Nr. 252. DUMINECĂ 6 NOEMVRIE A330I>TA.3VtEXTXBX.E IN TOATA ROXANIA ! P» un ......................48 Pn 6 luni..................... » 2* Bp S luni ........ > lî IN STKAINATATi: Pp ........................... i 60 INSMTIL'NI 31 KKCLAME : [.ini» de 30 litera patit, pftgin» [V, 30 hani. a paflin» HI, 80 bani, pe pagina n, 2 lei noi. i Reclame 2 lei noi linia. Un nurnfir In Capitală 10 bani. TIMPUL ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRO. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul „Dacia". £ * - ~ £ a * .2 c * o • = 2 - «B ? % A . Jl tB77 Aî^ieiV ---**-CB- s S s •r :£ Ş -AI>TTJISTaiţjJţt£ Se priimeic tn «triinitate: La 9Îmf fio i»« <* Popi» În Tienna, Walfilchl^eie 10 A. Oppeiik in VieDn», Btubenbiutei Rmdo-Mo4M în Viennâ , SeileriUtte 2 j Pwmm Hrdieka In Vienna, TeinfiUt»tr»Me 17 j PhUipp L5b In Vienni, Eichenbfcchfţiuie 11 i a Lony it^Cot^p. In Peţta |i Banat Laf/Un-Bmllitr Remania .... 43 — Iropr. municipal «u premii — — Renta Romanii.............. — — l’arie 3 luni.....lOO'/» Londra , 2530 2530 7iena , — — l'frdn .................123'/» - Curtai de Tiena, 15 Noembre. Metalice.......................63 10 Naţionale......................86 60 Renta in aur.................. 73 80 Loee..................... 112 80 Acţiunile b&ncel..............8J4 Crediturl.................... 200 90 London........................119 15 Obligaţiuni rurale «ngare . . 78 70 » temejrnr .... 78 — > transilvane ... 74 90 I Argint tn mărfuri............. 106 20 Ducatul........................ 5 70 Napoleonii...................... 9 67l/« Maro 100 ................ 1 . 58 85 Canini de Berlin, 15 Noembre. Acţiun. Căilor ferate rom&ne . 15 10 Obligaţiunile romăne 8%. . 59 35 Priorităţile O. fer. rom. 8% 55 — împrumutul Oppenheim ... 81 — Napoleonul....................16 25 Viena, termen lung.............— — Paria , «cert .... 81 20 Calendarul «filei Duminecă 6 (18 Noemrrie). Patronul ijilel: St. Qalactie. Rdaăritul adrclul: 7 ore 0 min. Apusul idrelul 4 ore 36 min. I Faiele lunel : Primai Qnart PLECAREA TBENURIILOR Bncnreaol — 8no4ra Bucurase! .... 8.15 n 10.— d Ploescl ..... 9.50 n 12.06 J Brăila ..../, 1.53 n 6.45 4 7.16 d Teouciil . .... 4.38 n 11.403 Roman ..... 9.054 4.54 J Suceva, sosire . . 12.08 4 9.55 n BuonreacI -TerciorOra Bncnreacl...............8.—d 6.05 o Piteşti.................11.21 d 10.15 n Slatina....................2.— J Oraiova...................4.17 4 Vftrciorora, sosire . . . 9.01 n 8 noAra—Bn c nreecl 8uodra........... 5.11 4 5-46 d Roman.............8.45 n 12.10 a Tecncifl.........1» J0 n 5.10 } Brăila............3.08 n 8.10 n 8.58 1 Ptoeaol.......... 7.12 4 2.45 j Bucuresol, sosire 8.30 ij 4.30 1) Terolerera—Bnooreecl Vârcioroz».............8.45 ţ Craiora................11.44« Slatina................151 « Piteşti................4.421 Bucnrescl, sosire . . . 7.40 ţ 7.15 ll.SO IBioareecl—Olirfii Baonrescl..............9.16 d 8.05 4 Qinrgin, sosire........11.35 j 8.27 n Qlarfla—Baeareeel Qinrgid..................T.16d 466 4 Bncarescl, sosire .... 8.48 4 7,17 n Galaţi—Barbeţi Galaţi............1.20 n 8.25 d T.80 4 Bărboşi, sosire . . 1.55 n 9.— 4 8.05 n Barbeţi—Galaţi Bărboşi...........2.55 n 6.25 n 7.25 4 Galaţi sosire . . . 8.80 n 7.— n A— n SCI HI TELEGRAFICE din FOIRE 9TRAINR Peterebnrg, 12 Noemvrie. Dupî suirile, pe care le comunică ‘Colos, din Weron-Kaleh, detaşamentele de Sn-ghsnl idag Erivan se afli ta Err.ernra. Starea sanitară a trupelor e excelentă. Cartierul 'general e'a mntat la Weron-Kxleh. Constantlnopol, 12 Noemvrie. Renf-pnşa vesteşte că DomiaecS a avut loc in trecătoarea de ta Şipca nn viu foc de artilerie. Cinci batalioane rusesc!, venind din Gabrova să dea ajutor fortnlnl St. Nicota, nil perdnt 400 oameni. Din parte» turcilor a căzut comandantul artileriei, generalul Lehman. Ruşii a’afl fortificat la Dewe-Bainn. — Dapă soirile Bosite din Kars, făcând un atac asupra posiţiilor de în Kardagh, Ruşii să fost respinşi. Mun-tenegriniî bombardează Podgoriţa. Perla, 12 Noemvrie. Comisiunea aleasă pentru discutarea pro-pnnereî Ini Grevy, fn raportul ei, declară, că propunerea este îndreptată numai contra miniştrilor răspunzători, eară nu in contra mareşalului, care nu este răspunzător. Ziarele conservatoare cnalică aceistă propunere ca fiind ravoluţionară. Ragusa, 13 Noemvrie. Vasele de resboifl turceşti aii adus o parte din garnisona Cretei la D.'deadag, de nnde va fi transportată cn calea ferată prin Adrianopol ia Sofia spre a fi incorporată în armata lai Mehemed-Ali. Din Mes-sio se trimit trupe în ţara miridiţilor, unde se pare a se pregeţi o noă rescoală. Cataro, 13 Noemvrie. Muntenegrenii înaintând, cn principele Nichita în frânte, spre Antivari, aB ocn-pat două sate albaneze fără de nici o re-sistenţă. Belgrad, 18 Noemvrie. Ziarul oficial publică nn decret, prin care eserciţinl budgetului b« prelungeşte până 1» convocarea sesiunel din acest an » Scopcinel. Coastantluopol, 13 Noemvrie. Se dă cea mal formală desminţire şti-rei, că Poarta ar fi facnt Principelui Rensz ori altui cul-va propuneri de mediaţinne. Constantlnopel. 13 Noemrrie. Până acnm Erzefnranl nu este cernit, de ţi reţii înaintează rnereil în toate părţile. Comunicaţiunea cn Trapezunt e pe deplin liberă. Guvernul a trimis Ini Mukh-tar-paşa o mare sumă de bani, ca eă-şî cumpere provisinnl. Peter»barg. 13 Noemvrie. In noaptea de la 3 Noemvrie generalul Ueimann a înaintat de U Dewe-Bainn sgre Erzerum. Fiind întnnerec, coloanele nn aii sosit la punctele hotărite. Avant-garda unei coloane, compas* din 3 batalioane, a intrat in reduta Azizie, a măcelărit garnizoana, a prins 13 ofiţeri şi 540 soldaţi. Ia zorile dimineţii ea s’a retras insă, fiind-că se apropiat turcii. — Priso-nieril au fost aduşi in cartierul rusesc. Ruşii aă perdut 32 morţi şi 000 răniţi. După cele mai nuoi informaţioni, ruşii ah Inat în lupta de la Dewe-Buinn 30 tunuri. SCIRI TELEGRAFICE ALE ,T I M P 0 L O I* (Agenţia Ha vas) — Serviciul de la 16 Noimvrle, 4 ore isara. — Viena, 16 Noemvrie. Se anunţă din Cetinie ziarului ,Presse,“ că muntenegrenii dapă ce aă luat toate forturile dimprejurul Antivaril, aă coprins eri şi oraşul. O unire din CoDetantinopol, dată de ,Fremdenb!att‘ spune că Mukhtar-paşa ar fi primit ordinul, nu de a evacua Erzero-mnl ci de a se retrage la Diarbekir spre tniază-7.i, săli la Tokat spre apus cu o parte din trupele sale epre a organisa acolo o noe armată. BOCDRESCI îl NOEMVRIE .Komilnul* de la 4 Noemvrie pu-licft un articol relativ la încercările de invasiune ale afecuilor din Ardeal şi La ştiuta proclamaţiune hazlie, pe care aQ comunicat-o mal multe ziare române. Cetim în aceat articol urmâtorul paaagid : „Neg&ndu-se şi .faptul" şi ,pro-clamaţiunea* , nu de c&tre Unguri ci de confraţii noştri din ţară, şi mal cu aeami de cel de la .Timpul", fu râul siliţi a mal t&cea, p&nâ ce adevărul aâ devie şi mal învederat*. Acum .Românul" a curmat tâce rea, prin urmare adev&rul a devenit învederat. Sâ vedem, în ce conaiatâ aceat adevăr. Articolul ziarului .Românul" e îndreptat în contra noastră şi chiar îndreptat cu atâta lipsă de onestitate dialectică, în cât nu ne mal eate permis a diacnta cu adversarii noştri ne-leall, ci trebue sâ ne mărginim a ne lămuri faţă cu publicul şi a face pe toţi oamenii cu mintea sănătoasă luâtorl aminte la apucăturile lor. Nu suntem deprinşi a ne lupta cu nişte adversari, care pândesc momentele de pausă, apre a ne da o lovitură pe furiş. .Românul* zice, că am negat fap" tul şi proclamaţiunea. Ce fel de fapt şi ce fel de proclamaţiune am negat noi I Nici un fapt şi nici o proclamaţiune nu am negat, .Timpul" a declarat In termini cu totul lămuriţi, că nu dă mişcărilor din Ardeal importanţa unor lucruri, care merită aâ fie discutate şi In urmă a .constatat", că ştirea despre in-vasiunea a 1500 secul ori honvezi pe la Cloşcanl nu este Întemeiată Şi c& proclamaţiunea, cu care .Românul* a făcut atât de mult sgo-mot, era o „scornitură posnaşâ* a ziarului umoristic din Pesta, numit .Lampas".—Eată dar, ce am .constatat", eară nu am „negat*. Din articolul publicat în „Românul" ar resultalnsă, că „Timpul" a' negat chiar faptul proiectelor de invasiune ale secuilor, un fapt, pe care nu îl tăgâduise chiar nici maghiarii, de oare-ce s’aft găsit lăzi de puşti şi s'ah arestat mal multe persoane bănuite de complicitate. Acest fapt noi nici nu l'am ne^ gat, nici nu l’am susţinut : ne-am mărginit a-1 disconsidera, ca pe un fapt isvorît din lipsa de bună chibzuială a unul popor resfâţat, un fapt, care nu va putea sâ înrâurească asupra evenimentelor dim Orient. Nu Înţelegem dar, cum cine-va poate să vorbească despre noi, răsucind frasele astfel, In cât din ele să re9ulte, că noi am zis, ce nici nu am zis, nici nu am voit sâ zicem. Atât despre negarea faptului. — Intru cât, în frasa citată, Înţelege acest fapt, „Românul* spune un neadevăr; eară întru cât înţelege alt fapt şi zice că noi l’am fi negat, „Românul* este, cel puţin, lipsit de lealitate în discuţiunile sale. Sâ vedem acum. Intru cât .Românul* are drept, când zice, câ noi am „negat proclamaţiunea*. ,Timpul* a bănuit, numai a bănuit autenticitatea proclamaţiunel, pe care o publicase „Românul*, şi a cerut prin urmare dovezi despre autenticitatea el. Afarâ de aceasta .Timpul* a cerut un luru : ,sâ ni se arate în proclamaţiunea, fie autentică ori neautentică, pe care a pulicat’o ,Românul*i acel pasagiâ bombastic, în care românii sunt provocaţi a lua arniele contra guvernului lor, un pasagiă închipuit, pe care foile radicale îl întrebuinţaţi ca armă contra partidului conservator. Constatăm, câ nu ni s’a dat nici un răspuns, In urmă „Timpul* a comunicat după „Frendemblatt" din Viena un articol, In care se constată, că proclamaţiunea publicată In „Românul" era luatâ din foaea umoristică din Pesta, numită „Lâinpâs". Constatăm, câ până acum „Românul* nu a tăgăduit temeinicia acestei constatări. Astă-zllnsâ, organul radicalilor din strada Doamnei, vine cu o corespondenţă a ziarului .Peşti Napld* şi ne dovedeşte, că ,s'a permis tipărirea şi respftndirea printre secul a proclamaţiunel Iul Ciutak-bey.u Va să zică, a existat o proclamaţiune. Să ne fie însă permis a constata, că „Românul" lş[ mistifică cetitorii. Nimeni nu a pus la îndoială existenţa proclamaţiunel lui Ciutak- bey : ea a existat şi a fost respân-ditâ. .Românii* Insă nu a publicat această proclamaţiune, ci alta : a publicat scornitura foii .Ldmpâs.. Nu Înţelegem dar, ce are a face cu .Timpul* proclamaţiunea lui Ciu-tak-bey, asupra căreia nici odată nu am avut ocasiune de a ne pronunţa. —Am înţelege, ca „Românul* să ne arate în această proclamaţiune pa-sagiul, pe care l’am cerut : e Insă nedrept a Întrebuinţa numele bietului Ciutak, a unul ungur turcit, ca armă In potriva conservatorilor din România. Ne mulţumim a fi făcut toate aceste constatări şi credem de prisos a mal spune ce resultâ dintr’ănsle. DIN AFARA.. Ânstro-Ongarin. — Răcindu-se impresia produsă prin discursul Lordului Beacosfield, eară ştirile de pace perzăndu-şl tot farmecul, ziarele din Austro-Ungaria aâ început earâ-şl lunga discuţiune asupra renoiriî pactului dualistic. Intre multele condiţiunî, de la care atărnă realisarea acestui pact e şi încheierea tractatului comercial cu Germania. După ce negoţiările pentru Încheierea acestui tractat afi fost curmate, urmase o crisâ mal mult ori mal puţin acută. Crisa a fost apoi inlâturata prin hotârîrea de a reîncepe negoţiările.’De-o-datâ lns§ a Început a se respândi temerea, că guvernul Germaniei nu va primi propunerea de a reveni asupra hotârlrilor sale de mal naiute. Precum am comunicat, cabinetul Tisza este hotărât a comenta proiectele de tarife, ce se vor presenta în curfind dietei din Pesta, şi a le sprijini tot de-a-una prin o punere de motive mal detaiatâ. — După „Bu-dap. Corr." guvernul, în această expunere de motive face odare^de seamă despre cursul negoţiârilor avute cu Germania, făcând tot-o-datâ împărtăşire despre declaraţi uuile şi pro-posiţiunile plenipotenţiarilor germani. De interes deosebit e mal ales declaraţiunea, pe care plenipotenţiarul german Hasselbach a făcut-o în cea din urmă conferenţft. După cum ne asigură ziarul din Pesta, din toate aceste declaraţiunl resultâ învederat, câ guvernul german, curmând o dată negoţiările, nu mal poate sâ le relnceapâ. Din negoţiările de până acum re-snltă tot-o-datâ, că Germania are intenţiunea de a-şî mări veniturile prin taxe vamale, adică a introduce taxe financiare. Ast-fel guvernul german a declarat, câ este hotărât a lua vamă de la cere ale şi animale domestice şi de a spori vama pentru vin.— In cea din urmă conferenţâ, plenipotenţiarii germani ar fi renunţat Insă la vama cerealelor ; cât lnsfi pentru animalele domestice ca şi pen-vin, eî nu aâ voit sâ facă nici o concesiune. Dacă punem aceste date alăturea cu limbagiul aspru al ziarelor din Germania, abia mal putem crede, că guvernul Austro-Ungar va isbuti să relnceapâ negoţiările. Chiar însâ dacă le-ar începe, el numai cu preţul unor concesiuni foarte mari va putea sâ Încheie tractatul. „K6ln. Ztug.* cemunică din Berlin, câ negoţiările aâ fost până acum conduse de câtrâ Ministrul de finanţe, Camphausen In înţelegere cu Principele Bismarck şi că Intre amândoi înţelegerea se stabilise asupra tutor punctelor discutate. „Anevoie dar’ Principele Birsmark va reîncepe ne-goţiârele dacă guvernul din Viena nu-I va face concesiunile, pe care le-a dorit. Franţa. — Lupta parlamentară contra cabinetului Broglie s’a început şi se crede, câ va dura toată sâptâmâna. Intru-cât miniştri ar intenţiona lnsâ a dispune camera la conciliaţiune prin apărarea ce sunt hotârlţl a face politicei lor, voi trebui sâ se împace cu desamăg irea, ce li se pregăteşte. De cum să fie îmblânziţi prin discursurile, ce vor ţinea miniştri, republicanii Încă de pe acnm declară, câ hotărârea cabinetului Broglie de a-şi apâra politica este o îndrăzneală neiertată, de oare-ce nimic nu poate sâ scuse o politică ca şi aceea inaugurată la 16 Mal. Chiar şi guvernul pare a prevedea, câ resultatul desbaterilor din această sâptâmânâ va fi retragerea sa, şi se asigură, câ In prevederea acestei eventualităţi âucâ de pe acum noul cabinet e constituit. După „Temps" şeful cabinetului viitor va fi Corniţele Darii, fost ministru de externe In cabinetul Ollivier.—Ministru de resbol ar avea sâ fie legitimistul D’Audigne, — După „Esta-ffete", şeful cabinetului viitor ar avea sâ fie mareşalul Canrobert şi ministru de resbol Generalul d'Espeiulles. In această combinaţiune, Corniţele Daru ar lua portofoliul Comerciulul. Nu ştim, Intru-cât aceste ştiri sunt întemeiate. După-ce lnsâ camera a votat cu 320 voturi ancheta contra guvernului, e probabil că cabinetul actual va trebui sâ se retragă cât mal curând. Spania.—In Spania earâ-şl pare a se stlrni o nouă fortună. După şti- .Romanul* de la 5 Noemvrie Înainte de toate descopere o comunitate de vederi Intre conservatorii romani şi cercurile oficiale turceşti. Dovadă despre aceasta e, că ziarul oficios ,La Turquie* a reprodus un articol, In care .Pressa* propune a se retrage armata romănă In ţară şi ta aceea-şl vreme combate pe „Românul*. Va să zică, ar fi In interesul turcilor, ca romăni! să nu fie la Plevua. Negreşit că ar fi fii; dar din aceasta de loc n’ar urma, că ar fi mal puţin In interesul nostru. In urmă .Romănul* face o scurtă comparaţiune Intre cabinetul Catargi şi cabinetul Broglie. In sfârşit ‘Romănul* urmează a arfita foloaselele Intrării In acţiune a românilor şi In deosebi relele păreri, pe care le aveaâ şi bunele păreri pe care le aU streinii despre romăni. Meritul este al armatei ro-măne. Pentru ncea, Înainte de a sflrşi, .Romănul* publică următoarele : ■ Aflam că mai toate companiele suferit de lipea de oficiări. Ni se spune că unele aii nnmai dd căpitan ţi un snb-locotenent, şi altele numai nn căpitan şi nimic mai mult. Şi dacă nimeni na ne-ar denunţa acest trist adevăr, este lesne sâ’l descoperim cn toţii. Oficierii lipseai! chiar de la începută! campaniei, mai cn seemă la dorobanţi. Laptele »G făcut să perdem mai mn ţl ofi-ciărl, prin armare este învederat că companiele sunt în mare lipsă. Pentru ce na s’a împlinit îndată acea* stă lipsă? Care oştean na ştie că oficiăril so.it suflatei anei compănii, mai cn Besmă în timp de resbel. ? Pentrn ce dar, încă odată, na s’ait împlinit lipsa oficierilor, inălţând pe cei mai capabili dintre sergenţi? Să fie oare fiind că sergenţii nn sânt feciori de boerî ? Să fie fiind că sergenţii, devind oficieri, vor fi mai cu iubire ascultaţi de soldaţi, şi ’î vor conduce mal sicar la biruinţă ? Să fie că această înălţare ar bncnra şi îmbărbăta pe popor ? Să fie, cam zic anii, că ar fi la noi coloneii şi generali rutinari, cari ar cere, ca şi în timp de resbel, să se dea gradările prin esamine, ear nn prin capacitate şi cn-ragifi, dovedite in mijlocul luptei ? Să fie fiind că căpitanii şi comandanţii nu recomandă pe sergenţii lor cel capa- bili, şi aceasta fiind că se tem de colonelil şi de generalii rntinarl? Să fie iu fine, cnm zic alţii, fiind-că comandanţii de brigade şi de divisiuni, împreună cn generalnl >en chef* cn d-nii din statul-maior şi ca d. niinistrn de resbel, na vor să înţeleagă răul cel mare ce fac d’a sta nepăsători in faţa acestei mult vătămătoare lipse de ofiţeri ? Nn ştim, şi nn voim a şti astăzi can-sele acestui reO. Ei esistă. 11 denunţăm dar capilor armatei, naţiunii, şi sperăm că cei in drept se vor întoarce pe deplin, cn ochii şi cn inima, către popor, şi că companiile vor avea îndată ofiţerii ce legea şi trebninţa cer imperios să aibă, mal cu seamă in timp de resbel. „Pressa* combate transacţiunea încheiată lutre Stat şi d. M. Oo gălnieeano, cere espliraţiunl Iu ces-tiunea Aogheleacu-Cernat, îu sfârşit provoacă guvernul a desminţi ştirea, câ armata română ar fi fost Incorporată in cea rusească. .România Liberă." se ocupă cu situaţia de pe cămpul de rAsboiG, cu resistenţa eroică a Plevnel, cu prospectele de pace şi, In sfărşit de asemenea stârneşte pentru destnin-ţirea formală a ştirel despre Incorporarea armatei române In cea rusească. DOMNIA YIRTUŢE1 .Domnia virtuţel a sosit* a zis d. deputat N. Blaremlierg la sosirea ministerului actual la putere şi de atunci avem pe toată zioa exemple înfiorătoare cum.,virtutea4' domneşte In guvern : mal deunăzi un d. ministru „rechisiţioneszâ'* vr’o râte-va sute de pogoane din o rnoşif» a statului. spre a şr râtunji ast-fel proprietatea sa particulară—dovadă că domnia virtuţ-I a sosit.■*—Un prefect. trup şi suflet al roşilor (dar cinstit) est» dat afară fiind că n'a voit a Înlesni In judeţul săil nişte gheşeftari ruşinoase la tare se interesa un alt domn ministru, dovadă că ,,domnia virtuţel a sosit1*. La administraţia domenurilor lucrurile se petrec In aşa mod, In cât chiar partizanii cel mal câlduroşl al roşilor ..roşesc11: dovadă că domnia virtuţel a sosit.“--Un ministru al cărui credit era sub zero, când nu era la putere, şi centra căruia o creditoare, d. A. Str.... a reclamat chiar la Dom- nitor pentru o datorie de vr'o zece lire, acel ministru după câte-va luni de minister cumpără case şi plăteşte datorii de zecimi de mii de napoleoni, (qui paye ses dettes, s'enri-chit.) faptul este de notorietate publică — dovadă pipăită câ „domnia virtuţel a sosit.11—Am putea Imulţi (A se veăeiv „Monitorul Oficial" No 247 din 3 Noemvrie 1877.) exemplele cu iniile, dacă ne-am cobori la Prefecţi, sub-prefecţl şi alţi agenţi administrativi, dar am otărât an-* ţine numai în „sferile înalte ale guvernului.11 Aceste toate Insă nu era a de ajuns. şi , Monit. Oficial'* 1 ne reserva ..le boui)net.“ In adevăr, cine na citit in foaia oficială de ieri domnescul decret prin care se aprobă transacţiunea făcută Intre d. Cogăl-niceanu ministru şi <1. Cogâlniceanu arendaşul „păsuit" al Statului, tran-sacţiune prin care d. Cogălniceanu, ministru, „dârueşte1- * d-lul Ctgâlui-ceanti arendaşii o sumă de mal bine de 30,000 de lei din... punga Statului bine Înţeles! şi să nu exclame cu d. N. Blaremberg câ „domnia virtuţii a sosit!'* — Nu seim ce să admirăm mal mult citind acest secret:—Cinismul ministrului care, In aceste timpuri de mizerie generală, nu se sfieşte a lua din sleita pungă a Statului o sumă de peste 30,000 de lei, saQ... O mică rugăciune avem să adresăm d-lul C. A. Rosetti. Înainte de a sfărşi.— D-sa a anunţat pentru Dumineca viitoare, o Întrunire publică In care are a’şl face d‘> isnoavâ „spovedenia d-sale11 către alegători; ’l rugăm dar ca cu această ocasiune să bine-voiascâ a ne explica, Intre multe alte, şl această Requisiţiune a d-lul Cogălnueanu căci credem câ a sosit timpul ca : Domnia virtuţii să înceteze. XXX. ŞTIRI DE PACE .Agence Russe* a vestit acum câteva zile, că Poarta s’ar fi adresat deja — de sigur numai cu înconjur şi nu in mod formal — către ambasadorul Germaniei, prinţul de Reuss, spre a solicita mijlocirea de pace a puterii, pe care el o represintă. Ambasadorul german ar fi respuns să se adreseze Poarta de a dreptul la cartierul gen**ral rusesc. „Agence Russa* este până acum un isvur acreditat de noutăţi politice, mal ab-s în ceea ce priveşte afacerile Rusiei se nţelege. Dacă s’ar confirma această veste, atunci s’ar constata duoă lucruri : ântăift câ Turcia simte • nevoie de a Încheia pace, deci caută mediaţiune, al doilea, că de o cam dată Germania a refuzat de a face pe mijloeitoarea Împăcării. Ar mal remânea acuma un punct nedescurcat. Dat-a prinţul Reuss Porţii sfatul să s*adreseze direct la cartierul rusesc, pentru câ nu era autorizat In genere să ia asupră'şl o asemenea mijlocire, sah datu-l'a cu intenţia, de a deschide drumul pentru Încheierea unei păci separate Intre Turcia şi Rusia ? S» ’nţelege că Întrebarea nu se poate deslega cu una cu două. Pe de o parte e natural lucru, că o asemenea pace separată, care ar face abstracţie de la interesele puterilor neutre, ar fi nu tocmai bine privită, ba s’ar putea chiar, ca ea să dea loc la o conflagraţiune . Întinsă asupra multor ţări. — .Resboiul faceţi’l voi doi, dar pacea o facem cu toţi Împreună. Am localisat lupta, ca să generalisăm pacea.* Ast-fel gândeşte Anglia, căci asta Înţelege contele Beaconsfield sub fraza, că la încheierea, păcii, Europa va şti sâ’şl păstreze neătSrnarea el. Pe de altă parte Insă e asemenea evident, câ dacă o pace separată ar fi cu putinţă, am&nduoă părţile ar veni mal repede la Învoială, căci n’ar trage In cercul tratărilor lor interese streine şi Turcia ar da ce i-ar veni la Îndemână să dea, fără să ţie seamă, daca interese englezeşti sati austrieceştl sunt saft nu jignite prin daraverile ei. Nu fără haz e următoarea scrisoare pe care. a primit’o „Corespondenţa politică" din Constantinopole : „De când slrraa telegrafului a Încetat de a mal aduce ştiri despre isbănzl turceşti de pe amânduoă câmpurile de resboifl, de atunci Începe a se schimba şi disposiţia publicului. Caracteristică este Insă procedarea directorului biuroulul de presă. Redactorii celor mal multe gazete de aici, cu puţine escepţif, ah fost chemaţi la Magid-Bei (căci aşa ’1 chiamă) pentru a primi de la d6nsul următoarea instrucţie : „Domnilor*—zisa el—destul aţi suflat In trâmbiţă resboiiilul; acesta nu era numai dreptul, ci şl datoria d voastră. Atitudinea d voastră res-boinicâ a adaos zelul şi patriotismul popnlaţiunilor. „Dar, fie care lucru la vrpmeâ lui. De aceea vă spun c’a sosit momentul. in care nn se mal cade s’o ţineţi una şi bună tot pe aceiaşi coardă. Deci vă sfâtnesc să începeţi a depăna lucrul alt-fel şi ştiţi d-voastrâ... cu oare-care meşteşug, ca să nil se bage de seamă, nu de o dată ca din senin. Va fi chiar bine, ca s’o luaţi Încet pe coarda paeinică şi veţi face mare serviciu intereselor guvernului şi ţării, dacă veţ! lăsa să resune buciumul păcii. Puteţi merge acuma şi arătaţl-vă talentele.* Clasic! Şi Intr’adevăr de atunci gazetele turceşti .Bassiret* şi „Vaklt* a contenit a mal propovădui resboiul la cuţite. Un semn mal mult, câ Poarta s’o fi simţind plecată spre pace, este şi convocarea parlamentului turcesc. Şi dac'ar mal trebui Încă unul, este cuvăntul contelui Beaconsfleld. din care respiră Încrederea, că pacea se va face In cărând, şi poate că primul ministru al unul popor atât de mare şi puternic nu’şl va fi permis să facă espectoraţiunile sale numai de dragul bursei. Ne place a o crede aceasta, de şi de la scriitorul de romane, de o origine foarte puţin comună cu popoarele cele-l-alte ale Europei, vorbele nu trebuesc puse tocmai In cumpăna de aur. Dar pe de altă parte mai e de socotit, dacă Rusia ar fi tot aşa de dispusă să facă pace ca şi Turcia. Un refus neted nu l’ar da cartierul general al împăratului. Greutăţile pentru cele d'ântâiă Începuturi a tratărilor de pace sunt Insă foarte Încâlcite. 0 listă Întreagă de cereri amănunţite sunt din partea Rusiei, dintre cari multe cereri de principiu, ce aă de obiect tocmai Îngrădirea elementului turcesc. Pe de alta s’ar vedea poate diu partea Turciei plecarea de a ceda teritoriu, nu Insă de a face şi concesiuni, care ar pune In Europa pe elementul turceăc In linia a doua, In aceea, care i se cuvine prin numărul mic al Turcilor din peninsula balcanică şi prin lipsa lor de cultură. Afară de aceasta ar mal veni apoi la rând neatârnarea României şi a Sârbiel, autonomia provinciilor slave şi cesiunile de teritoriu In Armenia. Multe pentru a fi deslegate dintr’o dată. Şi cu toate acestea greutăţile vor trebui Învinse. Primejdia ameninţă d’aproape pe Însuşi umbra proorocului de pe pământ, „pe rlul cel de miere şi marea fără vad* pe Sultan. Murai V e sănătos şi bine, şi are o partidă In lumea efenzilor efemeri, cari neavând ocupaţii de natură economică, râvnesc, liberali cum sunt, la puterea Statului, ca singurul is-vor de traiO lesnicios fără de o muncă, la care nu sunt desprinşi. Valurile trebueBC liniştite, activitatea şi &-tenţia publică trebue s’apuce pe albia obicinuită a ocupaţiilor pacinice, căci alt fel oamenii fără treabă se pot folosi de acele puteri ale societăţii, care att devenit libere prin resboia. şi le pot Întrebuinţa la răsturnări şi Împerecheri din l&untrft. EINAN'ţELE ROMÂNEŞTI „Fremden-Blatt* o foae, căreia nu i se poate da vina câ duşmăneşte pe Români, a primit din Bucureecl următoarea comunicaţie: Stările de IncrnrT la ministerial de finanţe de aici snnt desnădăjduite. Citind reclamele din toate părţile despre străin- M1HAIL STROGOFF SAD CURIERUL ŢARULUI (Urmarea 32-a). XV. Tăunii prin aceste locuri băltoase din Baraba sunt renumiţi. Călătorii nevoiţi a Btrebate prin Baraba, in timpul verii, aO grija de a se căpătui cu măset de păr de cal. Cn toată a-Oastă precauţinne. puţini snut cari să nu easă diu aceste băltacnri cu obrazul, gâtul şi manile acoperite cn pete roşii. Aerul se pare aci împănat cn ace subţiri în cât se poate crede că o armătură de călăreţ nu ar fi destul ca să apere pe călători de ghimpii acestor gângănii. Această provincie este nn loc pe care omnl ’1 dispută cu amărăciune, in contra ţânţarilor, tănnilor şi ailor insecte rpicroscopice, ce nn se put Vedea cu ochiul; dsr,dacă cineva nn le vede, le simte după pişcăturile lor, pe cari, chiar vânătorii cei înăspriţi din Siberia nn pot să nu le resimţă. Calai Ini Mihail Strogoff înghimpat de aceste învenina insecte, siria ca şi cum mii de împunsături de pinteni iar intra în coaste. Apucat de o turbare nebună, se aventa, fugia şi strebătea verstă după verstă, cn iuţeala unui espres, lovin-du-şl laturile cu coada, căutând în fagă-i o îndulcire a chinului. Trebuia să fie nn călăreţ bun ca Mihail Strogoff ca să nn fie trântit de dările în-derăt ale calnlui, de opririle, de opintelile şi săriturile ce făcea ca să scape de împunsăturile şi inghimpările tănnilor. Devenind nesimţitor, ca să zicem aşa, la du-derea fisică, ca şi cnm s’ar afla sub influenţa unei anatesiî permanente, neţiin-du-şi viaţa de cât pentrn a ajunge la ţintă, coste ce o costa, calai nu vedea înaintea ochilor săi de cât un Incrn în această alergare nebună, adică că dramul fugea în urma Iui. Cine ar crede câ acest ţinut al Borabeî, atât de nesănătos in timpul vereî, ar fi putut da adăpost vre-nnel popnlaţiuui? Cu toate ecesti-a ast-fel era! Câte-va colibe siberiene se arătaG diu depărtare in depărtare printre stutişurile uriaşe. Băr- baţi, femei, copil, bătrâni, îmbrăcaţi în piei de fiare, cu obrazul acoperit de băşici unse cn păcnră, 'şi păs iaB slabele turme de oi, dar pentrn a senti şi scăpa aceste oi de muşcăturile insectelor, le ţinea în vental vetrelor unde ardeaG lemne verzi, cari ardeaG moreG ziua noaptea, şi al cărora foni inecăcios se desfăşura şi se întindea cn cât va pe d’aaopra băltacurilor întinse. Când Mihail Strogoff BÎmţea că calnl s?B adrobit de oboseală, era in punctul de a stătea, se oprea la vre-uoa din aceste pă-răginite şi misabile colibe, şi acolo, uitân-du-şî ostenele lui, freca pişcătnrele bietului cal cu grăsime caldă, după obiceiul siberian; apoi iî da o bnnă porţie de fân, şi nnmai dnpă ce ’1 freca, ’l corăţa şi '1 îngrija, se gândea la el iusuşt, şi mai recăpăta puteri mâncând vre-o bucată de pâine şi de carne şi bond vre-nn pahar de kvass. O oră după aceea mult dog, ’şl reapaca iar drumul nesfârşit al lrkuţskulnl cu toată iuţeala. Opt-zeci de verste a strebătot ast-fel de la Turnmoff şi la 30 Iulie, la patru ore seara, Mihail Strogoff, n*maî simţindn-se de oboseală, ajungea la Elamsk. Acolo, a trebuit să dea o noapte odihnă calului săG. Cnragiosnl animal n'ar mal fi fost In stare să urmeze mai mult timp acest drum. La Elamsk, ca şi pretutindeni nici nu se pomenea de căruţe ori de cal. Tot pentrn motivele de la satele precedente, lipsea şi una şi alta. Elamsk, un orăşel pe unde nu dedeseră Tartarii încă, era mal peste tot părăsit, căci putea lesne să fie năvălit de la miază-zi în foarts anevoe de ajutat de la miazănoapte. Deci cancitaria poştei, biuroul poliţiei şi reşidenţa guvernatorului eraG deşertate din ordin superior şi pB d’oparte funcţionarii, iar pe de alta locuitorii luâu-du-şi cele trebuincioase ca să emigreze, se retrăseseră la Kamsk, in central Barabei. Mihail Strogoff a trebuit deci să se mul-ţnmească a petrece noaptea la Elamsk oa să mal dea calnlni sSG pae d’a se mal o-dibni doS-spre-zece ore. El ’şl reemintea rscomandaţinnile ce i se dedeseră la Mo-cowa ; A străbate Siberia incognito,a ajnuge cn ori-ae preţ la Ir-kuţsk, dar în ast-fel de măsură In cât să nu jertfească reuşita prin graba călătoriei şi prin armare trebuia să ţie bine seama de unicul mijloc da transport ce T rămânea. A doua-zi, Mihail Strogoff pleca din K-lamsk in momentnl când se arătaG cele d’ântâiG iscoade Tartare ca la zece verste după urmele lui pe dramul de la Baraba, şi se năpusti din noG prin acest ţinut băltos. Drumul eracurat, ceea ce'I făcea mal lesne, dar foarte cotit ceea oe ’l făcea lung. Am interi era peste putinţă d’a lăsa acest drum, ca să meargă în linie dreptă prin acea îngrădire peste pntinţi de străbătut de «tufiş şi de papură. A treia zi, 1 August ca la o sută verste mal departe spre mează-zi, Mihail Strogoff ajungea la târgul Spaskioi; calul aăQ fn-gind în goana mare de la plecarea din E-lamsk, n’ar fi putut face un pas mal mult. Aci, Mihail Strogoff a trebuit să mai peardă încă sfârşitul acestei zile şi noaptea întreagă pentru oodihaă silită! Dar plecând iară a doa zi de dimineaţă şi ne ’ntrernpăndn-se în fuga Ini pe acest pământ pe jumătate înecat de apă, la 2 AnguBt, la patru ore seara, după o străbate de şapte-zecl şi cinci verste ajunse la Kamsk. Ţara se schimbase. Acest târguteţ Kamsk este nn fel de insulă, bană de locuit şi sănătoasă, aşezată iu mijlocul acestui ţinut de nelocuit. Se afiă chiar ta central Barabei. Aci, mulţumită uscăciunilor dobândite prin oanalisarea Tomului, afluente al Ir- TIMPUL r. citel© imprejnT&ri fininciare, n’nî crede cât de mult staQ în contra-zicere cu ndevSrul. Ast-fel acum câte-va zile s’aii răspândit ecirea prin gazetele oficioase, că annl curgător se'neheie c’nn prisos, ba ca să «co-P®r ţi câte-va luni ale analul viitor. Prisosul de care-î vorba no-I de cât un 6bco-dent de cubS, care consistă iutr’aceea, că Rusia prestează câte-va ţjatoare, pentru a ţinea în mişear» maşina. Iar acoperirea plăţilor anului viitor consistă in hotărîrea de a plăti săniei0 Iu scadenţă cu bilete hipo-tec»re, de şi titlurile datoriei flotante, care eirculea^ă până acuma ajung la aproape 2oO de milioane. Aceste bilete se pot privi drept asignate ţi mal nu putem prevedea, ce va deveni datoria Statului românesc daca după resboiii Rusia nu se va afla in posiţia de a regula afacerea pe socoteala el proprie. >cn paşi sicnrî *pre realisarea dorinţelor >şi trebuinţelor iei.« *Unde voţt fi întruniţi douî, în numele meii, voiil fi în miz’ocnl vostru,* zicea Isus, atunci când inamicii îl pândind pentru ca sji'l oprească de a snrpa comploturile fariseilor. »Când cetăţianiî s’aduua cu iobire şi cu ,sinceritate, geninl naţiunii este în mijlocul lor.* PROBE DE STIL Unul din semnele caracteristice ale speciei .animal scribax* din familia Liberalelor, este, <"A nu scie carte. Nesciind carte şi avfind a vorbi cu publicul lor In toate zilele, animalele condeiului In RoinAnia, c&ş-tigâ la şiruri repetând fârâ trebu inţâ cuvinte, care n’afi nici vr’o greutate retoricii, nici vr’nn Înţeles deosebit, care sâ merite a fi întipărit minţii. .Românul*, care de altmintrelea numai româneşte nu-I 9cris, ah ajuns la treaptea de a sci că, verbul are proprietatea de a putea fi conjugat, prin urmare nu se mulţftmeşte numai c’un timp saft c'o persoană care s’ar cere pentru însemnarea înţelesului, ci pune câte-va după olaltâ, pentru ca să se pară că zice ceva. „Am spus, spunem şi vom spune, cum că naţiunea a fost, este şi va fi. Deci cetăţenii iubitori şi iubiţi s’adună, s’aii adunat şi se vor aduna ca să se sfătuiască, să zică, să des-bată, să vadă, să priceapă şi să înţeleagă, că bine nu este. n'a fost şi nu va fi cu noi. Intre noi şi’n noi acum şi tot-d'auna şi pururea şi n vecii vecilor, dacă — n'om fi noi cu al noştri Intre noi la putere.* Aceasta e ţinta a toată democraţia română, spusă In stilul Înflorit al gazetei celei mal vechi şi celei mal — netrebnice din Bucurescl. Cititorii noştri cred poate, că luăm peste picior pe mult şi mal mult de căt onorabilii noştri confraţi: dar răfl cred. „Românul* vorbind Intr’unul din cele din urmă numere ale sale despre un conventicul al celor chemaţi (mulţi chemaţi şi puţini .aleşi-) ce se va ţinea la BacăO, Introduce ,fru moşul* apel al d-lul A. D. llolban. inserat In .Gazeta de Bacâil*, cu urmâtoerele cuvinte: „Am cerat şi cerem ca Românii să se .întrunească cât de des, sâ se razi, sS se .cunoască, să cugete, să desbată şi să „caute împreună calea şi metoda cea mai „patriotică. cea mai înţeleaptă şi tot-d’o-»dată şi cea mai practică. Ast-fel. şi după >noI numai aBt-fel, naţiunea poate merge ,Să se întrunească dar, aă ae intruueucă .necurmat toţi cel cari pnn interesele ge-.nerall mal pre en9 ch’ar de interesele de .partită, căci mare, foarte mare uevoiă .este, acum ca tot-d’auua, şi poate mai .mult de cât tot-d'auna, ca gândul na-.ţinui! româno să fie neclintit cu noi, iutre ,noI şi tn noi.* Scie .Românul* ce stil e acesta: Să i-o spunem noi: Stil jidovesc. Redactorul n’are de cât sâ deschidâ psalmii împăratului şi prorocii lui Da-vid şi să vadă cum toată poezia ji doveascâ nu consistă de cât In re petarea aceleiaşi idei, adesea foarte eărace, cu alte cuvinte. Dar nici In cuvinte variate nu sunt bogaţi sti liştil .Românului . El declină şi conjugă In sus şi’n jos acelaş cuv&nt fără de nici o trebuinţă ş'apol zic. că pressa e — lumina. Multă lumină trebue sâ fi intrat in capul cititorilor .Românului* (ând li 9e spune că trebue să vadă, sâ cunoască, se cugete, sâ desbată, să caute calea şi metoda. s Oare puţină, cât^iuţină gramatică românească nu se poate introduce prin contrabandă la redacţia ,Ro mânuluî*/ Dar sâ contenim. Deja am atacat prea mult tot ce este românesc şi am atins susceptibilităţile naţiunii. Naţiunea nu scie a scrie; ar II o crimă pentru redactorif. Românii lui" s» scie el asemenea moft con servator şi austro-nv-ghiar ŞTIRI OFICIALE D-lul locot. Marineicu Cernit. rV£- 5 de hn‘e-i • » Pivttia George, res- & d« linie. . » Muteescu Ioan. reft- 5 baie. • , Georgeacu Stefin, reK- ^ Jinie. • * M*cri Ioan, re’. 2 de linie. » m Răduteşea Dimitrie, 9 de dor. » , Bftdcsou loao, reg. 1 de linie. > . Boteanu lieraus, reg. 15 de doroh. y m Gumau Ana», art. armatei de obs. » . Perdicari Ioan, , » * , 9 Stute Alei. din artil. de coaitft. . , Vaiile Petru, reg. 2 de artilerie. , , Conat. Ioan, reg. l de roşioiL » Bub-loct. Marca Petre, rog. 5 de linie. „ , M&nescu Georg. reg. 5 Ionescu Fotache, reg. 7 de linie. t * ChriBtod. Grig. reg. 14 de dorob. , „ M&rişoscu Ioan, reg. 0 de dorob. . * FleFter. Mihail, reg. 10 de doroK , , Brociner Mauriciă, reg. 8 de linie. » > Neriţeacu Ioan, reg. 13 de dorob. » * Georgesou, reg. 13 de dorobanţi. 9 medio de reg, cl. I Corvin S. reg. 0 de lin , , * , Stoian Dim. ,2 . Elevului Albu llie, din şcoala fiilor de militari. (Va urma) TEATRU Prin înalt decret Domnesc, s’a acordat drepţ ii de a porta medalia jVirtutea mi litarâ*, pentru a incuragia şi tot-d’o-data a rg^plăti serviciele fâoute în lupMe ce s’a Bucct-dat în zilele de 27, 30, 21 Au giiBt şi 6 Septemvrie, oficerilor ce urmează D-lul calonel Dunca Iuliua, comandanul artileriei armatei de observaţie. D-lul colonel Boteanu Emanoi!, ţeFol statului major al armatei de ob9e rvaţie, D-lul mfkjor Handoca Grigore, din regimentul 9 de dorobaup. D-lul cApit. Hatcek Eman. din art. de coastâ. n » Dr&ghic- Mihail, . • m Ioneecu Panait, reg. 9 de dorob. . Veroplla Grig. reg. 1 de linie. „ Androneacu Grig. reg. 13 dorob, , Davideacu Mih. reg, 7 de linie. » Mihăeaeu Gorg, reg. 7 de linie. a Morţun Conat. reg. 5 de linie. » Dimitreacu Mih. reg. 8 de linie. , Maican Athan. bat. 2 de vCnât. 9 Cocoş Marin, bat. 2 d * veoâfc. . Costin Nicolae, reg. 14 de dorob. , Samurcaş Conat. reg. 14 de dor. , Vâlceacu Ioan, reg. 10 de dorob. v Manolescu Nic. reg. 10 de dorob. » MoroiO Conat. reg. 2 de linie, admimst. cl. I M&ineacu Constantin, co-mandantnl detaşamentului aanitar. ‘Faut-il ledire., Indiferenţa ce s’a ma nifestat de pablic încS de la începutul sta» gioniî, continua, dia nefericire, a umplea lojile şi staîele de... goliciune. S’aQ lAcnt cercXrî de tot felul, şi resultatul a fost a-celeşi : Frumoase, bune piesa, bine executate, dar... n’avem public, n’avern public, şî zice gocietatea dramatică şi iubitorii sinceri de teatru. Cu escepţiune de cele ,Doe Orfeline* şi de versurile de o:asie >Dochia<, cu plecată smerenie întrebăm pe >ceî în drept :* ce alte opere aţi pus pe scenă? Credeţi că cu exoticele, cu franţazisme Q puţin cunoscute chiar în Franţa, credeţi ca cn povesti din lună şi de pe lumea cea-l’alta, veţi renşi a atinge >coarda simţitoare* a publicului român ca Bă‘l hotărîţî a’ş! da tributul teatrului naţional? Ce caută ,Mirabeau*, şi mal alea juneţa lui in România? Chiar nomele de Mirabeau este ce-va nefiresc pentru ori-ce Român, şi prea puţin *1 pot citi drept şi după cam se pronunţă Aii jucat artiştii bine, că unii chiar aQ avut momente, la cari sincer o mărturisim, no ne aşteptam, acesta este nu lucru care poate fi. Dar cum voiţi să ridice prin câteva crSunţe de artă, o greutate nemărginită, aci’ea de a spune lucruri neauzite şi neobicinuite, nnme puţin respâudite prin I publicul ce pîătesce la teatru, şi acestea de la ridicarea înteia a cortinei până la cel din nrmă clopoţel? Credem că ^Juneţea Ini Mirabeau,* va fi ultimul spectacol ne-obicinuit şi ne-fi-resc pentru publicul nostru. Să se scie că dacă cele >Doue Orfeline* singura piesă, care de câţî-va ani a făcut pe artişti să bine-merite, aplause şi sunători, nu a fost alta, de cât că obiectnl şi mărit, este devotamentul nebun şi puterea de convingere a acesta! psrsonagitf. [testul nu presintă vre-o importanţă caracteristică. C* tipnri deosebite, putem asigura că numai un bătrâa judecător este bine şi lămurit precisat. Totul piesei este una din acele diatribe ordinare şi de strade ce se obiciuuia acum o jumătate de secol în coq-tra bunel ordine şi care în anii noştri a degenerat in Franţa în comunism şi radicalism. Singurul lucru ce a fost în drept a merita atenţia rarului public ce a avat in-dnlgenţn a perde patrn ore întregi la acest spectacol, a fost silinţa ce unii din actori şi-aQ dat ca sa ducă până în capăt rolele de cari d’abia să apropiaQ. Ca un ce particular, vom observa următoarele relative la spectacolul de joî. La începutul actului ântâiă, in care se da o serbare câmpenească, vedem că apare o gingaşe noutate, d-şoara Florescu în costum şi ca epitet de zeia virtuţii. A avat de cântat şi cn plete. Ve închipuiţi, stimaţi lectori! zea virtuţii n’a reuşit cu cântecul. Bine, sa zicem ca virtutea nu cântă. Dar vă întrebăm, de ce virtutea se încurca în vorbe şi nn răspândea la timp? Actul ânteiG a pierdut iu mod simţitor tot cursul piesei, O altă particuUritat'). D-şjari Pătraşia a scinfc rolul şi l’a esecutat cum nn ne aşteptam. Cât de bine il ş idea ! Unii aii crezut şi aîi mărturisit că d-şoara Uumid şi i-ar fi poruncit să încheie pace. Caşul intervenţiei directe a proroculuî nu este non, ci 81a mai întâmplat de cate-v» ori până acuma. Puţin după moartea Ju-lui Mahmud II, a marelui reformator, unii bra s’a arătat ca şi astăzi. Atunci s a fost respândit prin Coustantinopot* faim că «lin când în când s’aude din mormântul răposatului Sultan strigătul : *Ard . ard !‘ Fanaticii din Constantiuopole ’şî povesteai!, că Sultanul se chinneşte acum iu iod diu causa tendeuţelor sale reformatorii. Aceste faime a sjuns Io auznl fiului şi urmaşului răposatului, Sultanulnî Abdul-Megid. Deci iutr’o zi Abdul-Megid veuifără veste In giamia, unde zăcea părintele h8G, pentru a auzi cu urechile lai vaietele şi după ce le auzi, porunci să se caute cu deamâ-rantul preste tot locul. Şi într’aduvSr si şi găsi iutr’un terziă un derviş, ascuna sub mormânt, care aă foat dus iudată înaintea Sultanului. Dervişul apuse, că prorocul i e’ar fi arătat îu vis şi Par fi provocat să strige, pentru aT înspăimânta pe Abdu!-Megid şi a*, face să no imiteze tendenţele de reformă a tătâue-săfi. Sultanul cunoseu îns\ îndată, ca dervişul nu era de cât un om năimit de ulemale fanatice şi poruuci să M coasă întriun sac. Apoi îi zise: >Arzi? Iţi voiîi stinge dar focul.* Un semn al Sultanului şi sacul dispăru îu valurile Bosforului. Dar şi în vremea Califului Ooiar I, când acesta aă cucerit Ierusalimul, i s’aiî arătat prorocul îu vis şi ’l-afi poruncit să se poarte cu cruţare şi milă în sfăutul oraş. Vasilescu a fost la înălţimea rolului ce i se încre linţase; mal udftogati că a avut momente..... II credem şi ne unim in tot cu părerea publiculal judecător. Cetăţiinu. CRONICA „Monitorul Oficial* de astăzi publică decretul domnesc, prin care sesiunea ordinară a corpurilor legiuitoare se convoacă pentru ziua de 15 Noemvrie 1877. — „Românul* a făcut insă publicarea chiar mai nainte decât „Monitorul Oficial.* Ne mal pomenit I! — Trei cetăţeni ţi a nume I. Vasilescu, Anton Nanm, Gheorfţhs Ianacovici b& fost citaţi ca martori pe ziua de 4 ale coreu tei, la secţia I corecţională Trib. Ilfov. Numiţii martori a fost următori citaţiei ţi iu zina de 4, s'aii preseutat la sns-zisa secţie. Care le-a fost însă mirarea, când li s’a spus că procesul s’a tratat in absenţă la 3 ale lnnei, adică cu o zi înainte de ziua citaţiei ! Ce soartă vor fi avut împricinaţii ? Canibali în Germania.—Un franţuz descopere prin gazeta „Petit Lyoanais*, cum că nemţii nici astăzi nu despreţuesc carnea de om şi se mănâncă se mai bine ei, m de ei. El spune, că voind a inch-ia legături de negoţ, aS călătorit primăvara, trecută prin Germania ţi-a sosit ţi la Nurn-berg, unde a pus pe nn espres să'i arate cnriositaţile oraşulal. „Abea 'mi arătase omnl meii cn o nepăsare, ca ţi când ar fi fost vorba de n a motan, locul nnde an epiţer ucisese fără milă pe un biet copil, rămas de părinţi, când iată mă prinde o foame ţ'o sete cumplită ţi'I cer să mă ducă la un loc, nnde să pot căpăta ce-va de mâncare ţi poate ţi de bănt. „Am ţi sosit* zise omul ţi mă duse în-tr’o ulicioară Btrimtă ţi întunecoasă şi intrarăm intr’o odăiţă mică dc nu se poate descrie, unde ne-am aşezat la o nuanţă curată. Fără să ne întrebe ce ue trebae birtaşal, un tip Ercalean cu o fieiouomie de om bun la inimă puse înaintea nosetră câte un pahar de bsre. Pricepând ca atâta nemţească, ca să mă pot înţelege despre ale mâncării ţi băutorii, îl întreb do nn 'mi poate da ce-va de mâncare. El 'mi înşiră mai multe soiuri de cârnat şi apoi încă nn cuvent, pe care nu’l pricepeam. Mă adresez la ciceronele mett ţi-l rog să mi'l tălmăcească pe franţuzeţte. „Jambon de pavsan* zise acesta cu mutra cea mal nepăsătoare din lume. înspăimântat am rnpt’o de fngă. Cel d’ântâiil tren m’a dus dintre aceşti canibali in patria mea civilisată. Jnles Renard se numeşte acest tâaer cu dab, care era să mănânce oarne de om la Niirnberg. Ce măsură li se va croi bieţilor martori faptele ce se desfăşură în această operă de I cs ft f°9« absenţi! talent pot avea loc atât pe stradele Parisului cât ţi pe stradele orî-cărni oraş din lume nnmai cn puţine schimbări de formalităţi. Iusă’ţi scrierea „Juneţa ini Mirabeau," ca operă de teatrn este atât de pnţin neajunsă ca să facă Bgomot ţi să resnne, In cât este tot nna a o citi ca ţi a o auzi pe scenă. Singura! obiect pe care autorul l'a nr- D-le minutrn de justiţie, puţină băgare de seamă şi îngrijire! YARIETATI Umbra proroculut.—In populaţia din Con-stantinopole umblă vestea, că prorocul s'ar fi arătat îu persoană Sultanului Abdnl- tichelnî ce trece pe la Eamsk, băltacurile bolnăvicioase s’aă schimbat în păsciuni din cele mai grase. Cn toate acestea, aceste îmbunătăţiri n’ail putut să stârpiască frigurile, cari toamna fac periculoasă şederea îu acest oraş. Dar tot aci locuitorii diu Baraba caută adăpost, când miasmele paludiane îi gonesc din cele-l’alte părţi ale provinciei. Emigrarea pricinuită de invasia tartara, nn lăsase pustiQ orăşelul Kamsk, locuitorii eSI se credeaG negreşit în siguranţă aci in inima Barabei, ori cel pnţin eocotiaB că •fi vreme de fugit, dacă erafi d’a dreptul ameninţaţi. Mihail StrogofT, ori câtă dorinţă avea, nn pntn să afle nici o noutate în această parte, ţi negreşit că mai mult de cât la ori care altul, guvernatorul s’ar fi adresat la el, dacă ar fi avut cnnoscinţă de adevărata calitate a pretinsului negustor diu Irknţsk. Kamsk, ce e drept, prin însuşi po-siţia lui, părea că este afară din lumea Si-beriană şi de cumplitele evenimente ce o turbura. Aminteri, Mihail 8trogoff să arătă prea pnţin safi nici de cnm. A fi nezărit nu’l mal era deatal, el ar fi roit ca nici să fie văzut măcar. Cercarea ce o făcuse în trecut, ’1 făcuse din ce în ce mai cn lnare aminte pentrn present şi viitor. Prin urmare, dar se ţinn mai de o parte şi prea pnţin îngrijat de a umbla pe nliţile orăşelului, nici nn vru să easă din hanul la care trăsese. Mihail Strogoff ar fi putut să găsească o trăsură la Eamsk şi să înlocuiască prin-tr’un vehicul calul pe care venise de la Omsk. Dară după o matură cugetare, se temu ca cumpărarea unuî tarontas să nu atragă lnarea aminte asupra lai, şi până când să n’apnce încă să treacă peste linia ocnpată acum de Tartari, linie care închidea Siberia mai peste tot prin valea Irti-thelnl, curierul Tarului, nu voia ca să fie pue în primejdie de a da băunelf. Aminteri, pentru a 3ferşi greaua străbatere a Barabei, pentru a fugi prin băt-tacnrl, in caşul când un pericol l’ar ameninţa foarte d'adreptul, pentrn a se depărta cât de mult de călăreţii năpustiţi în urmărirea Iul, pentru a se arunca la trebuinţă chiar printre desele lese de papură, un cal negreşit era mai potrivit şî mai bun de cât o trăsură. Mai târziii dincolo de Tomsk, safi chiar de Krasnoiarsk, în vre nn centru însemnat al Siberiei de apus, Mihail Strogoff avea să vază ceea ce era mai bun de făcut. Cât'deBpre cal apoi nici nu i-a trecut prin minte eă ’l schimbe pe un altul. I se po-trivia de minune acest cal voiuic. Scia prea bine ce folos pntea să tragă din el. Când l’a cumpărat la Omsk, a avnt mână norocită şi acel ţeran de treabă ii făcuse nn servi-cifi mare ducendn’l la stăpânul dediiigenţe. Aminteri, dară Michail Strogoff prinsese oare-cnm slăbiciune decalnllni, apoi acesta, părea că se dedă pnţin câte puţin cn oboselile nnei ast-fel de călătorii, şi cu con-diţinne nn mai de a-I lăsa câte-va ceasuri de odihnă, călăreţul săfi putea să spere că era iu stare să meargă până dincolo de provinciile coprinse de năvălitori. Deci, în Reara şi în noaptea de 2 spre 3 August, Mihail Strogoff petrecu retras lu hau, la capitul oraşului, un hau prea puţiu frecuentat şi pus la adăpost de curioşi. Sdrobit de osteneală el se culcă, după ce îngriji cu multă băgare de seamă ea să nu lipsească ce-va calului, dară nu putu dormi de cât cu un somn întrerupt. Prea multe reamintiri, prea multe griji il frământai! de odată 1 Imaginea bătrânei sale mame. aceea a tinerei şi curagioasei sale tovarăşi lăsate în urma lui fără sprijin, treceai! necontenit nna după alta pe dinaintea spiritului eăfi şi se amestecai! aci adesea îu-tr’o singură gândire. Apoi se întorcea eară la misiunea ce jurase de a împlini, ceea ce vedea de la plecarea Iul din Moicova îi arăta din ce în ce mai luultîuBemnătatea ei. Momentul era grav peste măsură şi complicitatea lui Ivan Oga-reff ’l făcea şi mal cumplit. Şi când privirile sale cădeai! pe scrisoarea pecetluită cu pecetia împărătească,—această scrisoare care fără îndoială ducea cu sine remediul atâtor zele, mântuirea acestei ţări întregi, Bfâşiată de răsboifi,—Mihail StrogofT sim-ţia în el ca un fel de dorinţă sălbatică de a se năpusti prin stepă, de a străbate iu sborul pasereî distanţa ce ’l despărţia de Irknţsk, de u fi vultur spre ase ridica mai presus de pedici, a fi vijelie spre a străbate aerul cu o rep-june de o sută verste pe oră, d’a ajunge în sfârşit in faţa Marelui Duce şi n-I strigă : Alteţă, din partea Majestăţii sale Ţarul. (Va urma) ULTIME SOIRI TELEGRAFICE — Strvieiul de la 17 Neemvrie, 9 ere dimineaţa. -(Agenta Havaa). Paria,'16 Noemvrie. Lanfrey, senator aleB pe viaţă şi membra al stâDgei, a murit. Un dnel a avut loc între repub'icanul Allain Targe şi deputatul Bonapartist Ro-bert Mitchell. Robert Mitchell a foBt rănit. Camera a alee comisiunea de anchetă pentru abusurile eletrorale. Ea a numit 33 deputaţi din stânga. Senatnl a anulat alegerea Ini Grandper-ret, fiind un bilet de votări numărat de duoă ori. Ministerial a demisionat. Mareşalul a rugat iuBa pe miniştri să remâie la posturile lor, până când nu va fi isbutit a găsi oameni cu care Bă'i înlocuiască. ConsUntlnopol. IC Noemvrie. Patrn-zeci delegaţi, alegători pentrn Con-stantinopol, s'aii întrunit spre a alege zece depntaţi. ij aii fost aleşi astăzi, 4 musulmani şi 2 creştini, Conatinttnepol, 16 Noemvrie. Ziarul „Vakit*, publicând un articol îndreptat contra Engliterei şi provocând pe musulmanii din India a se rescnla, a primit diu partea guvernului un comunicat, în care se zice, că Englitera fiind o putere amică, guvernul nu va permite ca ea să fie atacată. ConstantlDopol, 16 Noemvrie Bombardamentul Rusciucului se urmează. Fortificaţiunile aii fost întărite în prevedere» unul atac apropiat din partea Ruşilor. In vecinătatea Erzernmnlni a nins. Se semnalează nisce încăerărl de avant-posturl pe lângă Silistra şi Târnova. Cavaleria rnsească nu ar fi coprins Berco-vici, unde Mehemed-Ali a trimes ajutoare de la Sofia. U L hm CE SE POATE CAPATA PGMTRU » FHArVCl LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LINGERU DIN VIENA ,Dacia“ Peolru Psntru Peolru 5 înnoi: Pentru 6 franci : Pentru & franci: Pentr» & franci: Pentru 5 franci : Pentru 6 franci: Pentru & franci: Pentru 5 franci: Pentru 6 franci: Pentru 6 franci: Pentru i franci: Pentru 5 franci: Calea Mogoşoiel Palals Pentru 50 biol: I col Pichet de vâri. Pentru S Irancl : Q oAmaşă de Oxford engleo. 4 franol SO bani : I pâreohe panlaloane pentru oilJrsţl. 5 franol: 6 perechi manchete ori ce fason. 2 garnitura colorate de dame. 11 gulere engl., În orl-care fason |i mărime. 6 p&rectal ciorapi patentate. 8 gulere moderne pentru dame, după alegere 19 batiste albe de pinii adevărată. 11 batiste bine colorate tivite |i spălate. 6 prosdpe de păniă curată. 6 şervete da masă de pâniă adevărată. 12 şervete albe de ceaid. 1 cămaşă modernă, simplă său brodată. 2 batiste cu monograme fin brodate. 1 batistă francesă fin brodată cu dantele. Pentru 3 — 8 franci: 1 ooriet de damă Pentra 5>/i franci : 0 cămaşă de nbpto Pentru & franci: 3 pepturl fin brodate pentru oămăgl do bărbaţi. 2 garniture fine gi moderne pentru dame (gulerul gi mangete). 1 camison modern brodat. 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafd. 1 cămaşă sed o pereche de ismene de damă, bogat brodate. 1 cravată de damă, adevărată Crăme-Denteile. 1 fustă costum p] iaşii. 1 bucată Tulpan. Penlru 25 Irancl 42 de coti — I bucali Chifon Irenţuzesc. Pentru 10 Irancl: I bucăţi Roba d’enlanlş de toile. Pentru 18—24 franci : I bucali Tartan engles de 5 oo|l. Pentru 20 Irancl : 24 ooţl Pichet. Pentru 20 franol: I bucali Manta de bale. Pentru 18— 16 franci : I bucăţi păniă de Remborg, de 36 46 en|l Pentra 55— 68 franci: 1 bucată păniă de Belgia de 60 ooţf. Pentru 75—108 franci : 1 bucată pănsă Corona de 58 coţi. Pentru 115 — 110 franci: 1 bucată Toile Batiste francei. Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 6 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentra 5 franci: Pentru 12—22 franci. Plapămâ de ltnă forte tine. Afară de articolile menţionate so găseşte tot-d'a-una trusourl complecte. Calea Mogoşoiel Palatul „Dacia". ominţiiledln districte însoţite ou pre|ul respectiv so vor electaa toarte grabnio oonsoiincios MM MFHM FRUMUSEŢA! FRÂGEQIMEA TINEREŢEl A PELEl Ca mijloc neîntrecut pentru înfrumuseţarea pelef " aii recunoscut de tote damele cea cercetată de autorităţi, eacelenta, nnvdt&niătdrea gi adevărata RAVISSANTE de Dr. LEJ088B. Parte. Acest mijloc de purllloa|iunoe petei, recunoscut In t6ti lumea, sn arătat ca cel mal bun şl cel met activ din tdte mijlficele de înfrumuseţare epre ■ depirla sigur pete do t6re, coloritul sArolul, roşeţa, pete galbene, precum m Iote nacuri|eniele petei. RAVI8-SAUTE dă pelel o frăgezime a line-raţei Ibrte Irumboă rosa-desebisă şi ca , de catife, face pelea şi mlnile alb-lucitor şi delicat, este recoritdre şi păstrcijă pelea tragedi pănă In vtrota cea mat tnaintati. NEFALSIFICAT se găseace tn Bucuaescl numai la d-nu BRU8, Farmacia la Speranţa. PREŢUL : I llccon mare 8 Ir., I flacon mic 5 Ir. □ epo9it general la H. SCHWARZ, Bud ipesta Mărie Valeriegaase No. 9. 4^5. Fabrica c. r. priviligiatâ a Curţii austriaca de MOBILE DE FER •IOHAVN SCtlLESlSGER Comp Viena, Taborstrasse No. 38 efeetnază imediat orl-ce cnantitate de paturi de fer cu preţnl de câte 1.50 fiorini pentru casarmc şi spita/url. (643-9) LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATUL ,DACIA.* gi la t6te libr&riile din ţbfft ■e află de vânzare î MBTODA DE CDRA NATURALA drept contrast la vătămările practicei medicale Singura şi sigura pasă contra morţsl premature şi lăngexirel cronice de Aug. Wilh. Kunig. PREŢUL 2 LEI NCOI. REGULILE CE TREBUEPÂţlITE pentru a AJUH&E LA 0 BATRAHETi ÎNAINTATA PRKŢCJL ftQ CENŢI li. y Cu ondre aduc la eanotcinţa amatorilor că am de vfin. ^ Strada Carol I No. ">. (Curtea Vechie) JPjB (Cuitea Vechie) vis-â-vis de Nig. Frager. vis-â-vis de Sig. Pragcr. Am onâre a insciinţa pe onor. PT. Pnhlie că mî-a sosit pentru sesonul de iarnă un bogat asortiment de Încălţăminte pentru Bărbaţi, . -i Dame şi Copil, după fasdnole cele din urmă, precum şi nn mare H. HON1CH TAP1SIEB SI DECORATOR Strada Stirbei-Voda, 3 In dosul Teatrului Naţional, se recomandă pentru t6te lucrările atin-gatore de meseria sa. (635-17) transport de Cisme lungi de L:»k rusesc, de lucht şi (le Vacs, ca şi [—f Mantale de Cauciuc pentru ploe, prima calitate; asemenea şi Galoşi ^ /l de Gumi. ' ' Suh-semnatnl adne malţnmirile mele onor. PT. Public pentru in- “j m n credere ce a dat menţio atei mele firme de nn interval de 12 ani |_J J pj care pănă acuma a depns probe suficiente de fina calitate a mărfei * - ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi (Ie acum Înainte, va 1 binn-voi ai da concursul seu găsind tot-d’a-una atât mărfuri fine şi fasonate cât şi preţuri forte moderate. w Cu tdtă stima ■- ® IMIIL1IT («OLDSTEIN ii ifKIN. Q J I PHARMACIA LA „SPERANTIA 26, CALEA MOfiOŞOAfl, 20 DEIMM L MEDIC AH KM TE LOB EH ANTENE _ Obiecte de Cauciuc şi Articole de Toalete. - Asemenea so angajâză a efectua 4 orî-ce comande din resortul medical. fl BRUS A (fit de snb tipar şi se află de vânzare la magasiile de muaică Gebauer şi landa & Sandrovitz ; DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei MnreşAnu HYMN EROIC pentru patru voci cu aoompaniaeisnl de piane de LEOPLD STERN. Preţul î Led nofl BUCUKESOI Tipografl-editorl Thiel & Weias, palatul .Dacia.* 0PERILE MUSI0ALE imprimate In ediţiunea nâstră THIEL Sc WEISS, TYPOQRAFJ Strada Lipscani, palatul .Dacia.* FR. C. CON8TANTINESCO D., 8ouveuir de Zisin, Valse poor pianoforte....... 1 — CARLSON C., Quatre morceaux Roumains, pour pianoforte............. 2 — FLECIITENMCUER A., Muma Iul Ştefan, pentru o vooe ţi piano........ l 60 QEORGESCD TH., Două suspine, rom. pentru o voce cj piano............ i 40 . . Spune, rom. naţională, pentru o v,oe cu piano....... i 40 KRATOCIIWIL A. K.. Hora, Vidţa Romăniel penrra piano............... 1 to MKDEK J. W, România, Quadrifle di Conooct pentru piano............ 4 — MUSICKSCO G., RAndutaU cununiei pentr i plano..................... 6 — STERN L., op. 10, Der Wuntch (Donate) fttr Singvt. und Clavierb. , op. It. Lebewohl (Adio llolaovaj Siagst. und Clavierb.... _ , op. 4. Grande Ktnde pour pianoforte........................ i 50 . op. 17. Hora. Maridra pentro pianoforte................... 1 20 . op. 18. Durerea ’ml esl* stare, Valee brii. pentru piano.. 2 — , op. 19. Visuri Ce de ccpil, Qumlrille pentru piano 2 — , La Favorite. Schottiseh pour piano....................... 1 35 . lţih-Polka pentru piano.................................. 1 — , op, 10. Apele de la Vărărescl, Schotteicb pour piano... . 1 50 VIKUX E.. Marche de Cavalerie pour piano ......................... 2 Tdte aceste s« v'rd ou rabat de 15./.. 3 — 1 50 Dr. Maiver (Engles), sdiice la cunoştinţa onor. sole clientele că s’a mntat in casa d-siile Strada O'or-tuneî No. G, alături cu Biserica (Juiuiatef. Aeşitşi se află de vâmjare la t6te librăriile: INDICATORUL ALFAHETIC al legel TIVBRULLII81 HVaiGlSTHMIRI I- GEORaiAN I* ret ui 1 Leit unit. f'iXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXn x FRAFT2 GtnSTTHEBic k la VILLE DE BRUXELES Podul Mogoşolel No. 16 vls-A-ris de Consulatul Russese x X Podul Xogoşoiel No. 16 vls-A-ri* de Consulatul Russese X V Hcoomaodă magazinul ieft asortat In tot-dVuna f6rt« bine ca ruftriă d« bărbaţi gi de X danie, galere, manchete, batiate de lino, olandă gi mătasă, ciorapi pentru bărbaţi g\ dame, ^ flanele fine (crâpe de tantd) c&mitdne, grogette, broderie d&ntele, cravate de bărbaţi gi femei In cele mal noi forme ii culori, umbrele de «6re gi de pldie eto. etc. Atrăgând tot de-o iată atenţiunea onor. Clientele că dm cau«a crini am redus fărte mult preţurile. 5 XXXXXXXXXX*:XXXXXXXXXXXXXXXXX-V oaAAAi | J -n. FABRICA LARTDGTJT-WlBNERBBRa 5 M. J. EL8INGER et F» la VIENA, fnrniseză contra casa sad ă conto, livrabile la Viena. Muşamale de căruţe şi Mantale de pltiie cât mai repede şi in cele mal mari cantlităţ. (6d2—0). Tinntrnifiu Thial___A__Wa.. J Muşa *