Nr. 251. SÂMBĂTĂ 5 NOEMVRIE ANUL II. — 1877. abon aîvce ntelb IN TOATA romanii: P» an....................L. ». 48 Pe 6 luni ..!!!.!!!!...» » î* Bo 3 luni.................. .12 IN 5TRAINATAT*: P* an...................... • W INSIRTItJNI SI RKLAMi: Linia de 30 li^re petit, pagina IV, 30 bani. e pagina III, 80 bani, p* pagina II, ? 1*1 noi. . Reclame 2 lei noi linia. Un numfir tn Capitală 10 bani. Hiuroul Reducţiei şi Administraţiei: Palatul „Dacia". A.isrcjisroiTJR.T Se priimeac tn atr&inktate : La D-nil IZnum-ttein transilvane . Argint în m&rfurl . . . 2530 I Ducatul.................. _ Napoleonul . . . _ Marc 100...............i . 63 15 . M 45 . 73 80 .112 — . 927 . 203 90 . 119 15 . 78 25 77 . 74 70 . 106 10 . 5 69 . 9 681 . 58 95 Cnnml de Berlin, 15 Noembre. Acţiun. C&ilor ferate române 15 10 Obligaţiunile române d°/o. . 59 26 Priorităţile C. fer. rom. 8o/q 55 — împrumutul Oppenheim ... 8l — Napoleonul.....................16 25 Viena, termen luntţ.............— — Pariu * lourt .... 81 20 Calendar al j 4.30 ) IBueurescI—Giurgiu BucurescI...........9.15 d 6.05 Giurgiu, sosire . , . . . 11.35 j 8.27 n Glnrglg—BncnrescT Giargid...............7.26d 4.55 Ş BucurescI, sosire .... 9.48 ţ 7.17 n Hnonrese! — Verolorora BucurescI...............8. — | 6.05 n Piteşti...................IUI 10.15 n Slatina.................2. — i Craiova...................4.17 i Vdrcioroea, sosire , . , 9.01 n Verclorova Rnonresol VSrciorova...............6.45 . Craiova.................11.44 i Slatina..................1.51 < Piteşti..................4.49 i 7.15 d BucarescI, sosire . . , 7.40 < 11.20 J Galaţi—Bărboşi Galaţi............1.20 n 8.25 d 7.30 Ş Bărboşi, sosire . . 1.55 n 9.— 4 8.05 n Bărboşi—Galaţi Bărboşi...........2.55 n 6.25 n 7.25 Ş Galaţi sosire . . . 3.30 o 7.— n 8.— n SCIRI TELEGRAFICE din POIL.E STRĂINE. Constantlnopol, II Nocmvrie. Comnndnntnl Karsnlnl comnn' iar ^atenţiunile d-lui Cogălni vocârl primite din partea Rusiei, consiliul de miniştri ar fi hotârlt să declare pe la Începutul lunel Decemvrie rfisboiă Turciei şi să ocupe vechea Serbie. Pănă la 27 Noemvrie, toate bri-gadele vor fi mobilisate, iară principele Milan va pleca ln curând la armata concentrată ln apropiarea graniţelor despre râs&rit. ACTE OFICIALE Carol I, Prin graţia lui Dumnezeii şi voinţa naţională, Domn al Românilor, La toţi de faţă şi viitori, sănătate; Asnpra raportului ministrulnl Nostru I gălniceaun, pe de altă parte, s’a încheiat secretar de Statla departamental financc- I următaarea transacţiune : ceaun vor rămânea stinse cu desăvârşire, fără somaţiuDS prealabilă şi prin singurul fapt al espirăreî termenului; Având în vedere avisnl dat de d-nii advocaţi ataşaţi la administraţinnea domenielor, iu consilia general şi în majoritate, prin care aprobă a se admite tran-sacţinnea propusă de d. Cogălniceann. Aprobă tranBacţianea şi autorisă pe d. ministru de finance s'o supună şi la întărirea M. S. Domnitorului, conform art. 20 din legea organisărel domeniilor Statului. Dieposiţiuoile acestui jurnal se vor aduce la îndeplinire de d. ministru al finan-celor prin administraţinnea domenielor. Miniştri : I. C. Itrătiann. G. Chiţu, I, Câmpiueanu, P. S- Aurellan. Transacţiune. Intre noi, adminietratoriî al domeniilor Statnlnl, pe de o parte, şi d. Michail Co- NoI, administratorii domeniilor Statnlnl, având in vedere propunerea făcută de d Cogălniceann pentrn Btinger.a datoriei d-sale din arenda moşiei Vatra monastirel Văcăreşti precum şi a ori-cărei pretenţiunî ce ar putea avea d. Cogălniceann derivând din contractul de arendare a acelei moşii pe periodul 1868—1873 : Având In vedere avisnl dat de consiliul advocaţilor Statnlnl, prin care opinează pentrn admiterea propunere!. Având in vedere şi art. 20 din legea organică a administraţinnei : Convenim ca d. Cogălniceann Michail, din suma de lei 61,638 ce debitează din arenda moşiei Vatra-raonastirei-Văcărescl pe periodnl 1868—1873, să plătească în termen de 30 zile de la incnnosciinţarea ce i se va face despre aprobarea definitivă a acestei trsnsacţiunl, snma de trei-zeci şi trei de mii cinci Bnte noă-zecl şi doi lei, şi orî-ce alte pretenţiunî din partea nneî părţi saQ alteia derivate din contractnl pe ci tn tnl period să reinână stinse. Ed, Michail Kogălniceann, mă oblig a respunde menţionata snrnă de trel-zeci şi trei de mit cinci snte nnoă-zecî şi doul lei, in termenul mal sus arâtatat, renunţând la orî-ce pretenţiunî nş putea avea derivând din contrariul moşiei Vatra-mo-nastirel Văcăresci, pe periodnl 1868 —1873: eară in cag caDd n'nş plăti această snrnă in termenul stipulat, această transacţiune se va anula numai în favoarea Statului şi contra mea, in acest sens că toate drepturile Statalul astăzi asistente vor rernâ-nea intacte, eară toate pretenţinnile mele vor rt-nrânea stinse cn desăvârşire de drept, fără somaţi nne şi prin singurul fapt al espirărrl termennluî. Pentru care s’a încheiat, astăzi 11 Iunie 1877, in localul aduiinistraţiunel do-menielor Statului, doă asen.enaa acte, din cari unul are a se păstra in administra-ţinne şi altoi Be va libera d-nnlul Cogălniceann. Administratori : Ştefan Sihleanu, Al. Lu-pascu. Director, D. Artlanlade. Primit; Cogâlniceanu. Trlbnnalnl Ilfov, secţia III civilă. No. fi,616. 1977, Septemvrie 13. D-nil administratori ai domeniilor şi pădurilor Statnlnl, prin adresa No. 26,337, din 1877, a0 cernt autenticitatea acestor act de trasacţiune încheiat cn d. Michail Cogălniceann, dnpă care cerere s’a presen-tat înaintea tribunalului şi d. Miohail Co-gălniceanu şi, după ce i g’a citit aceBt act, a declarat că este făcut şi de d-B9 şi subsemnat prin propria d-sale semnătură. Tribunalul, în faţa acestora şi in baga art. 1,171 din codai civil, dă antanticita-tea legală aceBtnî act. At. Chtvu, I. Al. Samurcaj. Grefier, /. /. Petrescu. (L- S.) No, 699 al condicei. Voi. VII. BESBOIUL Corespondentul special al gazetei englezeşti .Times* telegrafiază, uri mfttoarele din Bogot sub data de 29 Octomvrie: I)up& cum se crede, Osman-pnşa are 60,000 de oameni din deosebite feluri de trupe, iar 2b,000 sta A Înaintea oraşului Or-hanie. Paşa turcesc , care a fost prins la Gorni-Dubnik , spune, cum c& ln Plevna ar fi proviant pentru patru luni de zile, lusil nimene nu voieşte să ’1 creazil. Convoiurile, sosite pftnft acuma la Plevna, conţineau tot-d auna proviant pe patru-spre zece zile pentru Întreaga gar-nisonâ din Plevna. înainte de 14 zile, garuisona a primit un convoifi şi deserţiunile afl Încetat de odată, înainte de aceasta, deşertat! cam 100 de Turci pe zi. Zece zile după sosirea convoiului deserţiunile Începură iarăşi; o dovadă, cum că merindele scăzuse. Puţin Înainte de a se lua Gorni-Dubnik , intră ln Plevna un al treilea convoifl şi iarăşi Încetară deserţiunile, ln cât, judecând după analogie,garnisoana de la Plevna e proviantată pentru zece zile. Dacă Osman-paşa ar Încerca să facă o eşire, atunci ar face-o 9pre Sofia poate, pentru câ pe această cale se află rîpa Tuşeniţet cu păreţi de stâncă verticali, prin care trece drumul de la Sofia la Plevna. Gurko a aşezat artilerie numeroasă spre apus de Vid, şi această artilerie ar fi o pedecâ serioasă pentru atacul Iul Osman-paşa, abstrâg&nd cu totul de la infanterie, care-I păzeşte linia de retragere spre Sofia safi Or-hanie. Din toate acestea se poate vedea, câ crisa se apropie de Plevna şi câ ln decursul celor patru-spre-zece zile cari vor urma, soarta lui Osman va fi hotârfttâ. Citadela Plevnel stă pe o Înălţime de stânci, 700 de picioare deasupra văii Plevnel şi e ap&ratâ de patru valuri de pâm&nt tari. Ieri Turcii ah început iarăşi focul lor de artilerie, care în genere tace ln vremea bombardamentului Ruşilor. Asupra aceluiaş obiect telegrafiază corespondentul gazetei „Daily-Tele-graph": Dacă Osman-paşa ar InceTca să rumpâ linia de circumvalaţiune, o asemenea Încercare ar fi desastruoa9â pentru densul. Tăria efectivă a trupelor lui, se preţueşte la 45,000 de oameni. AbstrăgCnd de la bolnavi şi pierderi, el ar fi ln stare să măn-tue spre Sofia la cazul cel mal bun 20,000 de oameni. In acest caz el ar avea să pătrundă prin trei linii române-rusesci de tntâriturl şi de şi trupele sale sunt forte bune pentru apSrarea de valuri de păm6nt, ele nu 9unt tot a9t-fel de bune şi pentru atacarea de lntâriturl In regulă. Liniile ruseşti sunt unite prin fire telegrafice , In cât impresurâtoril sunt tot-d’auna ln stare să concentreze după voie trupe ori unde; ar cere trebuinţa, spre a le repezi asupra poziţiilor inamice. E verisimil, cum că Osman-paşa va încerca să ia calea Vidinului, unde ruşii sunt mal slabi. Dar irumperea pe calea Vidinului ar fi de puţin folos, căci cavaleria rusească l'ar urmări şi rar face să stea ln drum. Vremea nu e tocmai rea. Soare şi ploae e ln toate zilele, cerul e senin noaptea, aerul e cald, drumurile practicabile. Trei zile de ploae saO trei zile de vreme bună pot 9â strice sad să Indrepteze drumurile. Gene- I ralul Totleben a Împărţit cavaleria ln părticele mici. Focul artileriei se lndrepteazâ câte o-datâ asupra oraşului, alte dăţl asupra redutelor. Dacă Înaintea atacurilor artileria ar fi fost dirijată ast-fel, ea făcea multă treabă. Dar astăzi, neflind atacuri, ea nu are mal uicl isbândâ. REVISTA ZIARELOR. „Preasa* de la 4 Noemvrie, a-ratâ, câ la 29, clubul centrului s'a Întrunit şi a discutat asupra situa-ţiuuel şi a a loptat cu unanimitate următoarele conclusiunT: .Reserva, ce partitul conservator, ln toate nuanţele sale, ’şl-a impus şi o menţine, faţă cu evenimentele de faţă. nu trebue interpretată nici de cum ca o aderare, directă ori indirectă, la politica guvernului actual ; ci ca o consecuinţă naturală a unor fapte, tndeplinite numai de către guvernul radical, fără voia şi au-torisarea ţârei, pe cari fapte nimeni nu le poate astă-zî nici lntrerumpe, nici face să înceteze; ci ca o datorie, ce avem, de a nu face nicf un act, care ar putea slăbi curagiul şi devotamentul armatei, ce se luptă cu gloriă şi onoare pe câmpul de râsboifl. Odată Insă ce momentul oportun va sosi, şi când Camera şi Senatul vor crede de cuviinţă a cere seamă guvernului de faptele sale, această reservă va Înceta, şi fie care din membrii acestui partit, care va fi deputat ori Senator, va sci a ’şl face datoria sa. Până atunci tn9â. se va lucra, ca şi In trecut, spre a 90 proba şi a-rftta, tn faţa ţârei şi a Europei, că nn este nici o solidaritate Intre naţiune şi guvern, ln privinţa politicei sale de astă-zl; că bună satl rea, această politică aventuroasă este es-clusivâ numai a guvernului; şi că, dacă mal ales el este culpabil, este că dânsul singur, fără voia Camerelor, contraria chiar voturilor date, a luat asupră 'şl această cutezătoare MIHAIL STROGOFF SAD CURIERUL ŢARULUI (Urmarea 31-a). XIV. Marpha StrogofF cn un pas gignr nrmS •udată pe ofiţerul tartar şi eşi din caeă. Dnpă câte-ra minute, Mar ha Strogoff »e afla in tabăra din piaţa mare, în faţa Ini Iran Ogareff căruia i se făcuse raport nn mai de cât despre toate amânnntele acestei scene. Iran Ogareff, in oindn-ge ds sdevârnl Incrnlnl, voise aă întrebe el Însoţi pe bătrâna Siberiană. ■— Numele tăfi? întrebă el cn nn ton ksprn. — Marpha Strogoff. — AI nn fiO? — Da. — E curier al Ţarului? — Da. — Şi nnde este ? — La M jBCOvh. — N’ai noutăţi de la densul? — N’am, — De câtă vreme? — De duoâ luni. — Cine e dară acel tânăr, pe care ’l nnmiai fini t?3, snnt acum câte-va minate la casa de ditigenţe ? — Un tânăr Siberian pe care l’am lnat drept el, răspunse Marpha Strogoff. Pentrn a zecea oară mi se pare că găsesc pe fini meQ, de când oraşul e plin de străini. — Aşa dară, acest tânăr nn era Michail Strogoff? — Nn era Michail Strogoff. — Ştii tn bătrână, că pot Hă pnn să te chinnia«ră până să mărturiseşti adevărul? — Am spus adevărul şi chinul nn m'ar face să schimb nimic din vorbele mele. — Acest Siberian nn era Michail Strogoff? intrebă de a dnoa oară Ivan Ogareff. — No ! Nn era el, respnnse de a dona oară Marpha Strogoff. Ai crede că pentrn nimic in lume nşi tăgădni nn fiii ca acela p& care mi l’a dat DnmnezeO ? Ivan Ogareff privi cu un ochiiî răutăcios pe bătrâna care îl înfrunta in fată. Nu se îndoia că ea recunoscuse pe fini s?3 in acest te ăr Sib-rian Dar dacă acest fifl tăgădnise mai tntâiO pe mania sa, şi ducă mama sa ’l tăgăduia la rândul el, asta nn pntea să fie de cât dintr’nn motiv din cele mai grave. Deci pentrn Iran Ogareff nn era nici o indoială că pretinsul Nicolae Korpanoffera Mihail Strogoff, curier al Ţarului, ascun-zându-se snb nn nume falş, şi însărcinat cn vre-o misiune ce ar fi fost de cea mai nmre însemnătate pentru el ca s’o cunoască. Deci indntă dete ordin ca gă puie în urmărirea IqI. Apoi: — Femeea asta să fie dnsă la Tomsk, zise el intorcendn-se spre Marpha Strogoff. Şi pe când soldaţii o târnii cn brutalitate, el adaose printre dinţi : — Când va veni momentul, voiS sci să fac să vorbească această bătrână vrăjitoare. XV. Fusese o mare fericire pentru Mihail Strogoff că eşise aţa de repede de la casa de diligenţe. Ordinele Ini Ivan Ogareff se tranemisesera îndată la toate eţirile din , ornş, ţi semnalmentele Ini trimise la toţi şefii de postnrl, ca să nn poată eşi din Omsk. Dară in acest moment el străbătuse printr’una din crăpătnrile imprejninirel, calnl s?Q alerga prin st pă şi nefiind urmărit nunul de cât, trebuia să renşasoft a scăpa. La 29 Inlie, la opt ore seara, Mihail Strogoff plecase din Omsk. Acest oraş Jse găsesce aproape la jnmâtatea drumului dintre Moacova ţi Irknţsk nnde trebnea să ajungă in zece zile daca voia să apnee în-aintoa coloanelor Tartare. Negreşit, nenorocită întâmplare oare ’l pusese faţă in faţă cn mama sa, îl trădase încognitnl. Ivan Ogareff era peste putinţă să nn scie că nn cnrier al Ţarnlnl trecuse de curând prin Omsk, apneând’o spre Ir-kuţsk. Depeşile ce ducea cu sine aoest cnrier , trebnea să aibă o însemnătate nemărginită. Mihail Strogoff scia deci, că aă să facă tot ca să pue mâna pe dânsnl. Dară ceea ce el nn scia, ceea ce na putea să ecie, era că Mirph» Strogoff Be a-fl» ia mftnile lui Ivan Ogsreff, ţi că avea să plătească cu viaţa el poate, mişcarea ce nu şl putuse opri aflându-ee pe neaşteptate în faţa fiului săa. Şi era ferioit că nn scia. Ar fi putut oare si regiile la această noă cercare! Mihail Strogoff ’şl grăbia deci calnl, co-mnnicându’i toată nerăbdarea nervoasă ce ’l egnduia, necerând de cât un singur lucru, adică de a’l duce repede până la o noă staţie poştală, nnde să’l poată schimba cn nn alt cal mal iute. Pe la miezul nopţel, străbătuse ţase-zecl de verste şi se oprea la staţia de la Kuli-kovo. Dară aci, lucra de care b6 temea, nn găsi nici cal nici cărnţS. Câte-va detaşamente Tartare trecuseră peste drcmnl cel mare al stepei. Total fase font şah re-chigiţionat atât de prin sate cât şi de prin staţiile de poştă. D’abia pata găsi eera nutriment pentrn calnl Ini ţ> dânsnl. Era deci de mare trebuinţă ca aă me-nageze acest cal, căci nn mal scia când ţi cam ar pntea să’i înlocuiască. Co toate acestea, roind ca să pnie cât se poate mal mare depărtare intre el ţi călăreţii pe care Ivan Ogareff trebuia gă’i fi năpustit in urmărirea Iul, hotărî să meargă mai departe. Dnpă o oră de odihnă, ’ţî începu deci fuga Ini prin stepă. Până atnncî împrejurările atmosferice favorizaseră din fericire călătoria curierul ni Ţarnlnl. Temperataraera suportabilă. Noaptea foarte senrtă tn acest timp, dar luminată de acea jumătate de lumină a Innei care se rostogolesce printre nori, făcea drumul ban de âmblat. Mihail Strogoff mergea, amintiri, ca un om sigur de drnmul lai, fără ver-o indo- I inţă, fără vre-o codire, cu toate gândirile , dureroase ce ’1 înconjurai], el ’ţl păstrase [ r responsabilitate, de a schimba direcţiunea ce i s'a dat de corpurile legiuitoare, şi de a angagin sângele, milioanele şi viitorul tutulor Românilor, fără a ’l consulta, fârft a se conforma voinţei lor legal exprimatâ. Spre a se precisa mal bine simţirile, linia de conduită şi principiile politice ale pftrtitulul, s aii formulat următoarele trei conclusiunl: 1. In privinţa independenţei politice a României, ea este dorinţa şi voinţa nestrămutată a naţiunel întregi, şi cu atât mal mult parti-tul conservator şi liberal moderat trebue să lupte pentru recunoascerea şi Întărirea el. că acest partit este cel d’ântfiifl care a emis această mare idee şi a lucrat pentru realisarea el. Despre Turcia, să persiste In a-ceiaşl con vi neţi une, că ea este un corp putred şi molipsitor, şi că naţiunea română nu va mal voi nici o dată şi cu nici un preţ, n'şl leg‘l soarta şi a’şl compromite toate interesele cu un asemenea corp. Cât despre Rusia, să persiste iarăşi In aceleaşi simţiminte de simpatiâ şi de recunoscinţâ pentru tot binele ce ea a făcut României şi pentru sprijinul puternic ce ’i*a dat şi ’I va da Intru desvoltarea naţionalităţii sale. Se va lucra dar, ca şi In trecut, cu stăruinţă şi cu aceiaşi putere de convicţiune, pentru recunoaşterea şi Întărirea independinţel României, aşa, cum o voeşte şi cum tot-d’auna a voit’o naţiunea rornăuâ, adică cu neutralitatea garantată de toate puterile rele mari ale Europei. 2. Naţiunea, legal represintată In Cameră şi In Senat, a decis şi a votat numai resbelul defensiv. Moţiunile votate, ca şi cuvintele oratorilor, ca şi chiar mesagiele de deschidere de la Aprilie trecut, probează că, corpurile legiuitoare s'afl mărginit numai a autorisa guvernul să apere ţara şi să respingă cu forţa orl-ce atac, ce s’ar face de către Turcia contra drepturilor şi otarelor el. Daca necesităţi imperioase ar fi cerut ca eceastă acţiune defensivă să se transforme In ofensivă, guvernul era dator să cheme Îndată Camerele, spre a le cere o asemenea autorisare. Pe cat timp Insă guvernul nu a făcut aceasta, pe cât timp el, violând constituţiunea şi cele mal elementarii usurl parlamentare, a luat asupră’şl a decide singur despre res-oel şi a se constitui ast-fel într'o dictatură absolută şi periculoasă, este de datoria fie-cărui român In parte, să declare şi să facă cunoscut ţ&rel şi Europei, că nu este nici o solidaritate Intre naţiune şi guvern, şi că ţara aceasta, fiind liberă, ea nu poate fi angagiată, şi prin urmare solidară, de cât pe căile legale, pe calea constituţională : ceea ce, in evenimentele de faţă, nu s’a făcut. 8. OrI-care ar fi lucrarea noastră pentru recunoaşterea şi consolidarea Independinţel; orl-care ar putea fi chiar natura participărel noastre la resbelul actual; este bine să se scie şi să se cunoască ferma voinţă a Românilor, că el nu Înţeleg «nici vor Înţelege vre odata a se depărta suâ a schimba .politica tradiţională" a ţărel lor. Această politică tradiţională, singura naţională, este aceea de a ne conserva individualitatea şi naţionalitatea noastră, distinsă de a orl-(ăror alte elemente vecine; de a nu ne absorbi In nici un alt element; de a priimi binele ori de unde l’am găsi, şi de a fi cu ori cine ni l’ar da; de a respecta otarele şi interesele locale ale tutulor vecinilor, şi de a nu fi nici odată o causă de de-sordine sah de Ing iiire pentru alte Staturi. Numai cu această politică, prudentă şi de equilibru, practicată de secol! do părinţii noştril, ni s'a putut conserva căminul şi drepturile ce avem astă-zl; mimai prin această politică ne putem împlini misiunea ce avem pe Dunărea de jos, şi putem corespunde la acceptările, ce Europa a pus In noi la anul 1865. Fiind că aceasta este politica lor naţională, Românii vor şi stâruesc ca Statul lor neutru să fie garantat de toate Puterile cele mari.—Este dar bine, repetăm , ca să se scie şi să se declare necontenit, că Românii persistă in această politică a lor naţională şi tradiţională. Acesta fiind resultatul fidel al ideilor şi eonclusiunilor adoptate în adunarea de la 29, credem că se vor evita orl-ce neînţelegeri s’ar ivi de o neesactâ altă espnntre a celor zise şi esprimate In acea adunare. „Româuul* de la 4 Noemvrie, revine asupra cestiunil invasinnel proiectate de către secul şi asupra ştirilor ce respândise relativ la această invasiune. Articolul e îndreptat contra partidului conservator şi In deosebi contra ziarului ,Timpul*. .Românul* arată, că până acum a tăcut* de oare-ce Insă, .adevărul a devenit mal Învederat,* vorbeşte din noă. Ca dovadă despre tnvederarea a-devferulul , .Românul* comunică o parte din o corespondenţă a ziarului maghiar „Pesti-Napl6*.In această corespondenţă unul, care a participat la mişcarea din secuime, arată că In adevăr planul, de a năvăli In România, existase, un lucru, pe care nimeni nu 11 mal punea la îndoială. Deasemenea arată că .s’a permis şi respăndirea plntre secui a proclama-ţiunel lui Ciutak-Bey,‘ (o proclama-ţiune, pe care .Românul* nu a comunicat-o). .Românul* încheie dar ast-fel: .Ş’acum sâ judece toţi aginţil diplomatici din ţară şi din străinătate. Sâ judece şi s’apreţuiască ilustrul şi şi experimentatul diplomat, şi In adevăr patriot, corniţele Andrassy. Sâ judece miniştrii noştri, şi sâ ju- dece mal cu seamă şi s'apreţuiaseă publicul român. Negreşit că este o mare parte In această cestiune, care privesce d’a dreptul pe marele diplomat, principele de Q muakoff; pe noi Insă ne doare foarte tare, căci suntem o naţiune mică. căci dorim şi trebuie sâ dorim s’avern vecini buni şi sinceri, iar nu sâ fim espuşl pe toată ziua la năvăliri secrete de bande distrugetoare şi siliţi ast-fel a ţine naţiunea In permaninţă armată, pentru a se feri de insultele şi de distrugerea bunilor şi nobililor noştri vecini şi tunici. ŞTIRI OFICIALE Se deschide pe seama ministeratnî de resboiQ un credit estraordinar de Itl 638,420 bani 50, asupra esorciţinlnî 1877, pentru acoperirea cheîtnelilor ce urmează a se face în lnna Octomvrie, pentru întreţinerea armatei pns5 pe picior de resboifl, Consiliul de administraţie al casei de depuneri ţi consemnnţinnî, în şedinţa de Marţi 4 Octomvrie 1877, a decis sil pro-puiS M. S. Domnitorului de a se da snma de 100,000 Îhî, din escedentnl casei pe annl curent, pentru cumpărare de arme şi cojoaca, cu rcssrva de a se supune această danie aprob&rei Corpurilor legiuitoare, şi, în cas ca Camerile sa o refnse, sa se considere ca împrumutata Statului în conformitate cu art. 7, alin. I, din lege. D. Degre, agent diplomatic al României la Berlin, a comunicat ministerului «afacerilor strSine, prin telegrama din 2 (14) Noemvrie curent, că în aceiaşi zi s’a iscălit convenţiunea de comerciG între imperiul Germaniei şi România. Se adnee la cunoscinţa publicului că cursul rublei de credit s’a fixat, pentru lnna Noemvrie stil noQ, la doi lei şi cincizeci şi trai bani. Aceasta spre a servi de regulare facultativă a transacţiunilor între particulari. Măria Sa Domnitorul, a bine-voit să acorde înalta autorisaţinne ca să primească şi eă poarte d. general Cernat, comandantul armatei de operaţiune în Bulgaria, crucea de oficer a ordinului Sântului Ge-orge clasa IV, ce i-s’a conferit de Majes-tatea Sa împăratul tutulor Rasielor. D. Radu Mihaîfl, prefectul poliţiei capitalei, este numit membru al ordinului jSteaoa României,* în gradul de cavaler al acestui ordin. Prin înalt decret Domnesc s’ail numit membrii at ordinului jSteoa României,K în gradul de cavaleri, oficeril şi gradele inferiore ale căror nnme urmează: D. medic principal clasa 2 Otremba Ou9tav. * „ de regiment clasa I Georg. Gr. Dima. „ » , * II Miloteanu Mihail. > , de batal, clasa I Florescu Marin. > * . > , StefUnescu Vaiile. a > * «II Leontie Anastasiev. > > « Vitzu Dimitrie. >> „ 99 Satmari Ludovîk. * doctor Kviejinschy, chirurg gradat. , 9 miliţian Rusau Junior. Serg-major Nicolescu Mihaiti, regim. 7 de linie. 8ergentul Poposcu Constan, reg. 7 de dorobanţi, p Vasiliu Voaile, reg. 10 de dorobanţi. . Cioipnc Ioan, reg 10 de dorobanţi. , Dinu VaaUo, reg. 10 de dorobanţi. t 8pătaru Constantin, reg. 10 de dorob. . sanitar Lezer MendeL Caporalul Dramba Tonilor, reg. 10 de dorobanţi. * Diaconu Nicolae, reg. 10 de dorobanţ!. t Constantin Qeorge, r*g. 8 de linie. 9 Udrasliţâ Ioan. reg. 8 de linie. * Chiţi Andrei a, reg. 8 dc linie. Soldatul Nică Parei, reg. 10 de dorob. 9 Gogoncea Toaier. reg. 10 de dorobanţi. , Agacho Nicolae, reg. 10 de dorobanţi. 9 Marin George, /Cg. 8 de linie. » Creangă Ştefan, reg. 8 de linie. „ Cocoloş Dragomir, reg. 8 de linie. 9 Tufan Alexandru, reg. 8 de linie. 9 Dimitrescu Ioan, reg, 8 de linie. D. locotenent Telcman Ioan, reg. 8 de linie. , . Edo Ioan, reg. 10 de dorobanţi. 9 9 Nicolau Const. reg. 10 de dorobanţi. 9 . Gheorghievicl Grig. reg- 10 de dor. , «ub-locot. Stanciu Dimitrie, reg. 8 de linie. , . Dimitreico Petre, reg. 8 de linie. , > Tincă Dimitrie, reg. 10 de dorob. m 9 Paciurea Nicolae, reg. 10 de dor. . farmacist de bat. clasa 2-a Siiuionescu Petre, din reglmedtul 5 de linie. D. medic de batalion clasa 2-a Avramesca 8i-mion. D. doctor Cociu Alexandru, şeful secţiei Zione. * medic al regim, clasa 2-a Popesc» Vasile, dio serviciul central. D. veterinar de divis»* clasa 2-a Constantiuescu. , căpitan Drăgulănesca Athanasic, reg, 5 cil Ar. . „ Negel Dimit. reg. 6 de călăraşi. 9 locoten. Dobrescu Ştefan, reg. 6 de călirăţi. 9 , Duca George, reg. & de călăraşi. „ . Ciurea Nicolae, reg. 6 de călăraşi. , , Cosimbeseu Mihail, reg. 6 de cilăr. 9 aub-locot. Mânu Ioan, reg. 5 de călăraşi. * * Bucşan Nicolae, reg. 6 de caUraşl* * , Mineacu Constannin, corpul Uotilel (Va urma) CRONICA Ni se trimite din partea mal multor ofiţeri de pe câmpnl de rSaboiil o scrisoare, în care se descrii! cn cnlorî vii neajunsurile, pe care le sufere armata română, nedreptăţile, ce se comit la împărţirea medaliilor militare şi ni se atrage luarea aminte asupra amărăcinneî, care a prins rădăcini şi începe a se răspândi pîntre rândurile luptătorilor. Scrisoarea ni s’a trimis numai spre in-formaţinne şi prin urmare cel puţin de o camdată, nu credem de cuviinţă a o publica. Ne mărginim dar a împărtăşi cetitorilor noştri următoarele rânduri din scrisoare : ♦După ce onoarea armatei române a fost angagiată, nn ne mai întrebăm, dacă era ori nu era bine aşa, ci ne vom bate până la unui,. Molţnmim tot-o-dată d-lor ofiţeri pentru împărtăşirile ce ne-aQ făcut. Cutremur. — ErI, pe la 2 şi jum. ceasuri dnpă amiazl, s’a simţit în Bncnrescl nn entremnr destul de tare, care venea de la Snd-Vest spre Nord-Ost. El nn a durat insă de cât vre-o 15 secunde. Domnul C. A. Rosetti, preşedintele camerei suverane, convoacă pe cetăţenii din Bucureşti Ia o întrunire. După apelul publicat In ,Ro- o nemărginită limpezime de spirit şi mergea drept la ţinta Ini, ca şi cum această ţintă se vedea la orizont. Când se oprea nn moment la vre-o cotitură de drum, era numBl pentrn ca să lase să ’şi mal resnfle calul. Atunci se da jos ca să ’1 mai uşureze, apoi ’şi punea nrechia la pământ şi asculta dacă vre-un sgomot de treapăt nn se respândea pe su-pra-faţa stepei. Când nn auzea nici nn sunet bănuit ’şî lua mersul înainte. Ah! dacă tot acest ţinut Siberian ar fi fost învăluit de noaptea polară, această noapte ce remâne mai multe luni! Era de dorit aceasta pentrn ca să ’l străbată mal sigur. La 30 Iulie, pe la 9 ore dimineaţa, Mihail Strogoff, trecea etaţia de la Tara-moff şi ee arunca in ţinntnl băltos al BarabeT. Aci, pe o întindere de trei snte verste greutăţile natnrale, pnteaO să fie peste măsură mari. Aceste întinse băltacnrî ale Bsrabei servesc de reservoriB la toate apele de ploi ce no se pot senrge nici în Obi nici in Irtiche. Pământul acestei nemărginite sen. fondări este peste tot argilos şi prin urmare inpermeabil, ast-fel că apele zac me- reS aci şi fac nn ţinnt foarte grefi de străbătut pe timp călduros. Pe aci cn toate astea, trece drnmnl Ir-cuţkulol, şi prin mijlocul bălţilor, băltacn-rilor, lacurilor şi smârcnrilor când soarele produce miasme vătămătoare, aceBt drnm se desfăşnră spre cea mai mare obosialăşi adese-ori spre cea mai mare primejdie pentru călător. In timpul erniî, când frigul a înţele-nit tot ce e apă, când zăpada a nivelat pământul şi a înfundat miasmele, Băniile pot leBne şi fără grijă să alonice pe şesul înţepenit al Barabei. Vânătorii bat foarte molt în acest timp acest ţinnt bogat în vânaturi, vânând şckri, ztbeline şi acele preţioase vnlpî a cărora blană este atât de căutată. Dar, in tim-pnl verii, lacnrile se desghiaţă, şi se fee bolnăviciase, molipsitoare şi unele peste putinţă de străbătut, când înălţimea apelor este foarte ridicată. Mihail Strogoff şl avântă calai prin mijlocul nneî câmpii băltoase, pe care o înconjura nna din acele lividi pe jnmătate pn-stie a stepii, in cari găsesc paecinni numeroasele turme siberiane. Nn era o livede fără margini, dar o fel de şiruri de arbori verzi. Livedea Be ridica atonei la o înălţime de cinci până la şbbb picio re. Earba făcuse loc plantelor băltoase, cărora, nme-ziala unită cn căldura de vară lo dedea o mărime uriaşe. Erafi p'aci mat cn seamă papară şi stnf ce formafi nn fel de stnfiş prin care nn pnteaî răsbi, nn fel de zăbrele prin cari nn pnteaî străbate, presărate cn mii de flori, ce se deosebeai! prin tăria culorilor, şi printre cari strălncia crinnl şi stânjâ-nul, ale cărora parfnmnrl se nmebtecaQ cn duhorile calda ce eşiaQ din păruent. Mihail Strogoff mergând in trapătnl calului prin aceste şiruri de papură, nici nu se mal vedea de pe bălţile cari m'rginesc drnmnl. Aceste erburi înalte se ridicaQ mai bus de cât el, şi trecerea Iul un ee cunoştea de cât prin sbornl a numeroase paseri de apă, cari se ridicau pe marginea dramului şi se risipenă în grămezi ţipând in înălţimea cernlnl. Cn toate acestea, drnmnl era bine bătut şi se cnnoscPK lesne. Aci, el se prelungea drept prin desele stnfişnrî; mai In colo, cotea marginile sinuoase ale bălta-cnrilor întinse, din cari anele, măsurând mat mnlte verste in lungime şi lărgime, aQ meritat numele de lacuri. In alte părţi, nn a fost cu putinţă ca să ocolească apele stătătoare, prin cari trecea drnmnl, nn pe podiscl, dar pe bârne asvârliteaci, şi cari susţinute de desestraturl de argile ee sgndniaQ cu o scândură foarte subţire pusă pe deasupra nneî prăpăstii. Unele din aceste bârne aşeznte in brădiş sş intindeaă pa nn spaţ de doă trei sute picioare, şi de mai multe ori, călătorii, snă cel puţin călătoarele cu torentaşe, aîl simţit aci nn reQ întocmai ca răul mării. Mihail Strogoff, însă, fie pământul tare, ori lăsândn-SB snb picioare-t, mergea me-leQ in fuga mare fără să se oprească, sărind peste văgaşurile ce se desihideafi între godinele putrezite ; dar ori cât de iute mergeai!, calul şi călăreţnl nn putură să scape de acele insecte diptere, ce bântue acest ţinut băltos. (Va urma) mânui*, Întrunirea va avea loc Duminecă,, la C (18) Noemvrie, In locului .Circul* din piaţa Consfantin-Vodâ. VARIETATI Date statistice despre Papi. •— Jurnaln] .societăţii franţuzeşti de statistică* publică următoarele date interesante despre Papi : Pine IX e al 252-lea Papă. Intre aceştia aQ fost 15 Frantnji, 13 Greci, 8 Sirieni, 6 Nemţi, 5 Spanioli, 2 Africani, 2 Savoiarzi, 2 Dalmaţieni, apoi 1 Englez, 1 Portngez , nn Olandez şi 1 Sviţeran; toţi cei-l-alţl ai! fost Italieni. De ia A. 1523 începând, toţi Papii afl fost aleşi dintre Cardinalii italieni. 70 de episcop! ai Romei, cei mai mnlţi din epoca instituirii puterii lumeşti, aQ foBt canonizaţi. In cele din urmă zece veacuri numai 9 Papi aQ avnt onoarea de a fi canonizaţi. Din cei 252 de Papi opt aQ murit o lnnă după înălţarea lor la această demnitate a creştiuătăţii, (O nn an după aceea, 22 aQ etătnt doi până la trei ani in Bcann, 51 doi până la cinci ani, 51 zece până la cinci-Bpre-zece ani, 18 de la 15 până la donă-zecî de ani, iar 9 mai mnlt de cât donă-zeci de ani. Pins al IX intrecuse deja la a. 1874 pe toţi Papii in lungimea domnirii cn es-cepţia Contra—Papei spaniol Benedict al XIII de Lnna, care a fost ales la Arig-non la a. 1394 şi a mnrit la 1424 la Pensicola lângă Valencia. Cn privire Ia vrâstă Pins a fost intreent de mnlţi din predecesorii săi. Peste 82 de ani a trăit următorii Papi: Alexandru VIII (1689-1591) Pins al VI (1775—1799). Peste 83 de ani a trăit : Pani IV (1555 —1559), Qri-gorie XIII (1572—1585) , Inoeentin X (1644—1655) Benedict XIV (1740—1758) Pine VII (1800 — 1823). Peste 84—80 de ani a trăit : Pani III (1334=1549) Bonifaciu VIII (1294 — 1303), Clement X (1670—167G) Inocent VII (1691 —1334), Clement XII (1691 —1700). Preste 90—92 de ani a trăit, Ioan XII (1316—1334), Clement XII (1730—1740); — în vreslă de 100 de ani a murit Inocenţin III, duşmanul neîmpăcat al lui Frideric II de Hohenstanfen. Rothschild un clerical,—Baronnl A. Roth-echild, primind candidatura pentrn consiliul general din departamentalSeine-etMarn, a căznt la alegere. .Republiqne Franţaise* comunică despre această cădere următoarea anecdotă : înainte de alegeri nn ţăran zise candidatului : Eşti nn om foarte cam ee cade, d-le Baron, dar tot nn voi vota pentrn d-ta. Pentrn ce ? Pentrn că eşti clerical. Vorbă să fie ?—respnnBe Rothschild. — Se vede că nn ştii că sânt israelit. N’are a-face — zise ţărannl.— Tot sunteţi clerical. Nn era prost ţăranul, observă >Rep. Fr.* D. TITU MAIORESCU, advocat, 3 a mutat strada Her&străh, No. 27. Nicolae Fleva advocat, face cunoscut că, şl-a strămutat atât domiciliul cât şi biuroul Iu Batiştea strada Scaunele, No. 40, alături cu d-nul dr. Râmniceanu. Biuroul va fi deschis In toate zilele de la 9 până la 11 ore dimineaţa şi de la 6 până la 8 seara. Sala Bossel. — Vineri, 4 Noetn-brie iS-]7■ Represontaţinne extraordinară, dată de Artiste Române: Doumisorele Clolildc, Andclina fi Eugenia Ademollo SUPLICIUL UNEI FEMEI Dramă ta 3 acte de d. Emile Gir ar din, tradusă de d. Sl. Velesctt. D-ra Eugenia Adc-mollo, va recita In antr’acte: CĂPITANUL PETRE—CONTESA MARG0T. Incepntnl la 8 ore precis. Dr. Mawer (Engles), aduce la cunoştinţa onor. Bele clientele că s’a mntst in casa d-sele Strada Fortunei No. 3, alături cn Biserica Caimatel. xxxxxxxx JOSEP GRUNBAUM L-A. B E L L E JARDUTIBRE 20, Coltnl Bulevardului şi Stradeî Mogoşăiel, Casele Urecănu, 20 Aduc la cunoştinţa onor. Public că ml'am asortat Magasinul cu MENCICOAFFE, PALTOANE a la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalone de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-dată înştiinţezi că am priimit CĂMĂŞI, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. JONKF CfRClWBAUM Furnisorul Curţii, „A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. POMI ROIBITORI Cu ontfre adac la eunnsoinţa amatorilor cft am de ronjarc: O col^cţiune de copaci roditor, toţi copaci altuiţl de jo* şi anume PERI, MERI din «peciile cp!p mal alese şi nuol din Francia şi Belgia PER-SICI din ce» mal renumită grădină din Muntreuille şi de la prcnUcitorl eM mal vestiţi, mare parte din speciile ce am de vcmjare nu este cunoscute in România şi a dat ingrâiina d-lul Philippescu resultate remarcabile. Plante de SMEURA ROŞIE ŞI AURIE mare, care fructifică plină în tdmnă de mal multe ori. Plante de SPARANGEL forte producâtdre şi care au produs SPARANGEL de o mărime, grosime şi gust care a câştigat arinii* raţiunea amatorilor din Bucureael şi care nu cedeijă cu nimic cejor mal frumdse producţiunl din Francia. Acum fiind momentul plantaţi uni lor rog a se grăbi comandele. Pentru preţuri şi ori ce iletaliurl a se adrfsa sub-semnatulul. Jean Vermenllln, Grădinarul d-lul G. C. Pbilippesu Strada OioDisie No. 42, Bucurescl. IVO u TELIER ‘1 j FOTOGRAFIE şi PICTURĂ i * ► I. F. IIVi: ^VTNTIDI Comp J 21, Calea MogoşioeT 21; Tis-ă-vis de cofeturi* Capsa. ^ t| Se efectuează orî-ce fel de fotografie ţi pictura, de orl-ce fol de mărime, | j in modul cel mai noQ ţi elegant aprobat în cel mai înalt grad prin care se , j oferă un Incm solid frumos cu fidelitatea a natnrei. , EA ŞIT DE SUB TIPAR şi ae aQA de rOoijare LA TIPOGRAFIA TBIEL & WEISS şt LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul român de DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n A eşit de snb presă ţi se afiî de vânzare la librăriile Socec & Comp. ţi Fraţii lonniţin: 1NVEŢĂTIJRA ELEMENTARĂ deapre Dogmele bisericei ortodoxe de răsărit de D. 3T. CĂLINESCC arangiată conform programei în vigore pentru cIasu III din licee, gyrnnasie, sc6!e centrele de fete, scule normale ţi pentru clnsa II din seminarie. Preţul 85 bani. OPEIULE MUSICALE imprimate in ediţiunea ndstră THT'EB Sc WEISS, TYPOGBAFI Strada Lipscani, palatul .Dacia.* CONSTANT! NESCO D., Souvenir de Zizin, Valie pour pianoforte...... 2 OAKLSON f\, (jiMtr? niorr^Aur Rcurnriir.s, posr pianoforte........ 2 1 ER A., Mqdt* iul St**f.vn, pentru o voce şi piano.. 1 0E0KGE8CU TO., D«uc rom* pentru o voce cu piano........... 1 . «Spui naţională, pentru O v ce cu piano........... 1 KRtlvM HWI K . B tiln-cî p n piano..................... 1 MKUKK J. W., România, (Juadrill* do Conoxrt p* litru piano......... 4 MUSICKSCO G.( Kânduiala cununiei pentr i piano...................... 5 STERN L., op. 10, Der Wunsch (Dorinţa) fflr Singst. und Clavierb. ...... 2 . op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Singtt. und Clavierb..... 1 » op. 4. Grande Etude pour pianofort»’..................... 1 . op. 17. Hora. Mariâra pentru pianof i*te.................. 1 » op. 18. Durerea ml este mare, Va!»e brii. pentru piano.... 2 . op. 19. Fisuri Ce de ccpil, Quadrille pentru piano 2 » U Kironte, 8^ i■ ♦ 11• • b pojr piano........-........... 1 , |ţ «>|V \ pvotro pian*».................................. 1 » ou. 20. Apele de la Văcăresc!, 8chottsich pour piano..... 1 VIEUX K.. M-irche de Cavalerie pour piano ........................ 2 Tdte aceste se vend cu rabat de 25 •• LECŢIUXI PARTIC0LARE de matematici C. Brailoiu, fiul 47 Star da Scaunele 47. ^XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX^ FKA>TZ C3- xr TNT 'X' HC B JR, 5 •i la V1LLE DE BRUXELES Podnl No. Itt vis-A -vis do Consulatul Russosc Recomand* magazinul ied mortat In tnt-d a-una fdrtfl bine ca rulării de L&rliaţî şi de dame, galere, manebete, batiste de Imn, olandă şi mătasă, ciorapi pentru bărbaţi şi dame, ^ flanele fine (crOpe de santâ) camisdne, groşette, broderie dantele, cravate de bărbaţi şi femei In oelc mal noi forme şi culori, umbrele de for* şi de pfoie etc. etc. AtrăgOno tot de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din causa crisoi am redus forte mult preţurile, KMXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXV J'R. FABRICA LA3NT DQTJT-’WIENERBEBQ M i ELSINdEK et Fii Ia VlKN'A, fnrnise7.ă contra cana sad â conto, livrabile la Viena. Muşamale de căruţe şi Mantale de pldie cat mai repede ţi în cele nmî mari cantităţi. (G:î2—0). A eşit de snb tipar : Manual de (Jomptabilitate In PARTIDĂ DUBLĂ Şl 81MPLA pentrn nsnl scdlelor de ambele sexe, do DIMITRIE I ATiOTJ- Deposit la librăria Fraţii Ioaniţin, Lipscani. Pretnl 80 RanT. USTSTXX^TTWB^E T6te msţinele, caii, uneltele, clădirile etc. ale fostei Companii Barometrice pentrn cnrâţirea latrinelor cn maţiue pneumatice, prin vânŞarea licit *t vfl rfectnntă la 25 August a. c. trecând în posesiunea ndstră, am Jnat t6te mă-snrile pentru ameliorarea lucrărilor, iar firma .a fi: ANTREPRISA BAROMETRiCÂ PENTRU CURĂŢITUL LATRINELOR Mnţinele ndstre of~>r marele avAntagifi că se p6te curaţi orl-eare cantitate de latrine în ori-care oră de Şi safi n6pte. Aceste maţine fiind de fer şi închise hermetlc, ţi curăţitul fâcându-se in mod pneumatic, nu pote pătrnnde nici nn fel de miros atât de supărător ţi vătămător sănătăţii. Localităţile sori nn permit intrarea ragonelor mari ss vor curăţ! ndptea, asemenea cu tuburi hermetice şi pneumatice Binroiil se aflil Strada Academiei No. 25. (639-0) p. Antreprisa Barometrică XDIRECTITJXTEA- DE ÎNCHIRIAT cu PREŢ MODERAT de la Sf. Dumitru viitor APARTAMENTELE DIN HOTELUL VLASTO numit Budiftlnu, din Strada Carol 7, No. 40, ocupate actualmente de Societatea generală de Asigurare „ROMANIA* care se mută in casa Hitoloi funciar Bara], Strada Colfiti. Informaţiunl în tote «Jilele la Direcţiunea generali a Societăţii „Romania11. * " (63e-0) S'a pus sub tipar ţi Economia domestică cn Comptabilitatea domestică. A eşit de snb tipar ţi se află de v6n- ijare la magasiile de mnsică Gebauer ţi landa & Sandrovitz: deşteptate romane de Andrei Hureş^nn XX wjvrisr EROIC pentru patru voel cu aoompaniament de piane de LEOPLD STERN. Preţul i Led nod. BUCURESOI TipoRrafl-editori Thiel k VVei»., palatul .Dacia.* 11. 11ON 1 U 11 TAPIS1IR SI DECORATOR Strada Ştirbei-Vodă, 3 In dosul Teatrului Naţional, se recomand* pontru tdte lucrările atin-gAtore de meseria sa. ________________________(635-16 ) Tipografia Thiel & Weisa Pal atol -Dacia* ANUNCIU IMPORTANT. CSL UI TECHID SI REH0MIT0 MAGAS1N m LA STfiUA ALBĂ® SUB FIRMA mo?!? «©îasTsra Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vis-â-Tls de Slg. Prager. Strada Carol I No 5. (Curtea Vechie) vis-ă-vis de Sig. Prager. Ara on6re a însciinţa pe onor. PT. Pablic că mi-a sosit pentrn sesonnl de iarnă nn bogat asortiment de încălţăminte penlru Bărbaţi, Dame şi Copii, după fasouele cele din urmă, — precum ţi nn mare transport de Cisme lungi de Lak răsese, de lucht ţi de Voce, ca ţi Mantale de Cauciuc pentrn ploe, prima calitate; asemenea şi Galoşi de Gumi. Sab-semnatul aduc mulţnmirile mele onor. PT. Public pentrn încredere ce a dat menţio atei mele firme de nn interval de 12 anî care pănă acuma a depus probe snficienta de fina calitate n tuărfei ca ţi de eftinutatea preţurilor, sperând că ţi de acum înainte, va bine-voi ai da concursul seă găsind tot-d'a-una atât mărfuri tine ţi fasonate cât ţi preţuri forte moderate. Cu t<5tă stima HUUIT (JOLDSTEIN. < I - s PHABMAOIA LA „SPERANTIA’ 86, CALEA MOQOŞOAEI, 86. DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. Obiecte de Cauciuc ţi Articole de Toalete. - Asemenea se angnjeiă a efectua I orl-ce comande din resortul medical. ^ BRU3. *