Nr. 255. VINFRI 11 NOEMVRIE ANUL II. — 1877. ABONAMENTELE IN TOATA KOVAMIA î P* an...............b. n. 48 i'© 6 Ioni.......... . > * 24 R«* ? 1 ani... ....... in .murNATATi: l'f an ............ • • • * 60 1N8KHT1VNI 51 Libia de 30 litere petit, pa«ina IV, 80 bani. Pe pagina III, 80 bani, pe pagina n, 2 lei noi. Reclame 2 lei noi linia.* Un număr In Capitală 10 bani. 1-------------------------------------------- TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCKU. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul „Daoia". A-IsTXJISrCX’O'Ptl Se priimoac tn itrAinAtate: La D-niî Fatum ttein A Voglor tn Tienn», Walflsohgass» 10 A. Oppelik In Vienna, Btubenbaatai 1 [ Bmdo JfiMM In Vienna, SeileratAtte 2 j Vtmomm Hrdiaka in Vienna, Teinfaltstrasso 17; FhUipp Lib In Vienna, Reobenbachgaate 11; L. L*mg A Comp, In Peţta fi Baotu-Laffiis-BttUiar A Comp. In Pari*. BcrUorI n«francate ni se primesc. Artioolelfl nepoblicate te vor arde. Un număr In Districte 15 bani. Cursul de BncurescT, 9 Noetnvri©. Oblig. Rurale..... 87 37 » Domeniale) . . . 793'* jg7/a Credit funciar rural . . 711/, _ , urban . 70 — Impr. municipal al Capit. 75 — Oblig. Pensii.....226 — Oblig. Dacia......200 » Romania ... 40 — Impr, municipal eu premii — — Renta RomAnft..... — — Pari* 8 luni......100I/» — Londra » .......2540 — Viena > ....... ... — Perlin , .......123 % - — Curtai de Viena, 20 Noerobre. Metatice 63 15 Naţional©....................... 60 Renta In aur............. 74 — ............................... 75 Acţiunile băncel ...... 818 CrediturI ......................20 S6 London......................118 70 Obligaţiuni rurale ungare . . 78 30 » temeşvar .... 77 5o > transilvane ... 75 25 Argint in railrfurl ..... 106 40 Ducatul...................... 5 67 Napoleonul............. 9 53 Marc 100 58 75 Coreul de Berlin, 21 Noembre. Acţiun. Căilor ferate rotuăne . 15 — Obligaţiunile roinine 6%. . 59 40 Priorităţile C. fer. rom. 8®/o 55 25 împrumutai Oppenheim . . 81 50 Napoleonul....................16 24 Viena, termen lung.............— — Paria * lourt .... — — Calendarul «filei Vineri Îl (23 Noemvrie). Patronul tjilel: Martirul Mina Răsăritul sdrelul: ? ore 9 mm. Apusul sdrelul: 4 ore 25 min. Faaele lunel : Luna Plina PLEC .A-IRE-A. TBENI7RIILOR Bocnresol—Suciră Bucuresd .... 8.15 n 10.— d Ploeacl......9.50 o 12.05 d Brăila.......1.53 n 5.45 ,1 7.15 Teouciti.....4.38 n 11.40 Roman........9.05 4 4.54 _ Sucova, aosire . . 12.03 Presse« că garnizona din Scntari a făcnt o eşire şi că a fost respinsă de şase batalioane de Muntenegreni. Muntenegrenii ati luat treî-zecî pri-sonîerf; turci! s’aii retras în Scntari, arzând un pod de pe Boyana. După informaţiile ziarului jPresse4 acest pot nu se poate afla de cât în foburgul din Scutari numit Tabaki-Mare groază In Scutari. ConBtantinopole 21 Noemvrie Soleiman telegrafiază că o recunoaştere turceecă a atacat nişte întăritor! ruseşti pe lângă Pirgos, şi pe cari a pus mâna, cansând Roşilor perderî mari. BUCURESCI £ NOEMVRIE Sunt vre-o zece zile, de când ziarele din capitalâ discuta merefl ce-stiunea, dacă consiliile comunale şi judeţene afi dreptul de a vota bani pentru cumpSrarea de arme. In o parte se susţine, cft ele aQ acest drept, eară Înalta, că nu’laă. Astfel .Românul*, de şi nu susţine câ vre-o lege positivâ ar da consiliilor generale dreptul de a vota sume pentru scopuri comune întregului stat, eară nu particulare ale districtului respectiv ori ale comunei, zice că legiuitorii nu puteaâ să prevază nişte situaţiunl atât de anormale, ca şi ceea de astă-zî, subt a cărei greutate consiliile generale afl votat sumele pentru cumpărare de arme. .Pressa* respunde, că dacă legea nu a dat consiliilor generale dreptul, ele nu T aâ. De şi Situaţiunea indecisă şi atârnată de soarta armelor, In care se află ţara, impune partidului conservator cea mal strictă reservâ In tot ceea ce priveşte politica externă, ne vom pronunţa asupra acestei controverse ori cel puţin nu vom lipsi a constata şi a Înregistra principiile, pe care le susţin adversarii noştri, de oare ce mal curând ori mal târzia ne putem aştepta să-I vedem susţinând cu totul alte principii. .Românul* nu numai scusă, dar tot- o-dată chiar laudă hotărlrile, pe care le-afl luat consiliile generale In lipsa unei legi positive. Aceasta, pentru motivul, că ele afi făcut prin aceasta un act patriotic, ad adus un sacrificii!, de care statul avea neapărată trebuinţă, aQ călcat legea numai spre a face bine. Sfinţenia legii are dar pentru adversarii noştril anumite margini şi anume, o putem călca tot-d’auna. când suntem de părerea, că este Ini folosul statului să o călcăm. Legea este voinţa Întregului popor, sfinţită prin formele constituţionale : dacă Insă un consilii! general ori chiar şi un ministru crede că este bine să înlocuiască voinţa sfinţită a Întregului popor culntâmplătoarea sa voinţă, atunci el poate să facă un act patriotic. Nu vom combate această teorie, dar nici nu o vom susţinea : ne mărginim numai a constata, unde .Românul* voeşte să ne ducă. Principiul .Salus reipublicae summa lex“, pe care 11 susţin adversarii noştril, negreşit sună foarte frumos. Tocmai pentru aceea Insă el intră In combinaţiunile politice ale tuturor radicalilor : pentru dânşii o lege are putere numai câtă vreme nu T jigneşte; Îndată ce apoi sâ simt jigniţi de puterea el, se întrunesc şi decretează că poate fi călcată. In virtutea principiului ,Salus reipublicae summa lex* s’afl făcut toate re-voluţiunile; In virtutea aceluia-şl principia s’ad dârâmat zidirile monumentale din Paris ; In virtutea aceluia şi principia putem să fim spânzuraţi pe uliţele Bucureştilor.— Oamenilor pătimaşi şi lipsiţi de bună chibzuială o mulţime de lucruri pot să le pară, ca fiind In interesul .na-ţiunel.* DIN AFARA Frftllţll. — Crisa politică a ajuns la punctul de culminaţinne, aşa se credea dupe ce mareşalul Mac-Mahon primise demisiunea cabinetului Broglie. Peste puţin s’a arâtat Insă, că mareşalul Mac-Mahon, Înainte de a primi alternativa mult discutată, voeşte sâ facă o noâ încercare de resistenţâ. Precum se asigură In corespondenţii din Paris, alcătuirea unul minister de coaliţiune, din care ar face parte şi câţl-va membrii al centrului stâng, e peste putinţă, de oare ce chiar şi centrul stâng cere destituirea funcţionarilor numiţi de cabinetul Broglie, iar mareşalul Mac-Mnkon ar fi hotărât de a nu sacrifica pe aceşti funcţionari. Ast-fel se asigură, că miniştrii demisionaţi vor fi înlocuiţi prin oameni, cari sunt gata de a susţinea cu toată energia politica de pănâ acum. — întrebarea e acum, dacă ast-fel se va putea ajunge la o soluţiune paci-nică, ori dacă, din contra, hotârîrea Mareşalului Preşedinte va aţtţa cu atât mal mult pasiunile republicanilor. Urmând din amărăciunea, cu care ziarele republicane chiar mal moderat? combat discursurile, prin care Fourtou şi Broglie şi-afi apărat politica, e de temut câ soluţiunea pa-cinicâ nu mal e cu putinţă. Aceste discursuri par’ a fi produs In intreaga Franţă o impresiune adâncă şi sta-tosnicâ, ce pune pe republicani, In Îngrijire. Spre a slăbi această impresie, ziarele republicane ’şi dafl silinţa a murdări discursurile, care aii produs-o. Ast-fel ,J. des Dâbats* le califică de .ridicole*, .mincinoase* .miserabile* şi ^impertinente*. De sine se Înţelege, că ziarele republicane mal puţin moderate şi ca indeobşte lipBÎte de cea mal elementară bună cuviinţă, ah un dicţiouar cu mult mai potrivit cu birturile, In care aO fost tirzite. Dupâ ştirile mal proaspete, noul cabinet se va compune din dreapta şi centrul drept, iar presidiul va fi Încredinţat unul militar. De asemenea s’a răspândit In Paris ştirea, că senatul e dispus a încuviinţa o noâ disolvare a camerei. — Se asigură chiar că Joi (astăzi) ziarul oficial va publica lista noului cabinet. După ştirile private sosite la Paris, Dumineca trecută s’aă făcut alegerile coloniilor şi colonia Martini-que a ales pe republicanul Lacas-cade, iar Guadeloupa pe Godissart, de asemenea republican. Austro-Ungâria. — In ambele parlamente se urmează desbaterile asupra proiectului de bancă. In .Re-iclisratul* din Viena s’a Început la 17 desbaterea generală şi ah vorbit mal mulţi deputaţi pentru proiect. Altminteri se crede , câ In Viena proiectul nu va întâmpina chiar nici oposiţiunea, pe care a Intâmpinat-o lu Pesta şi In cursul câtor-va şedinţe desbaterea generală se va închide In vremea aceasta maghiarii, deprinşi cu mişcările sgomotoase, pregătesc o nouă manifestaţiune. Astă dată Insă nu pentru turci. Manifestaţiunile turco-file atl devenit In Ungaria un lucru atât de comun şi atât de sarbâd In felul lui zadarnic, In cât nimeni nu le-ar mal ţinea In seamă. — Manifestaţiunile se fac contra renoirel pactului dualistic. Cât pentru arangiare, ea cade In sarcina fraţilor de cruce al£radicalilor noştri. Stânga eatremă va întruni la .Circul* din Pesta (Nemzsti Lovarda) pe liberii cetăţeni maghiari şi, precum se zice tn apel, II vor provoca să voteze In numele moralităţii un veto al na-ţiunel* contra proiectelor de banca şi a celor vamale. Germânift. — Curmând discutarea discursului Lordului Beaconsfield, ziarele germane afi reînceput lnpta contru încheierii tractatului comercial cu Austro-Ungaria. Din toate cele, ce se zic, resnltă ca positiv, câ guvernul german nu a luat încă nici o hotărtre positivâ şi câ ar avea intenţiunea de a face ca hotărârile sale sâ atârne de cursul transacţiunilor, ce se urmează In Austro-Ungaria pentru renoirea pactului dualistic; precum arătarăm sunt acum câte-va zile, aceste tran-sacţiunl atârnă In mare grad de ne-goţiările Întreţinute cu Germania. Basele discuţiunel ziarelor germane sunt, ca tot-d'auna, liberal schimb pus tn faţă cu protecţionalismul. Cele mal multe ziare cer represalii economice spre a sili pe Austro-Ungaria să adopte principiile economice ale Germaniei, combat Insă In a-ceea-şl vreme abaterile ministrului Camphausen de la principiile liberului schimb. Italia. — Numai de cât dupe retragerea ministrului Zardanelli se răspândise ştirea câ s'afi produs neînţelegeri acute In sânul caDinetu-lul italian şi câ In urma acestor neînţelegeri In curând se vor retrage mal mulţi dintre miniştri. Ziarele mal apropiate de guvern desmint aceste ştiri, Incredinţându-ne, că nici o dată armonia Intre membrii cabinetului italian nu a fost mal deplină decât acum. Delaţiunile Intre Vatican şi guvern devin pe zice merge mal bune. Ast-fel se asigură, că In-, tre cardinalii, pe care II va crea Papa în curând, va fi şi monsig-nore Megalia, actualul nunţiu la Paris, şi o persoană bine văzută In cercurile guvernamentale din Roma. Grecia. — Din Athena iarâ-şl se răspândesc ştiri nehotărâte despre o apropiată crisă ministerială. După .Cor Pol.* In curând guvernul va fi interpelat In cameră, dacă dupâ usurile parlamentare un cabinet poate funcţiona fârâ de 'preşedinte. Se crede că In urma acestei interpelaţiunl lutregul cabinet de coaliţiune, va demisiona şi se va compune uu cabinet de partid, Regele Georgios In curând va pleca Ia Tbeba. Daci insft luptele de partid ar isbucni din nou In par lamentai grecesc, aceasta c&ietorie se va anillna şi poate cft lntreag! demonstra ţiune militară, a Greciei tşf va perde importanţa. REVISTA ZIARELOR. RESBOIUL „Pressa* de la 10 Noemvrie Începe comunicftnd nişte sgomote, căror temeinicie ar dori să o puie la Îndoială. Anume, se zice, că, de şi corpurile legiuitoare se vor Întruni, ele nu vor putea sft ţie şedinţe, de oare-ce partea mal mare a deputaţilor şi senatorilor guvernamentali va lipsi de la Bucureşti. Se asigură chiar, că această lipsire ar fi comandată de către şefii partidului guvernamental. In urmă „Pressa* aruncă o privire asupra situaţiuntl, In care era ţara pe cănd guvernul actual venise la putere şi o aseamănă cu aceea, In care se află astă-zl, arătănd, ca numai lipsa de cumpăt şi de bun simţ politic a făcut ca 9ituaţiunea de astăzi să fie mal rea. Radicalii zice „Pressa*, veniţi la putere, In Ioc să profite de posiţiu-nea avantagioasâ, ce aveaţi el atunci, aft uitat pe de o parte, cu desăvăr-toarea Şipca, şi prin ea merge un I şire, principiile constituţionale, iar drum de care, care duce de la Lov-1 P® d® alta, voind să şl asigure per- cia peste Troian şi Kalofer la Fiii- ftua Pu.te,re»’ nu atl întrebuinţat , de căt violinţa; şi, cu modul acesta, P°P° e* el ’şl-aft făcut met mare reft, căci Deci ruşii ţin ocupate In acest aft ,ntin3 şi maI departe> generali moment trei trecători preste Bal-j9ănd’o, ura ce adversarii lor hrăniad câni, pe cari Ie pot Întrebuinţa după I celor de la putere voie, când vor avea să treacă In Ru- Ştirea cea mal Însemnată pentru noi, este că Miercuri la 9 a curen tel la 9 ceasuri dimineaţa trupele române aă ocupat Rahova. Cel d’ân tftitl, cari aă ocupat o redută aă fost roşiorii sub comanda maiorului Răsti. In aceeaşi vreme generalul Lupu cu statul săă major trecea Dunărea cu trupe de linie şi cu dorobanţi. Se ştie asemenea din telegramele .Agenţiei llavas* că duoă companii ruseşti aă ocupat trecătoarea Rosaliţa din Balcani. Această trecătoare de o înălţime de (5,000 de picioare e cinci mile mal spre apus de trecă- cumpere arme pentrn apărarea sta tulul, de căt să facă podul pe care să treacă domnia-sea, după cum zi» „Pressa,* care atât de mult a stă ruit şi stăruie să ’l cumpromitâ din toate punctele de vedere. .România Liberă* publică un al doilea articol asupra discursului ţi nut de către d. C. A. Rosetti In sala .Circului*, — şi anume astă-datâ a supra a celei de a doa şi mal im portante părţi. melia. Indirect, poziţiile turceşti de la Şipca aft pierdnt din puterea lor de resistenţâ prin luarea Rosaliţel. Interesantă din punctul de vedere militar este Insă luarea Karsulul. Abstrsiţie făcănd de la Însemnătatea politică a acestei biruinţe şi de la împrejurarea că perderea cetăţii este egală cu perderea regatului Armeniei chiar, fapta Însăşi, desfăcută de toate urmările el politice şi strategice şi izolată oare cum de Împrejurările, ca cari stă In legătură, e aproape unică In istoria resboaelor. O cetate cu doufi-spre-zece forturi şi c'un castel, ocupată de zece mii de Turci a fost luată noaptea prin surprindere. Organele străine, care cunosc din raporturi detaliate această cetate, unde totul este granit şi ziduri şi case şi acopereminte, şi terenul Întreg, pe care’l aşezată cetatea, se Îndoiesc de ştirea oficială rusească, şi cred că poate se va fi luat un fort dominant, dar nu cetatea Întreagă. Acele organe sunt de acord, că confirmăndu-se această ştire, ar fi In istoria resboiulul una din faptele mari militare mal mult. Comanda garnizoanei cetăţii era încredinţată lui Mustafa-paşa. .Românul*, arată, că pentru a doua oară de la Mihaifi drapelul ro mân fâlffte pe zidurile Rahovel, O' cupatâ MercurI de către trupele române. Turcii s’aft retras spre Lom Pn-lanka şi Vidin, urmăriţi fiind de români. In urmă .Românul* continuă polemica începută cu .Pressa* asupra politicei cabinetului Broglie şi ajunge Ia resultatul că este o mare asemănare Intre ceea, ce se petrece In Franţa şi ceea, ce se petrece la noi. In sflrşit- .Romanul* continuă polemica Incepntâ cu .Pressa* relativ la banii votaţi de către consiliele judeţene pentru cumpărarea de arme, şi ajunge la resultatul, că legeâ nu opreşte pe consiliele generale ca In budgetele lor să voteze sume pentru cumpărare de urme. .Interesante* sunt următoarele cuvinte, cu care .Românul* lnchee:* A9t-fel patriotica iniţiativă a autorităţilor locale a fost dictată de convingerea că .salvarea statului e legea supremă* şi de tarea credinţă că, apărând ţara de invasiunl şi de prădări, nici un cetăţean cu dor de ţară nu va veni să le arunce cu piatra In cap, că nici Însuşi d-1 Hagi Pândele nu va suferi că cetăţenii aft găsit mal de trebuinţă acum să ŞTIRI OFICIALE Pnn înalt decret Domnesc, s'a acordat dreptul d a purta medalia Virtutea militarii pentru a încuragi* şi tot o daţi a răsplăti cur^giul şi servioiele făcute in luptele ce s’sO succedat In «jilele de 30 AuguBt, 2 şi ii Septemvrie, precum şi pentru neadormita privighiare ce a desfăşurat armata de observaţie, ofimărilor şi gradelor infcriâre ee urmezi : Medalia de aur. D-lul general Lupu Qeorge, comandantul armatei de observaţie. D-lnl sub-locotcnent Baroneacu Radu, din regimentul 3 de artilerie. Medalia de ar pini.] D-Iul aub-chirurg Aaachi Qeorge, din reg. i de artilerie. . . Arrameacu Simion din tor- Tieiul Crncel-Rojie. > . Arioneicn Pasca1, din «erei- ciul central. . . Baican Nicolae, din serviciul Crucel-rojie. » . But&rescu I Dabija Nicolae, din serricinl central. » » Duca Simeon, din regim. 7 de linie. > , Emilian Qeorge. din servi- ciu! Crucel-Boţie. D-luI farmacist Gberaaim Dimitrie, din serviciul Crucel-Rojie. D-luI lub-chirarg faslovicl Arminin, do la ambulanta Zion. > » Kcsim Bogdan,din escadronul de tren. . . Miţteanu Iân, din batalionul de gen fi. » , Melonti, din serviciul Crucel Eogie. . . Paatia Qeorge, din ambulanta din.iei a IV actiră. , > Protopopeacu Qeorge, din ser- viciul central. > . SolovicS Mihail, din reg. 2 de linie. , . Stânceanu Constantin, de la ambulan(a Marelui Cuartier . Qeneral. „ > Osii Isao, de la ambulanta Zion. D-lul sab-chirurg Ţuri Abraham, de la ambulanta Zion. . , Spiroiu Alexandru, de la am- bulanţa divinei IV. Sergentulul-major Rădulesco, din regimentul 1 de ro|iorI. . „ Albuleseu, din compania de pontonierL . , Petrescu Coiatantin, din di- visia III. Sergentului Qurguini Toma, din dir. III. . . Toma Tudorache, din com- pania de pontonierl. . , Trencu Alfred, din regim. 1 de rofiorî. Sergenţilor»! Sergentului Caporalilor ii Caporalului 8loler Qrigore fi Negruii A-Itxandm, de la Cuartieru! General. Alba Iancu, din reg. 16 de durobo»t1. Mocanii Nicolae, de la Cuar-tiernl Qeneral. Ştefan Dimitrie, din pieri. Neugoe Qeorge ;i Ohiţtt Du mitra, din dibisia III, Nae Coslocbe, din regim de linie. pom- ARBOROASA In .Neue Freie Presse* ne-a ln-tămpinat uimitoarea ştire, că o corni sie judecătorească s’aft dus In seini nărui mitropoliei Bucovinei (din Cer năuţ ) şi aft arestat pe patru cam didaţl interni de teologie, sequestrănd tot odată averea şi hârtiile societăţii disolvate „Arboroaaa*. Membrii acestei Societăţi eraft studenţii romani de la universitatea din Cer năuţl şi dările de seamă a tinerel reuniuni eraft atât de serioase, atât de departe de orl-ce veleităţi politice, In cât lntr'adevăr ne mirăm au zind această veste neaşteptată şi nu ştim eâril împrejurări avem a aţii bui măsurile aspre ale guvernului provinciei vecine. Neînsemnatul fond de bani, ni se pare că vr'o 400 de galbeni, datorit In mare parte mu-mfhenţel românilor de la noi şi de dincolo de Carpaţl, biblioteca, compusă din vre-o sută şi câte-va tomuri sunt confiscate, mal mulţi dintre studenţii facultăţii teologice aft fost arestaţi şi li se intentează ac vede proces criminal. Care va fi crima, de care 9â se fi făcut vinovaţi studenţii români de la Cernăuţi, de aft fost un motiv destul de puternic pentru a risipi mica lor avere de strlnsurâ şi centrul lor de activitate spirituală? Nu ştim până astăzi de cât numai doâ abateri ale studenţilor de la Cernăuţi, care Insă departe de a constitui o crimă In ochii noştri, nu le-am putea lua in nume de răft de cât dintr'un exagerat punt de vedere al poliţiei statului, natural poate In vremi de linişte, nenatural Insă, cănd spiritele tinere sunt agitate de luptele până acum glorioase ale conaţionalilor lor. Afară de aceea aceste doâ abateri de până acuma, pe care le vom espune mal la vale, aft fost provocate prin necuviinţe mult mal grave, comise de coloniştii din Bucovina, In cât resentimentul tineri-mel româneşti aft fost firesc. Guvernul Învecinat ar trebui să fie chiar mândru de aceste acte de resistenţâ, pentru că ele dovedesc temeinicia şi valoarea educativă a şcoa-lelor din Austria. Dacă şcoalele de acolo ar deştepta numai mintea, lăslnd simţirile inimel In paragină, dacă tinerimea ar fi crescută numai pentru a’şt căuta de interese personale, a se târâi Înaintea puternicilor zilei şi a săruta mâna, care ’l loveşte, a tunel de sigur că acte de resistenţâ n’ar avea loc de fel ş ar fi o dovadă puternică, că Austria e pe deplin jidovitâ, ceea ce ne place a n'o crede In chiar interesul vecinilor şi al luminatei case domnitoare. .Onsh-p-puit Sire, sur ce qui resiste.* Nu elementele mol ca ceara, cari cedează fără murmură orl-cârel Inti-pârirT, nu indivizi, mânaţi de lute-rese mici, şi lesne de Îndoit după vânt, nu capete cari se pleacă cu Înlesnire ori In ce parte, num^f puternică să fie, ci inima neînfrântă, rătăcită fie chiar, este temelia puterii unul stat. Războaiele, pe care Austria le poartă, isvoarele muncel şi averii, braţele puternice şi inimele viteze nu se găsesc In clasele de trântori semiţi, ci tocmai In acele naţionalităţi, cari nu se pleacă raselor dominante, dar sunt tot-d’auna gata sâ'şl dea săngele şi averea pentru pământul, care le poartă, pentru coroana, de la care aşteaptă tot binele, şi căreia le place a atribui tot binele, ce le vine cănd va. După acest preambul, care ni s’a părut trebuincios, pentru a nu J*sa nici umbră de Îndoială asupra nunelor noastre intenţii, vom veni la cele duoă caşuri, cari vor fi fost poate motivele disolvâril societăţii Arboroaaa. Se ştie, că mal cu seamă elementul evreesc din Bucovina aft stăruit să facă serbarea de o sută de ani a întrupării Bucovinei ca Austria. Aceasta s’a făcut In ajunul încheierii unul tratat de comerţ cu noi şi a fost o demonstraţie, In contra mânţine-rel îngrădirilor, prescrise de legile noastre ve';hl pe cari, după Îndelungate stăruinţe, guvernul conservator a isbutit să Ie mânţie şi In convenţia austro-română. Fost'a demonstraţia, pentru a ne atinge pe noi şi a ne arăta lumel ca semi-barbarl, precum bine-voieşte a ne numi d. Cari Emil Franzos, fost'a un mijloc de presiune morală asupra noastră, sigur este, că serbarea a fost pripită cu trei ani Inainteă sutei cuviincioase şl-a fost glorificarea unei centenift de 97 de ani, Ia care ’a adaos In vederea carneţel. 3 la sută. Nu discutăm legitimitatea serbării. Fie-care are drept să se bucure seft să nu se bucure de o Întâmplare istorică; caracteristic pe -tru cel ce o aranjazâ este numai motivul. Cedarea Bucovinei nu este o frunză de dafin In istoria Austriei şi tocmai fiind că voim bună pace, ne abţinem de a cita documentele, ce ne sunt bine cunoscute, şi cari ar dovedi, că acel act istoric n’a fost vrednic să fie serbat de cât tocmai de neamul acela care crede, că toate bunurile acestei lumi se câştigă prin târguiala. M. Sa împăratul, ale căruia sentimente nobile şi cavalereşti sunt cunoscute de toată lumea şi de la oaie, Intru cât priveşte persoana Sa, Românii n’afi cunoscut până astăzi de cât numai bine, aft refusat politicos Insă semnificativ de a lua parte la iubileul din Cernăuţi, căci MIHAIL STROGOFF SAU CURIERUL ŢARULUI (Urmarea 34-a). XVI. Miliail 8tregoff mergea deci mereli înainte pe cât se pot«a de repede, dar cn o oare-care pază. El se bizuia nu mai puţin pe eacelenţa ochilor Băi care străbateai! în ombră, de cât în isteţimea calului, a căruia pătrundere o cnnoscea. In aceiit moment, Mihail Slro ;off, tat-pnk€ nn fel de căciulă de piele de oue neagră, şi încălţaţi cn cisme verzi cn tocnri înalte, al cărora capăt se sfârşeşte iu vârf asenţit, in tocmai ca la încălţămintea din evnl-midin. Eraft înarmaţi , ca o pavăză spre apărare, şi ca o sabie încovoiată spre lovire, la acestea se mai adăoga nn cnţi-toift şi o puşcă cn cremene atârnate la spatele şelel. Pe umerii lor pnrta o manta de pâslă de o coloare bătătoare la ochi. Caii, cari păaceuft tn toată libertatea Ia marginea pădurii, eraft de rasă usb kă, ca şi călăreţii Aceasta ae vedea foarte ..ps-h'şit la lamina torţelor, ce aruncaţi o vie Incire printre ramurile de molipţi Ac< şti, cal, ceva mal mici de câtcail tnrcomanl, dar înzestraţi cu o vârtute minunată, snntnisce dobitoace ţapene cari nn cunosc alt mers de cât trapătul n *re. \ TIMPUL >A daca prescripţia şi puterea consfin ţese un act, ca cel pomenit mai ţ sus, nu remâne mal puţin adevărat c& ia acea serbare s'a accentuat toc mal originea acelui drept, care ori gine nu se va fi găsit tocmai vrej nicâ de nobila inimii a ImpAratuluI Afara de aceea Maiestatea Sa ar trebuit sft vie la marginea statelor Sale şi precum este obiceiul M. S. Domnitorul ar fi avut să L latGtnpint' sat> ln persoană sad prin delegaţiune ceea ce, ne va concede orl-cine, ar fost In Împrejurările date un lucru foarte gingaş, daca nu de-a dreptul cu , neputinţă. Guvernul conservator, 1d |JI înţeleaptă sa reservâ şi simţind se u ţelege, că nu poate să joace rolul I unul stat mare, aQ tăcut la inGsu rile cernăuţene, dar afl respuns ca pitala Moldovei prin o contrade monstrare impuitoare, care de atunci se repetează In Be-care an. Românit din Bucovina eri fi Insă mult ma umiliţi de căt noi chiar, pentru că se serba acolo pe pământul lor clasic pierderea lnrluriril lor politice Daca ideia serbării ar fi pornit de la Români, de sigur că nimenea nu zicea un cuvânt. Ar fi fost un semn de iubire mal mult pentru casa mo-şteană de Austria; dar atingâtor era, ca acea serbare să pornească de la ele mente colonizate ln părţile de miază noapte ale provinciei. Acum ln anul al treilea de la serbare, vr’o eăţl-va studenţi din Bucovina aă trimis cu oca siapanachidellul Qrigorie Wd. Ghicao telegramă către primarul de Inşi şi tot ln aceeaşi vreme, ni se pare, d. pro fesor Schiffner de la facultatea de drept din Cernăuţi, care ţine pre r lecţiunl asupra .dreptului românesc’ şi a permis a face observaţiunl pu-*' ţin cuviincioase asupra statului noI stru, pentru care a fost fluerat de i f studenţii rornănl. Aceste sunt oare căuşele disolvâ-i | ril , Arboroasel* 1 Nu discutăm dreptul guvernului | vecin de a lua mâsurt ln contra abaterilor studenţilor. Puntul nostru de vedere, ca organ autoritar, ne Învaţă, că un stat face cu supuşii sâl ceea ce crede, că e bine şi cu cale ln interesul lor mal cu seamă. Discutăm numai oportunitatea măsurilor prea aspre. Nu ştim, daca glasul nostru va fi auzit, dar ne permitem a aduce aminte, că Ro-mănia este ln răsboih, că abstră-gănd de la inrudirea naţională, boierii din Bucovina precum şi satele de la margine sunt lncuscrite cu romănil de dincoace de Mo'na, că mulţi Bucovineni aă rude de aproape peţc&mpul de răsboid, In căt abaterile r unor tineri, ce nu cunosc pe deplin greutatea, pe care legile pozitive dab unor asemenea manifestări, nu pot fi puse tocmai ln cumpănă de aur. Din acest punt de vedere numai ne permitem a face observaţiile noastre asupra unei afaceri, care pare a se fi infundat tn unica telegramă a .Nouel presse libere* şi asupra căreia organele vieneze păstrează o Îngrijitoare tăcere. FAPTELE UMUSTBAIIDHH si se trimite spre pablieare următoarea copie : Domnule ministru tie interne, Dreptatea fi administraţia din comuna noastră Cacaluţ) ZărncştT, din plasa Arge faini acelaf jadaţ, tfl dispărut cu desăvâr-fire, fi n’afl rămas de cât numai o himeră cât nriveşte despre siguranţa arerel fi o noarii socie‘5* I. Iar când este toi ba deBpra împlinirea impositelor, atunci este foarte riguroasă, căci aceasta nn se face prin blândeţe fi prin aplicarea Iegel de urmărire, după ouni zice legea , ci prin închisori, trântei! de păr fi de nrechl, chiouturl, fi. bătăi cu năbădăi ca în vremea lui Caragin. Âst-fel primarul acestei comune a devenit nn al doilea Osman-paşa de Ia Plevna, căci văzând moliciune?, nepăsarea de datoriile sale; fi mnltă tolerenţă a sub-; re fectnlnl respectiv (care-!e avSnd interese particulare în această comună fi pe cure el i le înlesm şte şi men»jazS) s’afl pus mal pre sns de lege fi de autorităţile superioare, devenind legea fi dreptatea, nuuial voinţa Ini. D-le ministrul La 25 Outomvrie trecut reclamând d-lui sub-prefect in contra nun! loan Bănică că, ’ml-aii luat nişte cărbnn! de mangal, date primarului ordin No. 586 a cerceta fi a'mi face îndestulare. Acest paşa botez.,t de primar, lu numai că, n'a voit a priimi ordinul fi petiţia, dar 'mi-a tras f'o nap raznică de bătae afurisită (înfundată însă, după constituţie dar nn regulată ca după regulament) în cât dacă nn se întâmpla faţă nn consiliar anume Nicolae Vasile, ca să mă scape, poate că mă fi omora , fiind că mă găseam in cancelarie, fi cancelaria in casa sa. Tot cam asemenea se urmează şi la primarul din comuna Bcncşti tot această plasă. Căci la 1 Fvruarie trecut am reclamat .răşld-lnl sub-prefect pentru nn domn Ie-măgescu că ’ml-afl luat o grămudă de cărbuni de mangal. Şi pentru nn Sandu Dedu eă’mi tae lemnele dnpe proprietatea mea, la cari aă dat ordinele 32—33, către acest primar din Buntftî, ca să constate adevărul fi să’mi facă îndestulare. Dar nedorocire I că, nici acesta n'nll rnt să mi le priimească, de cât mn'ţn-mesc lui Dumnezeii că nu ’ml-afl rupt fi acesta oasele, ca cel-falt. De acestea în mai multe rindurl le-am mai denunţat şi oral d-lui sub-prefect, şi mi-sil zis că, vine fi vine singnr la localitate să cercat ze fi 'mi face Îndestulare, nici până aată-zi nu 'fi-afl mai adus amite. Ca să vă constat adevărul, d-le ministru,' vă alătur pe lângă aceasta câte-gi trele vorbitele petiţii cu ordinele pe ele (care in timpnl de faţă se dnfl nnmal pentru parigoria nenorociţilor jeluituri ca să nu ee zică că ei plăteso timbrările de geaba, fi zapcii cu primarii iufl leafa de Burdn) dai tu realitate val de noi! vai de copilaşii noştri!!! Dreptate nn mal est», ea a îngheţat ce gerul marcoci, fi e'afl Îngropat mai adânc de cât cei cari afl murit în vremea cinmei. Dail nnmal acestea in cunoştinţa d-voa-stră, d-le ministrn , fi vă rog cn cel mai profund respect, faceţi a veni de urgenţă la localitate Însuşi, d. prefect, cure convingă du-se de adivăr , pe de o pai te să'm! facă justa îndestulare, iar pe de alta să pildniască p'ac şti funcţionari cari afl devenit zbir omenirii cari II hrănosce cn sudoarea fi ţii el, cu să vază toată lume», d-le minletrn, dacă la d-voastră mei este , safl nn dreptate, (cuci la numiţii funcţionari s'ufl sfîrşit de mult pentru cel săraci care n'ufl cu ce să-o cumpcr ). Priimiţl, vă rog, d-le ministre, stima destinsei mele consideraţii fi respectul ce vă conserv. Hristache Rifeu- Dîd com. Caronli'piî, plasa Argeşul dist.ictal Argrţ. CBONICA Calamitflţîsanitare, — Joia treentă hG sosit la Slatina vre-o 150 răciţi şi bolnavi români de pe câmpul de rBboiil. Din nenorocire în^ă nimeni nu’l nştepta. Trei zile ii aii stat prin vagoane, iar în cele din urmă doă zi!e nu aveai! ce să mănânce. Ne mărginim a relata faptul, rist-fe precum «’a petrecut. d. inginer a circumacriptionil A. Călinei*cu * II, către Al'xandH, poeaie d® lucob Ne-d. Serebricolî, ioginer-ş-. f, şi alte p< r oune din corpul tecuic a liniei. Mftue vom da o dare de Heamă in ce priveşte p;.rtea tecnică a acestei linii. (l\>c La aceste vorbe, inima Ini Mihail Stro-golf bă tea eă se rupă. — Da, rtspunee pengia-başinl, ea a susţinut cu tărie că acest prbtins negustor nn era fiol săfl, dar era prea târziii. Co- lonelul Ogareff nu se lăsă a fi jncat, şi dnpă cum a spns însuşi, el va şti să facă pe b t.âna vrăjitoare să vorbească, când va veni momentul.4 Atâtea cernute, atâtea lovituri de pumnal pentru Mihail Strogoif! Ul era cuno-scot ca curier al Ţarului. Un detaşament de călăreţi năpustit iu urmărirea lui, nn ee putea să nu ’i tae dramul. Şi, durere supremul muică-sa era in manele Tartarilor, şi lvan Ogareff se lăuda că o va face să vorbească când va voi el. Mihail Strogoif ecia că energica Siberiană nn va vorbi şi că o va costa viuţa. Mihail Strogoff na credea că poate să uraBcă ni. I tare pe lvan Ogareff de cât 1 nrîse până in acest moment, şi, cu toate acestea, un val de ură nonă se ridică până in inima sa. Infamul care trăda ţara sn, ac euiuţa neam să chinuiască pe maica se. (Va urma.) Călugări fi soUojt. — La li ânăstirea călugărilor maroniţl Bicerl din mniiţi! Li vannloi a stătut mal deunăzi un egnmen anume Ufrem, care se vede că avnse dara v ori neplăcute cu Fatriar hui săli, în cal acest din urmă a stăruit la Papa, să-i sconţă din egumenie. Dar patriurehul n’a socotit, că şi căi' gării afl de zis un cc-viuţel la schimbarea aceasta. Când e’u înfăţişat urm şui în Egumenie a cuviosului Efrem, părinţii călugări — senrtă socoteală — Caii luat binişor de spate fi i'a dat afară. Russem-poşn, gn-v rnorul Livanuluî, a pus să aresteze pe opt-i pm-zece călugări şi să-I aducă înaintea Iul, ca sâ-I judece. Dar ce să vezi ? Abea veniră ia judecată, când iată că ’n urma lor vin alţi 50 de fraţi cu argumente liberale tu mână şi ’ncep să cerce pe spatele soldaţilor tare şti de-I copt mălaiul. I-a convine cn reteveiele de i-a spetit pe bieţii suzerani. So,daţii din partea lor a 'nceput să dee şi el, şi ţine-te bine an-tcrifl, că de spate nu-1 vorba I Iu sfârşit cu mare ce a iubutit paşa să mai aducă âţi-va ieniceri de i-a băgat pe resrretitori la umbra sfântului bârdăfi. Cn veteran. — Zilele acestea a murit la Puris un . staş bătrân, fobt znav, cărui®, 'i mergea vestea in oştire. II chema Mou-ton, dar era mal cunoscut după cum îl poreclise copiii ‘papa Tron,. La asaltul fortului Mulacof Mouton era alături cu mareşalul Mac-M. hon, de aceea portretul lui este şi pus în t b'oul zugrăvit de Tron, care înfăţişează această intâmplare. Pe la capătul vieţii Ini, Monton mergea în fie care zi Îs muzei!, unde se perdea ceaenri întregi in priveliştea tablou’ lui ‘săi!, cum îl numea el. Când venea străinii să privească, el le tălcuia cu de-a-măruntnl cum se petrecuse bătălia şi în-heea povestirea zi.end cu mândrie : ‘Şi »I! am fost acolo... alături cu mareşalul... uitaţi-vă numai, efl sunt acela, efl papa Mouton,. Săptănâna trecută luase iar drumul obicinuit spre muz' Q, când de o-dată se simţi cuprins de slăbiciune, tn cât a trebuit dus acasă. Sosit acolo, abia avu vreme4să zică, ca sâ'l îngroape in uniformă şi cu toate decoraţiile Iul pe piept, şi muri. La înmormântarea iul a fost faţă mai mnlte mii de oameni, mare parte camarazi de arm». ţiuuea IV de V. Couta. 3. Petro Rar ş, Novelă de N. GeneI. Archeologia literară, mărturiile, umblarea cn discul,în bis?rirT, stndîfl de Dem G. Teudorcscu. 5. Potsii de V. Ilugo,. trad. de 1’. V Grigorie. ADines Carfafi/or, de la 3 Noi mvri», No. 12 coprinde : Schitul Ialomiţa, povestire de Theodor AL xi. Pe Dunăr», urmare fi fine de I. Al. Lepădata. — Oleiul de rose. — Varietăţi. Stampe : Uniform' le armatei rusesc!.— Tipuri şi uniforme din armata turcească. Familia. —■ Numărul de la 6 (18) No. emvrie a ziarului bel tristic ‘Eanili?, cuprinde următoarele materii: 1. Al- tandru Papiu Ilarian, biografie (cu portretai răposatulm) de G. Siou. 2. Nu şt'fl... poe ie de Ios. Vlcan. 3. Calendarul poporal — culegere de dutine şi obiceiuri de I. F1. Marian. (. Secretele castelulni, roman de Xaviar de Mon'âpin. 5. Cronica răsboiuluL Ce e nou ? 6. No. tiţe literar», scola tica ş. a. ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (âgen;la Havsa). Utt strănepot a M Marino Faliero. — Trecătorii pe lângă domul Sf- St.fau diu Vieua vor fi dat puţină atenţie acum câte-va zile unui pruhod simplu, ce s’afl slujit Intre zidurile Btrăvechî şi arcurile frânte ale a-cestel măreţe biserici. Puţini vor fi ştiut, că sub capacul unui cosciug neîmpodubit ormia somnul cel vecinie cuboritoriul cel din rrmă din neamul dogelui Veneţiei Ma rino Faliero. Aceet din urmă ram diD strălucită tulpină a fost contele Carlo Valieri, căei Valieri era numele adevărat al familiei, modificat se vede prin dialectal Vene-ţiau. Dnpă ce Napoleon I. a fost luat Veneţia, familia Valieri fu si ită să părăsească raşul şi i se :onfiscară averile. Părinţii contelui Carlo Valieri, ce pe atunci era iacă copil, veniră la Vieua, unde el işi petrecu de atunci încoace tinereţe®, şi mare parte a vieţii. Traiul răposatului era foarte simplu. Zi cu zi eşa din casă Ia acelaşi ceas; făcea a-cclenşî plimbări, mergea de epurarea iu a-celeaşl localităţi şi muşterii obicinuiţi a nuni antiquariat de cărţi il puteafl vedea zilnic sal! şi mal biue spre seară pe acest domn bătrân şi prietenos cn figură plină de distincţiune, care de şi era foarte bătrân, părea a nu avea inai mult de 50 de aui. Contele Carlo Valieri avea deja 77 de ani, când acum o săptămână se îmbolnăvi de O aprindere de plămâni, care puse capăt liniştitei sale existenţe. — Serviciul de la 2i No mvrle zmeazi. — Te'egramâ a Marelui Duce Nicola». Bogat, al Noemvrie. In lupta de la 19 Noemvrie noi am pierdut 180 de oamenf, între cari 50 morţi. Multe cadavre afl fost de, figurate de către Tnrd, despre care s’a adresxt act. Turcii ufl atacat în nun ăr de 16 până la 20 ta-bore. Înaintea lo. ălităţil Py-gos nGmal ei aii pierdut până la 400 de oameni şi ai! lăsat mulţime de morţi pe teren. Desertori! spun, că Ia Rnscinc annt 80,000 do ti rcl; la Rusgrad 2D,000. Suleiman iusuşî cn restul e la Eski-Djumn, dar o parte a trapelor lui e la Osman-Bazar. La 19 Noemvrie toţi răniţii ai! avut rane de gloanţe Peabody, pe când pâră acuma ranele erai! de gloanţele Suide. In aceiaşi zi bateriile noastre din Giurgiu ai! dat focuri asupra Rusciucului pentru a serba luarea Earsulni. Turcii ai! respuns. Cane nada a ţinut până la 2 ceasuri după ami.zl. Noi am avutopodină (plat-form») stricată şi 5 oamed contusiouaţl. Iu Ru.-cioc • tuşă focul nostru bine îndreptat afl distras o baterie şi afl risipit o companie de infanterie, care apucase spre Pyrgos. La 20, Turcii ufl tras focuri asupra porturilor noastre de pe insula Ramadan şi asupra patrulelor noastre despre Solen k, fă-ă a ne causa nici o perdere. 0. TITU MAIORESCU, advocat, s a mutat strada HerGstrăh, No. 27. Nicolae Flevn advocat, face cunoscut cft şl-a strâmutat atât domiciliul cât şi biuroui ln Batiştea strada Scaunele, No. t0, alături cu d nul dr. Râmniceanu. Biuroui va fi deschis In toate zilele de la 9 până la 11 ore dimineaţa şi de la 6 până la S seara. NOTITE LITERARE Conior/hrl literare, numărul de la 1 No-emvrie, conţine următoarele : 1. Epistola A eşit de sub tipar şi se află de vGnzare la magasinele de musicâ ale d-lor Gebauer şi Şandrovits, şi la autor : CăNTECUL ROŞIORILOR DE ILiA. VEDE. Dedicat Măriu-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL I. Poesia de Locotenent do stat major M. C. XA5IULESU i’KfiTRO VOCE SI 1’IANO do CAROL PA^ILL jun. Preţul 1 lei! şi 50 bani. T I M ? U L ‘-‘**t^ntitnitnm>iMiMitim»nmunM -E3 ♦ ie acum în total s<$fi în parte localul ocupat pun» aci de ..dEA GENERALA DE ASIGURARE ,.R0MANIA“ j Caro11 No. 40 (Hotel Bu di şti nu) contsand in 22 camere. adresa la Direcţiunea generală de Asigurare .ROMANIA* , v- ufeiJliii funciar Rural. Strada Colii. Protiil moderat Sociotutea sonoriilit do Asigurare ,,HOMANIA“. r** MMJ C3-. PREDOVITS PRIMUL DEPOSIT DE ZIARE I UNT I ASS Y No. IS, Strada Maro No. is. T\ IIantl Turcesc lingă Palatul <'cutiei Administrative Cu on6re recomand respectuos ODor. Public primul deposit de rjiare ce ani d-'8chis in acest orsţ, fiind nprovisionat tot-d’a-nna cn jurnalele cele mnî noi. Tot-dVdatS primesc abonamente, anuncinrl fi reclame la «jiarele aicea mai ta primesc abonamente, anuncinrl fi reclami jo» notate: Timpul, Resboiul, Pressa. T alegra phul, Românul, L'Orient, România Liberă, Globul. Ghmpele, Figaro, Sieua României, Epocha. Novorussysky Telegraf. Vestea, etc. Iu curând primesc fi mai raniţe feluri de Cîltndare Române şi trancrs*1. Kog respectos pe onor. Publio a m8 onora cn visitile D-lor. («. Prodovits. I—■“■■I POMI RODITORI Cu onâre ailuc la cunoirinţs amttorilor că am le vOmjare: O colooţiune ile copaci roditor, toţi copaci altuiţl ile.joişi acuma PF.RI, MERI din speciile cele mal alese şi nuoi din Frânei a şi Beliri 1 PERSICI ilin ce» mal renumită trr.Ylinâ din Muntreuille şi de la producători c»l mal vestiţi, mare part* din speciile ce am de vânzare nu este cunoscute în omănia fi a dat inţrilina d-lnl Philippesca reiultate r*marcabile. Plante de SMEURĂ ROŞIE ŞI AURIE mare, care fructifică până in tdranâ de mal multe ori. Plante de SPARANGEL fdrt» producător» şi care aQ produs SPA-RANGEL de o mărime, (rrosime şi just care a răftiest admiraţi mea amatorilor d n Bncureecl şi care nu cejeijă cu nimic celor mal frumOse j-roducţiiirl din Franeia. Acum fiind momentul p)»ntnţiunilor roe a se grăbi comandele. Pentru preţuri şi ori ce detaliurl a se adrisa «ub-semnatiilul. Jem Vermeullln, \ î Grădinarul d-lul G. C. Philippegti Strada Dionisie No. 42, Bufure#(fj, £ 7 7 7 7 î 1 i ioexxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxTt xFRAlTZ Q-tirisrTIHlIEIR. X â la VILLE DE BRUXELES Podul Mogoşbieî No. 16 vlg-â-via do Consulatul Rnsseae X X X Jţ Recomandă magjuinul *efl avortat In tot-d’a-una f6rt« bin* ca ruflriă d« b&rbaţl ţi de Xdarae. manchete, batiste de linn, olandă ţi mătavă, ciorapi pentru bărbaţi ţt dame, flanele fine (crflpe de ganb*) camiednc, tfroţette, broderie dantele, cravate de oărbaţf |i ^ flanele fine (crfipe de gante) cam mâne, jjroţette, broderie dantele, cravate de bărbaţi |i ^ Jţ femei In cele mal noi forme ţi culori, umbrele de *dre ţi de pldie etc. etc. Atrăgând tot yţ de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din cau«a cri*>1 am redui fdrte mult preţurile, y* l'XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXV i-iMACIA LA „SPERANTIA" 26, CALEA MOGOŞOAEI, 26. 9 M K I) L C A M E H T E L O R F It A N (’ E S E. f i.EA )AEI, 26 Li şi Artico'e do Toalete, -j Asemenea se angajeză a efectua uri-ce comande din r.sortul medical. BRUS. FABRICA de CHARTIE MECHANICA de la ZÂRNESCI, LÂNGĂ BRAŞOV produce chârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal mari nsitate dentrn ijiare A se adresa la direcţiunea numitei fabrice în Brafov, Strada Catarina No. 402. D. Vioreanu ulTareCS- ciţinl profesianeî de advocat. Strada Polonă No, 24. (642-3) Tă - cărămide de qnali- De venqare, cea mal bnni de la fosta fabrică a d-lnî Ghergsl, infor-maţinnî se va da la d-nu Em. Roeenthal Strada Sf. Vineri No. 17. (t545—2) Fabrica o. r. priviligiată a Curţii austriaco de MOBILE DE FER •JOIl iW SCIILESISGEIt A Comp Vicna, Taborstrasse No. 38 efectuară imediat orl-ce cnantitate de paturi de fer cu preţul de câte 4.50 fiorini pentrn casarmc fi spilaluri. _______________(643-8) A rfit de *nb tipar fi sa află de vAn-4»re la magasiile de musică Gebauer fi landa & SandrovitzJ: DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei Mureşânn HYMN" EEOIC pentru patru voci cu aoompaniament de piane de LEOPLD STERN. Preţul i Led nod. BTJCURE80I Tipogran-editorl Thiel & Weiss, palatul .Dacia.» Dr. Mawer (Engles), sdnee la cnnoftînţa onor. «ele clientele că s’a mutat in casa d-sele Strada Fortunei No. 3, alătnrl cn Biserica Caimatnl. A efit fi se sflă de vânijare la t6te librăriile : INDICATORUL ALFABETIC al leael TllRl'1,11 SI IMMISTIAIII •le 33. I. GEORGIAN Preţul 1 Lofl noii. H. H0N1CH TAPISIKR SI DECORATOR Strada Stirtei-Voda, 3 In dosul Teatrului Naţional, se recomanda pentrn t6te Incrârile atin-gâtdre de meseria sa. (635-15) i -A. IsTTTlsr C ITJ Se aduce la cunoscinţa Onor. Public câ biurourile Direcţiunel generale a Societăţii pusrale le Asiprare JIAHIA" mutat în eta^inl de sas al Cladirel Creditului fonciar Rural, Strada ColteJ. 3 NocietJitoa generală de Asigurare .KOHARia» I J LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATOL ,DACIA.-Şi la t6te libr&riile dÎD «e »fiă de v6mjsre : METODA Ds CURA NATURALA drept oontra.t 1» VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE Singura ţi «igura pai& contra morţdl premature ţi J&ngetirel cronioe de Aug. Wilh. Kfinig. PREŢUL 2 LEI NUOI. REGULILE CE TREBUEPÂţllTE pentru » AJUNGE LA 0 BATRAHETA ÎNAINTATA PREŢUL 60 CENŢIM. V J'B. FABRICA LANDQUT-'WIENEBBERO * I M J ELăSINGER et Fit la TIENA, farnifldzS contra cana nai! i contot livrabile la Vienft. l Muşamale de căruţe şl Mantale de pldie cat mal repede fi In cele mal mari cantlităţ. (632—0). ANUITCIU IMPORTANT. CEL MAI VECHIO SI REHDB1TD MAGASIN a> t LA STfiUA A L B A T J 1 8UB FIRMA i»îl! Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) tIs-A-tIs de Sig. Hrager. Strada Carol I No. ii. fel (Cnrtea Vechie) tIs-A-tIs de Sig. Pragcr. i Am ondre a insciinţa pe onor. PT. Public că mi-a sosit pentru Jlj sesonul de iarnă nn bogat «sortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, j Dame şi Copil, după fasonele cele din urmă, — precum ţi nn mare H transport de Cisme lungi de Lak rnsesc, de lncht şi de Vacs, ca fi t Mantale de Cauciuc pentru plde, prima calitate ; asemenea ţi Galoşi > de Gumi. Snb-8emnatal aduc mnlţnmirile mele onor. PT. Poblie j^ntrn în- H credere ce a dat menţionatei mele firme de nn interval de 12 ani li care pănă acnma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfeî r* ca fi de eftinătatea preţurilor, operand că fi de acum înainte, ra • bine-voî al da concurent şed găsind tot-d'a-nna atât mărfuri fine fi faeonate cât fi preţuri f6rte moderate. Cu t6tă stima PII1LIIT O OL DST FIN. MOVL AlTKLIER ăia ► DE FOTOGRAFIE şi PICTURA X. F. 3VEA.XTIDI <3c C^mp. 21, Calea Mogoşioel 21; rls-i-rls de cofctUrla Capsa. Se efectuează ori-ce fel de fotografie fi pictură , de ori-ce fel de mărime, în modnl cel mai noO ţi elegant aprobat în cel mai înalt grad prin care ee oferă nn lucru solid frumos cn fidelitatea a natnrei. i JOSE? GRUNBAtJM Xj _a_ BELLEJARDINIERE 20, Colini Bulevardelor şf Stradel Mogoşfiiel, Casele Grec6nu, 20 IV Aduc la cunoscinţa onor. Public că ml am asortat Magasinul cu sENGICOAFFE, PALTOANE i la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalone de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-dată in^tiin^eij că am priimit CĂMĂŞI, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE ş: tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. Furnisorul Curţii, .A LA BELLK JARDINIERE», 20 Colţul Bulevardului, 20. T'ir>rurrn.fift 'l'hiol A Wolan I’ i lutul Ilapift"