu mal pot fi de folos armate! marel Britanii. Nici nu trebue să spunem că hagii turci îmbrăcaţi englezeşte ad căzut in mare Încurcătură câcr, nici până azi nu ad putut scăpa de bănuială că sunt spioni. PBEIECTDEA POLITIEI CAPITALEI ORDONANŢE No! prefectul poliţiei capitalei, Considerând că în unele stabilimento de cârcinme şi cafenele s’aă aşezat biliarde aşa numite americane (cu vergole de fer şi cu o singură bilă), care prin întrebuinţarea lor nu servesc nnicamente ds cât la jocuri de noroc, jocnrl cari în fuţa art. 349, 350 şi 389, aliniatul 0 din codul penal, sunt cn totul interzise şi penate; Considerând că menţinerea acestor biliarde americane până Ia data publicărei acestei ordonanţe n’ar pntea constitui nici un delict şah contravenţie faţă cu auto-risaţia ce onor. primărie a capitalei a dat Intr'uu mod provisoriă şefilor de stabilimente ce ţin asemenea biliarde americane ; Considerând însă că din momentnl ce prin ordonanţa de faţă se stabilesce caracterul aleatoria al jocului biliardelor americane, nimeni nn sa mal poate prevala de autorisaţia comunală, spre a continua nn joc de noroc ce ar fi o violaţiune permanentă a sus menţionatelor articole din codai penal, ORDONAM: Ca toţi D-nil şefi de stabilimente nnde se află biliarde americane să le rădice sah desfiinţeze, ne maî iăsându-le particularilor a se servi de ele. Contravenienţii la această ordonanţă vor fi tradnşl înaintea justiţiei represive, şi penaţi conform art. 349, 350 şi 389, aliniatul 6 din codai penal. Biliardele americane în plus vor fi confiscate iu basa art. 350, al. 2 ia folosal stabilimentelor de binefacere. Toţi d-nil comisari, anb-comisarî şi a-genţil noştri auxiliar, sunt ţinuţi a observa eseentaren disposiţiunilor ncesteî ordonanţe. Dată la 8 Noemvrie 1877. p. Prefect: Al. A. Driiterianu. Noi prefâctal poliţiei capitalei, Considerând nenumăratele reclamaţiunl ce primim in contra proprietarilor cari deţin porci iu coprinsni domiciliului d-lor şi prin care se cere a se constata numeroase şi grave daune ce aceste animale ocasio-nea/S proprietăţilor vecine. Considerând că prin deţinerea acestor animale în interiorul capitalei, bana stare şi salubritatea proprietăţilor se află compromise. Considerând şi neplăcutul aspect ce pre-senţa acestor animale dă stradelor şi proprietăţilor unde se întreţin, ORDONAM: Ca pe viitor asemenea animale, să nn se mai deţină in interiorul capitalei, Contravenienţii la disposiţiele presantei ordonanţă, vor fi tradnşl înaintea justiţiei represive şi penaţi conform art. 385, aliniata! 10, şi 388 din codul penal. Toţi d-nii comisari, snb-comisarl şi a-genţil poliţienesci, sunt ţinuţi a observa disposiţiunile presantei ordonanţă. Dată la 8 Noemvrie 1877. p. Prefect, A. Al. Dristoriatm. No. 9. MESAGIUL DOMNESC Domnilor Senatori. Domnilor Deputaţi. In faţa resbelulul ce ne-a fost făcut înalta Poartă, D-voastră, în sesiunea din Aprilie, aţi declarat rupte legămintele noastre cu Imperiul Oto-toman, a’ţt rostit sus şi tare că de acum Înainte Ţara noastră este de sine stătătoare ! Independenţa României proclamată de D-voastră, soldaţii noştri ati afir-mat’o pe câmpul de bâtae din Bulgaria. Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Luptele sângeroase de la Plevna făcuseră din acest punct cheia operaţiunilor militare de la Dunăre, acolo era strămutată şi linia noastră de apărare! acolo la locul de pericol instinctul de conservare ne impunea datoria ca să alergăm! şi dar Încăpui junei noastre armato am trecut Dunărea. Cum oştirile române 'şi-ah făcut datoria pe câmpul de bâtae, o ştie ţara, o spuu vitejii şi puternicii noştri aliaţi, o recunosc însuşi duşmanii noştri! Soldaţii noştri n’ah desminţit nobilul sânge ce curge în vinele lor. El prin vitejia lor nh Îmbogăţit analele noastre militare, înscriind pe paginele acestora numele luptelor de la Rahova şi de la Griviţa alăturea cu numele glorioaselor bătălii de la Racova şi de la Câhigărenl! Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Noi am avut multe şi scumpe per-darl. Eroii, cari cu sângele lor ah dat botezul drapelelor române, carii cu viaţa lor ah asigurat viaţa României, lasă un nume neuitat in âni-mile noastre, un nume scris cu litere neşterse in istoria renascerol noastre naţionale! Este de datoria Corpurilor Legiuitoare de a se ocupa cu facerea unei anume legi care să asigureze soarta văduvelor şi a orfanilor acelora cari s’afi luptat şi ah murit pentru ţara lor! Sunt sigur că d-vonstrâ veţi pune onoarea d-voastră, veţi pune ânima d-voa3tră pentru a vota fără întârziere o lege demnă de d-voastră, demnă de acel ce ah căzut vitejesce ! Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi, Lupta cu armatele otomane nu este încă precurmată. Succesele trecute reclamă succese viitoare. Aceasta Însuşi ne arată că Domn, oficieri şi soldaţi trebue sâ stăm încă pe câmpul de onoare. Numai această imperioasă datorie M'a lmpedicat de a împlini o altă datorie scumpă pentru Mine, aceea de a Mă afla în mijlocul d-voastră, aceea de a vă adresa din vih graih salutarea de bună venire, la Începutul activi-tâţel d-voastre legislative. Plevna căzută ; sâ sperăm cu toţii că din ruinele el va resâri mult iubita pace ; eă avem credinţa că tot din aceste sângeroase ruinl se va realţa şi „independinţa României recunoscută de întrega Europă* ! Da, domnilor ; mulţumită pâtrio-ticilor d-voastre voturi, mulţumită vitejiei soidaţilor noştri şi a sângelui vărsat pentru o nobilă causă, am ferma convicţiune, şi o oveţl şi d-voastră că marile Puteri garante sunt astâ-zl deplin încredinţate că România are vitalitate, că Naţiunea noastră are nu numai consciinţa misiunel sale la Dunărea de jos, dar şi perseveranţa (pentru a o împlini, şi bărbăţia pentru a o apăra cu arma în mână. Timpul tutelei străine, timpul va-salitâţeî a trecut dar, şi România este şi va sci a fi o ţară liberă, o ţară de sine stătătoare? Domnilor Senatori. Domnilor Deputaţi. PâDă la întoarcerea Mea In ţară In mijlocul D-voastră, miniştrii Mei vor supune maturelor şi patrioticelor D-voastră chibzuirl deosebite pro-jecte de legi cerute de trebuinţele ţărel în general, de trebuinţele armatei în special. Sunt pătruns de ferma credinţă , că, In mijlocul gravelor şi solemnelor împrejurări în cari no aflăm, D-voastră veţi şti a vă ţinea la Înălţimea misiunel ce v’a încredinţat Naţiunea, veţi şti a vă arăta ceea ce pururea în momentele mari ale istoriei noastre ah fost pârinţiljd-voastrâ, veţi fi Români, strlns uniţi Într’un singur gând, într’o singură voinţă : „binele, independenţa şi mărirea iubitei noastre Patrii. Şi dară. de pe câmpul de luptă, Vă trâmit Domnia-Mea salutare şi urare; Dumnezefi sâ bine-cuvinteze patrioticele şi luminatele d-voastre lucrări legislative! CAROL. Urmează iscăliturile d-16r miniştri. No. 2,124. 15 Moemvrie 1877. D. TITU MAIORESCU, advocat, s a mutat strada Herăstrâh, No. 27. IMPORTANT A egit de sub tipar in editura Librăriei universale Leon Alkalay, Bucuresol, calea Mogoşhel, No. 18, CALENDARUL lui MOS ALDE A A Coprindcnd pe lângă calendaristică materii amusante şi ; Istoria resbelnlul actual.— Trenul 1 hă 25 bani. calendaruiTclaponului Pe anul de la Mohamet 1295 de la Christos 1978, cu istoridre şi poesii fdrte hasliî.—Preţul 50 bani. NB. Aceste calendare »e afli io vCnŞara la t6tO librAriîlo. DE ÎNCHIRIAT. O odac elegant mobilată şi un etăcel. Strada Bel-Vedere Nr. 97. Mm CE SE POATE CAPATA PEIVTRII « FBAIVCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA fi LINGERIA DIN VIE NA ('alea Xogoşoiel Palais „Daria" Ptntrn S franci: I Pantalon ştii I Camissn de Pichet de irită. Pantra 5 franci: 0 eima?â de Oxford engles. Pcntra 4 franci SO bani: I pxrech Ismene bărbiteşll. Pentru 5 franci: 6 perechi manchete ori ce fason. Pentru 5 fraucl: 6 gulere pentru bărbaţi /i franci 0 cămaşă de nopte de dame Pentra & franci: S pepturl fin brodate pentru ofmlşl de bărbaţi. Pentru 8 franci: 1 fustă de pichet de iarnă. Pentru 5 franci: 1 camiion modern brodat. Pentru S franci: 1 faţă de masl colorată eu ciucuri, pentru cafc. Pentru 5 franci: 1 cămaşă şed o pereche de i«mene de damă, bogat brodate. Pentru 5 franci: 1 fustă costum pliaţii. Pentru 5 franci; 1 bucată Tulpan. Pentru 25 IrancI: *2 de coţi — 1 bucală Chilon frenţuxesc. Pentru 10 franci: I bucali Robe d’enlanls en laine couleur. Pentru 18—24 IrancI: I bucată Tartan engles de 5 coţi. Pentru 20 franci: 24 oct! Pichet. Pentra 5—12 franci: 0 flanali aed o pereche dc ismene de lină. Pentru 18— 25 franci: 1 bucată pinii de Kumburg, de 36—45 coţi. Pentra 55— 68 franci : 1 bucată pinii de Belgia de 60 coţi. Pentra 75—108 franci : 1 bucată ploii Corona de 58 coţi. Pentru 115-210 franci: 1 bucată Toile Batiste francei. Pentru 12 3o franci. Plapilmă dc linii forte tine. Afară de articolile menţionate so găseşte tot-d'a-una trusouri complecte. Calea Mogoşdiel Palatol „Dacia". Comlndiledln districte însoţite cu preţul respectiv se vor efectua toarta grabnic ooniciincios ÎL II0N1CH TAPIS1KB SI DECOBATOB Strada Stirbei-Voda, 3 In dosul Teatrului National, se recomanda pentru tote lucrările atin-g&tore de meseria sa. (635-11) FABKICA de (MARTIE MECHANICA de la zAknesci , lAnga braşov produce chârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal mari unitate dentru ijiare A se adresa la direcţiunea num tel fabrice iu Braşov, Strada Catarina No. 402. D Vi nrAarm ”intor"in Ca,,i" . T lUltMllU talS a reluat eser-ciţiul profesiune! de advocat. Strada Polonă No. 21. _______ (642-0) Dr. Mawer (Engles), aduce la cunoştinţa onor. sele clientele că s'a mutat in casa d-Bele Strada Fortunei No. 3, alături cu Biserica Caimatei. Ha vAnHarp c5rSraide de (ina!i- JL/tJ V LLI^dJ. tatea cea mal bună de la fosta fabrică a d-lui Gherg«l, infor-maţiuni se va da la d-nn Em. Rosenthal Ci__1- CI lr:_T 17 {ir m ■Mlni RODITORI Cu nndre aduc la «unosrinţa amatorilor că am de vtSndare-O colecţiune de copaci roditor, toţi copaci altoiţi d« joşii anuui PERI, MERI de dame, gutei * -*-• • • - -....’ " ’- - Banele fine A cşit şi s» află de v&mjare la tot < librăriile: INDICATORUL ALFABETIC al lege! TIMliLII SI IMţEliISTRMIEl «le 3D. X. GEORGIAN Preţul 1 Leii noii. A cşit de Hub tipar şi se află de vânzare la magasiile de musică Gebauer şi landa & Sandrovitz: DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei Mureşiinu ii YIVUNT EROIC pentru patru vooi cu acompaniament de piane de L.EOPLD STERN. Preţul t Lei noii. bucuresoi Tipografl-editorl Thiel & VVeiss, pliatul .Dacia.* IDE IirsraiEÎIIRI^T Chiar de acum în total s&t în parte localul ocupat până aci de SOCIETATEA GENERALA DE ASIGURARE „ROMANĂ din Slrada Carol I No. 40 (Hotel BudişUnu) contsănd in 22 camere. A se adresa la Direcţiunea generală de Asigurare .ROMANIA* ii casa MHolai fnncîar Barai, Strada Coli. Primi moderat. (6<7-o) Societatea generalii «le Asigurare „BOMANIA“. dame, gulere, manchete, batiste de lino, olandă |i mătasă, ciorapi pentru bărbaţi şi dame, Banele fine (cripe de sanUi) camisdne, groţette, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi X femei In cele mal noi forme şi culori, umbrele de «6re şi de plâie etc. etc. Atrăgând tot □ de-c-dată atenţiunea onor. Clientele că din causn crisel am redus fdrto mult preţurile, Oxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxy PXXA.XR.IVI AGIA LA „SPERA.3SITIA” 26. CALEA MOGOŞOAEI, 2(i. I> El* OUL M K D IC A M K MTGLDK FltVNCKSK. Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. - Asemenea se augajexă a efectua orl-ce comande din resortul medical. BRUS. Fabrica c. r. priviligiatâ a Curţii austriaca do MOBILE DE FER JIIIUNN SCIILESIXtlElt .V C"'"r Vtena, Taborstrasse No. 38 efectuază imediat orl-ce cnantitate de imaturi de fer cu preţul du câte 4.50 fiorini pentrn casarmc şi .v^t4a/ur(. _________________ (643 -3) J R. FABRICA L.AJSTIDGXTT-'^n ENBRBERG . M. J. ELS1NGER et Fii la VIKNA, ^ furnisAS contra casa sad â couto, livrabile 1» Viena. a Muşamale de căruţe şi Mantale de pldie £ cât mai repede şi în cele mai meri cantlităţ. (G32-0). -A. 1STTJ3ST CIU Se aduce la cunoştinţa Onor. Public că biurourile Direcţiune! generale a Silului «.tiisrale Ji Asipram „ROMANIA' IK1T.lT în etaginl de mus al Cladirol Creditului fonciar Rural, Strada Coltel. (646-0) Societate-a generală de Asigurare jKOH VNIA*.