Nr. 258. MARŢI 15 NOEMVRIE ANUL II. — 1877. r ABONAMENTELE IN TOATA R0MAN1A : Pe an ....................L. B. 48 P* B I ..................... » W T' 3 ţ»l...................... »i IN STRArNATAT*: De ca f . .................. » 80 INSIRTItJNI S! BKCLAMi: Linia de 30 litere l**'*- paţrina rV, 30 bani. Pp pagina HI, 80 bani, pe pagina II, 2 lei noi, J Reclame 2 lei noi linia.J Un număr tn Capitală 10 bani. ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul „Daoii AIsTTTIsraiXTK.1 8e priimeao tn itr&inltate: La D-nil Haasm atmn 4 VogUr In Vienna, WalBaobgaeae 10 A. Opp*lik In Vienna, Btabenbaatei 11 Bmdo Mom In Vienna , BeileratAtte 2 ; Vmoms Hrdieka In Vienna, TeinfaJtatraaae 17; Pfulipp L6b In Vienna, Eaehenbachgaaao 11; L. Ijtmg A Comp. In Poşta fi ’Haoaa-Laffil+Bmiluw A Comp. In Paria. Beriaorl ■•Francate ■ 0 ie primea Articolele aepoblioate ie ror arde. Un nnmăr In Dlstriote 15 bani. Cursul de BocweecI, 13 Noemvrie. Cnnvl de Vlent, 22 Noembre. Oblig. Rurale..... «0 89 Metalice......... . 63 30 * Domenta1e| . . . 8l'b 81 Naţionale........ . «e 75 Credit»funciar rural . . 79 Renta In aur....... urban . 70 _ Impr. municipal al Capit. Acţiunile bftncel..... Oliliu. Pen«l..... _ _ Creditări ........ . 207 --- Oblig. D«'a..... 200 _ Umdoo......... . 118 ;o > România . 40 --- Obligaţiuni rurale tngare . . 78 75 Impr. municipal eu premii _ _ » temeţvar . D . 77 60 Renta Romani . _ _ » transilvane . . . 76 - Paris 3 luni 100% Argint In m&rfurl .... . 10fi 75 Londra » 2540 --- 1 Ducatul .... Viena k - Napoleonul..... Perlin t ..... 123-/. Marc 100 . . Cursul de Berlin, 25 Noembre. Acţiun. Cililor ferate romllne 14 75 Obligafianile rom&ne 6 o/0 . . 59 50 Priorităţile O. fer. rom. 8% 55 25 împrumutai Oppenbeim . . 8l 75 Napoleonul....................16 26 Viena, termen lung . , ♦ . . — ■— Paria , gourt .... 81 36 Cale n dar al fjilel Marţi 15 (27 Noemvrie). Patronul flilel: Mr. Qane. Râs&ritul sOreluI: 7 ore 24 min. Apuaul edrelul: 4 ore 23 min. Faaele lunel s Luna Plina PLECAREA T»E3STXJP«E31.0R Bucurescl . Ploeacl , Br&ila . Tecucifl Roman . Buce va, sosire . Bocoretol—Sbo6t* 8.15 n 10.—d 9.50 n 12.05 Timpnl‘, nedreptatea ce aţi făcnt; dsr am voit să vă probez cât de întemeiate snnt zicerile d-stră. Ura este tot-d’auna con mal rea povă-ţuitoare. Dar vă întreb, ce va să zică nra în contra nnul om care nn v§ cnnoasce, pe care nn’l cnnoasceţl şi care nn va făcut nimic. Vă salut. Fredario OamC. 48. Calea Mogoşoael. Bueoreeel iz i, JIoemvris 1877. D-nul Frederic Damâ va trebui să mărturisească, că nu poate să ne ceară pentru scăparea din vedere, de care ne-am făcut vinovaţi, o mar mare satisfacţiune de cât pe aceasta pe care i-o dăm, publicând chiar scrisoarea, ce ne-a adresat’o d-sa. Pentru ca însă satisfacţiunea să fie şi mal deplină, eatâşi versurile, de care vorbeşte d-sa: O toi, jeane Heros, qai ramasses l’epea A la main de Michel expirant echappee Et da Bang des bourreanx encor tonte trempee, Da hant des monta je te benis!.. Va donc, Prince, va donc rdalisermou râve, Qne le destin par toi s’acheve, Qae le vienx tronc latin o a bonillonne la sâve lteverdisse anx rayons de l’anbe qui se lâve, Et qne, sons ses rameaux benis, Aprâs tant de manx infinis, Mes enfants, enfin rennis, Salnent dans l'avenir ta gloire. Et toi, Dian tont puiasant, donne-nons la victoire !.. Constatăm dar, cu viuâ mulţumire, că am fost nedrepţi, cftnd In numărul de la 12 Noemvrie al ziarului .Timpul* ziceam : ,Se vorbeşte de vitejia armatei, nicâirl Insă, că cu aceia-şt vitejie Domnul lnsu-şl s’aft expus focului duşman şi că ghiulelele sburatt împrejurul capului săfi. Republicanismul nu poate merge mal departe.* In ,Le Râve de Dochia* se vorbeşte de vitejia Domnului, pe care autorul ’l numeşte’ ,jeune Hăros', adică republicanismul nu merge at&t departe, In cftt să nu poată merge şi mal departe. încă odată : recunoaştem, că d. F. Damâ este ma! puţin republican de căt cum ‘1 credeam. F&eând această mărturisire, ue câştigăm Insă dreptul de a constata, că d-1 Frederic Datud ne credea mal puţin drepţi decât în adevăr suntem. înainte de toate .Timpul* nu a făcut nici un fel de dare de 9eamâ asupra poemului .Le Râve de Dochia*. Acest poem scris şi publicat in limba franţuzească, este o lucrare, pentru noi romănil, cu totul nevinovată. îndată inăâ ce această lucrare nevinovată se traduce In limba română şi se represintâ pe scena română, datoria noastră e de a controla efectul pe care ’l produce. Noi am făcut o dare de seamă asupra representa-ţiunel. ce s’a dat în teatrul din Bucureşti subt titlul .Visul Dochiel.* Iu trei rânduri am fbst de faţă la representaţiunea acestei piese şi unâ singură dată nu ne aducem amiute să fi auzit versurile citate din poemul ,Le Râve de Dochia.* Poate că nu am auzit bine; poate că am uitat: atunci cerem ertare pentru greşeala, de care s’aă făcut vinovate urechile noastre, ori, dacă nu urechile, memoria noastră ; dar cerem tot odată dreptnl de a pretinde, ca nimeni să nu învinovăţească de a fi comunicat impresii, pe care în adevâr nu le aveam. Noi am eşit din teatru cu impresia, că despre Domnul nostru nu s’a vorbit nimic In .Visul Dochiel* şi această impresie ne jignea, şi pentru că in adevâr ne jignea, am zis ce am zis. Câtu’şl de puţin nu ne pasă, dacă in poemul ,Le Râve de Dochia* e9te ori nu este ce ne lipsea în .Visul Dochiel.* Dacă e însă vorba, atunci chiar şi aceea ce este in ,Le Râve de Dochia* este atât de puţin, in cât noi, din punctnl nostru de vedere, adevâr am grăit, când am zis că nu este nimic. Vine d-nul Frederic Darnd şi ne spune că îl urîm ,fârâ ca sâ-l cunoaştem, fără ca să ne cunoască şi fără să ne fi făcut ce-va.* Negreşit, in asemenea împrejurări .ura* ar fi un simţiment lipsit de orl-şi-ce temeiti firesc. Dar tocmai fiind că nu’l cunoaştem , nu ne cunoaşte şi nu ne-a făcut nimic, nu II patern uri pe d-sa personal. Cunoaştem insă scrierile d-sale şi pe aceste le urlm. I-am spus’o, că a .comis mal multe scrieri dramatice*; nu ne mal poate dar spune, că nu ne-a făcut nimic. Cine ştie, dacă nu mal bucuros l’am vedea pe d-1 Damâ batjocorind pe eroii noştri, de cât lăud&ndu’l în modul încare II laudă. El , bine! Mihal, Ştefan şi Mircea sunt în gândul nostru nişte chipuri atât de sfinte în măreţia lor, în cât ne cuprind fiori, când le privim ; vine a-pof un om neastâmpărat şi străin de pietatea noastră, vine, ia aceste sfinte icoane, le tăreşte prin noroiul zilei, face din ele nişte caricaturi puse la vânzare şi apoi zice că nu ne-aTăcut nimic.— Da! nimic nu ne-a făcut : a luat numai numele Domnului In deşert. Ear astă-zl oştenii români se aruncă cu bărbăţie In luptă; pământul se cutremură sub picioarele lor; cad şi iarăşi cad, şi totu-şl merg înainte; lumea întreagă stă uimită; un fior de jalnică şi totu-şl senină mândrie înalţă sufletele tutelor romanilor : în clipa aceasta vine un om şi îşi bate joc de acel oşteni, vine un om şi face marfă de vândut din senina mândrie a românilor, apoi zice că nu ne-a făcut nimic. Dar, In sflrşit! Urmărim o ţintă nebună! Lumea se adună, priveşte, gustă din otravă şi remăne mulţumită.-— Dacă nu ar fi ast-fe], am fi aruncat scrisoarea d-lul Frederic, Dame în foc; cftnd vedem însă că un om. care scrie asemenea scrisori, poate să vorbească spre mulţumirea românilor despre Ştefan. Mihal şi Mircea şi poate să se însărcineze cn lauda marilor fapte, ce chiar nici nu sunt Încă cu totul îndeplinite, atunci ne apucă desnâdâjdurea şi îngroziţi ne gândim, că verrnil nu se pot prăsi de cât acolo unde e ce va putred. Dacă luptăm, lupta nu e în pro-tiva d lui Frederic Damâ, ci în pro-tiva curentului bolnăvicios, în virtutea căruia nişte scrieri de felul oştenilor Romani pot să fie gustate. Lupta e poate zadarnică : dar In sflrşit, ne facem şi noi, în felul nostru, datoria de români. CRONICA Una dintr’o miă. — Aflăm că direct, prefecturel Brăila d-nul Arghiropnlos ar fi osândit de tribunalul local la 15 zile de închisoare pentru bătăi şi scandal într’un birt. Iată modul cum funcţionarii guvernului actual respectă singuri buna ordine la paza căreia sunt destinaţi. Ceea ce este mal curios este că, acest demn funcţionar al regimului de astăzi, este Încă şi astăzi în e-serciţifl. Sperăm ca d-1 ministru de interne II va da un concedia pentru a face cele cincl-spre-zece zile de puşcărie la care este osândit. AsasinaturI, jafuri, incendiurl. Starea districtelor este mal grejos de orl-ce descripţie. D-1 D. nepot al fostului prefect de Argeş, d-1 Vasi-lescu şi adversar politic al d-lul I. Brătianu a fost Împuşcat. Se spun multe lucruri curioase despre acest fapt care se vor da la lumină mal târziu. Putem adâoga că nu este mal un singur arendaş sad propietar care să nu fi fost victima unul foc sad unei călcări. Toate rernân nepedepsite. Procurorii şi aub-prefecţil sunt ocupaţi cu rechisiţiunile şi subscrip-ţiunile. M. S. Domnitorului, capul suprem al armatei române. Folieităm cu respect şi devotament pe Înălţimea Voastră pentru lanril cn cari victoria a încununat armata română şi pe Aogoatol el cnp, prin îoaroa Kahovel. Kogtllniceanu, G. Chiţu, I. Cămpiruana, P. S. Auretian, Eug. Slălescu. D-lul preşedinte al consiliului de miniştri. Bucureşti, Mnlţumesc din inimă consiliului de miniştri pentra felicitările ce ’mî trămite. Me simt mândra a mă afla în fruntea vitejel oşti româneşti, care a încununat cn lanri steagurile sale a împrospătat gloria străbună şi a înscris nomele Itahoveî din noii In paginile istoriei. CA ROL. PROGRAMUL Ceremonialului desduderel scşiunel corpurilor legiuitoare, la 15 Noemvrie curinte. I. La 11 ore de dimineaţă d-nil senatori şi d-nil depntaţî se vor adnna în biserica Bântel Mitropolii, Bpre a asista la Te-Deum. II. La 12 ore d-nil senatori şi d-nil depntaţî se vor întruni în sala şedinţelor A-dnnăril. III. D. preşedinte al consilinlnl miniştrilor va da citire mesaginlul Domnesc de deschiderea sesiunii ordinare, în nomele Măriei Sale Domnitornlnl, după care Corpurile Legiuitoare proced îndată la începerea lucrărilor, pentra cari d-nil BenatorI trec la localnl Senatului. Mersul trenurilor. — Aflăm că schimbarea în mersul trenurilor s’a revocat şi prin urmare trenurile vor circula ca şi până acnmn. Opera italiană. — Dnpă cum suntem informaţi, artiştii italieni nn vor încheia ciclnl de representaţiunî astăzi, precara s-nnnţasem ncnm câte-va zile, ci vor mal representa câte-va opere, între care şi pe *Lucia de Lamermoor.* înregistrăm această ştire cn vină mulţumire. Trupa italiană a representat sâmbătă opera *Faust* In naintea unnl pnblio numeros, şi cele din armă trei acte aQ lăsat pu-blicnl mulţumit. Aceasta a încuragiat pe artişti a mal da câte-va reprssentaţionl. ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Agenţia Havat). — Serviciul da la 26 Naemvria, 9 ore dimineaţa — Paris, 26 Noemvrie. ,Monitenr Universel* zice că la recepţia de la Elisee, mareşalnl Mac-Mahon a esprimat resnltaţinnea de a reveni la o In acest moment, detnnătnrile eraS peste măsură aprinse. Numai de cât ţisni o flacără în stânga oraşului. Focul înghiţea un cartier întreg din Kolivan. Mihail Strogoff alerga prin Btepă cău-tând’să găsească vre-un desiş de niscaiva arbori respândiţi ici colea, când nn detaşament de cavalerie se arătă în dreapta. Mihail Strogoff nn putea negreşit să mal urmeze faga în această direcţie. Călăreţii tnaintatt repede spre oraş şi ar fi fost a-nevoe ca să le scape. De o-dată la unghiul nnnî des mănuchiQ de arbori, el văzu o casă singnratică la care pntea să dea fuga până a nu fi zărit. Michail Strogoff n’avea alt ceva de făcut de cât a alerga aci, a se ascunde, a întreba, a lua ]a trebuinţă ceva ca să’şi întremeze puterile peutrn că era sleit de foame. Se repezi deci spre această casă depărtată ca la jumătate verstă cel mult. Apro-piiDdn-ee, nu întârzie a vedea că această casă era un poBt telegrafic. Doue fire plecaţi din-tr’ânsul în direcţiile apus şi resărit, iar nu al treilea fir era întinB spre Kolivan. Cam că această staţiona era părăsită iu împrejurările de faţă, ori-cine trebuia să’şl închipniaBcă, dar în sflrşit, ori cum ar fi, Mihail Strogoff tot ar fi putut să caute adăpost in ea, să aştepte noaptea, dacă era trebuinţă, spre a o Ina ear la goană prin pustii, pe cari le bfiutuiaQ iscoadele tartare. Mihal Strogoff se repezi numai de cât spre uşa acelei case şi o împinse tare. O eengnră fiinţă se găsea în sala, unde se făcea trămiterea depeşilor. Această fiinţă, era un amploiat liniştit, flegmatic, nepăsător cu totul la ceea ce petrecea in afară. Credincios postului săQ, aştepta după biurou-I ca publicul Bă vie să-î reclame serviciele. Mihail Strogoff alergă la el, şi cn o voce sdrobită de oboseală : — Ce soii ? îl întrebă el. — Nimic! ii respunse amploiatul surî-zind. — Se bat Ruşii cu Tartarii? — Se zice. _ Dar cine sunt învingători? — Nu sciQ. Atâta linişte in aceste groaznice împrejurări, atâta nepăsare chiar, eraQ de necrezut. — Şi firnl nu este rupt? întrebă Mihail Strogoff. — Este rupt între Kolivan şi Kranosi-arsk, dar lucrează între Kolivan şi graniţa rusească. — Pentru guvern ? — Pentru guvern, cftnd ncesta găsesce ud cuviinţă. Pentru public când plătesce. Nn mal zece copeici cuvântul. — Când poftesc!, domnule ! Mihail Strogoff era să răpnnză acestui ciudat amploiat, că n’are nici o depeşe de espediat, şi că nn cerea de cât o bucată de pâine şi puţină apă, când uşa casei se deschise repede. Mihail Strogoff, crezând că staţia era năvălită de Tartari, se pregătea să sară pe fereastră, când văzn că numai doi oameni intrară în sală, cari n’aveaQ nimic nial puţin de cât înfăţişarea soldaţilor tartari. Unul din el ţinea în mână o depeşe scrisă cn creionul, şi, apucând’o înaintea celul-l’alt, se repezi la biuronl nepăsătorului amploiat. In aceşti do! oameni, Mihail Strogoff cnnoscu, cn o uimire ce ori-cine o va înţelege, doă personage la care nici că se gândea şi pe care nu credoa că are să le mal zavă vr’o dată. Aceştia eraQ corespondenţii Ilarry Qlonnt şi Alcide Jolivet, nu ca tovarăşi de călătorie, ci rivali, inimici, acum că operat! pe câmpul de bătae. Ei plecaseră din Işhim numai cu câte-va ore după plecarea luî Mihail Strogoff, şi dacă ajunseseră înaintea lui la Kolivan, mergând tot p’aceleş drum, şi dacă ’l in-trecuseră, canea era că Mihail Strogoff pierduse trei zile pe rîpele Irtichelul. Şi acum, după ce aQ fost faţă câteşT doi la încăerarea Ruşilor cu Tartarii dinaintea oraşului, dapă ce plecaseră din Kolivan în momentnl când lupta se încinse pe uliţl, dedeserăjţfngn la staţia telegrafica, spre a asvârli in Europadepeşile lor rivale, şi de a o apuca unul înaintea altuia în trimiterea de noutăţi. (Va nrma.) politică de resistenţă. Mareşalul consideră votul Camerei deputaţilor ca o declaraţie de resboiQ. Voesce să facă concesiuni, dar nu poate accepta să cipituleze. Miniştrii atl horărit să continue a fi faţă la şedinţele Senatului şi Cameril deputaţilor. Se crede că votul Cameril deputaţilor va fi deferat Senatului ca inconBtituţional, de oare-ce constituţia stabilesce că preşedintele repnblicel are dreptul de a-şl alege miniştrii afara din parlament. Se adangă că dreapta din Camera deputaţilor va lua iniţiativa de a propune discuţiunea şi votul bugetului. Constantlnopole, 25 Noemvrie. Corpul de reservă de 150,000 oameni va coprinde o parte dingardele civile ale provinciilor şi va fi destinat a păzi secnranţa ţării pe cât timp oştirile regalate vor fi pe teatral de răsboiQ. Oardele civile din Constantinopol şi A-drianopol, creştini ca şi musulmani, vor apăra fortificaţiile acestor oraşe. S’a răspândit Rgorootul că Osman-paşa, forţând liniile împresnrătoare, ar fi făcnt o eşire spre Rahova. O mare nemulţumire domneşte In Stamba), pentra că guvernai nn a anunţat încă pe faţă lnarea KarBulcî. S’a mulţumit numai a zice că Mukhtar-paşa are această ştire de la comandantul rus de la Dewe-Buium. Serviciul de li 26 Noemvrie, — ameaiă. Paradim 26 Noemwis. Se anunţi că la 24, coloanele Prinţului Alexandru d’Oldemburg fi ale Colonelului Lnboviski, ajutor de câmp al împăratului, puşi sub comanda generalului Rau-deville aQ luat oraşul intfirit Iatropol. Turcii aQ fugit în mare desordine. Perderl foarte neînsemnate. Bogot, 26 Noemvrie. La 24, coloanele Prinţului Alexandru d’Oldemburg, şi ale ajutorului de câmp al împăratului, colonelul Lnboviski, sub comanda generalului Baudeville aQ luat ora-raşul întărit Iatropol. Turcii aQ fugit în mare desord ine. Dragoni! şi Kazacil ii urmăriră. Pierderile snnt neînsemnate, dar trupele aQ trebuit să biruiască obstacole naturali neimaginabile. Purtarea lor a fost mal presus de orii ce laudă. ERATÂ Iu nnmărul de Sâmbătă, al ziarului nostru, in pagina I, coloana IV, în rindul 12, in loc de ,0 convenţie* cu turco-filif maghiari, să se citească: ,0 conivenţă* etc. D. TITU MIIORESCU, Avocat, s’a mutat 9trada Herâstrăd, No. 27. A eşit de sub tipar şi se aflâ de vânzare la magasinele de musică ale d-lor Gebauer şi Şandrovits, şi la autor: CÂNTECUL ROŞIORILOR DE Hi A. VEDE. Dedicat Măriei-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL L Poesia de Locotenent de) stat major.X. C. X1.NIIILE8D PENTRU VOCE SI PIANO de CAROL PA;ŞILL jun. IMPORTANT A eşit de sub tipar in editura Librăriei universale Leou Alkalay, BucurescI, calea MogoşăeT, No. 18, CALENDARUL lui MOŞ ALDEA Coprinflend pe lângă calendaristică materii amusante şi : Istoria resbeluluî actual.— Preţul 1 Ică 25 banI. CALENDARUL CLAPONULUI Pe anul de la Hfoheitnet 1295 de la Christcs 1878, cu istoridre şi poesil fărte haalii—IVc/ui 50 bani. NB. Aceeto calendare ie afla de vamjaro la t<5te librăriile. DE ÎNCHIRIAT. 0 odae elegant mobilatâ şi un etâcel. Strada Bel-Vedere Nr. 97. I1 TIMPUL MM MM CE SE POATE CAPATA PEMTRtJ » LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LINGERIA DIN VIENA Pinfru Pentru Pentru Pentru Prntrti 6 franci : Pentru 5 franci: Pentru 5 franci : Pentru 5 franci: Pentru 6 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: ('alea MoeoşdîeT Palai» „Dacia44 5 franci: I Pantalon ttă I Camison de Pichet de 6rn&. 5 Irtnci : 0 cămaji de Oxford engle». 4 franci 50 bani : I pirech Ismene bărbileşfi. 5 frânei: 6 perechi manchete ori ce fason. Pentru 5 frnnel: C Rulere pentru bărbaţi Jc olandă fină. Pentru 5 franci : ii jţulere engl^ In orl-care fiuion |i mărime. 4 pftrechl ciorapi patentate. 8 fţulere moderne pentru dame, după alegere. 12 hatiite albe de pănză adevărată. ÎS Hatiite bine oolorate tivite |i «pliate. 6 proAdpe de pănxă curată. 6 şervete da maaă de pănsft adevărată. Pentru 6 franci: 11 şervete albe de oeaiO. Pentru & franci : 1 cămaşă modernă, simplă «ăfl brodată. 2 batiite cu monogame fin brodate. 1 batintă franceză fin brodată cQ dantele. Pentru 3—8 franci: 1 corset de damă Pentro 5>/a franci: 0 cămaşă de nople de dame Pentru & franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 1 fustă de pichet de iarnă. I camison modern brodat. 1 faţă do m:vaă colorată cu ciucuri, pentru cafrf. 1 cămaşă stiil o pereche de iimene de damă, bopţat bruiate. J fustă costum plissd. 1 bucată Tulpan. 42 de coţi — I bucată Chifon franţuzesc. I bucată Robe d'enfanls en laine couleur. Pentru 18—24 franc) : 1 bucată Tartan engles de 6 coţi. Pentru 20 franci : 24 coţi Pichet. Pentru 5—12 franci : 0 flanală teu o pereche de ismene de lină. Pentru 18— lă franci : 1 bucată pănsă de ttumburg, de 36 —45 coţi. Pentru 55— 68 franci: 1 bucată pănsă de Belgia de 60 ooţf. Pentra 75 — 108 franci: 1 bucată pănxă Corona de 58 coţi. pentru 115 — 110 franci : L hncată Toile Batiste francei. Pentru 8 franci Pentru 5 franci: Pentru 5 franci Pentru 5 franci Pentru 5 franci Pentru 5 franci Pentru 25 franci Pentru 10 franci: Pentru 12—35 franci Plapămă de lînă forte fine. Afară de articolile menţionate so găseşte tot-d’a-una truiouri complecte. Calea 3logoş6iel Palatul „Dacia44. Comân^iledln districte Însoţita cu preţul respectiv ie vor efectoa toarte grabnic sonsoiincl H. H0N1CH TAPISIKB SI DECORATOR Strada Stirbei-Voda, 3 In dosul Teatrului Naţional, se recomanda pentru t6te lucrftrile fttin- gâtdre de meseria sa. (635-11) FABRICA de CHARTIE MECHANICA de la ZĂRNESCI, LÂNGĂ BRAŞOV producă chârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal mari nsitate dentrn ijiare A bb adresa la direcţiunea num.tei fabrice în Braşov, Strada Catarina No. 402. .i* I Cu on6re aduc Ia Ouno.cinţ» amatorilor că am de vflndare: O colccţiune de copaci roditor, toţi copaci alt„\i| de io* ii anume PERI, MERI din «peciile cele mal alese ri nu ol diD' Pmncia si Bslgin PERSICI din cea mal renumită grădină 4ia Muntr»uil)e |i de la prodacitorl cel mal veatiţl, mar* parte din ipeciile e* am de vftnijar* au ea te cunoscute in Somănia |i a dat lngrădina d-iul Philippescu resultate remarcabile. Plante de SME0RA ROŞIE ŞI ADRIE mare, care fructifică plou ln tdmEfi de mal înalte ori. Plante de SPARANGEL fdrte producător* |i care afi produs 8PA-RANGEI, de o mărime , grosime şi gust care a căţtigat admi-raţiunea amatorilor din Bccuresel ji care nu cediŞă cu;nimic celor mal frum6se produeţiunl din Prancia. Acum fiind momentul plantaţiunilor rog a se grăbi comandele. Pentru preţuri şi ori ce detaliurl a se adresa *ub-»emnatulol. Jesn Verinenllln, Grădinarul d-lul G. C. Philippetu 8trada Dioniiie No. 43, Bucureacl. \ i-V I I i & D. Vioreanu reîntors in Capitală a reluat eser-ciţinl profesiineî de advocat. Strada Polonă No. 24. (042—O) Dr. Mawer (Engles), aduce la cunoştinţa onor. sole clientele că s’a mutat în casa d-sele Strada Fortunei No. 3, alături cu Biserica Caimatei. De verujare,c5r5mide de qaali* tatea cea mal buni de la fosta fabrică a d-lui Ghsrgel, infor-maţinnî se va da la d-nu Em. Rosenthal Strsda Sf. Vineri No. 17. (<345—0) Notr TEL.I E2 **■ DE FOTOGRAFIE si PICTURĂ I. F. TS/Î .A. IN" XDI cte ComP 21, Calea MogoşioeT 21; vls-â-vls de cofetăria Capşa. Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictură, de ori-ce fel de mărime, iu modul cel mai nofi şi elegant aprobat in cel mal înalt grad prin care se oferă un lncru solid frumos cn fidelitatea a natnreî. JOSE? GRUNBAUM LA. B E L L E JARDIÎTIERE 20, Colţul Bulevardului şi Stradel Mogoş6iel, Casele Grecdnu, 20 Aduc la cunoscinta onor. Public că ml’am asortat Magasinul cu MENCIC0AFFE, PALTOANE ă la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalone de fantasie din diverse Stoffa Tot de o-dată înştimţed cit am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mal moderate. * i» JOSGF GRCMBAUH Furnisorul Curţii, „A LA BELLG JARDINIEBE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. LtA.ii <3- PHEDOVITS PRIMUL DEP0SIT DE ZIARE I TNT I ASS Y No. ÎS, Strada Mare No. îs. In Hanul Turcesc lingă Palatul Ourtiei Administrative Cn on6re recomand respectuos onor. Public primul deposit de <}i»re ce am deBchis iu ncest oraş, fiind aprovisionat tot-d’a-una cu jurnalele cele mai noi. Tot-d’o-dată primesc nbonnmente, nnunciuri şi reclame la ijiarele aica mai jos notat i: Timpul, Resboiul. Pressa, Telegraphul, Românul, L'Orient , România Liberă, Globul, Gh mpele, Figaro, Steua României, Epocha, Novorussysky Telegraf Vestea, etc. Iu curând primesc şi mai multe feluri de CSlindare Române şi Franccse. Rog respectos pe onor. Public a mo onora cn visitile D-lor. O. l*mlovits. A rşit şi se nflS de fânijare la tot* librăriile: INDICATORUL ALFABETIC al legel TIVIIRIim SI INUElllSTIMtEl de ZD. X- aEORaiAN Prelul 1 Loit noii. OOCIXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX?! xFi .ANZ GtTFTTHER * X * lu VILLE DE BUUXELES X yţ Podul Mogojdieî No. Itt vis-â-vis de Consulatul Rnsaese X X Rec. in and f, magaiinul »eQ asortat In tot -d'a-una fdrte bine cn ruflriă de bărbaţi şi de X Xdamr, tju!**rf», manchete, baţixU' do lino, olandă şi mătasă, ciorapi pentru bărbaţi şi dame, flanHn 6nf* (rnlpe *antej caminânc, groşette, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi femrt In cele mat noi forme ai culori, umbrele de «6re ş{ de pldie eto. etc. AtrăgCna tot JK Xfemc-l ln cele mat noi forme ai culori J . . 1 _ . . . . - . 1 ..m Aa A. fi I.A.*aI A dantele, eravate de bărbat de *6re şi de pldie etc. etc. Atrăgiînd tot de-o-Htâ atrnţiunPa onor. Clientele că din causa criiel am redus fdrte malt preţurile. v^x^yxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx: DE 1*0(1 L PHARMACIA LA- „SPERANTIA” 20. CALEA MOGOŞOAKI, 20. ** M E D I C A M E >1 T E L O R F R A N C E S E. f EI, 20. Obi ctc Je Canciuc şi Articole de Toalete. -• Asemenea se angajeză a efectua orî-ce comande din resortul medical. I ledical. ă BRUS. k 'Wwwwww tyşrl A eşit de sub tipar şi se află de vânzare la mngasiile de musică Gabauer şi landa & Sandrovitz: DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei Muraş^nu KCY3VE3ST EROIC pentru palru vool ou acompini»ment de pl»n* de LEOPLD STF.RH. Preţul i Led nod. buoubbsoi Tipografi-editorl Thiel & Wei«s, palatut .Dacia.* LE XTSTCiaiXItXAT Chiar de acum în total s&t în parte localul ocnpat până aci de : SOCIETATEA GENERALA DE ASIGURARE,.ROMANIA" j | din Strada Carol I No. 40 {Hotel Budiste nu) contsămi tn 22 camere. î A se adresa la Direcţiunea generală de Asigurare .ROMANIA' ; ia casa Craialai funciar Rarul, StraRa Galii. Praiial oaflaral. (647-i) Societatea generalii de Asigurare „R0MANIA“. Fabrica c. r. priviligiatâ a Curţii austriace de MOBILE DE FER JOII AN N SC1ILESINGER A Comp. Vicna, Taborstrasse No. 38 efectuazH imediat orî-ce cuantitâte de pa- turi de fer cu preţul de câte 4.50 fiorini pentru casarme şi spitaluri. ______________________________________(643-4) J'R.FABRICA LARTDaLrT-WIENERBERO M. J. ELSINGER et FIT la VIENA, furuiseză contra casa gali a conto, livrabile la Viena. Muşamale de căruţe şi Mantale de pl6ie cât mai repede şi in cele mai mari cantiităţ. (632—0). -A. INTUIT G ITT Se aduce la cunoscinţa Onor. Public că biurourile Direcţiunel generale a ii S8’A.U IHITA.T In etagiul de sus al Clîtdirel Creditului fonciar Rural, Strada Colţel. Hoclet*tea generală de Asigurare .ROMANIA*.