»r. 257.
DUMINECA 13 NOEMVRIE
ANUL II. - 1877.

  ABONAMENTELE
                                                                                             IN TOATA KOHANIA î
Pe »n....................L. ». 48
Pe 6 luni................» • 24
Pa 8 Innl.................. » 18
                                                                                              IN STRĂINĂTATE:
Pe ........................ * 60
                                                                                           INSIBTIUNT SI reclami:
Lini» de 80 litere petil, p»riB» IV, 50 b&nl. Pe pagina III, 80 bani. pe pagi»» II, 8 lei D01.
                                                                                           i Beclame 2 1*1 noi lini».»
   Un itumJr In Capitală 10 bani.
m
IMPUL
    ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRO.
Biuroul Redacţiei ţi Administraţiei: Palatul „Dacia".
        ANUN OITTKI 9* priimese tn str&inătate: La D-lil Snnum-•<•*» A Vogi* In Vianna, Walfiaehguaa 10 A. Oppalik In Vinnna, fitubenbajtsi 1| fhtdo-Mosm In Vienna, BeilerstAtte 8 i Ftaflou Hrdieka In Vienna, Teinfaltatraiie 17 j PhMpp USi In Vienna, JSflChenbaahgiug* II j L. Lemg A Comp. In P*|ta |i Bimat-LaffiU-BmUiar A Comp. In Pana.
                                                                                                                           BerilorI nafrannate na ie primase.
                                                                                                                           Artioglele nopgblioate ae *or arde.
     Un număr In Distriote 15 bani.
    Cnrenl ile Baenreecl, Îl Noemvrie
Oblig. Rurale........ 8?          «71/1
    » Domeniale)      ... Ui 1/,   81
Credit funeiar rural . .  78 i/a  78
    ,          urban . 70         68
Impr. munioipal al Capit.  -jg   75
Oblig. Peneil......... _         _
Oblig. Dacia.........200         _
    , România    ....       40    —
[mpr. municipal  eu premii  —     —
Renta RomAnA............ .... ......
Paria 8 luni......lOO'/i          —
Londra................25*0        —
Viena ,        ......... .... —
Perii» »                  183.7*  —
      Curiei de Vlen», 22 Noembre.
Metalice.................... 63 30
Naţionale...................... 75
Renta In aur..................74 —
..............................IU 25
Acţiunile b&ncel.............8l4
Creditur!.................... 207 —
London........................118 70
Obligaţiuni rurale ungare . , 78 75
      „     temeţrar .... 77 60
      »     transilvane ... 76 —
Argint tn mArfurl............ 106 75
Duoatul........................ 5 85i/j
Napoleonul..................... 9 62
Maro 100                       58 7^
     Cnrenl de Berlin, 23 Noembre. Aoţiun. CAilor ferate ruuiAne 14 80 Obligaţiunile romAne 8 0/0 Priorităţile C. fer. rom. 8 împrumutul Oppenheiin .
Napoleonul...............
Viena, tArmen lung . . .
Paria „        acurt , ,
59 50 68 25 81 50 16 23
                                                                                                                                          Calendarul Şl Ini
Dumineci 13 (25 Noemvrie).
Patronul Şilel: Sf. loan gnrA de Aur. RtSsAritul adrelul: 7 ore 18 <stn. Apusul sdrelul: 4 ore 24 min.
Fosele lunel : Luna Plina
PLECAREA T IR. E 3ST TTR4.1 LOR
                                                                                                                               Bncnreeol — Hncâva
BuourescI....................10.— d
Ploescl........................12.05 d
BrAila ....................... 5 45'j
Teouoifl ......................11.91 n
Roman..........................6.38 d
Suodva, sosire.................19.08 4
                                                                                                                             Unooreaol—Verclorova
BuourescI ,
31atfc
          NaoAra—Uaonreecl
Snrâvo ....................
Roman.................
Tecuoifi....................
BrAila . . .................
Ploesol .....................
BuourescI, sosire .......
Terolerora— Bnemresel
   « . . .. 8.-4     6.05 n  Vftrciorova.....      4.45 •    
         . . 11.21 ( 10.15 0 Cr»io»a......         . 11.44 < 
    .... . . 2.-*            Blatin».......        . 1.51 •  
                             Piteşti .......       . 4.42    
■oiire . . . 9.01 a          Oucnreacl, sosire . , 7.40      
                                                                                                                                                                                                                                                                                               5.46 d II— n 5.15 n 8.38 .1 III] 4.30 4
                                                                                                                                                                                                                                                                                              7.15, lt.90,
                                                                                                                                                                                                                                                     jUnenreaoI—SI urgia j
Bucuresol..............9.15 il
Oiurgin, sosire........11,35 |
                                                                                                                                                                                                                                                       Slnrfli—Bnenreiel
QiurgiS.................T.26 1
Buoareacl, sosire .... 9.48 )
6.05 4 8.27 n
4.55 d
7.17 i
                                                                                                                          Salaţl—Barbeţi
O al aţi............. 8.25 (J 6.l0n
Bărboşi, sosire ....    9.— ] 6.45 n
                                                                                                                          Barbeţi—Halaţl
Bărboşi...............9 l5d 7.85»
Qalaţl sosire......... 9.50 4 8. - a
                                                      SOIRI TELEGRAFICE
                                                             din
                                                                                                        FOILE STRĂINE.
                                                                                                                                                                                                                                                     Parts, 21 Noemvrie.
    Senatul a primit moţiunea dreptei, relativ la interpelaţiunea lui Kerdrel nu cu 142 contra 133, ci cu 151 contra 12!) voturi.
                                                                                                                                                                                                                                                Perplgnan, 19 Noemvrie.
    La Fragoeras s’a ivit o banda de 25 spanioli ţi a cerut de la o comună o con-trihuţinne de 1,500 franci pentrn republica federativă.
                                                                                                                                                                                                                                                 Versatilei, 20 Noemvrie.
    Rethmont a cetit în şedinţa de astăzi a Camerei o deplaraţinne a mnjorităţei, că faţă cu doctrinele desvoltate in şedinţa de eri a senatului de către Ducele de Bro-glie, camera spre a apăra vaza şi integritatea hotărârilor sale contra a orl-ce amestec, va amâna verificarea alegerei deputatului Reille, sub secretar de stat în ministerul de interne, până atnne), până când comisinnea de ancheta va fi esami-nat rolul pe care l'a jucat iu candidata-rele oficiale şi va fi iuterogat pe funcţionarii puşi Ia ordinele lui. — Amânarea propusă a fost primită cn 297 conera210 voturi.
                                                                                                                                                                                                                                               Yeron-Kaleh, 19 Noemvrie.
    Atacnl asupra Karsuloi s’a făcnt asupri fortnrilor despre sud-ost, făcându-se dsmonstraţinni contra calor-l'alte foituri-Forturile Hafis, Kanli şi Suvary s’aB luat prin coloane de asalt, cari apoi aB pătruns în forturile Karadag şi Arab, care fusese luate pe neaşteptate de către voluntari şi anume, fortul iutâiO s'a luat pe dindărăt, oel-l’alt prin front. Dimineaţa garnisona forturilor părăsite a încercat să fugă la munte, dar a fost fnoonjurată şi prinsă. Trofeele noastre consistă din 10,000 prisonisri, 300 de tnnuri şi mulţime de provizii. Iu gpitalnri s'aB aflat preste 4500 de răniţi şi bolnavi. Perderile roşilor snnt de 2,500 de oameni cn morţi, ca răniţi.
                                                                                                                                                                                                                                                      Tlflls, 19 Noemvrie.
                                                                                                                                                                                                                           Planul pentrn luarea Karsnlui se atri-bna generalului Loris Melikof. Deja la întâia împresurare a Karsuloi generalul s’a pronuaţat pentru această manieră de atac.
                                                                                                                                                                                                                                                    Mnirva, £0 Noemvrie.
    „Gazeta de Moscva* zice, că puterea principală a roşilor se indreptează «pre Er/.erom, lăsând în Kars numai o garni-soanâ.
     SCIRI TELEGRAFICE
                                                                               A L F ’,T r H P o L D r«
           (Agenţia Ha vas)
                                                                                                                                                                                                                                             — Serviciul de la 23 Noemvrie, 4 ore eeara. —
                  Coustantlnopol, 23 Noemvrie. Suleiman-paşa telegrafia/.S, cu data 22 Noemvrie, că nici o luptă nouă nu s’a dat şi că timpul e urît.
                            Ilene, 23 Noemvrie, jTagblatt* socotesce că ajutoarele de trămise de către Turci pe câmpol de res-boiB se urcă Ia 253,211 soldaţi din noB rădicaţi şi la 20 de baterii.
      El evaluează la ţifra de 520,000 de oa menii cari vor putea să iea parte la luptă a începutul annlnf viitor.
   După ce armata turcească va primi aceste ajutoare, va număra 1,045,000 oameni infaterie , 25,412 cavalerie, 45,732 artileriştl şi 11,820 soldaţi de geniB. Adică peste tot 1,128,054 oameni.
                                                                                                                                                                                                                             —Serviciul de la 23 Nemvrie, 9 ore eeara.— Paris, 23 Noemvrie.
   Cabinetul de afaceri este constituit defi-tiv ast-fel:
   Generalul Grimaudet de Rochebouet, preşedinte al consiliului şi ministru de resbol, Marchisul de Bonneville, ministru de es-terne, d. Welche, ministru de interne, d. Lepelletier, ministru de justiţie, d. Dn-tillenl, ministru de finance, d. Ozenne, mi-nistru de comerciB, d, Graeff, ministru de lucrări publice şi d. Faye, ministru de instrucţie publică.
   Ministrul de marină nu e încă numit.
— Serviciul de la 24 Noemvrie, 9 ore dimineaţa.— Poradim 23 Noemvrie. După asaltorile repetate de la 7 ale lunii, Turcii aB evacuat Rahova, convinşi, că le era peste putinţa de a mai ţine acest oraş. In noaptea de 7 spre 8, ei făcnrft o cercare desperată ca să ’şl deschidă o trecere pe podul de la Ogost. Dar toate atacurile lor afi fost zadarnice, mulţumită resÎBten-ţei viteze a unui batalion din 1 regiment de Dorobanţi, susţinut de cavalerie şi infanterie sub comanda baronului Mayendorff.
   După ce a suferit pierderi foarte mari, inimicul a profitat de ceaţă ca să treacă gârla prin apă şi să fagă spre Lom-Pa-lanka. O baterie montată, al 2-lea regiment de husari roşii şi un detaşament de cavalie roşească aB fugărit pe inimic, care a lăsat după nrmă-i bagage şi 150 care cn muniţii. Mnlţi Turci aB fost făcuţi pri-sonieri.
   In acest moment, oraşul Rahova şi po-siţiile ce ’l domină snnt peste tot ocupate de trupele noastre şi de cavaleria rusească.
   Deosebit de perderile ce v'am arătat, mai avem să numărăm insă 41 morţi şi răniţi; printre aceştia Be află, d. Major Ma-tecsen, rănit in fruntea batalionului s83. Trupele noastre eraB comandate de generalul Lnpu.
                                                                                                                                                                                                                                          Contantlnopole, 23 Noemvrie.
   Mrhmet-Ali anunţă că a sosit la Orha-□ ia, unde Flaki l’aînsciinţaf, că o încăerare s’a fent la Toragia, lângă Etropol, între un detaşament de infanterie, susţinut de un regiment de cavalerie şi doă tunuri şi doă batalioane de infanterie turcească susţinute de un forte detaşament de cavalerie circasiană. Telegrama lut Mehmet-Ali adaugă că Ruşii aB fost respinşi, că circa-sienii aB nimicit regimentul do cavalerie rusească şi că cele doă tunuri aB fost luate.
                                                                                                                                                                                                                                          CoDBtantluopOl, 23 Noemvrie.
   Comandantul rus de la Dewe-Buinm a adresat Ini Mukhtar-paşa o scrisoare prin ’I anunţă luarea Karsnlui, adăogând că forţele ce înconjuraB Karsnl, aB eă meargă la Erzernm şi ’1 invită a se preda spre a cruţa vărsarea de sânge şi distingerea o-raşulnl.
   Makhtar-paşa n’ar fi primit.
   Miniştrii ţin consilia Ia fie-care zi. Ziarele turcfşt! spnn că comandantul Kiirsu-luf, Hosein-Ani-pBşa n’afmt luat prisonier.
                                                                                                                                                                                                                                          Coustantlnopol, 23 Noemvrie.
   Notabilii din Serajevo aB adresat marelui vizir o telegramă, prin care ’i declară că populaţia musulmană din Bosnia este
gat* la 0rl-ce sacrificii spre a respinge in-vasia eventuală a Sârbilor.
                                                                                                                                                                                                                                             l'onstanttnopol, 28 Noemvrie.
   Makhtar-paşa este hotărîtt a apăra Er-zernmul, cn toate ajutoarele primite de Ruşi şi cn toată somaţia ce i s’a adresat.
                                                                                                                                                                                                                                                      Parts, 23 Noemvrie.
   Amiralul Roussin este numit ministru de marină.
   Deputaţii stângii vor depone mâine o intepelaţie, când ministerul se va înfăţişa camerif.
BUOURESCI 34 NOEMVRIE
   „România Liberâ* din 11 Noemvrie scrie următoarele rânduri In privinţa mult discutatei transacţiunl Cog&lniceanu :
   Cât despre transacţiunea făcută cn statul, credem ca presa are dreptul să se 0-cupe şi să o combată când o găsesce călcătoare de lege şi păgubitoare ţării.
   Ni se pare însă că confraţii noştri, de la „Timpul* şi de 1» „Pressa*, n’aB dreptate când o atacă cn atâta meşteşug.
   Dacă nu ne înşelăm , această transac-ţinne a fost lucrată in timpul guvernului conservator. Prooesul-verbal ni se spune ci ar fi subscris de on. d. Calenderu, a cărui scrnpulositate în cestiune de drept şi de onestă administrare se bucură de stima tutulor. Mal aflăm că raportul către consiliul de miniştri ar fi făcnt şi subscris de fostul miuistrn de finanţe, d. G. Can-tacnzino.
   Aceste Împrejurări, combinate cn atitudinea luată de confraţii noştri faţă cu a-csaBtă transacţiune, ns fac să stăm la îndoială, mai mult incă, să credem că dreptatea nu este cu cei ce atacă pe d. Co-gălniceann.
   .România Liberâ* pare a crede că ziarele conservatoare voiai) a'l face şicane d-lui Cogâinieeanu, pe când ele în faptâ i-afi făcut un servicii). Posiţia d-sale gingaşă fuţă cu Opinia publică trebue.. limpezită, şi mal ales trebuea să reiasă cu deplină claritate rolul cn totul corect al guvernului conservator în această cestiune.
   Consiliul de miniştrii .conservatori* aft „respins* transacţiunea Co-gălniceanu, în virtutea art. 20 din legea domeniilor de la 28 Martie 1872, care se pronunţă ast-fel ;
   „Când valoarea (trarsacţiuni!) va „trece peste 25.000 I. n. saî) pâ-„ment p1 ste o sută pogoane, atunci avisul advocaţilor , transformat In „proiect de lege, se va supune mal „IntGiă corpurilor legiuitoare şi apoi „sancţiunii Domneşti."
   Pus în altern ativa,' de a i se hotărî transacţiunea înaintea corpurilor legiuitoare sal) de a plăti suma ce datora, d. Cogălniceanu a preferat o altă cale, aceea do a aştepta venirea al tul minister, care să i-o aprobe, fără
a se simţi jenat de articolul respectiv al legii domenielor.
   Va să zică „consiliul de miniştrii n'a „aprobat* transacţiunea, ci ’l-aâ arătat calea, pe care trebuia să meargă şi singurul loc competent, unde trebuia să se hotărască.
   Aşa dar :
   1.    Aprobarea transacţiunil Cogâl-niceanu numai de către actualul con-silifi de miniştri este o violare a a-liniatulul din urmă din art. 20 al legii domeniilor, fîind-câ acea tran-sacţiune trece peste 25,000 lei şi prin urmare trebuia supusă corpurilor legiuitoare.
   2.    Chiar dacă era controversă asupra aplicabilităţii acelui articol, controversa nu trebuia hotărltâ de consiliul de miniştri singur, ci trebuia supusă Camerelor, cu atât mal mult, că era deja o hotârlre ante-terioară a consiliului de miniştri conservator In chiar această afacere, prin care ea se trimitea Înaintea Camerelor. Principiul e acesta : lutr'un stat constituţional, mal ales când este vorba de averea publică, toate chestiile îndoioase despre competinţă trebuesc deslegate In favoarea dreptului corpurilor legislative, care re-presintâ ţara contribuitoare.
   Acest principii) a fost păzit de guvernul conservator. Se cuvine dar ministeriululultra-liberal de a’l calea?
   3.    Şi mal de căpetenie : este „absolut incorect*, ca un ministru In timpul funcţionării sale ca ministru să propună colegilor săi din cabinet o transacţiune tn privinţa intereselor sale private cu statul, fie această transacţiune chiar cea mal dreaptă şi legală, ceea ce In caşul de faţă nn este.
   „România Liberă* nu este lntr'a-devfir un ziar de partid, ci ocupă o poziţie mijlocie, pe care în multe cazuri am avea dreptul s’o ignorăm.
   Dar fiind vorba de „scrupulositate In cestiune de drept şi de onestă administrare* şi ştiind noi, că acest ziar represintă totuşi o parte din tinerimea liberală a Bucureştilor, ne venea oare cum să uu ne arătăm mirarea, văzănd că tocmai această tinerime voeşte a nu înţelege absoluta incorectitudine a transacţiunel Cogălniceanu.
                                                        DIN AFARA..
   Frflnţrt. — Crisa ministerială, în sflrşit, a ajuns la o soluţiune mal mult ori mal puţin conciliantă ; noul minister nu a fost luat nici din senat, nici din cameră, nici din dreapta, nict din stânga, ci din răn-dul oamenilor obicinuiţi a nu se a-
mesteca în certele partidelor. Cel puţin ast-fel ar resulta din formu-laţiunea depeşei , ce ne soseşte din Paris, In care ni se apune pe scurt, că din nou] cabinet nu face parte nici un deputat şi nici un senator. Ast-fel, In alcătuirea noului cabinet ar fi ceva, ce seamănă a retragere, da, este chiar o retragere făcută cu scopul de a evita necesitatea unei capitulaţiunl. Cu toate aceste, pre-şedinţa generalului Grumaudet de Rochebouet dă noului cabinet o înfăţişare energică şi ne face să credem , că mareşalul Mrc-Mahon este hotărlt a resista şi mal departe cnrentuluî radical.
   Nu ae poate prevedea, Intru cât si-tuaţiunea creată prin alcătuirea ca-binetuluî Rochebouet va putea să fie statornică; după toate ştirile sosite din Paris, mareşalul nu ar fi putut găsi o soluţiune mal prudentă de cât aceasta. Urmând din înverşunarea, cu care organele republicanilor începuseră lupta după demisiona-rea cabinetului Broglie , un cabinet compus din membrii fracţiunilor conservatoare, ba poate chiar şi un cabinet de coaliţiune ar fi putut să dea republicanilor pretext spre a „revindica* libertatea prin presiunea „raţiunel*.
   Ast-fel alcătuirea unul noă cabinet conservator ar fi fost un lucru cam lndrăsneţ.
   Cu atât mal anevoie s’ar fi putut alcătui un cabinet republican ori unul, tn care stănga să prevaleze. Numai de cât după retragerea cabinetului Broglie, ziarele conservatoare a& început a atinge pe mareşalul Mac-Makon In punctul de onoare militară.
   Ast-fel „Le Pays* scrie în numărul de la 19 Noemvrie :
   „Este în limba parlamentară un cuvănt, care se potriveşte cu situaţia de astâ-zî ; acest cuvănt e „la dă-tente*.
   Oamenii de meserie se mărginesc a zice : El bine! nu merge tocmai răă ; ne-ain oprit numai puţin în cale*.
   Aceia, care nu ni) superstiţiunea parlamentarismului şi a formulelor lut, ar zice mal lămurit : „că est*: un fel de poltronerie In aer* !
   Aceste cuvinte snnt aruncate în treacăt, spre a caracterisa situaţiu-nea. Ele nu sunt la adresa nimenul, dar orl-cine le poate înţelege şi negreşit înainte de toate, mareşalul, la a căruî bărbăţie se face apel.
   In adevăr, — urmează „Le Pay9*, — Camera se dă ’napoî, iară guvernul bate în retragere.
   Ast-fel nu putea să urmeze de cât un cab net, care sft dea Camerei putinţa de a nu se mal da îndărăt,
     f&rft i-a guvernai sil fie silit a se retrage mal departe*.
       Italia. — Ziarul .Italie* comunică următoarele relativ la cestiunea creării de noi rardinalr :
       .Suntem informaţi, cil In cel mal apropiat consistorid, pe care-1 va ţinea, Papa va uumi mal mulţi cardinali. Cu aceea-şt ocasiune sfântul Părinte va ţinea o alocuţiune, care tacrnal urmează a se redigea şi care va trata cestiunea. puterea lumească a Papei Intr'un mod cu totul deosebit. Ea va arăta că teoria adversarilor acestei puteri este îndreptată chiar contra bisericii, de oare-ce jigneşte libertatea Papei intru a funcţiona spre binele bisericii. Ni se asigură Insă că această parte a alo-ruţiunel va fi mal nainte discutată de cardinali, de oare-ce Papa doreşte să cunoască părerile lor In această privinţă. Ast-fel pasagiul despre puterea lumeas-ă a Papei, va râmânea cum este, va fi modificat ori poate va fi chiar omis, după cun vor dori Cardinalii.
     Dd al doilea pasagid al olocuţiu-nel va avea de obiect cestiunea dreptului de patronat al regelui Italiei, cestiune pusă In urma încetării din viaţă a arrhiepiscopulul de Neapole.
     Nu se ştie, dacă cu această ocasiune se va citi şi actul privitor la organisarea hierarchiel din Scoţia.
     Cea d’ântâitl şedinţă a consisto-riulul va avea loc la 7 Decemvrie. Totul Insă atlrnâ de la starea sanitară a Papei, care se asigură că iarăşi da loc la îngrijiri.
    ilmitonPfliril. — Acţiunea muntenegrenilor contra oraşului Antivari se urmează, de şi cu mal puţin succes decăt se credea la început. După ştirile sosite din Cattaro nu mal e Insă Îndoială, că In curând oraşul va trebui să cază.
    Ştirile despre misiunea politică a senatorului PetrovicI se mfinţiD; mal multe ziare din Viena pun Insă la îndoială importanţa acestei misiuni.
                                        RESBOIUL
    Isbânda luntX du către rnji la Karn a prodnn o vină sensaţinne in toată Europa. In Viena nimeni nn se aştepta, c» o fortăreţe atât de înnre şi atât de bine a-şrzată na cază atât de curând; de oare-ce insă căderea, de şi mai târzie, a Karsnloî se prevedea, ziarele din Viena pnneafi la Îndoială importanţa politică a el. In Englitera insă ştirea despre căderea Kar3nloi a stlrnit o adevărată fnrtnnâ. Ziarele din Londra, fără deosebire de partid, dau alarmă şi zngrăvesc cn vil colori pericolele, ce pot nrma pentrn Englitera din căderea celei mai importante fortăreţe din Armenia. Astfel ,Time»*, care cel mal cnmpătat in dis-cnţiune, de şi nn fBte de părerea că soarta resboinlni din Asia s’a lutărit prin căderea Karsulnî, cr’de că acnm este venit mo-mentnl, ca Englitera, din motive atât hn-manitare cât şi egoiste, să facă paşi pentrn mediaţinne. Tnrcia nu poate să fie înjosită mai molt de cât a fost; încercarea de mediaţinne poate să fie zadarnică, dar ea tre-bne să se facă cel puţin neam.
    .Daily Telegraphf are incăîncredere in pnteren de resiatenţă a Torciel. Dar dacă această putere ar slăbi şi Armenia nr cădea snbt stăpânirea roşilor, influinţn En-glitertl s'ar rednee la nn minimum. Englitera dntoreşte mnlt tnrcilor şi dacă Poarta va face noă sacrificii spre a se mănţinea in Armenia, il va datori prea nialt: sigur este, cj dacă turcii vor relna şi sa vor menţinea in Armonia, Englitera numai mulţumită bărbăţiei lor va scăpa de nişte primejdii mari.
                                                                                                                                                                                                                   Ziarele guvernamentale .Morniug Poet* şi ,SlanJurd* cer amestecul direct al En-gliterel. Dacă până acuma neutralitatea era poate o politică Înţeleaptă, zice ,,M. P. * — de aici înainte ea ar fi o epsvgratS ne-
buni-, de oare-ce integritatea Turciei din Asia este nn bulevard al integrităţel En-gliterel—Chinr mal hotărât vorbeşte ziarul .Stnndard*, declarând că Englitera nn ponte să lase apărarea intereselor sale vitale io sarcina altora.
   In vreme ce ziarele englezeşti datt aceste acordnrî resboinice, Huşii grăbesc a trage foloase din isbândA pe care aă Inat'o la Knra şi care, dnpă ştirile mal none, a fost chiar mal strălucită de cât se credea , fiind nnmgrol prisonicrilor de 10,000. — Dnpă ştirile sosite la St.-Petersbnrg corpul răsese de la Kars, lăsând o mică gar-nisoană In forţăr.Şă, ar pleca spre Krzs-rnm spre a opera în unire cu restul armatei m si şti contra acesta! oraş.
     Vineri, 28 Octomvrie, M. S. Domnitorul a mers de dimineaţă şi a visitat pe d. colonel Zukoff, şef al escortei Majestâţel Sale împăratului care. In urma rănilor ce a primit la bătălia de la Gorny-Dubuik, se află bolnav In Poradim. înălţimea Sa S a întreţinut căt va timp cu d. colonel Zukoff, informăndu-se asupra Împrejurărilor in cari a fost rănit, şi fe-licitftndu'l pentru bravura sa, a binevoit a ’l conferi medalia de aur peh-tru .Virtutea militară*. De aci înălţimea Sa S’a Întors la cuartierul Săli, unde a primit pe d. colonel Fălcoianu, numit şef de stat major general al armatei de operaţiune română. Măria Sa a Întrunit la dejun pe locotenentul general principe Emil IVittgenstein, adjutant al Ma-jestăţel Sale Imperatorulul, şi pe colonelul Wellesley, ataşat militar al ambasadei britanice la St.-Peter-sburg.
   In linii'e române nu s'a petrecut nimic important in acea zi. La avant-posturile noastre s'ad presentat vre-o 70 de bulgari, fugind din Plevna din cansa lipsei de hrană.
   Pe la orele 7 seara, locotenentul general Skobeleff a ocupat cu asalt tranşerile Înaintate ale Turcilor din faţa pesiţiunilor sale pe muntele Verde, In vecinătate de Brestoveţ.
   La 11 ore seara, inamicul, care fusese gonit de pe prima creastă a acelui mamelon, a Încercat să o ia Înapoi, dar a fost respins de salvele posturilor înaintate riiBescI, şi generalul Skobeleff s’a întărit In posiţiu-nile cucerite.
   La 5 de dimineaţă, Turcii aă făcut o nouă Încercare de asalt, dar aă fost iarăşi respinşi cu mari per-derl aparente.
   Sâmbătă, 29 Octomvrie, a urmat toată zioa o viuâ bombardare, din posiţiunile noastre şi din posiţiunile rusescl, In contra forturilor şi redutelor inamice şi asupra oraşului Plevna. Pe la orele 2 din noapte, Turcii aă făcut, In număr mal mare, un noă atac asupra poşiţiunilor ocupate in zioa precedentă de generalul Skobelell pe muntele Verde. Lupta a fost foarte vină, Insă s’a terminat cu respingerea completă a inamicului, care, Iu această nouă şi zadarnică Încercare, a suferit per-derl mari şi simţitoare.
   Duminică, 17 Octomvrie, M. Sa Domnitorul a mers, Ia orele 10 şi un sfert, la Bogot la cuartierul A.
S. 1. Marelui Duce Nicolae, unde ambii Comandanţi, S’au Întâmpinat cu cea mal mare cordialitate şi aă luat dejunul Împreună. După dejun, Marele Duce şi Domnitorul S'aă indrep-tat spre una din bateriile de ase-diă Înaintate care trăgea salve de baterii asupra oraşului Plevna. Alteţa Sa Imperială şi Înălţimea Sa Se opriră aici aproape o oră. observând efectul puternicilor projectile, şi după aceasta Domnitorul Se Întoarse, pe -a orele 5 şi jumătate, la Poradim, unde prânzi cu Majestatea Sa Irn-peratorul.
   Pe la orele G seara, se auziră împuşcături pe aripa stângă a trupelor române spre posiţiunile ocupate de corpul al lX-lea al armatei imperiale. Bateriile româno deschiseră imediat un foc vio asupra Bucovel şi bateriilor turceşti, spre a susţine focul artileriei ruse, dar Împuşcăturile auzite fiind un simplu schimb Intre avant-posturi de arabele părţi, tunurile încetară peste puţin acţiunea lor, şi totul reintră tn linisce. La mijlocul nopţel, la ora unu,
                                                                                                                                                                                         b'a mal tras o salvă generală de artilerie. spre a alarma şi osteni pe inamic.
   Luni, 31 Octomvrie, M. S. Domnitorul a pornit de la marele Săă cuartier la orele 10 şi jumătate şi a mers la Verbiţa, unde a fost primit de d. general Cernat, coman-tul urmatei active române, şi de întregul stat-major general. De aici înălţimea Sa a mers călare; însoţit de d-nil general Cernat, lladovici. inspector general al cavaleriei, şi Mânu. şef al artileriei armatei, şi de oficeril statului major general, şi a inspectat posiţiunile armatei noastre spre dreapta.
   Zona ocupată de trupele române formează o linie Întinsă şi neîntreruptă care Începe de la Oriviţa şi urmează fără soluţiune de continuitate peste Vid, până la Dolny-Etro-pol. Aripa stângă, sprijinindu-se pe trupele imperiale alo corpului al IX lea (Krildner), este formată de divisiunea 2-a sub comanda colonelului Cerchez, care ocupă tot de-o-datâ tranşeurile şi paralele noastre In faţa Întăririlor inamice. Apoi imediat lângă divisiunea 2-a Încep bivuacurile divisuinela 3 a, comandată de colonelul George Angelescu, cari se iuţind înaintea Verbiţel şi In faţa poşiţiunilor inamice de la Bucova, avănd asemenea trupele sale detaşate pentru ocuparea retranşameu-telor şi a lucrărilor noastre de Întăriri. Prelungirea acestei linii o formează brigada Sachelarie, care ocupă redutele, sâgetele şi lunetele noastre în faţa Opanezulul, avănd şi trupe In reservă spre a se arunca pe puntele cari ar fi atacate. Apoi vine brigada de cavalirie Rusnovanu. care manţine legătura intre trupele române de pe malul drept şi stâng al Vidului şi se ţine în contact cu di-vismnea 4-a peste Vid, sub comanda generalului Racoviţâ, compusă din brigada Cantilli, brigada Borănescu, brigada de călăraşi Forrnac şi cari trupe, la rândul lor, se leagă de divisiunea imperială de grenadierl a generalului Danilov.
   De aci apoi Încep trupele imperiale cari continuă cercul Împrejurul Plevnel, gardă, infanterie şi cavalerie, trupele generalului Skobelell şi Zotow, şi se Împreună cu corpul al IX-lea (Krildner) care este pe aripa stângă a noastră.
   Toate aceste trupe române, cari sunt dispuse împreuna unele lângă altele pe o linie neîntreruptă, sunt sub comanda directă a comandantului armatei române, generalul Cernat, şi sub Înalta comandă şi direc-(iune a comandantulul-şef al Intregel armate ruso-române Înaintea Plevnel, M. S. Domnitorul. Divisiunile de la aripe, a 2-a şi a 4-a, afl a se Înţelege asupra mişcărilor imediate, şi In cas de atacuri, cu comandanţii trupelor vecine ruse.
   Continuarea dară a acestei linii spre dreapta fu inspectată In acea zi de M. S. Domnitorul, care merse pe linia avant-posturilor noastre, la 500 metri distanţă de acele ale inamicului, In posiţiunile ocupate de brigada Sachelarie pe linia paralelă cu Întăririle turceşti de la Opanez, pănă spre satul Susurlu. înălţimea Sa, lntămpinat şi Însoţit de colonelul Sachelari şi Rosnovanu, trecu pe d'lnaintea vedetelor noastre de călăraşi şi se Îndreptă spre săgetele din faţa Openezulut. In prima săgeată, Măria Sa descalicâ şi, după ce observă posiţiunile turceşti, dete ordin artileriei cu care era armată săgeata a deschide focul In contra unei trupe de cavalerie şi asupra mul multor cirezi de vite ale inamicului cari eşiseră In valea dominantă şi prote-giată de Întăririle sale, spre a folosi de furagiul ce puteaă culege, ©husele noastre isbiră foarte precis asupra objeetulul asupra căruia fură îndreptate, şi atât cavaleria cât şi turmele turceşti căutarâ repede un refugiu In dosul Întăririlor inamice. Înălţimea Sa merse la a doua săgeată şi ordonă asemenea a se Începe bombardarea In presenţa Sa a forturilor turceşti de pe creasta din faţă a Opanezulul.
   Projectilele noastre isbiră şi is-bucniră drept d’asupra şi lnlăuntrul redutelor inamice, silind pe acel ce
se vedeafl pe parapete a Be ascunde grabnic In interiorul lor ; Insă Turcii nu respunseră la loviturile noastre, ceea ce probă sad că şl-.ifl retras artileria de acolo, sad că din cansa lipsei 'şl menagiază muniţiunile ce le-ad rfimas. Inamicul n’a răspuns In acea zi artileriei noastre de căt de la Bucova. unde o nonă baterie a noastră, construită lfingă luneta .Craiova,* a deschis In acea zi pentrn prima oară focul asupra guar-delor mari turceşti din poalele dealului Bucova, tn fortul inamic de acolo şi Intr’un lagăr turcesc, situat la intrarea Plevnel.
   Efectnl acestei baterii a fost atât de simţitor pentru Turci, In căt s’ad produs mişcări In toate părţile unde lovead obusele noastre şi bateriile inamice de la Bucova ad deschis focul, trăgând vr’o 14 lovituri cari nu ad causat Insă nici o perdere.
   M. S. Domnitorul S'a Întors prin bivuacul brigadel Sachelarie, unde a inspectat câte-va companii şi recruţi nuol veniţi din batalionul 4 dejvftnâ-torl, din regimentul 1 de linie şi din regimentul 2 de dorobanţi, cari ad primit pe înălţimea Sa cu urări en-tusiaste. I. S. Domnitorul a văzut cojoacele distribuite trupelor, ş'apol S’a întors Însoţit de suită la Verbiţa, de unde, după ce a mal dat oare cari instrucţiuni d-lul general Cernat, S'a Întors la marele săd cuartier, In Poradim, la 7 ore seara.
   Pe la orele 8 seara, In aceeaşi zi, generalul Racoviţă a împins Înainte avaut-posturile noastre de cavalerie şi a ocupat cu batalionul 2 de vânători înălţimile d’asupra satului Su-surlu, construind chiar In acea noapte cu o companie de geniu o lunetă şi tranşee pentru infanterie. Această poziţie înaintată »’» ocupat de noi schimbând focuri cu avant-posturile inamice şi cn o perdere de 2 oameni, Insă prin posesiunea el se restrânge In acea parte şi mal mult cercul care Împresoară pe inamic şi I se ia din posesiune o vale In care inamicul mal putea profita. Această mişcare a permis asemenea brigadel Sachelarie a Înainta avant-posturile sale la 1500 metri, făcând să retrogradeze avant-pi sturile turceşti.
   Pe la orele 9 şi jumătate noaptea, artileria noastră, pe toată linia de Impresurare, a tras iarăşi salve asupra Întăririlor inamice spre a’l ln-cliieta şi a'I causa stricăciuni.
                                                                                                                                                                                                                              {Monitorul).
                                                                                                      REVISTA ZIARELOR.
   .Românul* de la 12 Noemvrie începe arătând, că la lONoemvrie, Măria Sa a fost In cartierul general al marelui Duce Nicolae, unde s’a serbâto-rit luarea Rahovel. M. S. I. marele duce a Închinat pentru Domnul şi oştirea română.
   In urmă comunică sub reservă ştirea. că ruşii ar fi comandat 70 mii saci de pesmeţl pentrn armata lui Osman-Paşa. Mal In urmă comunică ştirea ,că turcii Iul Osman ar fi atacat a 12-a divisie rusă, dar că ar fi fost respinşi.
   ,La finele secolului al XVII Frânţi se afla sub absolutismul lui Ludovic XIV.*—urmează apoi .Românul*.
   In articolul, care se leagă de absolutismul lui Ludovic XIV, se vorbeşte apoi de starea In care 9e află săteanul român, de vitejia lui şi de instrucţiunea publică.
   .Pressa* discută decretul cu numărul 2003, Inserat In nndecret, mărul 245 al .Monitorului oficial*, prin care 9e autorisează consiliul judeţului Botoşani a face un Împrumut de 14,000 lei nuol spre a da 4000 1. n. pentru cumpărarea de arme, earâ 10,000 pentru înfiinţarea şi Întreţinerea unul spital, In care să se curarisească soldaţii răniţi şi bolnavi.
   In cursul devoltârilor sale apoi a-
rată, că guvernul nu avea dreptul de a da această autorisare.
    .România Liberă*, In ajunul Întrunirii corpurilor legiuitoare, arată relele, ce pot urma din reaua deprindere de a amâna cestiunile de pe o zi pe alta şi a le lua apoi, In ultima oară, de urgenţă In desba-terile Camerei şi a hotăra In pripă. Ast-fel atrage atenţia camerei In deosebi asupra cestiunel arendaşilor, care trebue să fie resolvatâ căt mal curând şi cn deplină dreptate.
   Tot In numărul de la 12 Noemvrie al .României Libere* ne simţim nevoiţi a releva o inexactitate In .arena ziarelor* .România Liberă* zice, că .Timpul*, vorbind despre principiul .Salus reipublicae snmma lex*, ar fi zis ,eâ pe basa acestui principiu liberalii a£l făcut multe călcări.*—Aceasta e o inexactitate : .Timpul* nu a vorbit de loc de .liberali.* Tot atât de inexact este, că noi am fi zis, că .conservatorii* pot să fie spânzuraţi.
   Nu am vorbit de loc de .conservatori*. — Am zis numai că principiul e primejdios, că tn virtutea lui s’afl făcut toate revoluţiunile, s’aă dărâmat zidirile monumentale din Paris şi putem (noi oamenii sad cetăţenii) să fim spânzuraţi pe uliţele Bucureştilor. Ast-fel am grăit şi dacă nu am grăit alt-fel, avem dreptul de a cere, ca numai ast-fel să se raporteze despre cele ce am zis, de oare-ce nu din Întâmplare, ci din adins punem un cuvânt ori o frasâ, cum şi unde le punem.
   , Dedui ţiunea e prea temerară!*— exclamă .Rom. Lib.*.
   Negreşit prea temerară ar fi , dacă noi am fi făcut deducţiunea, pe care zice că am fi făcut-o. Noi nu am făcut Insă deducţiunl, ci am relevat fapte istorice, petrecute şi cunoscute tuturor, fapte petrecute tn virtutea principiului pus tn dis-cuţiune.
   Atâta.
                                                                                                                              ŞTIRI OFICIALE
     Prin înilt decret Domnesc, 8’» acordit dreptul d’a porta medalia Virtutea militară, pentru a incuragii şi tot o dată a răsplăti curaginl şi eerviciele făcute in luptele ce s'afi succedat în zilele de 30 August, 2 şi 6 Septemvrie, precum şi pentru neadormita privighiare ce a desfăşurat armata de observaţie, oficiărilor şi gradelor inferioare ce urmează:
                                                                                                                                   Medalia de argmt.\
Caporalului Popescu Paraochiy, reg. 19 de dorob.
     »      Mogoş Victor, din di firi a IV.
     »      Panaiteoca Di mi trie, reg. 7 de linie.
     •      Poianft Nicolae, reg. 4 de artilerie.
     »      Vladoifl Grigorie, din flotilă,
     •      loneiou Anghel şi Ziau din flotila.
     »      Becheru Ioan, compania de pontonierl,
     •      Garau Aleea, ,                 „
     „ Btineaeu Grigorie, reg. I de roţlofl. Soldatului Hangiu Tarile, reg. 4 de artilerie. Soldaţilor Coitică Alexandrenco, Io»e*cu George I, Arr m Leibu, miliţian, 8andn 8tan, Radu Stan, Dobre Stoîin. Dumitru I6n 1, Mincn ^Florea. Dumitru Nioolae, Barba Ioan. Moiaea Grlgore, Stanca 8*an, de la ambulanţa quartierulul general.
   8oldiţilor George litor |i Petre 8tan, din di-viaia de reterri.
   Soldaţilor Oorbeli George, Dragu Nicolae fi George Petrache. din diriiia 3-a.
   Soldaţilor Pană Dumitru ri laioetcu Mateifl, din regimentul 2 de linie.
   Soldatului George Panait, din regimentnl 9 do dorobanţi.
   Soldatului Trandafir Varile, de la societatea wCrocea-Rofie“.
   Soldaţilor (Darlieă Ilie fi R&dncanu Dumitru de la ambulanţa quartierulul general.
   Soldaţilor Petre seu Ioan, Dnmitrn lonfico |i Alecu Ridul '«eu, de la aocietatea .Crucea Roşi*.*
   8oldaţilor Vlrfcfteanu Grigore, Nedelcu Dumitru Neagu Varile fi Duţă NioolM, de la ambulanţa quartierulul general.
   8oldaţilor Botanu Petrache, 8teflnescu Petrache ţi Rom an as cu George, de la ambulanţa di-firii 4-a.
   8oldatulu1 Plugaru Varile. din regimentul 5 de linie, compania 4-a.
IfTJI M PUL
f—_____________________________________________
      de dorobanţi, compania (5-a.
        Soldanulul Ulgfta Nicolae, din regimenuul 14 de dorobanţi, compania 7-a
        Soldata!al Parei Coatache I, din regimentul 16 do dorobanţi, compania l-a-
        8oldntulul Lefter Dumitru, din regimentul 3 de artilerie.
        Soldaţilor Manole Dobra. Enicft UemÎBtocle Duţ4 Dumitru fi Groşianu Ton, din corpul flotilei. Soldatul Ilie loan, din pompieri.
               „ Porcarii loan, din regimentul 1 de artilerie.
        goldatalul B&laja Păun, din regimentul 1 de
      dorobanţi.
        Soldatului Roşea Petre, din regimentul 3 de
      dorobanţi.
        Soldaţilor Albişor Nicolae şi Rădule*cu Ioniţft, din regim-ntul 2 de dorobanţi.
        Soldatului Matache Ilie, diu compania ponto-nieră.
                                                    ACTE OFICIALE
                        LEGE
                                                                                                            Pentru atribujiumle procurorilor.
         Art. I. Ministerinl public dfl pa lângă instanţele jndecătoresei are Iu atribnţinnile • sale :
         a)     . A îndeplini streinele da parte principală, in procesele penale, înaintea instanţelor de foud ;
         b)     . A figura în calitate de parte principală în procese in cari i se pnne Îndatorirea aceasta prin lege;
         c)     . A servi de organ al legei ţi al gu-rernnlnl tn casnrile in cari legea ’i dă această calitate.
         Art. II. In toate casnrile în cari mini-sternl public nn are calitate de parte principală, presenţa sa la şedinţele diferitelor instanţe încetează, afară de ceea ce pri-veace pe minori fi interzişi, in favoarea cărora se conservă asistenţa procurorului, ca parte alăturată.
         Art, III. In caşurile prevăzute de articolul precedent, veri-ce comunicare saB notificare de acte încetează, liber fiind insă procnrornl să ia cnnoţtinţă, el insuţî, de ori-ce act judecătoresc.
         Art. IV. In casnrile în cari veri-o judecătorie face veri-o descindere locală (cercetare la faţa locului) saB vpri-un judecător delegat de tribunal face veri-un inventaria saB veri-ce act fn care presanţa sad asistenţa procnrornlnl este ordonată , lucrarea se va face fără chemarea saB in-cnnosciinţarea acestuia, afiră de caşul in care singur ar lua iniţiativa.
         Art. V. Ministerul pnblic conservă toate cele-l’alte drepturi ţi îndatoriri, ce nn s’aB modificat in legea de faţă.
         Art. VI. In caşul în c .re procurorul are rolul de parte alăturată şi nn funcţionează nn este trebninţă a se menţiona in act că procnrornl a fost incnnosciinţat şi nn a voit să fignreze.
                                     {Monitorul).
                               BASSARABIA

       Intr’un aiticol intitulat .Condiţiile de pace ale Rusiei* ziarul .Times* se ocupi cu deosebitele scirl de pace, ce se respindiseri acum cite-va zile. De şi ziarul englez crede, cum c& Înaintea c&derif Plevnel ori-ce ştiri de pace sunt pripite şi ne la vreme, totuşi intri In discuţia acelor condiţii, care se trimisese unul jurnal german ca .ballon d’essai * deci şi de renumina ştire despre reanexarea Bassarabiel românesc!. Foaea englezi crede, ci despigubi-rile, care le-ar cere Rusia In Europa s ar Împiedeca de stavile politice şi Şi flsice. Dna din aceste stavile este Rominia, care are o iubire tot atit de puternici pentru neatârnare, ca orl-care alt stat mare. De şi se lupţi aliturea cu Rusia, pentru a rumpe legătură cu Poarta, totuşi ar cere de sigur ajutorul Europei- daca sar face încercarea de a o preface In provincie rnseasci. Dar la o asemenea cerere de ajutor s’ar ridica de o-dati şi a doua stăvili, care este disposiţia puterilor europene, contrarie dorinţelor eventuale de cucerire a Rusiei.
       Ţinem seami de acest articol, pentru a constata cit de sincere pot fi vorbele .Rominulul*, cind are cutesarea de a zice, ci .opoziţia* in-venteazi asemenea scirl, pentru a surpa prestigiul guvernului.
       Armele noastre nici o-dati n’atl
fost acestea şi nici n’nfl putut fi. Suntem mal buni roininl de cit românii de contrabanda de la numitul ziar. In fapt Inşi. daca n’am avea cuvântul de onoare al Maiestăţii Sale, nu seim zeu, daca partidul paslavist n’ar fi rivnit si ne iea înapoi bucata de pAmânt, care este dreapti moştenirea noastri şi pe care Turcii nu erafl tn drept s’o In-striineze. In programul panslavişti-lor, espus cu mulţi lâmurire In literatura acelui puternic partid politic, sti chiar ca postulat de Împlinit recucerirea Basarabiei romftne şi despăgubirea României cu Ardealul, pftrţl din Ungaria şi Bucovina de sud. Acestor aiurirl se’nţelege ci nu le putem da importanţi prea mare, destul numai ci trebue totuşi si ţinem seami de ele şi ci exişti o direcţie estremi nu tocmai lipsiţi de putere In Rusia, care voeşte a schimba charta Europei lntr'un senz foarte unilateral, care ar voi de exemplu, ca chiar Rominia şi Ungaria si faci parte dintr’o confederaţie slavi de sud.
   Prin urmare ori ce jurnal, fie german, fie englez, fie rusesc ar da semne, ci asemenea tentative exişti, va fi urmat de ochii noştri. Dar «ftnd se Intâmpli ca noi si reproducem asemenea ştirij indicând isvo-rul, atuncea ni se spune, ci noi le inventâm pentru a compromite firma C. A. Rosetti & Comp., ca şi cind am mal avea ce compromite In ilo strul şef al partidului rauical, Întru cit priveşte onestitatea sa politici.
   Deosebirea Intre d-niile lor şi noi e foarte ciudaţi,
   Noi inventâm banii de hârtie, d- nea-lor ’I destui ut şi 'I introduc : noi in-ventim desmetubrarea armatei, Dumnealor o fac; noi inventâm ştirea despre retrocesiunea Basarabiei române, d-nia lor vor protesta... precum ai protestat şi la banii de hârtie, dar, de vor putea şi ferească Dumnezei s’o poată — vor face-o, după câte II cunoaştem.
   Nimic nu trece peste linia paraleli de invenţiunl ale noastre şi de fapte ale d-nia lor.
                                            PENTRU BĂNIŢI
                                                                                            Ofrandele făcute la spitalul militar Cotrocenl încredinţat îngrijirel comitetului central de dame al Socictdţet Crucel Roşie din Bucureşti sub înaltul patronagiii al Măriei Sale Doamnei.
                                                                                                         21 Octomrrie.
   D-nele Natan, 6 prosoape. — Maria Ma-neschi, 1 pernă şi an cearşaf.—Maria EniB Bălteann, 6 feţe mari dnble americă.
                                                                                                         25 Octomvrie.
   D-nele Cath. Mânu, 100 pachete tutun, 120 cărticele, 50 comprese.—Mărie Laho-vari, 40 fr.—Alexandrina Paladi 60 fr.— AlexandrinaZefcary, 260 comprese. — Aretia Anghelescn, 2 pachete scamă.
                                                                                                         24 Octomvrie.
   D-nn loan I. Cantacnzin, )200 pachete tabac.
                                                                                                           25 Octomvrie.
   D-nn Costoff, 12 şervete de mass şi doă feţe de mese albastre. — D-na Iorgnlescn 12 cămăşi.
                                                                                                           20 Octomvrie.
   D-na George Mann, 12 butelii vin roşn,
              27  Octomvrie.
   D-nele Zoe Stnrdzn, 6 perne, mâncaTe pentru doă săli. — Cazarinoff, 25 pachete tntnn.
              28  Octomvrie.
   D-nele Zoe Stnrdza, C bntelii vin roşu.— Aloys Şiroky, I tingire mare cu bucate pentru 150 răniţi. —Comptesa Maria Sollo-hnbe, 100 fr.—Rada, Elisa Cornescu, Zoe, 1 butelie ţuică, 163 pachete tntnn, 2 butelii vin roşn, 2 bucăţi tifon, 3 bucăţi săpun, 2 cntil chartie de ţigări, 24 de cntil chibrituri. — D-na Siţa Ioanidi, 1 cutie cu tutun.
              29  Octomvrie.
   D-nele Oteteleschano, 10 kil. tutun. — Alexandrina Lincbe, 6 butelii vin roşn ţi 40 pachete tntnn.— Lshovari din partea regiei Monopolului tntnn. 2500 ţigarete de tutun.
               30  Octomvrie.
   D-nele Mărie Blaremberg, 1 tingire cn mâncare pentru 200 răniţi. — V.'adimir, Maria, Irine Blaremberg, 1000 ţigarete.— liilcescn, un pachet tifon hydrophil, 50 pachete tutun ţi IU pachete chârtie de ţigări.—D-nn Prisăceann, 25 pachete tatnn. — D-nn L. L. Anghelescn, C cenrţeafnri, 6 cămăşi, 6 pantaloni, fi triangnle, 400 dram. scamă.
               31  Octomvrie.
   D-nele Diamanduscn, 1 căpăţână zahăr, nn clondir spirt, 10 jimble, doă pachete ciocalată ţi 2 fanţi lumânări de sperman-ţot. — Sophia Soloroon, 600 fr.— D-nn Nicolae Moecn, 50 pâini albe.
               1  Noemvrle
   D-nu Othon Sntzu, 50 de bncăţi friptură de berbec ţi 4 farfurii de bisenite.
               2 Noemvrle.
   D-ns Debains, 100 pachete tntnn, 10 metri pânză neagră.
               3  Noemvrle.
   D-nele Cath. Mânu, nn pachet scamă,— Elena Lahovari, 40 fr. (prin M-me Cath. Mann). — Ana Basarabescu, 2 pachete de tntnn.
               5 Noemvrle.
   D-nu Robescn, 100 pachete tutun ţi 100 cărticele (din partea telegrafiştilor).—D-na Rilcesca, 3 oca rachiB dulce, 2 oca orez ţi 2 oca fidea, 17 paehete tntun ţi una oca zahăr (din partea ospicialnl Independenţa,)
               7 Noemvrle
   D-nu Nicolae M09C0, 50 jimble. —D-na Maria Blaremberg, 4 perne ţi 5 feţe.
               <1 Noemvrle.
   D-na Zamfira Stefânescu, 2 perne cn feţele lor.
                                 CRONICA
   M. S. Doamna, in nrma stârnitoarei îngrijiri ce dă răniţilor din diferitele spitale, a fost bolnavă şi silită, cât-va timp, a nn eţi din casă. Acum, Măria Sa se află în convalescenţă până la desăveişita restabilire a sanătăţel, nepntend suporta încă mişcarea trăsnrei, Măria Sa vizitează nume! răniţii din baracele de la Cotrocenl.
   Ziarul .România Liberă*, No. 148, sub titlnl : .Cronica zilei*, zice : .0 scrisoare tn termeni disperaţi, semnată de obştea plăsel NegoeştI, jndeţnl Ilfov, ni se adresează in contra sub-prefectolni local.
   ,Faceţi-v8 pomnnă, ni se scrie, ţi atra-,geţi atenţiunea guvernului asupra jafuri-,lor ţi faptelor snb-prefectnlul Grecescu, ,din plasa NegoeştI, din Ilfov.* j
   Pe basa acestora, redacţionen ziarului face apel guvernului spre a lua măsuri de îndreptare.
   Ministernl, neavend nici o plângere, In cancelaria sa, din partea obţtel plăşel NegoeştI, nn cunoaşte cari anume sunt faptele ce se impută acelui sub-prefect. Adastă reclamaţie saB deuunciare, ţi va lua, dnpe datorie, măsurile ce ’I impune legea.
                               {Comunicai).
   PânPa de toate zilele. — Ne aducem aminte, că, pe când era incă primsr d. C. A. Rosetti pnsese la cale o ordonanţă aspră in ceea ce privesce pânea. Cu părere de răB trebue să constatăm însă, că ea a fost lipită pe zidurile caselor ţi nimic mal departe. Brutarii nn numai aB urcat preţul pâneî cn 30 la sntă, dar in cele mai mnlte părţi daB tot-d’o-dntă ţi ocaoa mai mică, de cât cnm o ieB.
   Ni-se trămite clin comuna Mitreni, plasa Olteniţa un raport despre călcările de legi, pe care le comite primarul acelei comune.
   Lucrurile, care ni-se raportează, sunt atât de obicinuite, in cât găsim de prisos a le mal comnnica cititorilor noştri. Dape ce chiar d. C. A. Rosetti a recunoscut, că primarii .fură,* ori-ce discuţiune este zadarnică.
   In cnrend. Ni Be promite la Teatrul naţional sosirea din Paris a d-luî Barriâre, care va da nn ţir de representaţinnî-con-ferinţe, despre sciinţe, arte ţi minuni. O
pânză foarte mare va înfăţişa tablouri depinse ţi mecnnisatn de cet mal bani artişti. Nn am putea in destnl recomanda pnblicnlnî acest fel de spectacole înţelese pentrn ori-cine ţi tot atât de instrnetive cât ţi plăcuto. Anunţuri speciale vur da programul.
   Quelqaes vers, acesta este titlul nnnl mie buchet de versori ce de curând d-nn Bonifuciu Floresen presintă pnblicnlnî. Versurile sunt in limba franceză ţi in profitai răniţilor. Cei ce le vor citi, vor fi indulgenţi sub toate punctările de vedere. Preţul broşurii e numai d'un IeB.
                                 VARIETATI
~Midian, (ara aurului. — Primăvara anului treent cunoscutul căpitan Burtan, călătorul ţărilor orientale, nfl întreprins o espediţie in ţara Midian la sndost de gol-fnl de Akaba lângă Maren-Roţie. Cn densul aB mers ţi nn inginer de mine, d. M. Mărie, ţi amândoi cercetătorii afl dat de seninele nnor intineo băi de metale, de ruinele nnor oraşe vechi ţi do multe alte urme, cari dovedeafi că odată trebue eă fi înflorit pe acolo lucrarea minelor.
   Căpitanul Burton ţi tovarăşul lui aduseră diu călătoria lor mal multe specimene, cari conţineaB aur, argint, aramă ţi alte metalurî. 0 analisă a probelor aduse afl şi justificat aşteptările mari ale căpitanului, căci intr'adevăr se pare că avem a face c'o mare descoperire. Căpitanul B irton e iarăşi in Egipet ţi pregăteşte o nnoă espediţie, fiind de astă-dată hotarit să cerceteze în lnng ţi iu lat acea ţară biblică. In privirea arămii căpitanul Burton nn mal are nici o îndoială ţi spnne, că înălţimile, in care se află arama, nu snnt mal departe de cftt zece mile de ţermnl mării. In acelaţ ţir de înălţimi se află şi argint. Aurul iusă se află tn albia unor rînri, care resar mai departe din nişte munţi mal in-lănntrulţării, deci intenţia căpitanului este de a vieita ţi munţii de aur, pe care ’I presupune că scut duoă-zeci de zile departe de ţerm. Dar existenţa arămii pare neîndoioasă. nălţimile ca vine de aramă nn sunt de cât zece ceasuri departe de mare şi aici se şi află locnrl bune de ancorat ba chiar un liman bunişor. Minune mare este, că aceste mine eraB cunoscute deja in vechime; până la Ramses al III.
   In .papyros-Harris* din Muzenl Brita-nio se află următoarele şiruri : .EB, Ramses, am trimis oamenii mei in ţara Akaba, la marile băl de aramă, cari se află acolo corăbiile lor s’afi încărcat cu aramă, iar alţii aB adus pe cămile.*
   Colonie de femei. Mai mnlte învăţătoare din San-Francisco afl hotărârât Bă emigreze în California de sad ţi să întemeieze o colonie, compusă numai din femei.
   Ele voiesc să cultive smochini, portocali, lămâi, bntucl de vie ţi alţi pomi roditori. Locul e foarte potrivit, clima e caldă anul întreg, prin nrmare hainele nn vor ţinea mulţi bani şi trăiai ein genere ieftin. Lumea e curioasă să ştie, ce va deveni această colonie femeească.
   Telefon între Varzinşi Berltn. Pentru trebuinţa principelui Bismarck s'aB aşezat, după orânduirea Directorului general la poştelor Imperiului, nu telefon între Berlin ţi Varzin. Resnltatnl e foarte mulţă-mitor şi aB isbntit pe deplin. Linia telefonică ein cea mal mare parte de asupra pământului, deci linia telegrafică sepoatein-trebuiuţa spre acest scop, de ţi se crezuse până acuma, că pentru telefon e de nevoe nn cabla subteran. Deci cancelaria! imperiului e astăzi in posiţie de a sta la conversaţie de departe cu miniştri şi diplomaţii din Berlin.
                                                                              {Lista gradelor inferidre, morţi si dispăruţi, în luptele succedate de la 7 Septemvrie pânft la 8 Octomvrie 1877.
Morţii rejjm*ntulul 5 de hnie.
  Caporali: flftrvu Gheorghe Trifon Ion Niculae Petra Soldaţi :
Arion Gavril Boboc Anton Olaru Vaaile C&lăraşu Vaaile Butnaru Dumitra Căn|* Niculae
Oomana       Plasa Diitricfcnl
Fftleîu    Mijlocul      Vutianl
Roman      Siretu        CArligl
Io$1       TArgul     Podu Iltfi
Roman Sir.-de-Sus Povrieicl Iaşi       8temnic     Cricotenl
Vaaluid    Crasna       Micleccl
Niimţu     Mijlocul     Serbeacl
Botoşani   Siretu F An t fin ele
Bac A ii   > Monis. Caflin
Dispăruţi
Soldaţii           ’omuna      rima        Districtul 
Dima Michaid       Bacâii' B.-de-Jo* Valee-Slnre      
Vieru Apostol      Roman       Fundul         Roşiori 
A-IIinehi I6n      Dorohoifi Pr.-de-Jm Darabani       
Ifarapu Dumitra    R.-Sărafc          * Mărgăriteicl  
Vjwiliu Iancu      laţi        ?Arligătura    Pone*cl 
Tndor OonRtiuitin  Ploesel        Oraţu       Ploeicl 
Căpiţă I6n         Vaaluid        Tărgu       Vasluid 
Gheorghe MiebaiO   Bacău Biitr.-de-Su*        Scmusea 
Bisog lanoş             »           »      Schinicenl 
Rotar* Theodor     Roman       Moldova       Topilaţl 
Ndm|u Ggeorghe     F&lcîQ      Mijlocul       Vutianl 
Pai Idn            Sucdva      Siretu        Rugindaa 
         Mor ţii regimentului 7 de linie.             
    Caporali :                                        
Te te an a Dumitru Bairiil     Buxed          Ceail&d 
Btrftnb. (I<5n) Andrei Tutova  Bârlad          Ive§cl 
Soldaţii :                                            
Dumitru l<5n       Burcii      Slănicu      Zeleştenu 
Niţă Manolaehe          >      Sărata           Teeaa 
Ivancm Albu           Oltu     Vedea           Mireni 
Marin Gheorghe          *           s        Oomăniţa 
Alexandru Dumitru »            Mijlocu        BudeicI 
Idn N&ataae        Doljifl     Dumbrava Pleşoiu       
Pricop Iftimie     Sucova      Moldova           Baia 
Coston Dumitru          >      8ecuiaa      Plinte&cl 
Nichifor Dumitiu   Vaalaid     Fundul       Frenciuşl 
Teoca Mathel       Tecucid     Zuletinu          Ur«a 
Pilip Stoica       Budan            •      »          
Balaurii Nicolae   Tutova      Semita         Coeteid 
Feraru I<5n        R.-Surat Marginea           Bjgoţl 
Dobrea Michaid     Prahova Prahova          Ploeicl   
Dumitru Dumitru    Olt         Olt Drăgăneacl         
Ciocăndnu Niţă     Mehedinţi Dumbrava Beilicu         
Gnsu Gheorghe      Tutova      Târg            Vindel 
Pintileacn Tbeodor Tecaciti    Berbeciu         Lumea 
Ignăteacu Vaaile        »                > •          
Caloianu Costache  R.-Sărat Mărgineni Bordeicl        
Purice Manolaehe   Tecucid     Zuletinu     Hăchitosă 
Olar u Năatăaache  »                >      3riponeicl 
Gheorghe I6n       >                >          9      
Toboc Slancu       Craiova     Craiov          9      
Crăciun Mitrea          •           >          9      
Caporali:                                             
Aron Nicolae       Ialomiţa    Cămpul          Acienl 
Otănceanu Ilie     Rowanaţl Caracal           Caraoal 
A-Stefanel Dumitra Tutova      Bârlad        81obocia 
Maftel Grigore          •      Pereschiv     Cobieacl 
Soldaţi :                                             
I6n Ilie           Gorjid      Vulcan         Olcescl 
Paladi Vasile      Roman       Fundu        Botimescl 
Christea I<5n      Tecucid     Zuletinu     8tânce8cl 
ComeBu Niculae       BuEtSu    Piraoov      Treatia   
Brăescu Mititel    Tutova      Corodu          Bogana 
Tonea Niculal      Roman       Fundal       Dinulescl 
Păun Niculae       Olt                 Olt    CrăUael 
Michaiu Dumitru    Homanaţ               »  Scărifdra 
Mihalache Ido      Roman       Pun Ju       Băceacl   
Mărgean Dumitru    R.-Sărat    R.-Sărat       H.-Sara 
Despu Dumitru      Tecuci u    Nicorescl     Plaţusoc 
Peaoaru Părvu      Meheinţ'    Motru            Lupia 
Sure&ţă I<5n       Car&ca      Rom an a ţl Romanaţl   
Bobocea Gheorghe Tecuci        Bârlad        Iorceacl 
Lunga I<5u         Voalul      Stoian       Beraoeacl 
Rada Iâu           Tecucid     Târg            Zorbel 
Mode rana Iân      Tutova      Pereschivu Coroetol    
Duiuitrache Ido         m      Tărg          Sorotenî 
Onofreî Conitantin Bârlad      Tutova         Plopana 
Monte'nu Dumitru   Tecucid     Zuletinu        Toflea 
Tătftr&şenu Damitro .          Berhecid       Lodinca 
Tatu Gheorghe         Buidd    Bote fi Gura Sâgel     
Dinu Vasile        Prahova     Urlaţi      Poatolochl 
Negoeecu Stoioa         »      Telega          Bertea 
Niţă Idn           Dămbov.     Deal        rârgovifte 
Centocu I6n        Olt         Mijloc         Văleele 
Dolhescu I6n       8 u ce va   Siretu        DolheacI 
Iorgu Păun         Olt         Vede*             VloM 
Chirciu Marin      Itomonaţl Balta Dobroteicl         
Coman Moto              >      Olt          Strejeacl 
Bucă Scarlafc      •           Caracal        Caracal 
V&dura Dumitru     Mehedinţi Câmpu            Oprişor 
Băra Thbder        Tutova      Bârlad        Bârlad   
Bucur Idn          Tecuoifi    >               IvescI 
ntga lordache                _ Berhecifi     Lunoa    
Nioolae Conitin            Olt Vedea         Delenl   
Androne Costaehe   Craiova     Craiova        Craiova 
Diaconu V.         Bfirlad     Pereschivu     Petrenl 
Ungara Idn         Ncmţu       Piatra        Vînătorl 
Pohrib Niţ&        Tecucifl    Zeletinu          Gava 
(Va unna)
   D. TITU MAIORESCU, advocat, s a mutat strada Herfistrifl, No. 27.
   Nicolae Fleva advocat, face cunoscut ci şl-a strâmutat atit domiciliul cât şi biuroul In Batiştea strada Scaunele, No. 40, aliturl cu d-nul dr. Râmniceanu.
   Biuroul va fi deschis In toate zilele de la fl până la 11 ore dimineaţa şi de la 6 pâni la 8 seara.
   A eşit de sub tipar şi se afli de vânzare la magasinele de musici ale d-lor Gebauer şi Şandrovits, şi la autor ;
CÂNTECUL ROŞIORILOR
                                                                                 IDE T-iA. VEDE.
                                                                                     Dedicat Mărieî-Sale
   DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL I.
                                                                                         Poesis de
Locotenent do stat mţjor M C. XANICLE8U
                                                                                    PENTRU VOPK SI ITAN0
                                                                                            de
                                                                                  CAROL PA.ŞILL jnn.
M4+4H
HM
  CE SE POATE CAPATA
                                                                                    PV3I*nmiZJ « FRAUCI
    LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA
                                                                                                              ii
                                                                                     LIN6ER1A DIN V 1 E N A
                                                                                               Calea MoffOşdieT Pala!» f,I)aciu“
      Panlru 6 franol:   I Pantalon s^u I Camison de Pichet de Arnă.
      Pentru 5 franci: O cămaşă de Oxford engles Pentru 4 franci 50 bam : I păreoh Ismene bărbăteşti.
      Pentru 5 frânai : 6 perechi manchete ori ce fason.
      Pentru 5 franci: ti gulere pentru bărbaţi dc olandă fină.
      Pentru 5 franci : ii gulere engl., io url-care fanou | uiarun*
      Pentru 5 franci : 6 părechl ciorapi patentate.
      Pentru 5 franci:   8 gulere modern*   pentru dame, după alegere
      Pentru 5 franci : 12 batiste albe de p&nz& adevărată.
      Pentru & franci: 11 batiste bine colorate tivite f spălate Pentru 5 franci: 6 proadpe de pânză curată.
      Pentru 5 franci:  6 şervete da mană de pânză adevărată.
      Pentru 5 franci: 12 şervete albe de ceaiti.
      Pentru 5 franci : 1 câmagă modernă, simplă sAfl brodată.
      Pentru 5 franci: 2 batiste cu monograme fin brodate.
      Pentru 5 franci:   1 batistă Crâncenă fin brodată ou dantele.
      Pentru 3—0 franci: 1 corset de damă
      Pentrn 5Vz franci : 0 oârraşâ de nbpte de dărrc
      Pentru 5 franci:  3 pepturl fin brodate pentru cfraăşl do bărbaţi.
      Pentru 8 franci:  1 fustă de pichet de iarnă.
      Pentrn 5 franci: 1 canuson modern brodat.
      Pentru 5 franci: 1 faţă de mată colorată cu ciucuri, pentru cafd.
      Pentru 5 franci: 1 cămaşă şefi o pereche do ismene de damă, bogat brodate.
      Pentru 5 franci:   1 fustă costum plissd.
      Pentru 5 franci -  1 bucată Tulpan.
      Pentru 25 franci: 42 de coti — I bucată Chifon franţuzesc.
      Pentru 10 franci: I bucată Robe d’enfants en laine couleur.
      Pentru 18—24 franci : I bucată Tartan engles de 5 coţi.
      Pentru 20 IrancI : 24 coţi Pichet.
      Pentrn 5—12 franci: 0 flanală seu o pereche de ismene de lini.
      Pentru   i6— 15 franci : 1 bucată păoiă de Kumburg, de 3t> 45 coţi.
      Pentru   55— 68 franci: 1 bucată pânză de Belgia de 60 coţî.
      Pentru   75—108 franci: 1 bucată pănzâ Corona de 58 coţi.
      Pentru  115 110 franci: 1 bucată Toile Batiste francei,
      Pentrn 12—35 frânei. Plapămă de linii forte fine.
                                                                                    Altri de articolile menţionate so găseşte tot-d'a-una trusouri complecte.
                                                                                               Calea Mogoşoiel Palatul „l)aria“.
Comlnţliledln districte tn,otite cu preţul respectiv ee vor elactui toarte grabnic oaniciincioe
FIIUMUSEŢA!
                                                                     frAgepimea TINEREŢEl a PELEl
Ca mijloo neîntrecut pentru lnlrumuee|area petei
                                                                  •'nil recunoscut de Iote damele cea cercetata de autorităţi, excelenta, novătăraătdrra gi adevărata
                                                                        de Or. LEJOS8B, Paria.
          Acest mijloc de puriticaţiunei polei, recunoscut In titi lumea, i a arktat ca cel mal bun gi cel mal activ din tdte mijl6cp[e de înfrumuseţare spre a drpirta sigur pete de s6re. coloritul tbrelui, rog4|a pete galbene, precum şi tbte necurî|eniele pelel. RAVIS-SAKTE da pelel o (rdjedime a line. reţel lorte frumbsă rosa-deschis&gi ca ,de catife, Tace pelea gi minile alb-lucitor şi delicat, este recoritdre gi pastroeja pelea fragedă pana in vlrsta cea mal înaintaţi.
  NEFALSIFICAT ne găsesee in Tlucuaescl numai la d-nu BRUS, Farmacie I. Speranţa PREţUL; I llccen mare 8 Ir., I flacon mic 5 Ir. Oeposit general la H. SCHWAR/., B udapesta Mărie
Valeriegasie No. 9.       695.
  H. H0N1CH
                                                                      TAPISIKR SI DECORATOR
Strada Ştirbei-Vodă, 3
                                                                      In dosul Teatrului Naţional,
                                                                  se recomandă pentrn tdte lucrările atin-gatore de meseria sa.
                                                                                                                                                            (635-18)
t \ „  „ J_ _ _ cărămide de qnali-
Uyj \ cLiy.cll tatea cea mal bană de In fosta fabrică a d-lnl Gherg-1, infor-maţinnî se va da la d-nn Era. Roseuthal Strada Sf. Vineri No. 17. (ii-15—0)
Hu| 111-I-I-I-»
      Cu ondre aduc la ounoscinţ» amatorilor ci am <le vimjar*: O oolectiune de copaci roditor, toţi copaci altoiţi <le joegi anume PERI, MERI din «peciile cele mal alene ,i „uoi din Erancia gi Belgia PERUCI din cei mal renumitA (ţr&dink din Muntreuille gi de la producători cel mal veetiţl, mare parte din speciile ce am de vfinŞare nu este cunoecute in Komăma gi a dat îngrădim d-lul Philippee cu resultate remarcabile.
    Plante de SMEURA ROŞIE ŞI AURIE mare, care fructifici pAnll ia tdmnă de mal multe ort.
    Plante de SPARANGEL fdrte producător» gi care aii produs SPARANGEL de o mArime , grosime gi gust care a căgtigat admi-rnţiunea amatorilor din Bucuresol gi oare nu cededă eu nimic celor mal frumdse producţiunl din Erancia.
    Acum fiind momentul plantnţiunilor rog a ee grăbi comandele. Pentru preţuri gi ori ce detaliurl a ee adroa sub-aemnatulul.
                                                                                                                         Jean Termenllln Griidinarul d-lul G. C. Pbilippe,u Strada L) onieie No. 42, Bucureicl.

£
t
I
i
T
î
i
£
I
T
T

mocjl,
W5
IER
e I
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 ►
DE
FOTOGRAFIE şi PICTURĂ
                                                X. F. nvi ^AINTIDI Comp
                                              21, Calea Mogoşioel 21; ris â-vls de cofetăria Capsa.
  Se efectuează orl-ce fel de fotografie ţi pictară , de orl-ce fel de mărime, în modal cel taaî nofi şi elegant aprobat in cel mal înalt grad prin care se oferă nn lacra solid frumos ca fidelitatea a natnreî.
                  JOSEF GRUNBATJM
           IL, _A_ BELLE jaedinieee
                     20, Colţul BnlevardnlnT şl Stradel MogoşAiel, Casele Urecănu, 20
                 Aduc la cimoscinta onor. Public că mî’am asortat Magasinul cu
| MENCICOAFFE, PALTOANE ă la DERBY şi COSTUME COMPLECTE
              Pantalone de fantasie din diverse Stoffe.
                                                                 Tot de o-datâ înştiinte^ că am priimit
      CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE
          şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate.
                                                          JOSECRt rVB^EM
                                                    Furnisorul Curţii, ,A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20.
                                         IJSTSTIIXTTJLK-E
           r            y
  Tote mnşinele, caii, uneltele, clădirile etc. ale fostei Companii Barometrice pentru curăţirea latrinelor cu maşine pnouaiitice, prin vânzarea Imitativă efectuată la 25 Augn9t a. c. trecând în posesiunea no3tră, am Innt t6te ninsorile pentrn ameliorarea lucrărilor, iar firma va fi:
ANTREPRISA BARGMETRICA
                                             PENTRU CURĂŢITUL LATRINELOR
  Maşinele nostre oLr marele avantagitt că se p6te curaţi orl-carc cantitate de latrine în ori-care oră de <]\ saă n6pte. Aceste maşine fiind defer şi închise hermetic, şi curăţit'il făcân ln-se in mol pneumatic, nn pote pătrunde nici nn fel de miros atit de supărător şi vătămător sănătăţii.
  Localităţile cari nu permit intrarea vagonelor mari ne Vor cnrăţl noptea, asemenea cu tnbnrî hermetico şi pneiimalice.
                                           Hi ii roii I so uliii Strudii Anuloiniel >'o. 2o.
(639-0)
                                                  p. Antreprisa Barometrică
DIRECŢIUNEA.
r:XXXXXXXXXXXXXK»XXXXXXXXXXXXX?1
xFRAITZ OtJITTIIEPl
X           a la V1LLE DE BRUXELES
X Podnl Mogoşoiel No. IU vis-A-vis de Consulatul Rufisesc
X
X
X
X
                                       Recomandă magazinul asortat in tot-d'a-una f5rtfl bini1 cu rufăriă de bărbaţi şi de
X dame, gulere, manchete, bătute de lino, olandă fi m&tană, ciorapi pentru bărbaţi şi dame, flanele fine (crtipe de tanUţ) camia<3ne, groşett4, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi femei In cele mal noi forme şi culori, umbrele de «âre şi de pldift etc etc. Atr&gftnii tot de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din cauan criaei am redus fdrte mult preţurile.
v^xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx?
                                                                   PHARMACIA Dl A. „SPERANTIA”
                                                                                    26, CALEA MOaoŞOAKI, 26
                                                                 J> E 1*0 I L M FI» IC' \ M E >1 T E L O U V IL A N ( K S K.
                                                              Obiecto d« Caacioc şi Artico'e d« Toilet-i. - Asemenea se angajd/.ă a efeetna ori-ce comande din resortul medical.
                                                    BPtXTS.
■^W

A'eşit fi se sflS de cântare la I6te librăriile:
  INDICATORIIL ALFAIIETIC
                                                                             al legel
TimCLTI SI 1 NilElilSTRAIlEI
                                                                               «le
                                                                    D. I. GEORGIAN Prrlul l Leii noii.
  A <ş t de snb tipar şi se află de ven-<Jare la magasiile de mnsică Gebauer şi landa & Sandrovitz:
  DEŞTEPTATE ROMANE
                                                                           de Andrei Mureşijiiu
  hym:n eroic
 pentru patru voci cu aoompiniament de piane
                                                                            <le LEOPI.D STERN.
                                                                         Preţul i Led nod.
                                                                          BUCUHE80I
Tipoitrafl-e.litorl Thiel A Weiss, palatul .Dacia.*
Fabrica c. r. priviligiatâ a Curţii austriaca de
   MOBILE DE FER
•1011AW SCIILKSlSflKK .V Comp
                                                                               Krcna, Taborstrasse No. 38
cfectna7.ă imediat orl-ce cnantitate de paturi de fer cn preţul de câte t.50 fiorini pentrn casarmc şi spiţa/uri. _____________(643-6)
                                                     JDIE XInTCHII^I^T
Chiar de acum în total sîn parte
                                                             localul ocnpat pună aci de
 SOCIETATEA GENERALA DE ASIGURARE ,,R0MAN!A“ i
din Strada Carol / No. 40 (Hotel Budiştenu) contsănd în 22 camere.
                                                 A se adresa la Direcţiunea generală de Asigurare .ROMANIA*
io m Mitiloi fnaciar Burai Ha CulM Frotlol moderai.
(647—2) Societatea cencrabl de Asigurare ,,KOMANIA“.
. J'R-PABRICA Ij-A-TSTIGGUTT-'W'XElsrERTBEPt.Q- I » M. J. KL8INGEK ot FIT la VIENA,                        ’
^         fnrnisezS contra casa sad ă conto, livrabile la Viens. ^
i Muşamale de căruţe şi Mantale de pldie ►
                                                                cât mai repede şi în cele mal mari cantîităţ.
                                          .A. IST TJ IST CITJ
Se aduce la cunoscinţa Onor. Public că biurourile Direcţiune] generale a
                                        Socialii oaoralo ae Asipran „ROMÂNIA"
  N’AL MIJT4T
                                                 în eta^inl de sns al
Clădirel Creditului fonciar Rural, Strada Colţel.
(646-2)     Societatea generală de Asigurare >ROMANIA*.
                                                                                   Tipografia Thiel & Weiss Palatul .Dacia