Nr. 254. JUOI 10 NOEMVRIE ANUL ÎL - 18TT. ABONAMENTELE IN TOATA K0MAN1A : Fa an t .................L i. W »’« g .................... ► 8* Pe 8 luni................. » 18 IN 3TEADUTAT*: Pt ....................... » 60 (nsabtujni 8j biclami: Linia de 30 litere petit, pagina IV, 50 bani. Pe pagina IU, 80 bani, pi'vagina II, 2 lei noi. j Beolame 2 lei noi linia.* Un număr In Capitală 10 bani. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRO. Riuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul „Daoia". A.2STXJ IST CITJRI 8a priimeac In «trlkinitata i La D-nil itoin ât Voglor în Viermi, Walfieohga'ne 10 A. Oppelik în VieoDa, Stubeobutai 2] B*do Mo*m In Viennn , Seilerat&tte 2 ; Vwttxma Rrdieka In Vienna, Teinf<iferaiee 17; Philipp L6b In Vienna, Eachenbachţteie 11; L. Lamg dt Comp. In Pefta fi Raoa»La/JUe-BuUier A Comp, In Paris. Scrisori nafrancate no a« primesc. A.rtioolele nepnblioafce se vor arde. Un număr In Dittriote 15 bani. Curent de Bnonrosol, A Noomvrie. Oblig. Rurale..... 863/, , DomeninIe| ... 80 Credit funciar rural . . 78*/* , urban . 64 Impr. municipal al Capit. 74 Oblig. Pensii............120 Oblig. Dacia..............200 » Remania .... 43 Impr. municipal eu premii — Renta Rom&nâ............... — Paris S luni......1001/s Londra , ......... 2530 Viena , ............. Perlin . 1S3 sporind num6rul trupelor, care operează contra acestui oraş. In adevâr, din Constantinopol ne vine ştirea, că ruşii de la Dewe-Buiun aft primit ajutoare însemnate atât în artilerie, cât şi In cavalerie, şi se pregătesc să facă un noQ atac asupra oraşului. In vremea aceasta, Mukhtar-Paşa urmează a-şl da silinţă să lnsghebe o armată pentru apărarea tăriilor dimpregiurul Erzerumulul, un lucru, care după perderile suferite la Aladşa-Dagh şi Dewe-Buiun e cu atât mal grefi de Împlinit, cu cât vremea târzie, şi cazacii cutreerătorl aft Îngreunat comunicaţiunea cu Marea-Neagrâ. Chiar dacă ar avea braţe îndestule, Muktar-paşa a perdut multe arme şi muniţiunl, iară guvernului din Constantinopol, faţă cu greutăţile comunicaţiunel, îl este aproape cu desăvârşire pe3te putinţă de a’I trimite ce-va. Ast-fel, Mukhtar-paşa va trebui să caute a se apăra cu mijloacele de care mal dispune şi să caute a ţinea pe ruşi până la primăvară în apropierea Erzerumulul. Despre impresurarea oraşului In toată regula, de o cam dată abia mal poate 0'vorba. Vor trebui să treacă cel puţin patru-spre-zece zile, pentru ca tunurile de asedifl şi Întregul parc de artilerie să fie mutat de la Kars la Erzernm. Pe cămpul de resbol din Euîopa, situaţiunea urmează a se incorda şi a se apropia de o catastrofă. După ştirile sosite din Constantinopol, fiind provocat de a capitula, Osman-paşa ar fi răspuns, că nu e încă lipsit de toate mijloacele de apărare. — Tot din Constantinopol ni se asigură a-pol, că, dnpă Încredinţarea dată lui Mehmed-Ali, Osman-paşa ar mal avea provisiunl până la 2 Decemvrie. Astfel hotărlrea ar atărna de energie lui Mehemed-Ali. Dacă Încă In cursul lunel Noemvrie el ar isbuti a se apropia cu un corp destul de mare de Plevna, chiar neputănd restabili comunicaţiunea, va Înlesni eşirea şi retragerea la alte posiţiunl a corpului lui Osman-paşa. In străinătate Îndeobşte se pune la Îndoială, că acest plan va reuşi. Căderea Plevner e privită ca o ce-stiune numai de timp. Se crede Insă că armatele aliate vor câştiga posi-ţiuuile de la Plevna numai cu un preţ foarte mare. In cercurile din Constantinopol, dis-posiţiunile resboinice iarâ-şl par a se fi respândit. Guvernul desminte ori şi ce ştire de pace şi lucreazâ cn energie spre a pune oştiri noue pe câmpul de resboifi. Anevoie căderea Karsuluî, care se putea prevedea de către toată lumea, va putea să slăbească acest curent. Se pare chiar, că de aici înainte nici căderea Plevnel nu va discuragia pe turci şi că îndelungata resistenţă a lut Osman-Paşa, dă turcilor timp spre a se pregăti pentru o nouă re-sisteuţă. TIMPUL DIN AFARA. Franţa. — Cornisiune» (le ancheta a fostaleasft, lupta Intre conservatori şi republicani a g&sit o formulare precisA. Dupft toate ştirile sosite din Paris Mareşalul Mac-Makon e Insă hotărlt a resista ori a se retrage. In şedinţa de la 15 Noemvrie, luănd cuvântul In cestiunea reso-luţiunel propuse de Orhvy, Ducele de Broglie declară că va lua parte la desbatere cu liniştea, ce se cuvine unor bărbaţi, care sunt încă la putere, In curând vor putea Insă să fie acusaţt. Ministerul a remas In fruntea afacerilor spre a putea res punde la atacurile Îndreptate contra lui; alt teren nu s’a putut găsi pen tru aceasta. După ce miniştri îşi vor fi împlinit această datorie, mareşa Iul va hotărî, ce va trebui să ur meze. Dacă i se va putea spune, că un ministeria va fi In stare să for muleze un program comun cu Louis Blanc şi Leon Renault, calea par lamentară II va sta deschisă; ast-fel mareşalul va căuta basele soluţiunil In altă parte. Broglie acceptă darea In judecată cu garanţii de jutiţie; nu poate Insă primi o anchetă, care nu ar fi de cât o dare In judecată lipsită de formele judecătoreşti, făcută cu scopul de a pune acusaţiunea la dispuşi ţiunea acusatorilor. Nici odată nu se va putea găsi un preşedinte, care să se arate In alegerea miniştrilor sili mal conciliant, de cât cum a fost mareşalul. Timp de 16 luni de zile, el a avut ca miniştri pe nişte bărbaţi, care II erau vrăjmaşi. El s’a oprit Insă, cftnd a văzut, că voiesc să ’1 Împingă spre radicalism. Ministeriul ia respuns rea pentru actele sale faţă cu istoria, faţă cu opinia publică şi chiar faţă cu judecătorii. Tot, ce a făcut, era potrivit cu legile. Nu i se poate imputa nimic, ce ar fi de o potrivă cu ameninţarea refusârit budgetului, cu care camera voieşte să şl supue puterea executivă, ori cu tesa formulată erl, care ml pare a conţinea o provocare de insurecţiune. Aceia care s ar putea găndi la una ca asta, să bage bine de seamă. Represiunea i-ar aşteptaşi, presupuind că ar reuşi, să nu uite, că 31 Octomvrie nu e departe de 4 Septemvrie. Broglie înşiră apoi o mulţime de calomnii, de care oposiţiunea s’a făcut vinovată, intre altele şi pe acea, că cabinetul ar voi să facă rfishoifi pentru restabilirea stăpânirii Papei. Aceia-şl bărbaţi, care la anul 1871 ern pentru resboiul până la extre mitate, acum, In interesul partidului lor, atl devenit pacificatori cu orl-ce preţ. Ast-fel aii mânat masele seduse la urne. Broglie constată că limba giul oposiţinnel atât de mult sea mână cu acela al ziarelor germane In cât trebue să ne întrebăm, unde va merge ţara cu dânsa. Incheiftnd, Broglie protestează contra archetel, pe ale cărei resul-tate le declară de false. După Ducele de Broglie, a vorbit Leon Gambetta, apoi propunerea s'a pus lo vot şi a fost primită cu 320 contra 203 voturi. Cât pentru Gambetta, el a vorbit pasionat şi fără de cumpât, In cât a stirnit o fortună şi Preşedintele Grdvy nu numai a fost silit a-I trage clopoţelul ci la provocat totodată a retrage un cuvânt vătămător. Gambetta şi-a retras cuvântul şi a urmat mal departe. EllKliteril. — Evenimentele de care vorbise Lordul Beaconsfield în discursul săâ. din ce In ce ni se indică cu oareşl-care precisinne In ziarele englezeşti: Ştiam numai, că neutralitatea Engliterel va trebui să înceteze, când interesele el vor fi puse In joc ; acum ni se spune anume, cftnd aceste interese vor fi privite ca fiind puse In joc. Intr'un consilia de miniştri, ţinut de curând, cabinetul Englezesc ar fi hotărlt, că Îndată ce Ruşii vor Înainta de la Erzerum In Asia şi de la Adriano-pol In Europa , Englitera va intra in acţiune. Intru cftt această ştire ar fi adevărată, In anul acesta şi poate chiar In anul viitor nu mal poate fi vorba de Incheiarea păcii, de oare-ce oştirile ruseşti sunt Încă foarte depărtate de Adrianopol. REVISTA ZIARELOR. .Romftnul* de la 8 Noemvrie, co munică In frunte ştirea despre că derea Karsulul şi despre luarea posi siţiunel de la Sussurlu de către Im tâiul batalion de vânători comandat de maiorul Comănennu, şi dă espre-sie speranţei, că in curând pacea se va încheia. In urmă .Românul* revine asupra cestiunel lipsei de ofiţeri şi cere ca ofiţerii de prin cancelarii să fie trimişi pe câmpul de resboid. Mal In urmă .Românul* arată că reacţiunea* a respândit ştirea, că Rusia ar voi să ne ia Basarabia, şi arată că trebue să avem încredere In cavalerescul caracter al lui Alexandru II. In sflrşit .Românul* arătă că o naţiune trebue să se Înarmeze, pen tru ca să fie respectată, că românii aO înţeles acest adevăr şi aâ contribuit bani mulţi pentru cumpărare de arme şi că totu-şl ,se găsiră şi un soih de patrioţi, cari se siliră şi se silesc prin toate mijloacele să Învingă avântul.* .Pentru ce?* MllIlteilOgril. — Muntenegrenii Înaintează merefl pe teritoriul otoman. După ştirile comunicate de către ziarul .Standard* din Athena, principele Nichita ar fi notificat guvernului grecesc, că este hotărât a ocupa partea despre miază noapte a Albaniei şi ar fi făcut Greciei propuneri de cooperaţiune. Nu se ştie, dacă guvernul grecesc a respuns la această propunere, se crede Insă, că el nu este dispus a intra In negoţiărl particulare cu Mun-tenegrul şi că, intrând chiar In acţiune, armata grecească va opera cu totul neatârnată de cel-l’alţl beligeranţi. „Ca să apere, zic el, legea şi dreptatea, căci—după dânşii — o naţiune trebue sâ’şl pue capul de bună voe sub iataganul inamicului, să'l lase a o jefui şi maltrata, îndată ce legile sale nu l vorbesc, anume şi special, despre resbel, pe care nu 1 ah prevăzut, pentru cele mal firescl motive; Îndată ce legile sale nu j daO voe a Întrebuinţa pentru arme sumele prevăzute pentru funcţiuni sau pentru alte pacinice afaceri, ca luminaţiunl şi poduri pentru d-nui „Magi Pândele,* cum zice .Pressa* de la 3 Noemvrie. Cu alte vorbe . să peară sad cel puţin In ruşine să zacă România, de oare-ce nici constituţiunea, nici „lte legi Însemnate nu pomenesc nimic despre caşul unui resbel. Vie Turcul cu incendiul şi jefuirea, Insă Românului nu l e permis să’l arăte puşca, nici să treacă a’l pedepsi In cuibul jâfuiril, fiind că legea nu face nici o anume menţiune despre vr'o acţiune ofensivă sad defensivă. Calce-ne Ungurii, ucidă-ne başi-buzucil, căci nici consilielor judeţene sad comunale, nici altor autorităţi constituite nu le e permis o veni In ajutorul ţării, de oare-ce legile lor constitutive n’ad prevăzut eventualitatea cftnd ar fi In joc viaţa şi demnitatea naţiunii. Şi cine susţine aceste teorii ? Aceia care, In timp d’atftţea ani, sciurâ chieltui milioane, zecimi şi sute de milioane. Insă numai la arme nu se gândiră, el care se dnd ca fundatorii şi Întăritorii armatei. Aceea care desarmară gardele şi miliţiele oraşelor—cu scandal şi cu sgomot—se ştie şi se vede pentru ce scopuri şi cu ce intenţiune. La ocnă dar toţi românii, la ocnă toate consiliele judeţene şi comunale la ocnă toate corpurile constituite care ’şl-nd permis să puie, mal pre sus de podul lui Hagi-Pandele, legile nescrise ale conservării naţionalităţii, ale onoaril ş'ale drepturilor României. Aşa cer conservatorii, ş’aşa trebue să fie, de oare-ce nu In zadar ad domnit ş'ad cheltuit, ad împilat ş'ad nedreptăţit atâţea ani. Intr’o ţară d'at&tea milioane de romftnl. ‘ „Pressa* răspunde In cuvinte aspre şi nu fără de oare-şl care amărăciune la atacurile, pe care „Românul* le Îndreptase In numărul ds la 28 Octomvrie contra el. Arată apoi, că fiind vorba despre situaţia din Franţa, şi astă dată „Romftnul* schimbă, ciunteşte şi dislocă frasele „Pressel*, arată că alt-fel judecad radicalii o-datâ şi alt-fel judecă acum despre Napoleon III şi sflrşcşte prin cuvintele : „D. Chiţu voia resbel la 1870 ; d. Brâtianu voia asemenea resbel la 1859... remâne numai a se cerceta, daca nu ne-ar fi dus la catastrofă realisarea vederilor radicalilor la 1859i precum şi la 1870. Şi cftnd... după toate aceste, fără a mal desgropa şi alte triste şi cumplite împrejurări, ce apasă gred trecutul politic al onorabililor noştril confraţi de la „Romftnul* ; când atâtea şi felurite ad fost In viaţă-le metamorfesele redoctorilor de la foaia radicală ; când vedem Încă, că tot el ne aeusâ pe noi că suntem ne-conspcinţl — nu ue putem opri, fără a repeta cu Poetul: O tu, blestemată sete de putere !.. quid non mortal ia pectora cogis... la ce tu oare nu împingi pe muritori!..* In urmă „Pressa* atrage atenţiunea publicului asupra raportului ce publică despre sceneriele petrecute In Dumineca trecută la Circ, goane şi material militar efecteate ca dramul de fer In Ionele Maifi, Iunie, Iolie precum fi parte din Angnet, cn oca»ia pn-nerel armatei pe picior de reeboid. Un credit eatraodinar de lei 21,840, pen-trn plata costnlnl medaliei comemorative pentru trecerea Dunărei de cătr» armata noaatre in campania actuală. Un credit eetraordinar de lei 5,000, ast-pra eeeTciţinlnl 1877, pentrn plata câte jo-mătate solda fUrfi accesorii la familiile şi orfanii oficilrilor morţi in luptele de la Plevna, şi cari familii fi orfani snnt in lipsi de mijloace pentrn esistenţă. Un credit eetraordinar de cinci mii cinci ante lei (5500), pentrn cumpărarea a ana mie doi ante (1,200) metri cabla necesar la înlocuirea liniei telegrafice intre Tnrnn-Mignrele fi Nicopole. Un credit suplimentar di lei 775,992 b. 38, aanpra eeerciţinlnl 1877, pentrn acoperirea cbeltnelilor ficnte in Inna Angnet a. c , pentrn solda fi hrana oamenilor, din corpurile puse pe picior de reeboifl al ci-ror efectiv s’a mirit peste cel prevăzut in bndgetnl acestnl an, fi care credit se va impirţi la capitolele şi articolele bndgetare după cam urmează : Ee, B. Dacapit. 4 art. 10 gendarmeria 1,204, 70 > * ii vânStorî 30,394 40 > > 12 infanteria 108,219 40 » > 13 roşiori 3,616 4 > > 14 artileria 69,446 76 » 1 15 geniul 7.563 44 > > 16 trupele de administraţie *<5,123 98 » > 17 dorobanţi 390,253 41 » » 18 cSISrbşl 06,442 40 » 5 19 flotila 4,062 G1 > 7 23 Pompieri 19,074 24 Un credit estraordinar de lei 81,000, „România Liberă* Începe cu cuvintele : „La ordinea zilei e „meetingul* ţinut erl Duminecă In sala Circului.* Face dar asupra discursului ţinut de d. C. A. Rosetti un articol *de fond.*» ŞTIRI OFICIALE Corpurile Legiuitoare sânt convocate, tu sesiune ordinarfi a anului 1877—1878, pentru 7,ioa de 15 Noemvrie curent. S'a deschis pe neama mininterului de re-flboia un credit estraordinar de Iei un milion, aBapra exerciţiului 1877, pentru a bo achita societatea acţionarilor c&ilor ferate romfcne de costul transporturilor de per- aeapra eserciţinlul 1877, pentru cumpărarea a 30,000 kilograme pulbere de artilerie fi infanterie. Măria Sa Domnitorul a bine-voit, a numi pe d. Constantin Stoicescu, doctor in drept, secretar la agenţia ţSrel la Paria, în locul d-lul Chr. Yranns, care urmează a’şî esercita drepturile la pensiune. Un ziar din opoaiţiune pretinde că cartoanele ministerului de enterne sunt pline de corespondinţe ale foatnlnl agent diplomatic la Paris, onor. d. A. Şandre. cores-pondinţe din cari ar resulta că tncă Înaintea isbncnirel renbelulal dintTe Turcia yi Rnsia, d-aa ar fi primit asigurarea, yi ar fi yi comnnicflt’o guvernului, că, dacă România nu va încheia vre-o convenţiune cn Rusia, Europa va veghia ca Romănia să fie ferită de rezbel. Acelay ziar mal asigură că in ministerul do esterne B sr d lăsat şi minutele începute, spre a servi de conduct şi a nu se greşi direcţiunea dată politicei esterne a Romăniel. Corespondenţa onor. d. A. Şsndre cn ministerul de est‘Tne este departe de a coprinde aHemenea fericite asignrări. Aceasta Be va constata prin însăşi ^Cartea Verde ce urmează a se supune Caraerilor Legiuitoare. Căt despre „Minutele călăuze*, cu toată cercetarea făcută în cartoanele ministerului, asistenţa lor nu s'a putut constata. (Comunicai). Prin înalt decrbt Domnesc s’a acordat dieptul d’a purta medalia „Virtutea mili- M1HAIL STROGOFF SAU CURIERUL TARULUI (Urmarea 33-a). XV. Mlhail Strogoff plecă a dnou zi cn gândul de a face în acea zi cele opt-zecî verste ce despărţeau Kamskul de cătunul Ubin-ski. DnpS o întindere de dnoă-zeci verste, dede iar peste bSltoasa Baraba, pe care nici o scurgere nn fScea vre-o nscaţinne, fi al căreia pământ era pe alocarea înecat ca de nn picior în apă. Atunci drnmul ern greii de găsit, dar mnlţnmită nemărginitei sale prevederi, această strebatere nn se însemnă prin nici o întâmplare neplăcută. Ajungând la Ubinski, Mihail StrogofT’fî lăsă calnl să se odihnenscă toată noaptea aceea căci voia in ziua următoare, să strebată fără să se oprească,cele o sntă de verste ce se desfăşură intre Ubinski şi Iknls-keoi. Plecă deci din revârsatnl zorilor, dar din nefericire, in această parte, pământul Bară bel a foet din ce in ce mai rătl. In adevăr, intre Ubinski şi Kamakova, ploile, foarte multe şi dese cu câte-va săptămâni mai nainte, se strânseseră şi se păstraseră în sceste grobî strimte ca Intr'nn fghiab nestrăbătut. Ce e mai mnlt, pe aci nn se găsea nici o întrerupere de bălţi, văltori şi lacuri. Unnl din aceste lacuri — destnl de mare pentrn a fi citat chiar in geografie,—Ciangul, chinezesc dnpe nnme, a trebuit să fie ocolit pe o lărgime de peste dnoă-zeci de verste, şi cu preţul nnor greutăţi peste măsnră de mari. De aceea dar, fi aci ce-va întârziere pe care nerăbdarea arzătoare a Ini Mihail Strogoff nn oapu-tut inlătnra. Deci făcnse foarte cn minte ca nn s'a apncat sa ia o trăsură la Kanisk, pentrn că calnl ini trecn pe acolo pe nnde nici nn vehicul n’ar fi pntnt trece. Seara, la nnoă ore, Mihail Strogoff, a-jnngând la Iknlskeol, mase aci toată noaptea. In acest lârgnieţ perdnt prin Baraba, ştirile de reeboiă lipsenă cn desăvârşire. Prin insăşi natnra sa, această părticică de provincie, pnsă in furca pe care o făceai] cele ducă coloane tartare ce se crncişeaă uns la Omsk şi cea-l-altă la Tomsk, scăpase până aci de grozăviile resboînlni. Dar greutăţile naturale aveai! în sfârşit să se mai micşoreze, căci dacă nn avea vre-o întârziere, Mihail Strogoff trebuia, chiar a dnoa zi să iasă din Baraba cea băltoasă. Atunci avea iarăşi să dea peste nn drnm bun, dacă o dată strebătea cele o sntă verste ce '1 despărţeaii de Kolivan. Odată ajuns la acest oraş însemnat, nu ar mal fi fost de cât la egală depărtare de Tomsk. Atunci împrejurările i-ar arăta ce evea de făcnt, şi fără îndoială, el s’ar fi hotărit a ocoli acest oraş pe care ’l o-cnpa Eeofsr-Khan, dacă în adevăr erai! esacte ştirile despre aceasta. Dar dacă aceste târguri, ca Iknlskeol, ca KargninHk, pe care le-a trecut a doua-zi, era oare cnm liniştite, mnlţnmită posiţiei lor in Baraba, nnde coloanele tartare n-nevoe s’ar desfăşura, căci n’nvea ce jefni, nn era oare de temnt că, po rîpele mai bogate ale Obilnl, Mihail Strogoff, ne mai avănd să se teamă de obstacole lisice, n'ar fi avat să se îngrijească ca om ? Aceasta era adevărat. Cn toate acestea, dacă era trebuinţă, el nn a’ar fi codit atnncl a se abate de pe drumnl Irknţskulul. A călători atnncl d’alnngnl pnstinlni, ar fi tn primejdie negreşit de a fi lipsit de mijloace. Aci in adevăr, nn mai era drnm bătnt, nici oraşe uici sate. Abia câte-va case de moşii retrase şi singuratice, saă nişte bordee a niscari-va bieţi oameni sărmani, ospitalieri fără îndoială, dar la cari abia ar fi găsit atrictnl necesar! Cn toate accatea nn avea vreme de gândit. In sfârşit, pe la orele trei şi jumătate seara dnpă ce a trecut staţia de la Eargaci, Mihail Strogoff lăsa în nrmă'i cele din nrmă gropi de apă ale Barabei, şi pământul tare şi sec al teritornlnl siberian snna din nnoă pc snb copitele calului aSB. Mihail Strogoff plecase din Moscova Ia 15 Iulie. Deci, în acea zi, 5 An rn.it, ao-cotind şi cela şapte-zeci ore şi mal bine pierdute pe malurile Irtichelnf, dnoă-zeci şi nna de zile trecnseră de la plecarea Ini. Cincl-spre-zece mii de verste ’1 mai despărţeau încă de Irknţsk. XVI. Mihail Strogoff avea dreptate să se teamă de vre-o întâlnire rea prin acele câmpii oe se întind dincolo de lUhnvs. fesurile, călcate cn arme de cai, anJafl că Tartarii trecnseră pe acolo, şi despre aceşti barbari, ee pntea zice ceea ce B'a zis despre Tarei: „Pe nnde Tarcnl trece, iarba nnmal cresce.* Mihail Strogoff trebuia deci eă iea cele mai amănunte măsuri şi băgări de seamă In trecerea ini prin acest ţinnt. Nisce valuri de fam ce ee înăiţaă ia orizont arătafi că sate şi oraşe ardeal! inel Aceste focnri se dedeeeră oare de avant-gardă, ori armata Emirului înaintase deja până la marginile provinciei? Feofar-khan ee afla el insn-şi in persoană în guvernământul Ieniseisk ? Mihail Strogoff nn o sciaa şi nn pntea Bă hotărască nimic fără ca să fie Bigur in această privinţă. Ţara era deci atât de părăsită în cât să nn se mai găsească rre-nn Siberian ca să’l dea ce-va aciri? Mihail Strogoff făcu donă verrte pedru-mnl pnslid cn desăvârşire. Cerceta cn privirile in dreapta şi in stânga că doar ar da peste vre-o casă nepărăsită. Ort pe nnde a intrat, a găsit pustia. O colibă, cu toate acestea, pe care o zări printre arbori, mal scotea fam. Când se apropie, văzn, la câţi-ra paşi de remăşi-ţele easei, nn bătrân înconjurat de copil cari plângeai!. O femee tânâră încă, fiica sa negreşit, mama acestor copilaşi, tngenu-chiată la pământ, privea cn ochift rătăcit această scenă de miserie. Ea alapta nn copil de câte-va luni, căruia trebnia să-I lip-soaecă laptele nnmal de cât. Totul, impre- TIMPUL r i I Uri'1 d-lor oficiXrl ca nrme&r.X, din armata imperială rnsă. pentru a rsaplăti cnragiul |i devotamentul ee aii arătat in laptele in»-ţinnte în faţa Plevnel: D-luî colonel Ricatsohef, eomandantnl regimentului 18 de infanterie nnmit Vo-logodsky. D-lnl ateba-eXpit»» 0rlof. d'n regimentul 18 de infanterie. D-luI pod-parucie Stalitza, din regimen-.tnl 17 de infanterie. D-lnl pod-parnoio Teodorovioi, din regimentul 17 de infanterie. Prin înaltul decret cu No. 1,988, din 19 Oct 1877 s'a acordat dreptul de a purta medalia * Virtutea miliUrft*, pentru a incuragia ţi tot-d'odatft a reepl&ti aerviciele făcute in luptele susţinute In 4ilele de 27, So, Sl August ji 6 Septemvrie, ofîci&rilor şi gradelor inferidre ce urnidzâ •. Domnului oolonel Herkt Enrik, comandantul regimentului 1 de artilerie. D-lnl colonel Ip&tescu Qrig. comandantul regimentului 8 de linie. D. colonel Dabija Nicolae, comandantul regimentului d de artilerie. _ D. loct.-oolonel Qrigore Ioan, mg. 7 de linie. „ . Poenaru Const. reg. 8 de linie. . . Blaremberg. C. etat-ma.i. domn. , , Pestia Mihail, reg. 3 de artil. , . Pilat Const. oorp, de stat-mnj. . major Candiano Popeecu, Aleiandru. , . Maca Petre reg. 8 de linie. Macri Dimitrie, din reg. 13 de dorob. > Maghera Romulus, eorp. de stat-m-ij. , c&pit. Codrescu Nicolae, reg. 16 de dorob. . , Petrovicl Ioan, reg. 5 de linie. , , Negoeicu Petre, reg. 16 de dorob. „ , Georgescu Christache, reg. 7 de dorob. * B Şi3mac Leon, reg. 8 de linie. m căpit. Dobrorolakj Cost. reg. 8 de linie. * , TomeaCQ Vaaile, reg. 3 de artilerie. 9 , 8toica Nicolae, reg. 8 de artilerie. . . Botenu Romului, reg. 4 de artilerie. . , Crfcinic^nu Uoatache, reg. 4 de artilerie. . . Georgeacu Nicolae, reg. 4 de artilerie. . 9 Botez Panaifc, reg. 18 de dorobanţi. , , Rusu Ioachim, reg. l5 de dorobanţi. * 9 Hacek-flugo, reg 16 de dorobanţi. , , Buneacu Idn, reg. 3 de artilerie. » 9 T4tăr4scu Nieolae, corpul de sUt-maj. » * Biicoianu Nioolae, reg. 12 de durob. » , Cică Cost. de la marele quartierul-gen. > » Vlad.uanu Nicolae, de la itatul-majo domnesc. > > Pitijtonu Aleiandru, din bat. de genifl- 1>. locot. Popescu Dimitrie, reg. 8 de artilerie. . * v&gai Alexandru, reg. 4 de artilerie. , 9 Georgescu Filip, din bat.2de yftnfltorl. » , Tlrjor^no Nicolae, reg. T de linie. » » Negel George, reg. 2 de artilerie. » . D&neacn Idn, reg. 3 de artilerie. * . Gafencu Vasile reg. 7 de linie. » B VUdeseu Idn, reg. 7 de dorobanţi. , » Nieolaevicl I6n, reg. 16 de dorobanţi. D. sub-loc. P4un George, reg. 4 artilerie. » , Emanoil Qhiţ&, bat. 2 de Tfinfttorl. , . Harţei Hartur, reg. 4 de artilierie. , 9 Cotescu Virgiliu, reg. 6 de linie. 9 . Popoficl Nicolae, reg. 8 de artilerie. 9 u Dimancea Haralambie, reg. 2 artilerie. , 9 P&leologu Dimitrie, reg. 8 de linie. » » Uolescdnu Vasile, reg. 10 de dorobanţi. D. «ub-loe. Damitreicu Radu, din reg. 10 dorob, * . Georgescu I6n, „ „ „ » » V&lena George, din reg. 8 artilerie. > » Grecdnu Idn, „ » ,$ . , Tiedemain Idn, „ » •> » » Htroescn Idn, M •> » . . Dimîlriu George, din reg. 4 de artil. . » Url&ţdna Nicolae, „ >> »» » > Constanţi neacu Tom» „ •> m » Cioran libert, „ •> M » a Dr4ghiol Dimitrie „ $t t* m , PapazoluPetre, din reg. 10 de dorob. » » Harţei Alexandru, din reg. 8 de artil. » . Ilari; George, „ ,» » s Hiotu Alexandro, din bateL de genid. » 9 H&rjec Constantin „ ,, *» ■ . Niculesco Georghe, din reg. 15 dorob, > 9 Valentindnu George, „ „ „ D. medic prinsipal clasa I Fotino Androcle# . > clasa II Petrescu Zaharia. , , , , Verescu Tdn. , , , St4rre"ca George. ! du mBim. ol».» I St-rancco Sachc, . . , du» I 0'-<’rK,,,cu D"ni'- J p Ştain Dimitrie. * * * clasa FI Macridescu Idn. clasa H Climent Eraclie I ,i, batal, clas» r Ilicseu Polihronie clasa II Petrescu Grigorie ^ # clasa II Vilara 16n. m clasa II ManolescuGeorga medic de bat. d. H Caii gări. doctor miliţian Istrate Constantin. , Cantacuzino Constantin, farmacist de reg. ol. II Constantineacu Ioan. medic de hat. ci. II miliţian Ursoleaeu Nicol. Sergent.-adjutant Ciociid Nicolae, reg. 3 de art. SergenL-mujor Cracnleaca Leon, rog. 3 <1® artil „ „ Dimitrescu Ioan, reg. 10 de dorob. Sergentulnl Flangea Alexandru, reg. 13 de artil. . Tacob George, r’g, 3 de artil. ■ Zapis George, reg. 3 de artilerie. * Calnuisky Ştefan, reg. 3 artil. ■ Bosinceanu Dimitrie, r®g. 3 de artil. * Ştefan Constantin, reg. 3 de artil. * Roma^cu George, reg. 3 de artil. * Zapis, reg. 3 de ariil. * Buicft Marin, reg. 10 de dorob. . Nicft Grigore, reg. 10 d» dorob, » Bulg&ru Constantin, reg. 10 de dor. a P6cet*scu Nicolae, r>‘g. 10 de dor. > Mantescu Constantin, reg. 10 de dor. „ Duca Constantin, reg. 10 de dor. > Dragog Costantin, reg. 8 de linie. . Tanase Mihal, reg. 8 de linie. ■ Vidra Dumitru, reg. 8 de linie. » Tache Grigore, reg- 8 de linie. . Dumitrescu Nicolae, reg. 8 de linie, „ Bercovicl Florin, reg. 8 de linie. Caporalului Temiatocli Sava, reg. 3 de dorob. » George I6n, reg. 3 de artilerie. > Chiţic Calin, reg, 3 de artilerie. , I6n Andreiu, reg. 3 de artilerie. „ Lepădatu Mihalache, reg. 10 da dor. » Grajdan Sava, reg. 10 de dorobanţi, , Teodor Nicolae, reg. 10 de dorob, . Ghionte Ştefan, reg 10 de dorobanţi. „ AndrohicI Alexandru,reg. 10 de dor 9 Nică Emanoil, reg. 10 de dorobanţi, . Drlup Ilie, reg. 8 de linie, , Miron Idn, reg. 8 de linie. , Pândele Ştefan reg. 8 de linie. , GhiţA Aleea, reg. 8 de linie. Soldatului Alexe Ilie, reg. 8 de linie. . Constantinescn Gg. reg.3 de artilerie n Coti goi u Tudor, reg- 3 de artil. Soldatului A-C&lug&riţi Ştefan, reg. 3 de artil, 9 Petrijor Petre, reg. 3 de artil. „ Eftimie Vaaile, reg. 3 de artil. „ Ştefan Ioan, reg. 10 de dorob. > Palade Alecn, din reg. 10 dorobonţl. 9 Panaitescu N&staae, reg, 10 dorob. 9 Baciu Nicolae, reg. 10 de dorob. » Vintilă Iân , reg. 10 de dorobanţi. , Vasile Mihaîil, reg. 10 de dorob, . Nicolae Vasile I-iiS, reg. 10 dorob. 9 Pricopie Nicolae, reg. 10 de dorob. „ Telimon Ştefan, reg. 10 de dorob, > Borţun Vasile, reg. 10 d© dorobanţi, . Perentz I6n, reg. 10 de dorobanţi. > Dimitrie Vasila, reg. 10 dorobanţi. » Gnlan !6n, reg. 10 dt dorobanţi. . Răchita Constantin, reg. 10 de dor. » Bondalice George, reg, 10 de dor. » Dicu Vasile, reg. 10 de dorobanţi Soldatului sanitar Pădure Vasile. * 9 Parasca Vasile. 9 » Stoian Vasile. > . Ciobotaru Ra