MARŢI 1 FEBRUARE. No. 26. ■ ■ - ■ ------ — ţ ly/r p ŢŢ Ţ ■ ■ ivi | II I J insektiuni si reclame: ■■ flflHHi i ... i. 80 li tor» petit, r-ifiniv IV ? bani. .««« III 80 bani. pe pagina 11,2 lei noi p* pup' ■ —— KSK IN TOATK ZILKLK DE LIILKIJ Reclame 2 lei noi lima. Un numfir In Capitală 10 bani. biuroul redacţiei şi administraţiei: palatul ,dacia.• ANUL II 1877. A.TSTCT ISTOX O" HI S«* itriin**?'' ii: s : r i D u . Ilaa^n- itein (£• Votjltr in V,*»nt'tt \V îîi ’i ; io. A. in V’io mc», S tul Mim -t 2, Jiu doi Moţat în Viemia , S Vr« it -• 2; JJrdicka ii Viemm, IViiifi1' ? ^17; J*htlipp l/d> in Vi*»i»m, E^rlioi;l. ich^iuso II; I,. Jaivo if Cotnjt in P-*ţta ji H ir*s-ÎAiffUt- HuUtrr tf Comp. im P irii. Scritorî liofriin'jAwo in ^ primo*-Articololo oepubUrciL* ie vor ario Un număr In Districte 15 bani. fi i i s BULETIN TELEGRAFIC BDCDRKSCI, !SS< I). Di mi trie Sturdza, cu fi zile Serviciul privat al .TIMPULUI * Înaintea reintrării sule In ministe- (Agenţia llava.i). Petersburj. 10 Febnurie. Discursul reginei Victoria produce aice o impresiune favorabilă- Londra, 10 Februarie. Ziarele englese .«r"n cS nu Pre" sintă objecţinnl «rifca lacondiţiunîte ce- i a propus Turci». Serbia va refusa numai a acorda wr-elifilor şi armenilor aceleaşi privilegie ca şi celor-l-alţî locuitori. Wishington, 9 Februarie Couiisinuea arbitrară a decis ca voturile SUtnlui Florida sunt pentru d-lnî Huves candidatul partidului republican. Berlin. 10 Februarie. ,Gazeta Coloniei* publică resumatul nne* depeşi a lui Savfet-pnşn, cu data de la 29 Ianuarie şi relative la lucrările conferinţei In acesta depeşă, Savfet se încercă aîn-timpiua aserţiunile generalului Ignatieff asupra resnltatelor conferinţei şi mai ales opiniunea ca Turcin e separată din concertul european. Pest», 10 Februarie. D-nul Tisza, preşedintele consiliului, a • declarat in Camera ungurească că nego-ciaţiunile începute in privinţa băncii nu ' rămas fără resultat, Bind-că nu s'a putut stabili un acord in privinţa organisăriî stabilimentului centrnl. D-nnl Tisz.a a adăo-gat ca guvernul a nvut a se lupta şi în contra scrupulelor neinviucibile a împăratului, relativ la crearea unei bănci independente. Preşedintele consiliului a conchis, anunciând că cabinetul ’şî-a dat de-misiunea şi că Imperatul a primit’o. Camera ungurească este amânată penă la formarea noului cabinet. Athena. 9 Ferhuarie (Depeşă plecată din Constantinopol la 10 Fevruarie, orele 7 şi 30 minute şi sosită tocmai la 11 Februarie 3 ore sera.) D. Comunduros, preşedintele consiliului, a fost în camera deputaţilor, obiectul atacurilor celor mal vii din partea d-lui Deligheorghe. Discuţiunea legilor militare va ave loc în curănd. Pirit 11 Ftrruarik «era. Negociaţiunile Intre Serbia şi Turcia întâmpină dificultăţi în privinţa cestiuniî residentulul turc la Belgrad şi a egalităţii drepturilor civili şi politice de ncor-dat Istraeliţilor. Cu tote acestea negociaţiunile continuă şi sa speră că vor ajunge la bun resultat. rid, a desfăşurat In Senat programa sa financiară şi a conchis In acest mod. (Vezi Românul din 21 lan). „De nu vom echilibra budgetul .In annl acesta In zadar se vor mal .ţine socoteli, In zadar se vor mai .vota budgete. .Să Îndreptăm răul, căci alt-fel .memoria n6stră va fi blestemată .de ţâra lntrâgă. Acest resultat 11 .ascept de la guvern şi ducă nu .suntem In stare să facem aeâsta .atunci să plecăm acasă, căci nu mal ,e trebuinţă de guvern represinta-,tiv. ,Ce e de făcut? Trebuie a se e-ehilibra budgetul Îndată. De impo-site nu vom putea scăpa. Trebue a se restabili licenţele şi să se urce .foneieia, ceea ce va da vre-o 4 mi-„liăne. Rămăn 6 milioane şi doctoria ,e lesne de găsit: chiăltuiălele mi-.nisteriulul de resbel să se scadă ,1a 7 sâfl cel mult 8 miliăne, pentru ,că un budget de 14 miliăne e peste .puterile n6stre.“ Eacă o declarare francă, lămurită şi lipsită de orl-ce echivoc. Ce e drept la aceste cuviute ale d-lul Sturdza, a respuns atunci d. Ministru-Prezident I6n Brătianu cu oare-care amărăciune: .Vă^end esagerârile făcute de d. Sturdza In studiul d-sâle ml-nm adus aminte de răposatul Proudhon şi de esagerârile lui. .întrebând o-dată pe Proudhon pentru ce face acele esagerărl, mî-a răspuns : ca să isbesc imaginaţia : căci alt-fel cum voiescl s’atragă atenţiunea un om neînsemnat. .Tot aşa a voit să facă şi d. Sturdza: •ă isbescâ imaginaţia. Esageraţiele d-lul Sturdza pot să facă un răft şi efi trebue să le rectific. .D. Sturdza, după ce a arătat pe bolnav lntr’o stare desperată, s’a adresat la medic şi i-a (Jis : In 24 ore să ’l vindeci. Intr’o asemenea si-tuaţiune, medicul n’are de cât să ’şl ia pălăria şi să plece. Vindecarea nu pbte fi cestiune de o ;> vorbi despre a-ccast.i. era destul sA privească in ochii fiica! sale spre a se încredinţa. <:A vorbele lui o v .r supăra. Şi totu-şl dc cAte-ori ved"a garafa plină buzele i se miş'aA. gata de » rosti cuvinte înţelepte. El se nşfcjă pe patul săA şi re-mase lăa-ut. Sevasta. după cAtA-va vreme, se apropie, se aşeijA lAngA el. puse capul pe umărul lui. II a piuă ruAna şi o sArutA. apoi rămase cu privirea pârdută. De cAnd era copilă mică, nu sa alipit ast-fel de tatăl-săA şi acum bătrânul tremura desmerdat de această ali]i re. Tută! —grAi ea aşezat, —spune-mi, tantul unei familii? Ca sA reintegrAm o aristocraţie in drepturi politice perduto? der IntrebAm şi aci : uncie este aristocraţia? ce a mal rămas din boerime? O siinplA suvenire cAcI ca ordin politic, ca clasă guvernamentală. ea a dispărut,. Ca sA dăm poporului drepturi ce n ar avea? Der care sunt drepturile de care poporul nu se bucură la noi I şi aceste drepturi cele mal esenţiale, nu le are poporul nostru numai de IA Con-stituţiune, der de multă vremi*; ele sunt in (latinele 'ferii. De ce dâr să ne servim eu o terminologie politică ce nu răspunde la faptele istorice ale ţării năstilfe. şi nu represintA nici elementul, nici starea travaliului politic şi social de care suntem frecuentaţl de cAnd am Început a trăi o viaţă naţională şi constituţională? subiectul este interesant şi instructiv. Felicitând der astăzi , Pressa“ pentru reapariţiu-nea cî. ca nn organ ce credem că are să eombată pentru idei sAnAtdse. promitem sA continuăm acest studiA. Este bine credem noi, să evităm equivocurile care în politică mal cu si'*mă, nu pot avea ..lt efect de căt acela de a produce confesiune şi neînţelegeri în conduită. Nu numai atât; equivocurile in politică produc de multe ori inami-ciţil şi sfişieri Intre ămeni cari prin natura ideilor şi aspiraţiunilov lor sunt chemaţi a fi uniţi şi a conlucra la unul şi acelaşi scop. Destule element de discordie sunt intre noi din nenorocire, ca sft evităm de a le alimenta şi prin porecle fiă ele parlamentare. C. N Brăllolu. MN AFARA. Austro-Ungaria. Ziarele din Viena nu aduc încă nici o ştire positivă despre deinisiunea cabinetului Tisza. In 8 curent, st. u. miniştri Frell şi Tisza aA sosit la Viena; an preson-tat împăratului deinisiunea în scris şi au avut o audienţă de un jumătate de ceas. Nu să ştie Insă. dăcft împăratul a primit ori nu de misiunea; după cele relatate de către foile din Viena primirea e Insă probabilă. Se susţine, că cu formarea noului cabinet va fi însărcinat Înainte de toate dr. Sennyei, şeful partidului conservator. — Ziarele din Festa nu găsesc Îndestul de frumoase cuvinte pentru prea mărirea lui Tisza şi nu destul de aspre la adresa ministe riulul şi partidului constituţional de peste Laita. In căt abia le mal ră-măue vreme spre a so ocupa de două lucruri, care îl privesc prea de aproape anume de nota circulară a Rusiei şi de caderoa Iul MiJlmt Paşa. Rusia. Ziaristica europeană urmează a se ocupă de nota principelui Goiviakolf. Acum însă. după ce nota cunoscută In exteuso. părerile sunt mal puţin divergenţi*. Îndeobşte se cn le, că Rusia prin Această notă nu inteuţionează de cât ins naiva unei none acţiuni diplomatice. Cetind insă cele, ce ni se relatează despre atitudinea ziarelor principale din Rusia, rămânem Intru câtva dispuşi a ne îndoi < A Rusia, se va mulţumi cu vesultatele problematice ale unei acţiuni dq lomatiee. „Gelos" şi Wjedoinosetz Îşi da A silinţă a dovedi, cu refusul Porţii loveşte mal mult In demnitatea puterilor europene de cât In aceea a Rusiei şi tocmai pentru aceea ele vor fi ehiă-mate In prima linie a lua ntitutine faţă cu Turcia. „Nowoje Wromja" din contra găseşte că e cel maff natural lucru, ca popărele europene să nu susţie causa slavilor, care pot deveni pentru densele periculbse şi că aliaţii adevăraţi af Rusiei, contra Turciei, sunt, chiar creştini din Turcia care astăzi mal mult de cât oricând sunt gata să dea mână cu protectorul lor natural. De aceeşl părere e ...Mir *. care con lamnA pe Sârbi şi Muntenegreni pentru că sunt dispuşi a inehia pace eu Turcia calificând cu deosebire pe Sârbi de nerecunoscători. Ziarele din Viena reproduc din o broşură, care a fost publicată la Constantinopole, precum se crede, sub auspiciile lui Mi lliat-Paşa, câteva s,irisuri secrete, care aruncă o lumină foarte utooielnică asupra ac-ţiunel ascunse a Generalului Igna-tieif In timpul din urină. Scrisorile sunt de la anii 1871-187.4, cele mal multe adresate de către Ignat,ielf lui Xovikolf. Ne încredinţăm din acest *, ca comitetul cent ral al slavilor, din Moscoa, a fost cuprins întregul Orient cu o mreje de agenţii secrete, care aveaA misiunea de a pregăti pe slavii atât din Turcia cât şi d,n Austria pentru o mişcare generală. România, Grecia ba chiar şl Egipetul eraA de asemenea pii3e In combin iţiune. Se vede Insă, că d-1 lgnatielf Îşi făcea ilusiunt despre resultatele acestei propagande, de oare-ce încă pe la anul 1873 credea timpul sosit pentru o acţiune care să poată reuşi. Autenticitatea acestor acte e în mare grad garantată at.At prin faptele ştiute de toţi, căt şi prin sorgintea, din care se comunică. Cu toate aceste tot mal rămân oare-şf care indoell despre autenticitatea lor. Dacă vor fi înlăturate şi acestea, bănuielile Europei faţă cu Rusia negreşit vor eşi ca întemeiate. Imperiul Otoman. încă nu avem până acum ştiri despre primirea ce i s'a făcut notei lui Gorciakoif in Constantinopole. In acela-şl timp şi Poarta a emis o notă circulare. După căderea lui Midbat-Paşa aii încetat insă toate probabilităţile na,tu ale: in Constantinopole toate simt cu putinţă. Atârnă do la noul mare Vizir, da-A el va remânea pe basele puse de către pvcdee.asoral sâA. A-tăt l„ câte-va corespondenţe din Berlin, cât şi într'un articol din „AHgemeine Zoitung". Edhem Paşa este înfăţişat ca un om nervos, un musulman neinduplicat,. un inamic al instituţiunjlor europene, Îndeobşte un om. rare foarte lesne va putea să compromiţa situaţmnea. care s'a lămurit lntnwât-va in cursul Vi-ziratului lui Midhat. De şi dar după ştirile din Constantinopole, Sultanul ar fi declarat, că căderea lui Mid bat nu însemnează de fel o schimbare de sistem, e teamă, că noul mare Vizir nu e omul. care să pută şi să voiasoă a săvârşi lucrarea începută. In această teamă se justifică ş plin câte-va apreciăril privitoare 1: eădci ea lui Midhat Paşa. Una dintre aceste e a Ducelui de Decazes. caia într'un cousiliA de miniştri a declarat. că căderea lui Midhat nu poate fi de căt ) operă a Generalului Ig-natieff. Aha este apreciarea dia.ru lui „Pestei: Lloy l,“ organul comitelui Andrassy. „P. E.* ţhee. că imă pe vremea plecării lui Ignatieir se vorbea despre o crisă ministerială, care va face mare sensaţiune In Europa şi va schimba situaţiunea Turciei cu desăvârşire. „Algemeine Zeitung“ discută un plan dc agresiune, pe cave Blmn-Paşa lu-a propus seraschieratulul, După acest plan trupele otomane ar avea să treeă Dunărea şi să o cupe posiţiimile importante pe în-trâga linie a Dunăre). Un corp de operaţiune mal mare va avea să treeă In Oltenia şi se ocupe linia Oltului tăind eoinunicaţiunea intre Ruşi şi Şerbi. Protocolele Confer'nţeT din Constant. 1876-77 rr. protocol. Şedinţa de Ia 11 zilhigŞc 1293 (1 */*s Dec. 7tî.) (U r m a r e.) ANEXA SUB LIT. A. Serbia. I. Relaţinnilo între limita Porta şi Principatul Serbietvor fi restabilite nst-fel precum esistsil la 13 (25) Iiiniîl din nrmă. II. Frnntnriele PrincipatnlnT vor remânea aceleaşi ca până in aedată epocă. Cu tote acestea o Comisiuno mixtă turco-ser-bă va fi numită pentru n regala dificultăţile de limite, cart s'aă ridicat în privinţa fixării părţii de frontariă intre Bosnia şl Serbia formată de Dritia. Comisin-nea se va conduce pe principiul că thahve-gul Drineî este linia dc demarcaţiune. III. Trupele otomane vor evacua teritoriul în spaoiii de o Innă începând de la ... . Serbii vor evacua de o potrivă în acelaşi termen punctele ce ocnpă pe teritoriul ottoman. IV. Prisonieril de resboiă vor fi imediat înapoiaţi de o parte şi de alta. V. 0 amnistia deplină şi întregă se va acorda acelora din supnşil otomani şi şerbi cari vor li fost compromişi prin vre-o participare ore-care la evenimentele ultimului resbel iu favorea causeî inimice. Este espres înţeles că acesta amnestia so va întinde asupra supuşilor ottoman! cari vor fi fost întrebuinţaţi In serviciul Sârbiel iu timpul resbaluluî sdO asupra supuşilor şerbi cari vor fi fost întrebuinţaţi în serviciul tnrcesc. ANEXA SUB LIT. H. .Mu nle negru I. Pentru a înlătura dificultăţile cari din nefericiro s’aă produs f6rte adesea îu-tre Turcia şi Munteuogrn, fruntari.de Principatului vor fi rectificat) ast-fel in cât '1 pline snb Guvernăinântnt Principelui Mnntenegrnluî teritoriele următore: 1) In provincia Ilerzegovineî partea o-rientalâ a districtului Znbci. Sutorina remânend Riib guvernământul direct al Înaltei Porţi, teritoriele: Baniani, t i'a, Erobniak, partea teritoriului Şari iizv situata pe ripa stângă a Toveî, districtul Koloschin. Se înţelege că Nicsicî fiind co-prius în teritoriale asigurate Mnntenegru-lul, locuitorii mnsulmanl din acest oraşă vor avă facultatea d* r5mrind într’ânsnl seă de a'l părăsi. 2) . Dia partea despre Albania teritoriele Knci-DrocalovicI, Cikuci Krauri şi Vnsoae-vicl de Zicona la Drin şi p9 ripa dreptă a Moraceî, teritoriele .Mali şi Veli-Hrcdo localităţile Spnz şi Zibliak. Noua frontnriă este indicată cn mai multe amărunte în partea specială şi in carta anexata la presentul protocol, de care ele trebne ea fie considerate ca parte integrantă. O comisiune internaţională întrunită la Itagusa trei săptămâni după aoceptarea presentnluî protocol de ambele părţi, va proceda la o uouă delimitaţiuue. II. Navigaţiunea pe Briana va fi perfect liberă în modul de a garanta Principatului accesul mării. Forturile aşezate în insulele lacului Scuturi vor fi desarnmte, îndată ce P6rta va puf ori, lucrări se vor esecuta pentru a face rinl pretutindeni navigabil. Un arangiament special va interveni între ambele părţi, in pare facilităţile ac-cordate Muntegrnlal vor trebui să se concilieze cu paza intereselor fiscali ale Porţii. III. Trupele ottomane vor evacua posi- ţiunea Zaslapuluî in spaciă de 15 dille începând de la.... Muntenegrenii vor evacua de o potrivă in acelaşi termen punctele re occnpă pe teritoriul ottoman în afară din linia mal sas indicată. Porta se va înţelege cu PrincipeE Mnn-tenegruluî in termeu de o lună ta privinţa evncuăril localităţilor şi întăritorilor situate in partea muntenegreină a nonei fruntarii. Decă se vor ridica dificultăţi, Comisiunea Internaţională va servi de arbitru şi le va resolva la facia locului. IV. Prisonieril de resbel vor fi imediat înapoiaţi de o parte şi de alta. V. O amnestia deplină şi introgă va fi aceordată acelor supuşi ottoinanî cari vor fi fost întrebuinţaţi în serviciul muntene-gren în timpul resbeluluT său supuşilor muntenegreni cari vorfijfost întrebuinţaţi în serviciul ottoman. ANEXA SUB LIT. D. Projeet de regulament pentru Bosnia şi Her-ugovtna. I. Viîaclele Bosniei şi Herzegovinel vor fi întrunite, nu vor face de cât o singură provincia guvernată de nn guvernator general (Va li). II. Unitatea administrativă va fi cantonul (nahie, mudirhk). ce al mal văzut astă-zl ? Ce ,t ni văzut? —fata n î ea, - - j 1.. ** Punse el.—Multe grn văzut. - El se gând puţin, apoi urmă : E drept, am văzut un lucru, pc* care trebuia să ţi-1 spui numai do cât, cănd :>m intrat in casă. Am văzut pe Casan-dra cu copilul săA. Sermana Casau Iră ! grăi Sevasta. Am vorbit cu ca.,— urmă bătră-nul, — şi, nu ştiA, dacă am făcut bine, am spus. că al să mergi să o veijl. Da, tată. am să merg, dacă do reştl tu. Nu, dragă. — tu doreşti. Al umblat, cu ea la scdlă şi ţi-a, fost prietenă... ţii acum tot lascolă lecuieşte, unde tot mal dă Învăţătură fetiţelor. Nici acum nu s'a împăcat cu el?— Întrebă Sevasta. De aceasta nici vorbă. Bărbatul el este un om nenorocit. El tăcură câtă-va vreme. Tocmai mă gânVm asfă-iji.—începu Sevasta,— să mă duc şi la Anicn. Anica era o prietină, la care Sevasta a fost făcut cunoştinţă cu Iorgn. Moş Marian fu dar inlru cât-va supărat auzind numele el. El insă lt (jise : Dute fi-ta mea. — du-te şi la ea. Mal eşi In lume. Dar ştii. cum e lumea, - urmă Sevasta privind In oijiil bătrânului.— Dacă eA mă voi duce la ea, cată ca şi ea să vie la mine.—Uite,— grăi ea cu blândeţe, arătând la patul tatălui săA. Să cumpărăm un alt pat pentru acesta, ori, dacă nu te superi, să '1 punem pe acesta In altă odaie, nici alăturea ori In cuhnii».—Nu te vel supăra, ai zindu-mâ vorbind ast-fel. Nu pentru mine, ci pentru densele. înţeleg, draga mea, Înţeleg,—II zise bătrânul. —Să fie aşa! acum! numai de cât. Nu, tată!—asta se poate şi mâne,— II respunse fiicâ-sa, deşi părea a fi mnlţămită de grabnica lui hotărâre. Acum! numai de cât!—grăi Moş Marian hotârît. stăpânind un sus-|):n.— De dragul lume! t6te trebuiesc făcute. Şi el urmă a stărui, "a să fio mutat In cea mal depărtată parte a casei, In euliniă. VII. Era 1 Arzi A după miezul nopţii, şi Moş Marian şedea In Intnnerec pe patul săA. Ştia prea. bine. că fiica sa nu l’a depărtat de la. sine numai de dragul lmnef ; mereA se Întreba însă, — peutru-ce dară? Gânduri peste gânduri se ivoaA In capul Iul; dar nici unul nu remânea statornic tntr'ânul. Unul însă neîncetat se reivea şi »-cesta ltsguduin tontă firea. Pentru-ce l’a depărtat fiiră-sa? Intru ce o supără? Ce va fi făcând e> l'1 l'Ps;i hil? Unul dintre răspunsurile, ce <'ra s'bt a-şl da la aceste întrebări, vărsa pu- terile tincreţelor in bra(ele lui. H cra tenină, cn nu cum-va Sevasta- voind n scăpa de o patimă, să ajungă a fi jertfa alteia cu mult mal r,,a. După o mu uşă sn/feteas-ă de câteva csurl. el se rădică repsde şi o apucă spre odaia Seva «tel Era intnnerec in odaiă. Bătrânul tireft tiptil scările şi tiptil se apropiă de uşă, fiind Îngrijit ca nu ciiiu-va să o supere, dacă va fi stând trează. Era cea mal adâncă linişte... El puse urochia la uşă şi nu auzi ni-n)io. Săngele Începu să fiarbă In vinele lui... Ascultă mal din adins Ş1 nu auzi resuflnrea el. Ea nn e acasă ! — lşi (jiseel cu ochii aprinşi şi strângându-şf vlrtos pumnii. In clipa aceea se auzi un suspin greA, un scaun se clătină şi paşii uşori al Sevastel se auziră pe podelele casei. (Va urma). TTM PUL Cantonul va fi Administrat de un ranir (primar) ales pe 1 nnî dintre moinbriî consiliului cantonai ţi de însuţi consiliul. Mairil (primarii) vor trebui sa fie musulmani şeii creştini (ortliodoxT sed catho-lici) du pil majoritatea populaţiunil. Consiliul cantonai v* fi compus de re-presentanţil fie-căril comuni, cari vor fi n-leţî pe 4 «ni fură distincţi* de religiune. Emigraţiunea generală a croştinilor şi «ţiţarea spiritelor neperuiiţând in acest moment a proceda la alegeri imediate, autorităţile cantonali vor fi provisor nnmite de guvernământul general. T6to cestiuuile relative la interesele cantonului (precum : căî de comunicaţiune, repartiţia ţi perceperea unor contribuţii) cari se vor socoti de competinţa sa, prin comisiunea de supraveghere, voi fi de resortul consilielor cantonului sub controlul autorităţilor superior t. Consiliul cnutounl se va întruni odată pe an. Doni din membrii săi hotilriţi de consilii! pe 4 ani, vor asista P® primar in funcţiunile scle sub titlu de consilieri. Conilsinuea internaţională se va preocupă. pe cât va fi posibil, de a găsi o com-binaţinne, care să p«5t» «"'«ură în contoue representaţiunea iuinoritXţilor. In timpul cât aceste Consilii cantonali nu vor putea fi alese, ntribnţinnile lor vor f. îndeplinite do primari ţi de Consilieri. Oraţele ţi satele, având o populaţinne mal uiare de 10,900 locuitori, vor avea instituţiunl municipulo analoge cu «colea ale cantonelor. UI. Mal multa cantona (nahiele, mudir-likorl) vor fi întrunite in sang^iacurî (de-partemente) guvernate do muteţ rifî seu caimscauî, cari vor fi creştini şeii musulmani duj ă majoritatea populaţiunil eang-diaculul şi numiţi de înalta Porta, după represenUrea Guvern .torului General (Vali) pe un termen de 4 ani. Datoria lor va fi de a supra-vaghia ordinea şi murgul afacerilor iu consiliele canton alo. Guvernatorul |M iteşariful seil Caimacamul) va avea o cancelaria ţi doui consilieri, numiţi de Guvernatorul-Generul după o listă de candidaţi in nmnir dublu formată do adunarea provincială. Valiul va putea suspendă pe Guvernatori pe un termen de 3 Inul şi a propune înaltei Porţi revocarea lor. IV. In capul provinciei va fi pus nn Valid (Guvernator Gtneral) care va fi numit pe nn termen de 5 ani de către înalta Portă cu învoirea Puterilor garante. El va fi retribuit convenabil. Ia caz de morte soit do dimisiune a Guvernatorului Geneial, funcţiuuile săle vor fi îndeplinite provisorid de unul din guvernatori designat la nceata de către înalta P6rtS. Valiul nn va putea fi destituit de cât după o hotărî re a curţii de Apel, după ce va fi dat lu judecată. Valiul va represeuta autoritatea şi va veghia la eseentaroa legilor Imperiului ţi •- regulamentului special al Provinciei. El va putea, pe riit tirup principiul electiv nu va fi putut fi introdus pe depliu in ţoră, a revocă pe primari şi consilierii lor. O adunare provincială, compunendu-se din ’s de musulmani, din * 5 do ortodoxl ţi ’ j catolici, se va întruni pe fie-care an pentru n esamina ţi controla bugetul ţi repartiţia nea impozitelor. Membrii adunării vor fi aleşi pe t ani. Fie-car» dopartmneut va numi doui membri. Adunarea va numi pe 4 «di o eomisiane administrativă care va servi de consilid Guvernatorului Gener. Capii comunităţilor religiose recunoscute vor fi de drept ! membri nî acestor consilii, câte unul pentru fie-care religiuue. Va fi cel puciu cale nn membru din a-,;a»t consilid administrativ pentru fie-enre sAngijiae, dttr nceBt consilid nu va putea fi compus fie mal mult do 10 membri. El vor avea un tratament fix. Guvematorul-Ooneral va luă opitiinnea consiliului administrativ iu tote caşurile, 1 ari vor trece peste eseenturea pură ţi simpli a disposiţiunilor legale ţi reglementare. V. Adunarea se va iutruni o dată pe an pentru a esamina şi controla bnK..tn| provinciei ţl repartiţia impositelor. O dare de semă financiară nuuslR va trebui să’I presentată de Valii ,i fi „ v înaltei Pnrţî. Sistemul de percepere ţi repartiţii a im-I positelor va fi modificat iu vederea de a facilita desvoltarea avnţielor ţării, uşurând cu tute acestea sarcinele cari apasă popu-laţiunile. Bedeli-askeriă (tributul sângelui) nu va privi de cât pe 6menil vnlitjl de la 20 până la 40 ani şi cari nu vor fi sub arme. Plata remăşiţolor până la 1 Ianuariti 1 .77 nu va fi do loc cernlă. Vămile, poştele ţi telegrafele, taxele pe tutunuri şi spirtuoS'- ţi regia nu vor depinde de autorităţile provincia • de cât după regulele ob-eivste actualmente în restul Imperiului. Darea iu nntreprisă n impozitelor va răniân9 abolită sub pedopsu anume determinate. Perceperea celor-l-alte contribuţii uni se va regula de adunarea provincială ţi de cfinsiliele cantonali. Valiul şi nduna.rea vor fixă in comun sccord, pe fio-onro 5 uni bugetul jroce'e-lor provinciei, având a determină snmule de remis Porţii, ţinând socotelă, pe cat se va pntea, de veniturile din col 10 ani din urmă şi de augmentarea prosperităţii ţării. Autorităţile cantonai! vor face repartiţia între comune ţi vor reoni sumele aferente a fie-căreia dintre ele la epoce hotărite. Ace.ste sume, scoţândn-sc cheltuelile cantonai!, vor fi transmise la caselo departamentelor. Modul de percepera a iinpositelor va fi lăsat decesiuniî autorităţilor cantonai!. O sumă ce se va determina da eomisin nea de supraveghere ţi care nn va trece peste "0 la sută din veniturile proviucieî se va varsă in sucursalele Banceî otomane, pentru a fi afect te la plata datoriei publice ţi la trebuinţele Guvernanientulnî central. Restul veniturilor va I destinat la trebuinţele nnteriore ale Provinciei. VI. Până când un regulament de jus-tiţiă special se va elabora de coinisinnea de supra-vegbere, tribunalele vor fi orga-nisate în modul următor : Justiţia do pace so va face de cătro primari şi consilierii lor. EI vor cnnosce a-facerl civili fără apel până la 1,000 de lei şi în materia, penală, eontraveuţiunî. Cu apel, el vor cunosce până la 5,000 lol. Ei vor judecă, după nsnrl şi obiceinrl, cari uu snnt iu contrudicţinne directă cu legile esistente. Judecătorii do tribunale civile şi criminale vor fi numiţi de Guvernământul General cu învoirea comisiunil de supra-ve-gliere ţi mal tânjii!, cu a opiniunii consiliului administrativ. EI vor fi retribuiţi convembil. Ei vor fi numiţi pe 3 ani. După acest timp, vor put ni fi confirmaţi in funcţiunile lor şi în caşul acosta el vor deveni inamovibili. Dar decă purtarea lor judiciara nu aste la inn'ţimea funcţiunilor lor, el vor putea fi destituiţi de curtea de Apel' după ce vor fi daţi în judecată. Va fi la fie-care capitală de provincia câte o curte de apoi. Mombriî ţi preşedintele acestei curţi vor fi numiţi de 1 unita P6rta cu consimţimântul Puterilor garante. Membrii cărţii vor putea fi creştini săd n usulmnnî şi vor stntun asupra basel codului ottomau. Elementul europeau va putea fi admis aci. In caşul acesta, magistratul europeau vn fi prevgijut de un certificat care va e-înana de la o antoritate jnrică competentă ţi care va jnstirica cnnoscinţele seb. Duruţi funcţiunilor membrilor cnrţiî de apel va fi «le o potrivă şi regulată de a-coleaţl condiţianî ca şi pentru judecătorii tribunalelor. Tribunalele vor cnnosce to’e cansele civile şi penale, fără apel la iualta curte de apel, instituită in capitala provinciei. Şedinţele tribunalelor vor fi publice şi ancheta judiciară va fi obligatoria. Căuşele cari aparţin specialmente la o confesiune oro-care vor fi de domeniul ju-ridicţiunil osclnsive a autorităţilor ecleziastice ale comunităţii şi docisiunile date du dâusele vor fi considerate ca executorii. VII. Va fi o deplină libertate de cult. întreţinerea clerului ca şi nceea a aşezămintelor religiose ş; instrucţiunii publice, vn fi in sarcina fie-căriî comunităţi. Pentru a’şî putea schimba religia, nn tânăr va trebui să nibă 18 ani şi o tânără Ifi «ni. Dnr pentru a fi autorisat a face declaraţia schimbării sete de religia, tânărul sâd tânăra va trebui să petreacă o sep-tămănă la capul spiritual al propriului sSd cult. Nu «o va pntea aduce nici o pedică la construirea edificiilor religiose şi la eser-ciţiul cereinonielor cultului. Datoria adunărilor a provinciei scil a cantonului va fi^ de a veghia la necesităţile instrucţiunii pnblice imposându-se «pe-cialmcnte pentru crearea ţi btreţinerea acâlelor. Limba ţârii va fi întrebuinţată cu acn-i«ş stil ea ţi limba turcă la tribunale şi administraţia. VIU. Armata regulata ottomanS va fi Cantonată iu fortereţele ţi oraşele"princi pali. Ei va fi destinată la apărarea este-rioră a ţârii. Ei va putea fi întrebuinţată şi in intru, in crb de resbel, seil după ce reroa guvernamoutulul general al provin cieî. O gondnrmeriă, întreţinută de provincia, suficientă pentru a menţine siguranţa publică ţi pentru a face poliţia, se va forma nst-fel in cât nnmârul creştinilor şi al musulmanilor, care vor face parte din provincia, să fio proportionnt cu populaţia fie-carul cult. Ea va avea oficerî creştini seu musulmani numiţi de guver-natorul-Gen. ţi va fi retribuită de ţeră IX. O smnestiă generală va fi acordată persanelor cari aii fost încarcerato fără judecata, sed cari nîl fost lovite de condam-nnţiune somare, exiliil, deportaţiune, in-chisore, pronunciate de autorităţile administrative soil de comisiunl ottonmne. X. O comisinne internaţională va fi un mită pe un an de Puterile garante, ca să vegheze esecutarea acestui regulament, care va trebui să fie pus în vigdro trei luni după semnarea Protocolului. ANEXA L1T. E. Proeet de ins'rucţiunl Comisiunl internaţionale în Bosnia ji Hersegoidna. Comisiunea internaţională pentru Bosnia ţi Herzeguvina va fi însărcinată n lua parte la ancheta ce va trebui să facă guvernul ottomnn, asupra făcătorilor de masacre f alto escese, a căuta pe culpabili, a supra-veghia interogatoriele ţi a asigura pedepsirea lor. Comisiunea va lua parte la revisuirea sentinţelor pronnneiate contra creştinilor do Tribunalele extraordinare. Comisiunei va judeca decă e necesarid i opri în linele părţi ale teritoriului purta ren armelor şi a veghia la restituirea în depositelo Statului a armelor distribuite diferite epoce de autorităţile ottomane po-pulaţiunil musulmane. Ea va propune ori ce altă măsură de poliţia ce o va crede utilă peutru a asigura securitatea locuitorilor şi resoluţiunile sale vor fi eseentate cu ajutorul unei gendarmeril speciale. A-cestă gendurmărie, plătită din veniturile provinciei, vn trebui să fie la început or-gunisată cu concursul oficerilor, snb-ofice-rilor şi soldaţilor luaţi din armatele europeane şi in număr de 500 pâuă la ÎOUO omeni, cari vor servi de cadre pentru a facilita o orgauisaţiuue mal complectă prin ajutorul voluutarilor indigeni din tot Imperiul, urmând după ceea ce comisiuncn de supraveghere va crede necesarid. Când co-misiuuea de supraveghere ’şî va tei mina lucrările, acesta geudarmerîă va remânea în serviciul Innltel Porţi. Comisiunea va face estimaţiuuea păgu-bilor suferite de creştiul şi va determina şi modul cum *’nr putea indemnisa. Ea va căuta mijlocele de a veni, în general, in ajutorul populaţiunil căzută jn miseriă. Ea va veghia pe cât se va putea ca materiale să se procure peutru construirea bisericilor şi caselor. Ea se vn sili de a lucra la ameliorarea sorteî muncitorului şi arendaşului creştin facilitând recumpararea ţeriuilor cari aparţin mirilor proprietari sed obţinând de la guvern vinderea pământurilor Statului cn termen pentru plăţi. Pentru acest sfirşit comisia»! mixte indigene se vor fonta pe basa priucipiulnî electiv pentru ostiraaţia preciulul acestei ţerine şi fixarea modulul de plată. Răscumpărarea prestaţiunilor iu natură şi a dacei, cMcă esistertţa el s’ar constata, se va face in acelaşi mod. Autoritatea otomană va intra iu nego-ciări cu insurgenţii ţi cn emigraţii sub controlul tot al acestor comisiunl, pentru a le iuiusui reintrarea in căminurile lor ţi pentru a le asigura deplina lor securitate. Comisiunea va cerceta plângerile ridicate contra autorităţilor ţi va putea propune suspendarea ţi revocarea lor, care va fi pronunciată de Valid. Comisiunea va supruveghia in genere, esecutarea regulamentelor rediginte de conferinţă ţi in particular funcţionarea ad-uiinistraţiuuii ţi justiţiei ca ţi ulegerile. Comisiunea va alcătui • date statistice pentru a controla repartiţia echitabilă a contribnţiunilor, ţi va trage la faţa locului cu concnriul autorităţilor otomane, limitele provinciei ţi divisiuuilo cantonelor ţi departamentelor. Comisiunea va ţine protocâle do şedinţele sule ţi, in cns de divergenţe seriose intre comisari, ea va refera despre acesta rspresentanţilor din Constantinopol. Comisiunea va putea să-şi trimiţi membrii săd delegaţii săi pentru a esercita supravegherea ce i incumbă. Pentru en, comisiunea internaţională va elabora nu program detaliat pentru opera cu care este însărcinată. Acest program nprobat de roprosentanţil din Constantinopol nî puterilor garante in acord cu înalta Portă va servi de instrucţiuni suplimentaro. Preşidonţia comisiunil vn fi reinoita pe fie-care lună ţi vu fi osorsată succesiv de fie-care din comisari. Comisarii vor hotărî el înşişi oraţiul, in care, comisiunea după circumstanţe ţi va ţine şedinţele. ANEXA SUB UT. F. Proeet de instrucţiuni pentru comisiunea din Bulgaria. Comisiunea internaţională pentrn cele două Vilaeturl Oriental şi Occidental, va fi însărcinată a lua parte la nncheta ce va trebui să facă guvernatornl general n-supra făptuitorilor masacrelor şi altor escese de a cerceta pe culpabili a suprave-ghia interogatoriele ţi a asigura pedepsirea lor. Comisiunea vn lua parte la revisuirea sentinţelor pronunciate în contra creştinilor prin tribunalele estraordinnre Comisiunea vn judeca, decă este necesarid a opri în unele părţi din teritorid purtarea armelor ţi n veghia In restituirea in deposite Statului a armelor distribuite la diferifele epoce de autorităţile Otomane populaţiunil musulmane şi Cerches’lor. Ea va propune ori ce altă măsura de poliţiă ce o va crede utilă pentru a asigura securitatea locuitorilor şi resoluţiunile sole vor fi esecutate prin ajutorul unei gen-darinăril speciale. Acăstă geudarmăriă, plătită din veniturile provinciei, va trebni să fie la început orgnnisată cn concarsul oficerilor, sub-oficerilor şi soldaţilor luaţi din hrmntele europeane şi în număr de 2000 pană la 4000 omeni cari vor servi de cadre pentrn a facilita o organisaţiune mal complectă prin ajutorul voluntarilor indigeni din tot imperiul, urmând dnpă ceea ce comisiunea de supraveghere va crede necesarid. Când comisiunea ’ş! termina lu crările, acesta gendamieriă va rămâne in serviciul înaltei Porţi. Comisiunea va faco estimaţiunea pagu-bilor suferite de creştini şi va determinn modul cum s’ar putea îndomnisa. Ei vu căuta mijloce, de a veni în general, in ajutorul populaţiunil căZută in miseriă. Ea va veghia pe cât se va putea ca materiale să se procure pentru reconstruirea caselor ţi br ericelor. tianu prim-ministru ţi d. Câmpinenu ministru de justiţie. Snmnriul şedinţei precedinte se aprobă. Se acordă mal înalte conced ie unor d.d. deputaţi. Intro comunicări se eitesce o adresă a d-lui miniştrii de finance relativă In comisia de revisniro a caselor publice preemn ţi alte petiţii cari să trimit 1* comisiele respective. D. P. Birden intrâbă dacă să ia o reso-luţiune spre a se ţine şedinţa mâne. D. P. Ghica propnne ca Ziua să se consacre bugetelor fiind forte urgente. D. prim-ministru. Dad Ziua de mâne pentru petiţii. Se decide a se lua resoiuţinne la finea şedinţei dâcă mano va fi şedinţa sad bs. D. Vizmti întrebă cum stad snbprefecţit cu bugetul, căci este un proiect pentru suprimarea lor. D. preşedinte declară că d. ministru de Interne este de opinie a se lua in desbatere bngetul ministrului de Interne şi venind la snbprefectnre se vor lăsa in suspensinne pana se va vota tot bugetul când se va aduce o lege in privinţa organ isăril comunelor. D. Vernescu propnne a se vota mal ftntâid leuinirile, apoi bagatele. D. prim-ministru Z'ce cfl *ă se urmeze Ca ţi până acum. Se pune la ordinea <^iIeî legea sobpre-fecţilor. D. raportor P; Ghica dă lectoră raportului comisiunil delegaţilor relntiv Ia acel proeet dn lege. Discuţia geuerală se deschide luării in consideraţinne. D. P. Bordea crede că înainte de a se lua în considerare proiectul, trebuesc măsuri ţi chiar log! cari să garanteze că nn se vor face pertnbarţium ţi paralisarea serviciului administrativ. Este de idee n nu se lua |n considerare. D. T. Milescn dice ca '1 preocupă ces-tianea de oportunitate; de şi proectnl nn desfiinţeză nici plăşî, nici prefecturi in realitate, totuşi trebne să seim dinainte ce punem în locnl subprefecţilor, cari sunt o institnţiane tradiţională. Toţi snntera n-nimaţl de spiritul de economii, Insa pe de altă parte să nu facem mal mult răii; unde trec atribnţiile subprefecţilor ? Cine va fi judecător de pace ? Aci e inconvenientul, propnne a se vota legile organice mai ânteiil. D. P. Ghica raportor ^ice, că amnnda- asupra En va revisui titlurile unor proprietăţi j mentul vine prea târziii. Nici un argu-pentrn n restitui creştinilor pe acelea, cari J ment uu militeze io fav6rea amânării, căci alt-fel comisiunea ar fi propus insă şi a-cista. Arata ca instituţia snbprefecturelor dati/.a de la regulamentul organic şi nn e tradiţională. T6tă populaţia rnralS, toţi snnt birniciî subprefecţilor; desfiinţarea lor un aduce nici o perturbaţie în mersnl justiţii. (Voci: ne-am lnminat). D. Prim-ministru Z'ce că n’a fost iu Cameră când s’a luat in desbatere proectul, alt-fel ar fi cerat amânarea I11I; spnne că mulţi intr’adevăr sunt îngrijiţi ce se pune In locnl subprefecţilor, ca 9ă na română un cnos; ră0 cn rău, dar mal răfi fără râS ; sa se voteze mal intâiS legea comunală, judeciată, şi atunci lumea văje id ce punem iu loc vn avea încredere. Românul e pacinic şi cn bun simţ, cari eQ dorm de 20 ani cu uşile deschise fără să mi se fie întâmplat ceva. (O voce: se scie că n’aî parale!). D. Prim-ministru termină cerend a se amâna lunrea in desbatere a acestui proeet. D. Vernescu combate amânarea arătând inconvenientele ce nr urma şi Zice că şi d-sa n’a primit proectul îndată, ci după multă cugetare şi după ce s’a couvins că sub-prefeaţil pot fl suprimaţi; că economii se pot face fără armări role— din contra proectul legii comunnle ce se va aduce, ne va arata cât progres se nduce prin acele proecte, prin cari se reulisă a idee salutară adică descentralisarea. Arată pe larg câte ai! să sufere populaţiuuile rurale de la ignorenţa, injustiţia subprefecţilor. Penuria nu ne permite a înfi nţa o justiţia populară, la care trebue să sinţini, dnr răul trebue înlăturat şi pus iu loc un ce mal hun, dacă nn perfect. . . (întreruperi, voci: suntem luminaţi). D Vernescu conchide cerând a nn se priini amânarea de cât numai până la votarea celor l’alte legi organice. D. Prim-ministru este de o altă părere in privinţa subprefecţilor; nu’î desfiinţeză numnl pentru că aQ fost instrumente in mâna guvernului ţi pentru că să fost rel ci mal mult pentrn economii, nlt-fel nr trebui să desfiinţăm tot, primari, notari etc. cari toţi a fl jăfuit şi nîi făcut role ; conchide Zicând că amânarea a propus’o nunml pentru scurt timp cnud acele log! le-aă fost răpite in timpul insurecţinnil. Comisiunea va cerceta plângerile ridicate contra autorităţilor şi va pntea pro-puue suspendarea sed revocarea lor, care va fi pronunciată de Valid. Comisiunea va supraveghia în general eseenturea regulamentelor rediginte de conferinţă şi în particular funcţionarea ad-miniutraţiunil ca şi a alegerilor. Comisinnea vn alcătui date statistice pentru a controla repartiţia echitabilă a con-tribuţiuuilor şi va trage la facia locului cu concursul autorităţilor Otomane, limitele proviucieî şi diviziunile c intuuelor şi departamentelor. Confurmfludu-so cu aceste disposiţiunl, comisiunea tu adaoga sed olimiua cautăne in caiilele situlto la hitirele provinciei precum a modifica divisiunile in sangdin-curi săd cantone, decă socotesce necesarid pentru motive geografice, ethnografice şi administrative. Comisiunea va ţine protocole de şodin-ţelt sele şi in ca* de divergiuţe seriose intre comisari, va refera despre acesta re-presentauţilor din Constantinopol. Comisiunea şi va putea trimite membrii aed delegaţii seî pentru a esersa supravegherea ce-i incumbă. Comisurii vor hnări ei inşi-şl oraşiul in care după circunstanţe, comisiunea ’şi va ţine ş'diuţele. Presidanţa comisiunil va fi reinoita pe fie-care lâ’Wt; şi va fi esursntă succesiv de fio-rare dirv comisari. Pentru dânsn, oomisiunea internaţională va (elabora nn pTogram detaliat pentru opera cu care este însărcinată Programul oprobat, d» rspresentnnţiî din Constanti-uopol ni puterilor garante, iu acord cu înalta Portă, va servi ea instrucţiuni sn-plementaril. (Va urma). CAMERA Şedinţa de Sâmb.ltft 29 Ianuarie 1877. Şedinţa se deschide la ora 1 p. ni. sub preşedinţn d-luî Rosetti preşedinţo fiind presenţî 93 domni deputaţi. Pe banca ministerială se află d. 1. BrS- vor fi tulnse umilitei» d-lor deputaţi. 1). ministru de justiţie (jiee că deja d. Foricliidi a avut o idee snlutarie ce trebue vealisată. I«Utu nu proect pentru transmitere;» puterilor judecătoresc» la primari şi d-sa este pentru amânare. Disruţiunea se închide şi punându-se la vot amânarea se primesce. La ordinea «Jileieste proect nl pentru mo-dificnreu unor articole din legea sanitară. Şedinţa se suspende pentru 5 minute. La deschidere fotoliul prezidenţial il o-eupă d. V. Sihlenn. D. Raportor Dr. Poli/.u dă retire raportului comisiuniî delegaţilor. In disenţiune generală d. Vulturescu este contra luării in considerare a proectulul delegaţilor, cari aii modificat pe al guvernului. Arată că economiile făcnte în pro-ectnl guvernului, delegaţii le înlătură prin proectnl d-lor, economie care e de 18000 fr. Arată că nu e de trebuinţă un medic primar do judeţ dependent şi plătit de minister, că consiliul comunal pute îngriji de igiena publică fără atâtea cheltuell-Care a nu se lua in consideraţiune modi-ficaţinnile făcute de comisia delegaţilor. D. Raportor Dr. Poliza susţine proectnl delegaţilor incercându-se a înfrânge argumentele d-lul Ynlturescu şi cere luarea in consideraţiune a proectulul delegaţilor. D. R. Stefăinescu desvolta pe largimpor-tanta serviciului sanitar picând că şi guvernul central trebue să aibă ochii sel prin tote districtele şi aceşti ochi sunt numai acel medici primari. Vedem că la noi mortalitatea in dimensiuni mari, trebue să facem tot posibilul pentru înlăturarea flagelului: nu sunt pretutindeni medici de plasă cari să înlocuiască pe medicul primar, v o pot proba cu date statistice. Arată apoi că nici economii reale un re-sultă şi conchide cerând lunrea iu considerare a proectulul elaborat de comisie. D. Fnrculescu susţine că prin proectnl guvernului se realisă o economie reală nu aparentă cum a ijis d. raportor. Esista lege după care judeţele trebue să aibă medicii lor cari trebue ţinuţi a’şl îndeplini dnto-ria. Se declară peutru proectnl guvernului. D. Prim-miuistru crede că tocmai prin descentralisare profităm în mal multe privinţe. .ludeţul se pote îngriji şi se va îngriji mal bine de sănătatea cetăţenilor, săi, fără ca maşina centrală să'î vină iu ajntor do cât in caşuri escepţionnle; - propune ca comitetul delegaţilor să’şî retragă amendamentele şi să se ia în considerare pro-ectul guvernului. Disensiunea se închide şi se pune la vot prin bile, luarea în considerare a proectulul guvernului şi se ndmite cu fii bile albe pentru şi 3 negre contrn din ti I votanţi. D. Vulturescu propune a se suprima mal multe posturi precum 2 revisorl modifi-eândn-se art. 10. Amendamentul este primit de guvern. Punându-se la vot se adoptă şi de Cameră. D. Fnrculescu predominat tot de spiritul de economii propuno la art. 19 minierul de 7 membrii pentru consiliul superior medical ca suficient şi se realidă şi economii. D. Prim min. Combate propunerea, arătând că acel membrii mă mult de lucru, mă sarciue grele şi nu sunt destul de bine remuneraţi pentru ca 7 să faca ce secere de la 9 membrii; celebrităţile medicale căştigă mult prin visitele lor, iar noi le oferim puţin. Se închide şedinţa. Se pune la vot amendamentul d-luî Fnr-cnlescu şi se primesce. Pănă la art. 31 se primesc fără disen-ţiuue după proect. D. liurileanu la nrt. 11 elice că prin acest articol pe de-o parte ni se da des-centralisarea, pe de alta ni se ia, silind pe judeţ a numi de medici primari pe cel actuali, care ar crea o inamovibilitate în corpul medical — cere a se şterge alin. 2. de la acel articol. D. Vulturescu combate aserţiunile şi vederile d-luî Bnriloanu susţinând că e prea biue ce acel medici să fiejluaţl în serviciul judeţului dnpă ce aă fost atăţia ani iu serviciul Statului; el nQ drepturi câştigate; nu trebue să tragem cu uşurinţă cu buretele peste trecutul şi viitorul unor persone, ce şi-aă creat o posiţie prin cn-noscinţele lor şi dnpă un concurs au ocupat acele posturi. D. T. B. Lăţescn (jice că acest art. s’a interpretat răQ de cătră d-nu Burileauu şi că nu este in contra descentralisaţiuniî. D. Bnrileanu arată contrariul şi <)ice că judeţul să ’şî aibe mânele libere acum-şi iu viitor să potă numi el pe medicii săi, căci pretutindeni avem doctori de medicină celebrii. Să fim consecinţl şi să mergem po calea descentralisăril propuno a se (jice : .atribuţiile, iar nu medicii.*1 D. l’rim min. Esplică art. din cestiuue şi combate modul de interpretare al d-luî Burileauu. D. 1. Codrescu nrată că înţelesul adevărat al acestei legi este, că nn va fi o per-sonă specială ca medic primar, ci un medic actual de judeţ, după un concurs, va avea o precădere asupra celor-l’alţî; şi cere ca şi on. D. ministru să declare acesta şi atunci am realisa şi o economie reală şi o descentralisare. D. prim ministru dice că ncel servicii! trece de la stat, nşa cum este, la judeţ, ţi judeţul va face cum va crede, pote vor fi şi ncolo medici capabili, arata câtă importanţă are ncel medic, dar şi multele nbu/.url ce se fac prin concursuri; cum fiecare familie şeii partid face totul pentru a câştiga posturi amicilor. Nu pute face decutsătrecă serviciul aşa cum este la judeţ. (Voci, închiderea discuţiuuiî.) Discuţia se închide. Se pune la vot amandameutul d-luî Bu-rilenu şi se respinge. D. prim ministru dice că primesce modificarea : ‘serviciul medicnl trece lajndeţ., Se pune la vot prin bilo alin. 2 relativ la medicii primari de judeţe şi nefiind în nici 0 parte numărul reglementar, vut.nl se anulează. Şedinţa viitore se anunţă pe luni. In alegerile comunale din Brăila, ce aii avut loc In ultimele pşite la sorti --- 94 --- Impr. Oppenheim 8W0I866 --- --- Oblig. Domcniale 8‘Vo 1871 73 7®V* 73% 9 , pşUelasvrţl --- 98 » CreRit forc Rtir. 7"/o Co'jţs 70 70 , Cre«lit fonc. Urban --- 58 --- Impr. Mur. Cap. 80"/o! --- 68 --- Pensii <300) dob&nli Fr. 10 --- 120 --- Acţil Căile fer.rom. 5"/ol868 --- --- --- , priorităţi fr/o 1868 --- --- Dacia C-'» de Assie. --- --- --- Act. (fr. 500) 8â/o 1871 --- 250 --- Romania C-*® de Assi?. - --- --- Act. (fr. 200) 8"/o 1873 --- 60 --- Mandate........ --- --- --- împr. Municipale fr. 20 --- --- --- Act. financiare Romăne 8"/o --- --- --- Căile ferate Ottoiuare --- --- --- Act (fr. 400) 3*'/o --- --- --- Renta Română...... --- --- --- CUPOANE Oblig. Rurale p. Octomb a. c. --- 97 --- > Domeniale .... --- --- --- > Ponciare rurale . . --- --- --- , Comunale .... --- --- --- DEvisF. I’uii.......... --- 9950 --- Marseille........ 8930 9840 8940 Air» ‘’i........ 8945 --- Ap." 4 . . . . . . . . . --- --- W) fir'»......... 2610 25121/.. 25121/;, 1, * - ni.c.I ..... --- --- --- Hamburg ........ --- --- _ Amsterdam....... --- --- Viena......... --- --- --- Berlin......... --- U2l/< 122 Lipsea ......... --- --- Escompt........ 12 --- --- Lira Ottomană...... --- --- --- OaIWiq tuitr. . . . ♦ • --- -- --- Agio c. Argint....... --- --- (IR81L VIENEI Viena, 10 Februarie (st,, n.) 1877. Metalice......................(j:ţ 05 Naţionale...................... 08 50 Renta iu nur..................7 I 4."> Lose..........................11150 Acţiunile băncel.............. 838 — Creditări.....................1 18 90 Loudou..........................123 Obligaţiuni rurale ungare . 73 , temeţvar ..... 71 > transilvane . . Argint in mărfuri .... Ducatul................... Napoleonul................ Marc 100.................. iii 75 71 50 114 50 5 87 83'/i 15 9 00 Un bărbatI1 instruit tn tote ramurile fabricaţiimel de maşine şi in desemn, caută un post potrivit sciin-ţelor sele seo in capitală sen şi la terii. Informatiunl strada Popa-Tatu No. O. 891-3. BIBLIOGRAFIA A eşit de sub tipar la Librăria Socec şi C-nia: ISTORIA ARCHEOLOGIEI Cura public ţinut ia facultatea de litere din BnenrescI de A. I. 0D0BESCU 3L ANTICITÂTEA si renascerea Un frumos volum în 8°, de 768 pagine. Preţul 12 Lei 50 bani. avocat strada Colţeî No. 03. Consnltaţiunî in tote ijilele până la 1 ] ore diiuinâţn şi de la 0- 8 ore sărn. 331. SALA CIRCULUI Miercuri, 2 Februarie 1877 BALU MASCÂTU Musica Militară a Regiment, l-iu sub conducerea D-lui Capelniiiest.ru SCH0LTISCH, va esecuta cele ninî noul nril de Dans şi plăcuta bandă de lăutari sub conducerea D-luî SERBAN (fostă sub conducerea decedatului NI'ţ’A COLŢATU) va esecuta cele mai noul arii Naţionale şi de Salon. începutul la S'/î ore stfra. o Hm înnwn t ii ţinui private, şi rugă a depune adresele respective la adniinistrnţinnea acostnî «jiar sub cifrele S. S. No- 32. 385,0-1. SE AFLA IN CALEA M0G0SI0EI N° 20- VIS-A-VIS DE BRAND HOTEL DE BULE7AED CASA GRECEANU CEL MULT INCA NUMAI 11 ţ)ILE !! CĂTRE COMITENŢII NOSTRU! UT BUCURESCI SI DIU DISTRICTE Spre ft evita spesele cele mari de transport a mărfel nostre, iuapoindn-o in străinătate, şi iu urma co-măndilor făcnte de comitenţi, cari aQ sosit acuma, ne-am hotărât a maî lăsa filiala năstră in acest oraş inca pentru un scurt timp. Luând cont cicunistanţele cele grele ale situaţiuneî actuale, am făcut incă o reducere însemnată a preţurilor cureute maî jos notate. Representantul Societăţi fabricel de Olandă şi Albituri. PREŢUL CURENT DUPE SC.\ţ)EMENTUL DE 15 CU PREŢUL FICSAT. Batiste a V* duzină Raţiile de copil a......................fr. , , Olandă a..................... , » > Lino ».......................> , , bordnse color, şi cusute ... , , (soie ecrue) bucata................. > Prosdpe şi Şervete a '/, duzină l’rosope de aţă curată..................fr. > „ damasc......................... 9 Şervete de masă (aţă).................. 9 9 99 damasc........................ 9 9 , fructe......................... 9 1 10 1 80 7 -2 50 2 25 50 50 Feţe de mese a 1 bucată Pentru 0 persdne de aţă curată albă . 699 damasc 9 . 0 12 1 O Ai» 12 qual. I. 9 aţă cur. albă fr. ( - 9 6 - , 8 -, 18 -> U - 9 50 Pân^ărie şi garnituri de inasă 30 39 45 58 00 00 00 de coţî PânŞă de casă 99 99 copil , t Olandă de munte , , , Belgică . . 9 9 Pâmjă de Olniulă , 9 , , Rlllllb. 9 j Toile batiste fine . 7 buc. Ciarcef. 3 coţî de lat fr. 18 -fr. 25 — , 30 — , 00 — , 04 -, 84 -, 100 — , 40 - Şervete cn feţe de mese Pentru 0 pers. de la 9 până la 15 fr. cele maî 12 > 9924 „9 58 99 9 fine Rufe de Dame , brod. de chiff. , brod. de olandă , de n6pte 9 Camisdne brodate , , , de lui Pnntalonî engarniture „ „ broderie Şorţuri de copil , , dame Fn»te de OM (BL »imp. , cu şlepQ > , , brod. . Rnfe pentru Cavaleri Cămaşe din oxford veritable . • , 9 Olanda colorată . ■ , de ChifFon alb. simplă . 99 9 9 brodată . 9 9 Olandă fiuă . ■ • • Pantaloni de pichet de ernă . 9 . olandă........... de fr. 3 --- de fr. 3 50 p . Ift 6 50 111. f. » » 5 --- P . la 9 --- m. f. * ■ 6 50 * 12 --- • ■ ■ ■ 3 9 7 - ■ • • ■ 7 --- w 15 - • ■ > ■ 3 --- * 6 --- 9 r V » 5 50 * 10 --- 9 • » > 1 75 2 _ fr. 5 (50 P- fr. 8 (i 50 , 9 > 9 - > 1 5 a fr. > 9 Diverse Duz. Ciorapi de Dame 1 i : I r I * '/• • > » ■ • * 1 Buc. de lină ... , 9 9 de fildecosse . , 9 bărbaţi de lină . . , „ 9 » » fildecosse 9 Gulere de Dsme................. . 9 „ , Bărbaţi................ 9 Pepturî brodate............. 9 Flnnele................................. 50 50 50 75 50 50 50 Batiste 6ne francese de Lino ca brodărie adevârnte. Un mare asortiment de garnituri pentru Dame, Manrhete |> (fulere cu preţuri de tot reduse. Batiste de Lino cu margine laţi ca nume, brodate. Chache-nez de mitaoe ţi pinŞi, \n t6te culorile, Shwalurl lungi de India 51 Japonia. Comandele de prin provincii vor 6 esecutato cn cea mal mare promptitudine. Tipografia Thiel A Weiss Palatul .Dacia