Nr. 253._______________________ \ abonamentele IN TOATA KOMANIA: an......................L. n. 48 | ^ 6 luni ................ *2^ i Te 3 lanl................. » 18 IN STRAIVATATi: H **..............60 INSKRTIUNI SI RICLAMi: Linia de 30 litera petit, pAgili* IV, 80 bani. P» pagina III, 80 bani, pe pajfina n, 2 lei noi. Reclame 2 lei noi lini*. Un număr In Capital* 10 bani. MARŢI 8 NOEMVRIE ANUL II. — 1877. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LOCED. Biuroul Hedaoţiel şi -Administraţiei: Palatul „Daola". ^isrxT isr aixTBi 8e priimeic tn itrăinttate: La D-nil Haatrn-»tem A Vogler In Vienna, Walfliohgaene J0 A. Opptlik In Vienna, BtabenbaeUi %ţ tindo AforM In Vienna , SeileritAtte 2 ; Vmomt Hrdicka In Vienna, Teinfaltatraue 17 j Pkttipp Lob In Vienna, EiobeBbachgaas* 11 \ L Lm$ A Comp. In Pdfta |i Haocu-LafJUthBtdlivr A Comp. In Parii. Scrisori nofraneate no se piimeio. Artiooiele ne publicate ■* tot arde. Un număr In Districte 15 bani. M- I Cnrsol de ltnonreecT, 4 Noemvrie. jdblijţ. Rurale..... 86*'» BIÎIlo Metalice........ . 65 16 > Domeniatej . . . 80 79 Ut Credit fjncÎRr rural . , 783/t 7 8 Va , urban . 64 ............. .113 --- Impr, municipal al Capit. 74 _ Acţiunile bAnoel • . . , . 826 Oblig. Pen»U..... 120 _ Crfldittirl ....... Oblig. D»«ii , . . . . 200 London........ k , Somoni a . . 43 Obligaţiuni rurale angare . 78 6o jlmpr. municipal eu premii _ t temeţvar . . . • 77 50 merita Rom An â . 9 transilvane . . 75 25 rrarifl 3 luni „ T IOC/, Arffint In mArfurî . . 106 30 Londra » . 2530 2530 Ducatul ........ Viena . . _ Napoleonul...... Pwll» ...... 1201/4 - Maro 100 .... Cnrinl ie Viena, 17 Noembre. Cmal de Berlin, 18 Noembre. Acţiun. Cililor ferate rutnane . 14 §0 Obligaţiunile roinine 6v/o . . 59 — Priorităţile C. fer. rom. 8% 65 — împrumutai Oppenheîm . . 80t/i 81 Napoleonul.................... 16 27 Viena, termen lung...............— — P*ri§ » iaurt .... 81 10 Calendarul tjllel Marţi 8 (20 Noemvrie). Patronul ţfilel: Arhang. Mihail ţi Gabriel. R<5a&ritul ndrelul: 7 ore 4 1 tarile pe drnmnl de la Osman-Bazar şi Şumla. In faţa dealnlul Nicolai din trecă toarea Şipca Tnrcii continuă a’şi mări ba) tăriile. al căruia interpret e’a făcnt mai cn seamă Snltannl, a fost că trebnia să se puie capăt resboinlnl, pentrn că, dacă e’ar prelungi, ar canea rele fără sfârşit ambelor imperii. S’a otărât că, nepntându-se pune prea mnltă încredere in promisiunile Rusiei, vor urma a se pregăti pentru o lnngă împotrivire, căutând totuşi in acelaşi timp o pace onorabilă. Dacă va fi asactă aceaBtă informaţinne, marele vizir trebuie să fi comunicat astăzi d-lnl Layard oţărî rea consiliului, in scopul d’a câştiga mijlocirea Engliterii Paris, 17 Noemvrie. Din Viena, se telegrafiază tGazetei de Colonia* că gnvernnl sârbesc a asigurat pe cel anstro-ungar în modul cel mai formal că Bosnia ar rămâne tn afară de teatral operaţiunilor. Participarea Greciei la reaboiB pare probabilă. Anstria va primi autonomia Bulgariei, sub nn principe ebreştin, dar nn de origine ruBă. Germania, ee zice, este şi ea unită la nccBt proiect. — Serviciul de la 19 Ncmvrld ameazi. — Telegrama Marelui Duce Nicolae. Hogot, 4 (16) Noemvrie. La 2 (l i) Noem vrie posturile nosstre înaintate pe drnmnl oraşelor Osman-Bazar şi Şumla aB avut lupte crâncene contra Cerchezilor şi Başibuzncilor.—La 3 (15) dimineaţa doă escadroane de Tnrci aB atacat postai regimentului al 39-lea de Cazaci de lângă satnl Solenik. Fiind respinşi, ei aB reînoit atacul cu ajutoare de infanterie şi i-aB împins pe Cazaci spre Ostroţa. Dar aici aB fost opriţi de regimentul al 36-lea de Cazaci care b'sB fost aflând in apropiere. Dnpă aceea Turcii ee aruncară aenpra postulai de husari, înainte de Kaţelevo, il făcnră să se retragă dincoace de Lom şi afi înaintat pe ţermnl drept opt companii de infanterie. Comandantul regimentului nsarilor de Lnbeusk, venind la faţa locului, se puse in capul a trei escadroane de usari şi o jumătate de escadron de lăncerişi se aruncă asupra infanteriei turceşti, care deconcertată de acsst atao viguros ee retrase spre Kaţelevo. Apoi văzândn-se ameninţaţi de lnconginrări şi de atac in flanc şi-afi reluat poziţiile de la Solenik. Al noştri restabiliră linia lor de avant-postnri înain tea Kaţelevnlni. Am avnt un mott, 12 răniţi şi am pierdut 25 de cal Am foet informat, că şeful de escadron Ofanasieff cn patru companii de infante rie şi şase eotnil din regimentul al 3-lea de cazaci de Don afi alungat pe tnrci din trecâtoarea Rosaliţa, împresurând posiţia lor întărită do la Maragaituk afi luat un depozit de pesmeţl şi afi aprins lagărnl lor. In noaptea de la 4 (16) în vremea împuşcăturilor ordinare, generalul Scobeleff, ce fusese contnsionat deja uşor in noaptea precedentă, a fost contnBionat tare de aşchia anei grnnnte. Altmintrelea contu-sinnea nu e primejdioasă şi generalul Sco belefF urmează a comanda posiţia. SCIRI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI* (Agenţia Hara») — Sirvloiul do la 17 Noomvrio, 9 oro toara- — LoaAra, 17 Noemvrie. Se ananţS din Constantinopol ziarnlni .Standard*, cSş în consilia! aabiaetalnl ţi-15, si in ţi mân tal general, simţiment nnt la BOCORESCI îi NOEMVRIE De cAte ori nu ne-a acimt, .Rotii Anul* cA ne siliua, pe toatft zioa a aemCna discordia p&nft chiar In rAn durile armatei. „Timpul*, organ al unul partit ale cărui principii de ordine, de ie-rarchiă şi de disciplină sunt tradiţionale ca şi acele de libertate şi de progres, şi nedespărţite unele de altele, nici a găsit de cuviinţă a polemiza asupra unor asemenea Învinovăţiri. Ţara Întreagă şi armata cunosc prea bine care sunt ideile politice ce constitue temelia şi esenţa partitului conservator. Dacă acele imputârr ar avea o umbră măcar de fiinţă, conservatorii ar putea aspira la puţin rlvniciosul onor de a fi număraţi printre rândurile radicalismului demagogic. „Romanul* însuşi, representantul astâ-zl oficial al acestor din urmă principii, s’a Însărcinat de a proba aserţiunea noastră. Articolul săd din 5 (17) Noemvrie asupra armatei, pe lAngâ1 cele mal făţişe şi cutezătoare neadevăruri, conţine aţâţările cele mal perfide şi cele mal primejdioase. Pre-.um vom dovedi’o acel articol f este menita ucide ver-ce simţimănt de datorie, ver-ce supunere in spiritele soldaţilor noştri. Inrlurirea ce ar putea să aibă o propagandă atât de disolvantâ ne lngrijaşte aşa de tare, In cât am merge p&nâ a cere de la guvern să urmărească pe autorul articolului pentru crima prevăzută şi pedepsită de articolul 68, § VI din Codul Penal (1). Insă, mulţumită cerului şi mulţumită bravurei, devotamentului patriotic şi spiritului de disciplină de ca,ri Întreaga noastră armată a dat dovezi aşa de strălucite, nu avem a da teoriei propoveduitâ de cei de la „Românul* altă Însemnătate de cât aceea, că servă ca o nouă probă despre tendinţele radicalismului, şi, tn special, despre proiectele lor privitoare la armată. Punctul de plecare al articolului In chestiune, este indicat prin următoarele cuvinte: ,Afal toate companiile suferii de lipsa de ofiţeri. Acesta este un edevăr nediscutabil. — Pentru ce această lipsă de ofiţeri? Pentru că „chiar de la iticepu-lulcampaniei, urmează „Românul,* lipseau ofiţerii mal cu seamă la dorobanţi, şi pentru că nu s’aO Înlocuit prin sergenţi. Cine însă a făcut ca de la Început să lipsească ofiţ°rii ? Pentru ce cei de la „Românul* nu spun pe faţă aceea ce s’a repetat de atâtea ori atât In ziarul nostru cât şi In Camere; adică, desorganisarea adusă In cadrele armatei de domnul Colonel Slăniceanu. Una din primele modi- (1) Art. 63. — Asemonpa vor fi pedepsiţi. § VI. AcpI cart in timpul unul roabei in con trn ţâreip vor fi nţ&ţat revolta in trupele de apîi-rure ale ţârei. ficârl făcute de acest trist ministru de resboifi a fost de a transforma cete 8 regimente de dorobanţi, după ce cu mare anevoe se Înzestraseră de predecesorul set) cu numărul strict trebuincios de ofiţeri, Din 8 regimente s’afi făcut 16, cari fireşte nu mai aveaţi de cât abia jumătatea efectivului necesar de ofiţeri. Cine, dacă nu tot ministrul de resboiâ al cabinetului I. Brâtianu, a desfiinţat şcoala de cavalerie şi mai ales şcoala cadrelor de dorobanţi? Mărturisească Însuşi fostul director al acestei şcoli, d-1 maior Crnţescu, daca nu ar fi fost această scoală cea mai bună pepinieră pentru a Împlini Îndată golurile cadrelor. Mai apoi „Românul* pune întrebarea şi face respunsurile următoare: Pentru ce dar, incS odatS, nu s'a împlinit lipsa ofiţerilor, înKlţând pe cel mai capabili dintre sergenţi ? Să fie oare flind-că sergenţii nu sunt feciori de boiarl ? Să fie flind-că serglnţli, devenind o-flţeri, Tor fi mai en inbire ascultaţi de soldaţi, şl ’I vor condnce mai sicnr la biruinţă ? Să fie c’această Înălţare ar bucura şi Îmbărbăta pe popor ? SS fie, cum zic unii, c'ar fi la noi coloneii şi generali rutinari, cari ar cere, ca şi in timp de reibel, să ee dea gradările piii esamine, iar nu prin capacitate şi curagiB, dovedite în mijlocul luptei? Să fiefilnd-că căpitanii şi comandanţii nn recomandă pe serginţli lor cei capabili, ş'aceasta fiind că se tem de co-lonelll şi de generalii rntinari? Aşa dar, mai ântăifi de toate „ Românul*, reînviind distincţiunile de clasă, remase de mult In umbrele trecutului, aţlţâ vrajba şi ura In popula-ţiune. Unde mal vede ziarul demagogiei că rangurile In armată se da£i, fără a le fi meritat, acelora ce'l numeşte feciori de boiârl ? Oare gradele militare, lncepănd ds la sublocotenent tn sus, sunt ele ocupate numai de feciori de boiărl ? Dar apoi câţi din aceşti feciori de boiărl uu servă astâzî ca simpli soldaţi in rangurile armatei! Insă, dacă am admite chiar că mai există acele privilegiurl de clasă pe care le invoacâ jurnalul „Românul* pentru a tulbura mintea şi a-mârt inima soldatului, pentru ce nu le-a semnalat şi nu s’a plâns când mai alaltă-ieri soldatul Mircea Ro-setti, fiul d-lui C. A. Rosetti, al boia-rului grec, a fost singur decorat din tot batalionul 1 de vănâtorl ? Ce a făcut mal mult d-1 Mircea Rosetti, de cât mojicii, camarazii s6I ? Când meritul a fost de o potrivă pentru toţi, cum de numai feciorul boi arului a fost alesul dintre atăţea chemaţi ? Dar să mergem Înainte cu apre-ciarea articolului ce ne ocupă. Voinţa de a face pe soldaţi ostili şefilor lor este Încă mal evidentă când < citim pasagele unde se inşi miază ci .sergenţii devenind ofiţeri vor fi mal eu iubire ascultaţi fi el vor conduce mal sigur la biruinţa. Că eo-Ionelii fi generalii lor sunt ni fie rutinari, de a căror frică nu sc recomandă sergenţii pentru înaintare. Asemenea opiniunt ar fi primejdioase, chiar In timpuri de pace, daca s'ar introduce In mintea soldaţilor , dar mal vărtos In vreme de răsboiO, In faţa duşmanilor din afară, şi eflnd armata este apisati sub mizeriile şl suferinţele ce tntoririşesc râs-boiul. Mal departe articolul continui ast-fel : Să ne in rine, cum zic alţii, jiind-că comandanţii de brigade fi de diiisiunt, împreună cu generalul eu chef, cu d-nil din statui-ma-jerr ji cu d. ministru de resbel, nu rar să n-ţeteagă rlul cel mare ce fac da sta nepăsătotl in faţa acestei mult cîtămătcare lipseşte oji-dării Aici, lupul araţi cum nu'şl poate schimba năravul. După ce acuză pea toţi comandaţii superiori, pe tot sta-tul-major şi pe ministrul de răsboih, apoi «Ilomânul* coprinde in aceeaşi acusaţiune şi pe generalul ,eu chef * adică pe Măria Sa Domnitorul. El, cari şciil aşa de bine a linguşi şi a fi servili, scapă aici un cuvânt care arată prea bine că activitatea lor, chiar in timpul cănd sunt la putere, nu are alt scop de cit a pregăti tărâmul pentru viitoarea lor domnire exclusivă. Să nu desesperăm Insă de viitor. Şi cât pentru armată, or cari ar fi miragele ce ar face demagogia a străluci înaintea ochilor el, suntem ferm convinşi, că va şti a resista la toate ispitele, aducându’şl aminte că dânsa este nu numai depozitara onoarel romăne faţă cu duşmanul din afară, dar Încă păzitoarea ordine) şi liniştel in lăuntru. DIN AFAR1 «Polit. Corr.* comunică din Con-stantinopol următoarele ; «Deocamdată Poarta nu ar primi de cât nişte negoţiărl, care ar avea de basă păstrarea statului quo ante bellucu şi introducerea unor reforme radicale In Întregul imperiu. Cestiunea garanţiilor nu ar Întâmpina prea mari greutăţi. Şi In această privinţă instituirea unei comisiunl internaţionale e non plus ultra a concesiunilor, pe care le face Poarta. Chiar Insă nici această comisiune nu ar putea să aibă puteri, care ar slăbi autoritatea guvernului otoman. — Cam aceste sunt vederile bărbaţilor mal influenţi din Turcia relativ Ia prospectele încercărilor de mediaţiune. Numai nişte perderl mari, cum a fost acea a lui Mukhtar-paşa, ar putea să schimbe aceste vederi; dar Turcii nu par a se teme de prea mart primejdii, şi urmează a face pregătirile militare cu energie*. Austro-Ungrtrlii. — Situaţiunea internă e neschimbată, desbaterea specială a proiectului de bancă se urmează, iar soarta relnoirel pactului dualistic urmează a fi nehotărâtă. Despre reînceperea negociâri-lor pentru lucheiarea tratatului io-mercial cu Germania nu circulează nici o scire positivă. Se asigură, că atât guvernul englezesc şi cel italian ar fl invitat pe cabinetul din Viena să Înceapă cât mal curând negociârile pentru relnoirea tratatelor comerciale, caro vor «spira la curând. Cât apoi In deosebi pentru tra- tatul cu Italia, «Budap. Cor.* ne asigură că relnoirea lui va întâmpina greutăţi mari atât din partea Italiei, cât şi din partea Austro-4Jn-gariel. Frunţii. — De pe o zi pe alta situaţiunea devine tot mal Încordată. Ast-fel se comunică din l’aris, de la 13 Noemvrie, că atât In I’nris, cât şi In Versailles se fac concentrări de trupe. După «Moniteur* guvernul ar fi luat, faţă cu resoluţiunea lui Albert Grevy, dacă ea va fi primită de către maioritatea Camerei, hotărârea de a o trâmite Înaintea senatului, ca pe una, care trece peste drepturile constituţionale ale Cnme-rel. — .Temps* ne asigură, că Docher, şeful grupei amicilor consti-ţiunel din Senat., ar fi de părerea, că viitorul minister va trebui să fie compus din membri al majorit.ăţel republicane. Trecum vedem apoi, din o depeşă publicată in altă parte, mareşalul Mac-Mahon ar fi foarte puţin mulţumit de atitudinea cabinetului Bro-glie faţă cu camera. «Nordd. Allg. Ztng.* comunică asupra nituaţiuutl din Franţa, dala 11 Noemvrie următoarea corespondenţă din Paris : ,Soa-reane, ce-a arnt loc erl iu Elisee, de la I I Octomvrie şi in deobşte de la Închiderea trecutei sesiuni parlamentare, a fost pentrn mareşalul M ic-Mnhon cea d'âuteid ocasiune spre a se pnue in atingere cn marile cercuri politice ;i oficiale. — Cele din urmă soarele din iarna treentă erai de nn caracter mal mnlt ori mal pnţin republican şi, «mntatis mntandis,* «e a-semtna cn cele din Palatnl Alb din Wa-schington. Jnles Simon ern pe atunci ministru preşedinte şi centrul stâng forma sâmburele societăţii adunate tn saloanele Eiisee. Era chiar nn moment, în rare se annnţase visita Ini Gambettn, şi Dueesa de Mngenta, care cetise în istoria revolo-ţinnii, că regina Msria Antoanetta avea obiceiul de a nnmi ,le monstre* pe pu-ternicnl Mirab-an, zisese glumiud amicelor sala : «On noua promet le monstre ponr jouti pnxhaiu.* Schimbările politice arlamentare să făcut, ca «monstrul* să nu se preseuteze Iu Elisee : cn preşedinte al coinisinnei bnd-getare, tiambetta a fost presanta! mareşalului şi atnnci el a0 schimbat câte-va vorbe, dar relaţiunile dintre dânşii s'ad terminat aici şi Gambetta nu a dat nici o visită mareşalului. Soarea de erl ne aduce aminte prânzul gardalor din palatul de la Versailles : ea a devenit o adevărată manifestnţint e an-tirepublicana. Uu singur republican nu a fost de faţă; din contrn, toţi membrii dreptelor din ambele corpuri legiuitoare, toţi membrii ministerialul de la 16 Maia, mnlţî militari şi funcţionari superiori, într’nn ouvânt toţi representanţil ordinel morale veniseră Bpre a stârni cn mareşalul să re-siste contra maiorituţiî legitime. Ca privitori reci eraS de faţă la această fioroasă serbare de partid toţi membrii cor-poluî diplomatic şi, — căta ironie, — fostnl preştdiate al republice! americane, Generalul Grant.—Masa na a fost pusă.* «Gnulois* comunică de la accaată soarea următuirele: Dacele de Broglie ar fi zis câtor-ve, ce’l incanginraă : ,NoI nn ne vom retrage de cât după interpelaţiune şi după votul de blam, cu care suntem ameninţaţi. Persoanele noastre nu ne importă. Dar politica noastră, pe care şi capul Statului o privesce ca pe a sa, Be va urma până la extremitate, şi dacă noi vom eă-dea, vom fi înlocuiţi prin nisce oameni, care vor apăra politica conservativă cn aceea-şi energie. Mareşalul Mac-Mahon insu’şi a vorbit ca totul nereservat despre soirile privitoare la retragi rea sa. El a zis: .Iu ziua, în care Franţa va condemna in persoanele miniştrilor mei politica mea, inii voiil da demisinnea şi voi grăi deputaţilor Franţei conservative: Domnilor mei I M'aţi numit pentru ca bă apăr ţara contra proiectelor primejdioase ale radicalilor: Dacă d-voas-tră acnm, când primejdia n devenit chiar mal mare, credeţi că nn eh snnt omnl pentru Barcina aceasta, ve rog să-mi primiţi demisiunea. Mă voiă retrage apoi cn ntât mal bucuros, ca cât void sci că am făcut ţării mele prin aceasta un aervicid. Ducă sunteţi încredinţaţi, că mg pol, încă face folositor la postat med, voi remânea la el ori-ce s’ar întâmpla.* . drft Ellglitcru.—Ziarele englezeşti şi cu deosebire organele oposiţittnel nu sunt de loc mulţumite cu discursul Lordului Deaconsfield. Intre altele, «Observer*, dă osprosie desamăgi-rel, care a resultat din acest discurs, apoi urmează : «Temerea, că cestiunea orientală se va resolva fără de concursul En-gliterei, nu poate fi Înlăturată, prin frnsele*poraponse şi nehotărâte, pe care le găsim In discursul rostit de către Lordul jBeaconsfield la banchetul de la Guildhall, relativ la rolul, ce ar juca Englitera In caşul, când interesele ef ar fi atacate In cursul râsboiulul. Nimeni, care cunoasce isvoarele Engliterel, nu va cuteza a se îndoi, că dacă noi suntem dispuşi ane desvolta toată puterea, noi vom avea o mare, deşi nu cea mal mare, influinţă asupra statorniciei condiţiu-nilor de pace, ce vor trebui să urineze după Inclieiarea acestui râsbol. Dar spre a putea avea această influinţă, ar trebui să fim la nevoie, gata de a ne opinti. In adevâr insă ţara nu e dispusă a Începe un re-sbol pentru apărarea Turciei, şi ce e mal mult, toată lumea ştie, că noi nu am fl dispuşi a intra în un asemenea resbol.* Italia. — De cât-va timp cabinetul italian trece din o crisă In-tr’alta. In cele din urmă, ministrul lucrărilor publice, Zardanelli, şl-a dat demisiunea şi, precum se asigură tn cercurile politice din Doina, ea a şi fost primită de către regele Victor Eiuanuel. — E Insă temere, că numai de cât după Întrunirea corpurilor legiuitoare, se va retrage şi ministrul de interne, Baronul Nieo-tera. — Ziarul «Capitale* , coran-nicând această ştire, dă Insă expresie speranţei că Depretis, şeful cabinetului, tot va isbuti să lnlătureze acoastâ criză. . Ministeriul de justiţie a publicat do curând Dişte date foarte triste despre starea, In care se află moralitatea publică In Italia. Ast-fel In anul 1873, 138 primari afl fost urmăriţi şi anume 81 pentru mituiri, escrocherii, falsificare de acte publice, furturi de bani şi abus de putere. In anul 1871 au fost urmăriţi 308 primari, intre care Insă numai 69 pentru crime, iar 239 pentru contravenţiunl. RESBOIUL In zioa de vineri, 21 Octomvrie, M. S. Domnitorul a luceput inspec-ţiunea trupelor cari se află peste Vid. La orele 10 şi jumătate înălţimea Sa a ajuns la Verbiţa, unde a luat dejunul la quartierul general al armatei române. Aici sosise l-a brigadă din divisiunea imperială de gre-uadierl care avea a’şl urma drumul Înainte spre Trestenik. Timpul fiind Insă foarte urât, M. S. Domnitorul a dat ordin acestei brigade de a rămânea noaptea la Iliben spre a da puţin repaos trupelor. Apoi înălţimea Sa ’Şl-a continuat drumul Înainte spre Iliben cu re-leurl de cal de artilerie, a trecut rlul Vid prin apă şi a mers pe linia avant-posturilor In faţă de Demir-kioi, Cacemunica şi Opanez până la 500 metri de avant-posturile turcesc!. Pe un mamelon In faţa ()pa-nezulul, Măria Sa S a oprit şi a primit raporturile oficiărilor de călăraşi (brigada Formac) comandanţi al avant-posturilor şi a gardelor mari. In acel moment un eseadron de Cerchezi a eşit spre a Întări avant-posturile turcesc!. Domnitorul a observat din aceste posiţiunl ora- şul Plevna, un mare lagăr turcesc, şi tirul artileriei ruso-romănă de dincolo de Vid care trăgea salve pe toată linia In contra Întăririlor inamice şi a oraşului. De aci Domnitorul a mers la Dolny-Etropol şi, Însoţit de colonelul Cantilli, a visitat lucrările făcute peste Vid. DD. generali Daniloff, comandantul divisiu-nel a 3-a de grenadierl, general Bre-vern, comandantul artileriei de gardă, general Itacoviţâ, comandantul di-visiunel a 4-a română, şi alţi ofî-ciftrî generali şi superiori, ah Întâmpinat In acest loc pe Iuâlţimea Sa, care a pornit călare spre Gorny-Etropol şi a viritat acolo bivuacul trupelor ruso-române. Aci tâbâraU Împreună brigada Borănescu, brigada de călăraşi Formac, o brigadă imperială de grenadierl şi o brigadă de cazaci. . Toate aceste trupe aâ salutat cu urale entusiaste pe comandantul lor, M. S. Domnitorul. înălţimea Sa a inspectat toată linia fortificată de la Gorny-Etropol, sat ars In urma luptelor ce s’aCi urmat Împrejur, şi a visitat săgetelo, casele transformate In redute, reduta ocupată de batalionul 1-iO de vânători şi armată cu artileria noastră, toate fortificările In fine ridicate In acea parte spre a se opune unei eşirl a armatei Iul Osman-paşa spre Rahova. Măria Sa a petrecut noaptea In bivuacul trupelor ruso-române. Cu toată ploaia care cădea, focul de infanterie şi artilerie s’a urmat toată noaptea In acea parte de ambele părţi. Sâmbătă, 22 Octomvrie, timpul a continuat ploios şi eu ceaţă. M. S. Domnitorul a urmat Insă inspecţiu-nea. La orele 8 de dimineaţă a mers, Însoţit de generalul Daniloff. de a visitat cele doâ redute situate In dosul Etropoluiui şi construite de trupele românp. înălţimea Sa a dat ordin ea trupele ruseşti să ocupe acele fortificaţiun!, iar trupele române sft remână In Dolny-Etropol până la Vid, ca continuare a aripei noastre drepte, iar de la Dolny Erropol Începe divisiunea de grenadierl care se leagă cu trupele garJel, forrnân-du-se ast-fel cercul care lncongioară l’levna. Do aci M. S. Domnitorul s’a îndreptat spre Dolny-Dubmk. unde a fost primit pe şoseaua Plevna-Sofia de EE. lL. generalul Gurko, generalul Dancii, comandantul divisiunel l-a de gardă , generalul conte Sohu-valoir, comandantul divisiunel a 2-a de gardă, principele de Oldem-burg, şi de toţi generalii comandanţi de brigade şi statul major al generalului Gurko. înălţimea Sa a inspectat linia avant posturilor divisiunel l-a de gardă, bateriile şi trupele acestei divisil, precum şi redutele ce inamicul avusese In această localitate. Apoi Domnitorul a trecut Înapoi prin Dolny-Dubnik In spatele liniei Gorny-Dubnik, şi pe platou a inspectat trupele divisiunel a 2-a de gardă. Un serviciu funebru de 9 zile In memoria soldaţilor căzuţi In luptă s'a celebrat de regimentul de gardă al împăratului Paul la care a asistat I. Sa. — Domnitorul a mers de aci la aripa stângă, unde se afla brigada de tirnliorl al gardel, lângă Întăririle esecutate de brigada Cantilli, sub focul inamicului, In zioa luârel Gorny-Dubniculul. înainte de a pleca M. S. Domnitorul a mulţumit tutulor generalilor şi a conferit generalului Gurko, ca şi generalilor llauch, Brevern, contelui Sohuvalofl şi la câţl-va colonel! din gardă, medalia de aur «Virtutea militară* pentru luptele de la Gorny-Dubnik şi Teliş. După aceasta, Măria Sa S'a Întors la Gorny-Etropol unde a sosit la orele 2 după ainiazl. Aci a luat dejunul Împreună cu statul-major al divisiunel a 4-a, cu d. general Da-nilofl' şi cu generali! comandanţi de brigaue a! divisiunel de grenadierl' In urmă Domnitorul S’a Îndreptat spre Trestenik, unde se află divisiunea de cavaleria ruso-rnm,.nă sub comanda generalului Arnoldr şi aci a inspectat brigada de roşior! şi cele-l'alte trupe. Măria Sa S’a Înapoiat prin Iliben şi Verbiţa, şi, din causa timpului defavorabil care con- tinua a Întunericului şi a stârel drumurilor, S'a oprit la ambulanţa centrală de la Qriviţa, unde a petrecut noaptea. A doua zi, 23 Octomvrie, la 8 ore dimineaţa, înălţimea 8a a visitat bolnavii şi râuiţil, distribuind acestor din urmă medalii de «virtute militară* şi la orele 9 a pornit spre Poradim, unde a ajuns Ia orele 10 şi jumătate. In zioa de 24 Octomvrie nic! un fapt important n'a fost de semnalat In liniile noastre. Măria Sa r seim a i se transmite r aporiu.. i I-nice despre mişcările trupelor de peste Vid. Marţi 25 Octomvrie, înălţimea Sa a pornit, la orele 10 şi jum. de dimineaţă, din Poradim la Bogot, la cartierul A. S. I. Marelui D.uce Ni-colae, unde a sosit pe la orele 11 şi jum. Domnitorul a luat dejunul împreună cu Marele Duce. După dejun Măria Si şi Alteţa Sa Imperială aO conferit Împreună mal mal timp şi apoi a mers de a visitat ambulanţele, Doctorii Piragofl şi Ober-mflller, împreună cu personalul medical rus, aă Insocit pe Măria Sa In această visită. De acolo Domnitorul a mers la Tuceniţa, unde se află cartierul E. S. generalul Totleben. înălţimea Sa a visitat pe ilustrul general , care era bolnav, şi a stat căt-va timp In conversaţiune cu Escelenţa Sa şi cu generalul principe Imeritinsky , şef de stat-major general al armatei de Occident. Pe la orele 4 şi jum., Domnitorul a pornit din Tuceniţa şi S’a Întors la Marele Sâ6 Quartier general din Poradim, unde a sosit pe la orele 6 seara. In zioa de 27 Octomvrie, s’a celebrat la Poradim, In presenţa M. S. Imperatornlul, un Te-Deum In pnoa-rea nouel victorii repurtată de trupele imperiale In Asia. M. S. Domnitorul a asistat la această ceremonie. Serviciul divin b’a făcut la câmp, oficiat de preoţii şi cborul religios al Împăratului; trupele, Intre cari erah represintanţl din toate regimentele gardel, se afişă aşezate In careu Timpul cel mal frumos a favorizat această serbare, După serbarea religioasă, toate trupele aă defilat înaintea MajestâţiI Sale şi a Măriei Sale Domnitorului, care se afla lângă împăratul, înălţimea Si a prânzit In acea zi cu Majestatea Sa împăratul. J«ol, 17 Octomvrie, de dimineaţă, M. S. Domnitorul a presintat Ma-jestăţef Sale împăratului pe ofiţerii suitei Sale cari, Împreună cu ofiţerii trupelor noastre cari aă luat parte la bătaia de la 30 August, aă fost decoraţi de Majestatea Sa. Apoi, la ora 1 jumătate, [«operatorul, însoţit de M. S. Domnitorul, a visitat bolnavi! şi răniţii români la ambulanţa centrală de la Griviţa, Majestatea Sa a bine-voit a visita aici pe colonelul C. Budişteanu, grav rănit In serviciurl de tranşeurl, şi a esprimat augusta Sa satisfacţiune despre buna stare In care a găsit ambulanţele noastre. De aci Imperatorul, însoţit de Măria Sa Domnitorul şi urmaţi de suita imperială şi domnească aâ mers de att inspectat trupele române. In flancul drept so afla generalul Cernat, comandantul armatei active, statul-major general al armatei şi diviziei şi ofiţerii superiori decoraţi de Maiestatea Sa pentru lupta de la 30 August. Trupele diviziune! a 2-a, cari nu eraO de serviciu In tranşeurl şi In avant-posturl, eraO > e colonelul Cerchez, şi se compuneaft de regimentul al 4-lea de infanterie de linie, de regimentul al 8-lea de dorobanţi, de regimentul al 3-lea de infanterie de )[nie, de un batalion din regimentul al 7-lea de dorobanţi, de un eseadron de roşior!, de un eseadron (Buzău) din regimentul al 4-lea de călăraş! şi de o baterie de artilerie din regimentul al 3-lea, Majestatea Sa a urat In româneşte «sănătate* trupelor, cari aă răspuns prin urale entusiaste. Majestatea Sa a trecut pe d’naintea frontului. Musicele esecutaă imnul imperial rus. Apoi se formă coloana generală şi M. S. Domnitorul, la apro- pierea trupelor, trase sabia, Se puse In capul lor şi defilă pe d’inaintea Imperatorulul, aşezându-se apoi In dreapta Majestăţel Sale care, mulţumind înălţime! Sale, I strânse mâna. Imperatorul şi Domnitorul S ah urcat apoi In trăsură şi mers de aQ visitat fortul .Alexandru.* Gar-nisoana romănâ a fortului era sub arme. Mnjestatea Sa a stat cât-va timp m f°rk> 0 )servând posiţiunile turcescl de la Bue.ova şi avant-po-sturile inamice, precum şi focul care se schimba Intre reduta Griviţa şi reduta turcească No. 2. Apoi Imperatorul şi Domnitorul afi mers de aQ inspectat trupele In reservă din divisiunea 3-a, comandate de colonelul G. Anghelescu şi compuse din l-iul batalion din regimentul al 8-lea de linie, un batalion din al 2-lea de linie, un batalion din al 9-)ea do dorobanţi, un batalion din al 12-lea de dorobanţi, al 3-)ea batalion de vânători şi o baterie de artilerie. Trupele aQ defilat asemenea (mintea Majestăţil Sale Majestatea Sa împăratul şi Inăl ţimea Sa, escortaţi de statul-mnjor român şi de suita imperiala, S’aU in tors prin Verbiţa la Poradim, unde aO ajuns la orele o şi jum. seara. Vineri, 28 Octomvrie, I, S. Domnitorul a lucrat cu locotenentul general principe de Imeritia, şef de stat-major general nl armatei de Occident. 0 viuâ canonada şi foc de puse! s’a auzit tn acea zi despre seară pe partea de sud a Plevnef, unde generalul Skobeleff a ocupat nisce posiţiunl importante spr^ a iestrănge zona In care este închisa armata turcească. (Monitorul.) REVISTA ZIARELOR. „Pressa* de la 6 Noemvrie Începe aretănd, că guvernul actual a anga-giat armata romana In o luptă ofensivă fără de învoirea naţiune! şi că bărbaţi!, care fac parte din .centru*, nu aprobă cfttu-şi de puţin politica aventuroasă ori, precum zicea .Timpul*, mocirloasă a acestui guvern. Cu toate aceste, partidul centrului va fi pacient şi prudent, şi nu va face nici o greutate guvernului actual. Cu părere de răfl se observă insă, că radicalii, care nu sunt de căt nişte .fraţi câuzaşl*, chiar şi In armată se câpătuiesc unii pe alţi!. Ast-fel cu ocasiunea atacului de la 7 Octomvrie un comaudant din gaşcă a sacrificat o mie de vieţi, fără să se fi găsit pentru dânsul pedeapsă meritată. .Pressa* Încheie prin cuvintele : Gaşcă şi cărdăşiă dar, chiar In armată!... Pănă aci Insă, domnilor de la guvern. . Chestiunea devine gravă, căci nu mal voim ca, pirn gaşcă şi cârdăşie, să se Introducă spiritul de anar* ■ hie şi chiar prin rândurile armate!. Apelăm dar la M. S. Domnitorul, care este şeful suprem al armate!, şi ’l rugăm să nu admită cea mal Imică toleranţă In armata ţâre!, mal cu seamă astăzi, când ea se află pe câmpul de râsboift. unde mal mult de cât or! când, are necesitate de disciplina şi justiţiâ, pentru a’şl păstra curagiul ce a avut pe câmpul de onoare, de care curagiti ne fălim, cu drept cuvânt, In faţa Europei!... .Românul* începe întrebarea: Pentru ce streinii ne despreţuirâ atât vreme 1 Urmează apoi a râspunde la a-ceastâ întrebare, un râspuns lung şi, de sine se Înţelege, că vinovaţi sunt numai conservatorii, Înfumuraţi! şi parveniţii conservatori." .România Liberă,* se ocupă de apropiat* întrunire a Corpurilor Legiuitoare şi zice că ar fi bine, ca, până la zioa Întrunire! Corpurilor j legiuitoare, delegaţii naţiimer să se Înţeleagă cu alegătorii lor. — .Rom. Lib.* ar dori apoi, ca să nu fie scene furtunoase In Cameră. După acestea „Rom. Liberă* face un salto mortale, şi apără principiul „Salus populi surmna lexesto*.* Prin urmare bine afi făcut consiliele judeţene, când nil călcat legea posi-tivft şi utt votat sume pentru cumpărare de arme. Din toate resultâ, că putem călca legea, când ne vine la socoteală. SCRISOARE ADRESATA TX2VCPXJ3L.XJI. Focşani, a Octomvrie 1877. Domnule Redaciore! Sângele bravilor ojt-nl români stropeşte câmpiile de peste Dunăre. Ţara sufere, bogăţiile sale snnt secate, criza de bani la calme, porturile noastre închise, nepro-dncţiunea agricolă se resimte de atâţia ani, mal toţi românii suntem ca doliil in inimă, pentrn fii, fraţii, perdnţî pe câmpul de onoare, şi puternicii zilei, guvernanţii, joacă soarta politică a ţărei şi a noastră la noroc. — In lăuntru ne Insă prada bandelor de hoţi ce se plimbă ziua mare prin judeţH, fără grijă, fără temere, şi a unora funcţionari inepţi, incapabili, ignoranţi care ne administrează fără control. Judeţul Putna e bântuit de bande de tâlhari, siguranţa vioţeî, a avereî uu o mal avem, sate, târguri staă inmărmnrite şi nimeni nu da o mână de ajutor. Aduiiuistraţiunea judeţului nostru este încredinţată voinţei discreţionare a d-lni Voinov senator şi avocat public; aveud la ordinele sale snpns şi ascultător uu om de pae prin care după banul pine dispune de judeţ. — Cine este aesta ? Prefectul I. F. Robescn, uu’l seim nn’l cunoascem? Ce face el ? Lasă în disfrin pe subalternii Bei funcţionari să comită ilegalităţi, abnsnrl, autoritate, prestigiu nu există, eară desodiue şi anarhie pretnntindeni. — El este invi-sibil şi misantrop, eară senatorul Voinov umple tote funcţiunile cn gunoie impuse de el, eară la primăria de Focşani menţine contra nemulţumire! generale po socrul şi cumnatul seO. — Nemulţumire bine justificată printr’o conduită din cele mai reprobabile. — Făcut’a ceva d-nn prefect în jndeţ pentrn prinderea bandelor de hoţi? Nnl S’aG plimbat din Domnescî în Movi-liţă la Panciu dând ordine pe hârtie în cât despre d-sa siguranţa publică este in pericol dacă procurorul local nu ar fi lnat oare-care măsuri al cărora resultat este prinderea a câtor-va oameni de pe dramuri şi din casele lor şi contra cărora nn sciO de snnt măcar indic, Dar s’a prins şi un fiu de boer. Roşilor le trebne aceasta căci hoţii se prefac în bande de Unguri eu uniforme până la 50. Din 12, trebne să fie şi nn boer care se probează că boeriî i-aă adus în ţară. Roşii toate le fac cn sensaţinue, tablouri de gală, iluminaţie, artificie, rachete şi la urmă foc bengal, deci .Românul* să’şi ia landa îndărăt. Alarmă mare s’a dat in Bncuresct ca să vie aci şofai poliţiei capitalei, şeful gardei cn jandarmerie, 3pre a Ina disposiţinni tn prinderea lorşi care s’afi întîntors cum aă venit. Ce dovedeşte aceasta ? Molecinne, inepţie. Dară iată ce a fâcnt şi face d. prefect Robescn. A făcut recrutaţiuni şi reehîsi-ţiunl prin subalternii săi din cancelarie, prin primari şi snb-prefecţl în mod ilegal şi viţios în cât din Bacnresci nnii din recruţi aii fost înapoiaţi ca incapabili iar căruţele cn cai rechisiţionate iarăşi înapoiate fiind cai proşti, căruţele rele, ba murind până aci şi unii din cal. Câtă pagubă saQ eansat acestor nenorociţi oameni. A mai făcnt ofrande pentrn arme , prin oÎBlă fără Lege ; ca putere suprefec-torială precum la comuna Ciuşlen, 8 (opt) franci să dea fruntaşa, G (şase) mijlocaşul şi 4 (patru) codaşul, când bietul sătean nu are cu ce a’şl plaţi dările fiscale. A făcnt ca acest jndeţ să nu poată concura la onoare de cumpărare de arme, refusân-da-se mulţi a da obolul din cansa aver-siunel ce aO pentru neinfiuentul prefect care cu scumpete a sacrificat leafa sa pe o lonă ca şi alţi lăudabili mici şi săraci funcţionari. — A reparat din tot judeţul cn mult zel şoseaua ce merge până la moşia d-luî Voinov senator, eară pe aiurea şoselele stuil deteriorate. A cumpărat boii bătrâni de rechisi- TIMPUL ţiune al d-lul Frunză deputat şi preşedinte de Consiliul Permanent. Probă, ser soarea olografă a d-lui Frunză presentata instan-ţiilor judecătoresc! intr’un proces al seQ prin care ordonă îngrijitorului să8 primar să’i treacă în tablonl de ruchisiţinne, boii săi ce sunt bătrâni cu preţ bun căci prefectul i-a promis a'i Ina. A făcnt tolerând d-lul Corbn, d-Iui Voinov şi fracţiune!, primarule de Focşani, administrarea veniturilor primăriei în mod destrămat căutându-se toate în regie precum lemnele şi altele ceea ce este sinonim cn gheşeft şi jaf. S’a mal tolerat acestui primar să facă peste budget cheltnelî neantorizate de comitet şi contra legel. Are cunoştinţă şi tace că acelaşi primar a cărat cn carele primăriei chrămidă la proprietatea d-ln» Voinov, că înstrăinează locnl primăriei de la ciuşmeaoa Tudor de lângă casele d-rnlnl Căţălesou, dulcele amic a d-luî Voinov fără plată saă autorisaţiune prealabilă. A tolerat primarului să facă liste electorale falşe fiind c’aQ înscrie şi pe fratele prefectului fără drept (probă sentinţa trib. Putna) pentru care falsificare s’a dat judecăţii dar nn 8’a mai judecat căci cn acest vot nu mai a eşit senator d-1 Voinov.—Dar a comis ingerinţa administrativă in duoă alegeri de depntat şi oua din urma a dnol consilieri jndeţiaul (probă biletul olograf a d-lul Voinov aflat in manile d-lnl M... prin care cere concurs prefectului în alegerea lui şi fără care nn poate să'l aloagă. Iată dar in prescurtare numai un unic tablofi de staren deplorabilă a administra-ţiuneî judeţului nostru fără a mnî vorbi da scandalurile şi jafurile primarilor, a poliţiei şi celor-l'alţî, fără a vorbi da nnmiri de snb-prefecţi care unii a fost duţîjudecăţii pentrn crime, alţii fac reehisiţinni de vin vcchitt negru pentru crucea roşie înaă in loc de a fi trimis la destinaţie, se le-citeşte însn-şi sub-prefecţii cn ci, mai vulneraţi la gât de cât cei de la Plevnn şi toţî aceştia sunt recomandaţi de puternicul d. Voinov. lată fericirea liberală ce a pregătit judeţului ilustrai apărător al săd Voinov, pe care nu o crid tocmai perfectă după d-sa, căoî guvernul nu i-a satisfăeut pre-sistenţa cerere! de a-î destitui şi pe integru! magistrat prim preşedinte al Curţeî, d. Hânţescn împreună ca alţi colegi a săi spre a recomanda şi numi în loeule persoane dnpă chipul şi asemănarea sa, cn alte cuvinte să'l dea curtea pe mâna sa spre a face ceea ce acuză pe nedrept şi cnlumnios pe alţii în trecut. Şi tnrbnrare mare a fost pentrn această ÎDjnstiţie şi nefavoare. D-1 Voinov şî-a datjdemisinnea de depntat, a rupt nian-datnl de deputat, şî-a dsspreţnit colegiul şi mult timp s’a isolat în viaţa de familie care l'a mângâiat cu dnlceaţă şi căldură. Şi a tăcut, nn a mal respuns atacurilor ziarelor nici acuzaziunel cei face .Pressa* pentru afacerea Dîiscălescu cn stătu, nici d-lni Petrino nici d-1 Cogălniceanu căci a crăpat broasca care a voit să se umfle cât nn boă. Iată, d-lor de la putere, cum sacrificaţi ndeţele şi adminiatraţionPB lor la bunnl plac al unui singur om ce ve compromite prestigiul şi autoritatea în ţară atât a d-vofwtră cât şi a întregului partid pentru ca să’şf facă trebile şi să manţie in funcţiune pe socru, cumnatu, rude şi devotaţi ce sunt oameni de pe altă lume, incompatibili în vorbele, promisiunile şi principiile proclamate în tribune in întrunirile electorale. Să mai poftiţi dar in alegeri, d-lor liberali şi d-voastră d-le Voinov fracţionist senator şi advocat al statnlni şi credem eă’ţl va plăcea.— Nn sciQ cine va eşi pe fereastră. Cunoscând, dar d-le Redactor, imparţialitatea ce ve caracterisea/.ă şi dnrerea ce aveţi pentrn această ţară care acnm ae află într’un aşa vârtej ce ne conduce la desastrn, cunoscândn-vă şidnrerea ce aveţi de cei opresaţî, năpăstuiţi, ve rog a da publicităţii aceste rânduri ca să vază şi eă auză toţi până şi cei de la pntere ce nu aud şi nu văd cum suferim noi îu acest judeţ şi cum se adminietrează etc, maîru-gându-vS călduroB de a face obiecţiunile şi comentariile d-voastră asupra acestor fapte veridice. «Bine-voiţi a primi asicurarea osebitei mele consideraţiuni. C. lamandi. CRONICA Spovedania d-lni C. A. Rosetti s'a făcnt, dnpă cnm se anunţase, in saln marelui Circ, Duminecă la 1 şi jumătate ceasuri d. a. — Sala ora plină, oratorul a vorbit donS ceasuri, publicul a rămas rece. Atât deocamdată. Am revenit, revenim şi vom mai reveni. Cutremurul, pa care l’am observat noi la Bncnreştî, s’a observat in o mare parte din ţară. ‘Românul* face comunicare despre cntrenmrnl observat iu Ploieşti, cară ‘Pressa* despre acela observat în Galaţi D-1 UlysNO de Miirsillac a încetat din vinţă la 4 ore despre zi astăzi Ia 7 (19) Noemvrie D-IJD. Vasilescn ne trimite o întâmpinare la celo comunicate iu nnmărnl 245 al acestui ziar după .Gazeta de BăcăO.* — In această întâmpinare, pe care cere să o publicăm, D-sn ne face istoricul înfiinţării gazetei, după care am reprodus notiţele şi caracterisea/.ă persoanele, de la care atârnă redncţiun.a acest-.-! gazete. Ds sine se înţelege că noi nn pntem publica această întâmpinare. Credem însă de cuviinţă a publica dintr’âusa următorul pasagiu sab-liniat : .In nna din zilele trecute, un amic al persoanelor, ale căror nume figmează, în arl'colul reprodus, a sosit din Focşani la BăcăB pentru nişte interese cn totul particulare ale sale: trei sari d’a rândul, a fost intrnniri sociale in odaia ocupată de d-sa, în otelul .George*, dacă s’a jucat cărţi, jocurile a fost de acelea, care de ordiuar. so petrec mai îo toate societăţile ale căror onestitate, nn este tăgăduită, evrei nn a fost nici nnul. stos nn B’a ja-cat, bani nu s’a psrdnt, sad mal bine zis, suma perdută, nu merită vre o discuţiune, timpul petrecut, în nici uua din seri, nn a trecut, peste cea ântâîă jumătate a nopţii.* VARIETATE lamtl moale. — Uu prisăcar din Silezia Prusiana întâmpină ştirile de iarnă grea, ce se răspândise prin gazete, cn următorul răspuns : *Ştint este, că albinele a instinct foarte vid în privirea presimţirii vremii rele şi de aceea toamna astupă mai mult ori mal pnţin urdinişul; după cum are să fie şi iarna. După câte am văzut şi ştid, m’am încredinţat că înaintea nneî ierni grele ele astupă urdinişul din toate părţile; aşa în toamna anului 1S70 ele sî-ad lăsat o destnpătnră atât de mică, cât ar încăpea numai o singură albină. Iu anul acesta dimpotrivă; ba roiurile de albine nil încă astă-zi o mulţime de trântori, pe care în alte dăţî ii ucid de prin lâna Ini Angnst încă. De aicea deduc, că vom avea o iarnă foarte moale.. ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (Agen|ia Havsa). — Serviciul de la l9Jloemvrle, 9 ere dimineaţa — Ticna, 18 Noemvrie. Tnrcii ’şî dnd toate silinţele, pentru a concentra , sub comanda Ini Mehemed-Ali, forţe îndestulătoare la Berkovaţi, Orhania şi Sofia. .Fremdcnblatt* socoteşte că Mehemed-Ali va pntea dispune cel mult de 45,000 oameni şi 80 tunuri. Constantluopo], 18 Noemvrie. O telegramă oficială zice că un detaşament de cavalerie rusească ocupă un moment Birkovaţî, şi că a fost scos de acj de către turci, după ce aceştia ad primit ajutoare. Mehemed-Ali, după ce a inspectat Ni-şu! şi Kharkeoi, s’a întors vineri la Sofia. Constantluopole 18 Noemvrie. Patru chreştiuî armeni şi şase musulmani, între cari şi Sadik-puşa, aO fost aleşi depntaţî în Constnntinopol. Deschiderea Cămării se va face in cnrâd. ConsUntlnopole 18 Noemvrie, Telegramele oficiale semnalează din spre Erzerum noul atacuri, şi nu fac cunoscut resultatnl. Soluimau-p&şa telegrafiiază că s’ad făcnt pe lângă Kaţelevo noi încSerari, fără îu-semnState, ce aii fost favornbile Turcilor. Să aude o vie tuuătură din partea despre Şipka. Athenn, 18 Noemvrie. Guvernul a făcut uol comande de pnsci Gruset şi tunnrl Krupp. D. Stuart, ministru plenipotenţiar, al Maril-Britanil a presentat regalai scrisorile sale de rechemare. Generalul Şnţn şî-a mntat cnartiernl general la Chalcis. Regele şi ministrul de rS-sboid eă vor duce in cărând la Theba şi la Chalcis. Serviciul /, franoi: 0 cămaşă de aopte Pentra 5 franci: 3 pepturl Gn brodate pentra oăraăjl da bărbaţi. 5 franci: 2 garnituro fine şi moderne pentru dame (gulerul şi manşete). 5 franci: 1 camieon modern brodat. 5 franci: 1 faţă de maeă colorată oa ciucuri, pentru cafd. 5 franci: 1 cămaşă idfi o pereohe de iomene de damă, bogat brodate. 5 franci: 1 cravată de damă, adevărată CrSme-Dentelle. 5 franci: 1 fuetă coitum pliead. 5 franci: 1 bucată Tulpan. Penlru 25 franci: 42 de co|I — I bucată Chlfon frentuzssc. Pentru 10 franoi: I bocită Robe d’enlaMş de toile. Pentru 18—24 IrancI: I bucată Tartan englei de 5 esll. Pentru 20 IrancI : 24 co|l Pichet. Penlru 20 IrancI: I bucată Manta de bală. Pentru lb- 1» franoi: 1 bucată pănsă de Rembnrg, de 36 — 45 ooţl. Pentru 55— 68 franci: 1 bucată păntă de Belgia de 60 cotr. Pentra 75—108 franci: 1 bucată păneă Corona de 58 coţi.’ Pentru 115 — 210 franci: 1 bucată Toile Batiite franoee. ’ Pentrn 12—22 franci. Plapămă de lină forte fine. Afară de articolile menţianate eo găseşte tot-d'a-una trueouri oomplecte. Calea Mogoşdlel Palatol „Dacia". Comănţlilidin district* însoţit* cu preţul r*ip*otiv t* vor eleotan leirt* grabnic «ontolincloi Pentru Pentra Pentru Pentra Pentra Pentru Pentra JOSE? GEtTNBAUM LA BE L LB JARDINIERE 20, Colţnl llalerardulal şl Stradel Hogoşâiel, Casele Grecdnn, 20 Aduc la cunoscinţa onor. Public ca ml'am asortat Magasinul cu MENCIC0AFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalone de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-dată înştimte<| că am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mal modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. JOSEF GRfjNBAUM Furcisorul Curţii, ,A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. INSTIIUTARE 3 O Tote maşinelo, caii, uneltele, clădirile etc. ale fostei Companii Barometrice pentru curăţirea latrinelor cu maşine pneumatice, prin vâmjarea licitaţi va efectuată la 25 Augnst a. c. trecând in posesiunea nostru, sm luat tote măsurile psntrn ameliorarea lucrărilor, iar firma va fi: ANTREPRISA BAROMETRIC PENTRU CURĂŢITUL LATRINELOR Maşioele ndstre ofer marele svautagiQ că se p6te curăţi ori-care cantitate de latrine în ori-care oră de ()i sad nâpte. Aceste maşine fiind de fer fi închise hermetlc, şi cnrăţitnl făcândn-se in mod pneumatic, nn pote pătrunde nici un fel de miros atât de supărător şi vătămător sănătăţii. Localităţile cari nn permit intrarea vagonelor mari se vor cnrăţl n6pt«a, asemenea en tubrrl hermetico ţii pneumatice. Itinroiil so uliii Strada Academici Xo. îi». (639-0) p. Antreprisa Barometrică DIRECŢIUNEA. DE ÎNCHIRIAT cu PREŢ MODERAT de la Hf. Dumitru viitor APARTAMENTELE DIN HOTELUL VLASTO numit Ihidiţtfnii) (Un Strada Carol /, No, 40, ocupate actualmente de Societatea generală de Asigurare „ROMANŢA* rare ao mută In casa Mini funciar Jurai, Strada Coli. Informaţlunl Tn tdteijilele la Direcţinnea generală a Societăţii „Romania". (636-0) H. H0N1CH T1PISISB SI DECOB1TOR Strada StirM-Voda, 3 In dosul Teatrului Naţional, se recomanda pontrn tdte lucrările atiu-gfttore de meseria sa. (635-16) A cşit de sub tipar fi se află de vânzare la mngasiile de mnsică Gebauer fi landa & Sandrovitz: deşteptate romane de Andrei Mnreşdnu HYMN EROIC pentru patru voci cu acompaniament de plana de LEOPLD STERN. Preţul r Led nod. BUCUHESOI Tipogrufl-editort Thiel  Weiss, palatul .Dacia.* Dr. Mawer (Engles), adnee la cunoştinţa onor. siîle clientele că s’a mutat în casa d-sele Strada Fortunei No. 3, alături cn Biserica Ciimutd. A eşit şi se silă de vămjare Ia tot > librăriile : IX MC ATORUL ALVAItETIC al legel TIVIIRIJLUI SI INilUilSTRMIEI de XX I. QBOBQIAN Prelul 1 Leii nofl. II AlTUNCIU IMPORTANT. PCEL M VECHIO SI BENDMITU MAGASIN a* I LA STfiUA ALBA ^3 SUB FIRMA mm?? ©©ilmtiîîî CQ 0 Pt Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) ris-d-vls de Slg. Prager. Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vis-ă-vls de Slg. Prager. t[t Am onâre a insciinţa pe onor. PT. Public că mi-a sosit pentrn Lj sesonnl de iarnă nn bogat asortiment de Ino&lţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, dnpă fascinele cele din urmă, — precum şi un mare transport de Cisme lungi de Lak rnsesc, de Incht fi de Vacs, ca fi Mantale de Cauciuo pentrn p)6e, prima calitate ; asemenea şi Galoşi /\ de Gumi. •• Snb-semuatnl adne mulţumirile mele onor. PT. Public pentru iu-r-i credere ce a dat menţionatei mele firme de na interval de 12 ani |lj care pună acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfei * ca fi de eftinătatea preţurilor, sperănd că fi de acum înainte, va bine-vol ai da concursul şed găsind tot-d’a-nna atât m&rfnri fine şi fasonate cât şi preţuri forte moderate. Cu t6tă stima FHIL1FP GOLDSTEIX. rr, ▲ ‘PI. FABRIOA XuA.TSTIDGFTTX-'WlETNrEFtBEPlO M I U SINGER ot Fii la VIENA, furniseză contra casa saO â conto, livrabile la Viena. Muşamale de căruţe şi Mantale de pl<5ie cât mal repede şi in cele mal mari eantlităţ. (632—0). I aii ■SMn Tipografia Thiel & Weiee Palatul ,Dacia*