Nr. 249 JDOI 3 NOEMVRIE ANUL II. — 1877. aboitamentelb IN TOATA ROMA1IIA : Pe A® . . . . L. n. 48 Ps • 24 Be • 12 IN STRĂINĂ TATR: Pe » 60 [fOlBnONI 31 RECLAM : Linia de 30 H««r« P«tit. pagina IV, SO baal. » pagi»» ,n- 80 b*nl> P® PVfin» II, S lai noi. , Reolame 8 lei Dol linia. Un numfir In Capitali >0 bani. TIMPXJ ESF. IN TOATE ZILELE DE LDCRU. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei: Palatul „Dnoia". •A.3STTT JSTGXTTRI 8« priimeao fn atr&in&tate: La D-cil Hnnmm itm* ă Voglar In Vienna, WalfitehgMi'' 10 A. Oppelik In Vienna, Stubenbaatei 1; R*do~ M0999 la Vienna , 8eil©ratAtt© 2 ^ Vmoms Hrdieka în Vienna, Teinfaltatraaie 17; Philipp Lbb In Vienna, Eachenbachgaaae 11; L. Ltmg dbuCornp. In Peţt» fi Htma» Laffit*-BuUier A Comp. In Parii. ______ Sorilor! nefrancate na W primei©. Articolele nepublicate ie vor arde. Un numdr In Distriote 15 bani. Cursul de Bnenresel, 1 Noemvrie. Conul ds Tlena, 13 Noembre. Obli*. Rurale..... 861/, 66 ................. 63 25 Domeniile) . . , 793'. 793/* Nation»)* ........ 86 90 Credit funciar rural , , 79 78'/, Renta In aur....... 73 65 , urban . 66 Lom........... 112 --- Impr. municipal al Capit. 76 _ Acţiunile bAncel..... 818 Oblig. Pensii . . 126 _ Crediturl........ 202 80 Oblig. Dacia . . 200 _ London ........ 119 10 , România . do --- Obligaţiuni rurale ungare . 78 - Impr. municipal eu premii --- --- » temeşvftr . , . 77 - Renta RomAnA . --- --- » tranailY&oe . . 74 70 Pari» 3 luni . . 1001/, --- Argint In m&rfurl .... 106 76 Londra , . 2525 2586 1 Ducatul......... 9 67 Viena * --- Napoleonul........ 5 68 Perlin , ..... 123>/« 123 U, 1 Marc 100........ 58 80 Canal de Berlin, 13 Noembre. Acţiuo. C&ilor ferate române 15 20 Obligaţiunile române 6%. . 59 — Priori tâţi le C. fer. rom. 8% 55 40 împrumutul Oppenheim ... 80 40 Napoleonul....................16 24 Viena, termen lung.............— — Paria ,J aourt .... 8l 15 Calendarul ijllel Juoi 3 (15 Noemfrie). Patronul ijilel; Martira Achepisma. Răsăritul sdreiul: 6 ore 56 mio. Apuaul adrelut: 4 ore 33 min. f «ele lunel: Primei Qnart PLECAREA TRENTJK1ILOB Bnonroeol — SncAva Bucurencl .... 8.15 n 10.--- d Plocscl , 9.50 n 12.06 i BrAila..... 1.53 n 6.45 J 7.15 d Tecuctd..... 4.38 n 11.40 d Rom un . 9.05 d 4.54 4 8uct$va, loiir* . . 12.03 4 9.55 n Bnenresel ---Verelornra Qacuresct . , . 8.-< 6.05 d Pitejtl..... 10.15 n Slatina..... 2.---< Craiova..... 4.17 ( VAroiorova, sosire . • . 9.01 Snedra — Bnenresel Sucdva . . 5.114 8.46 a Roma© . . 8.45 n 12.10 J Tecuci fl . . 12.30 n 5.10 l Brăila . • • 3.08 n 8.10 n 8.68 Ploescl . 7.12 d 2.45 Bucureacl, aoaire 8.30 4 4.30 Yerolnroru---Bnenresel Vfirciorova 6.45 d Craiova . . . 11.44. Slatina . Iii . Pite|tl . 7.15 Bucnreact, aoaire . . . 7.40 ( 11.20 |Bncnresel—Hlcrglu BueurescI...................9.15 d 6.05 4 Giurgiu, sosire............11.85 4 8.27 n Ulnrgln — Bnenresel Giurgia.....................7.26 d 4.45 4 Bucereacl, aoaire .... 9.48 4 2.17 n Galaţi-Barbeţi Galaţi......1.20 n 8.25 d 7.80 4 Barboţl, aoaire . . 1.55 n 9.— 4 8.05 n Barbeţi—Galaţi Bărboşi............2.55 n 6.25 n 7.25 4 Galaţi aoaire . . . 3.30 n 7.— n 8.—n SUIRI TELEGRAFICE din FOILE 9TBAINE. Petersbnrg, 10 Noemvrie. Generalul Heimann comunică din Ticma armatoarele detainrl despre lupta de la Dewj-Bninm: Lnpta a dorat de la 9 ore ţi jnm. ceasuri dimineaţa pâaS In 6 ţi jntn. seara şi a fost hotărâtă prin împrejurarea aripei din stânga a inimicului ţi prin înfrângerea centralul. Partea cea mare a acţiune! cade în onoarea regimentelor de Eli-sabethopol, Eriran ţi Tiflis. Inimicul i'a retras spre Erzernm. Zăpada şi ploile aiî împedecat pe ruşi întru a-I armări. Trn-pele ruseşti aS petrecut noaptea în posiţiu-nile, pe care le ocupaseră tnrcil. Rnşiî att prins opt ofiţeri, peste trei sote soldaţi, aă lnat 40 tonuri şi cantităţi colosale de mnniţianl ţi provisinnl. Perderea Ruşilor □ u e de cât de 30 ofiţeri şi 800 soldaţi. Constantinopol, 9 Noemvrie. Derrij-paşi anunţă că de câte-va zile rnşiî bombardează Batantul cn multă îu-verşnnare, dar fără de nici un succes. Constantinopol, 9 NoemTrie. Mukhtar-paşa comunică din Erzernm, că,făcând un atac BBupra fortului ‘Ozizie,* ruşii afl fost respinşi, lăsând şanţurile pline de morţi. Mnkhtar-paţn i-a gonit până la depărtare de nn ceas ţi jumătate de la Er-/.ernni. Ceaitantlnopol, 9 Noemrrie. O nnoă depeşă a Ini Moktar-paşa comunică asnpra biruinţei luate în cnreul zilei următoarele amărunte : lnpta a durat 11 ceasuri, rnşiî, împărţiţi fiind In dnoă coloane, aS atacat redntele de la Erzernm despre miază-r.i şi răsărit. Coloana de la răsărit, ocupând o redută a fost respinsă în urma cn perderl mari. Coloana de la miază-zi apoi de asemenea a fost silită a se retrage, fiind gonită de către Hasan-paşa şi MuBa-paşa până apre Dewe Bnium. — Mal târziii rnşiî afl lnat din nnoă ofensira şi la început aU isbntit a opri pe tnrol in înaintarea lor şi a'l respinge; peite puţin însă tnrcil aă devenit superiori şi în sfirţit aă gonit pe rnşî spre Dewe-Boinn, aă lnat de la dănşil 15 prisonierl, mnlte arroeşimnlte muniţiunî. La O'chania a ao9Ît înlărirL Pesta, 10 NoemTrie. Conferenţa militară ţinută ieri nu s’a ocupat decât de afacerile curente ale armatei. Nu 6Bte adevărat, că corniţele An-draisv a lnat parte la această conferenţă. Paris, 10 Noemvrie. In şedinţa de astăzi camera a verificat 120 alegeri, Intre care mal multe conservative. In cele din urmă se află şi acea a deputatului Janvier Delamotte. Preşedintele a comunicat, că verificândn-se peatejnmă-tate din alegeri, camera in şedinţa de mâine poate să proceadă la alegerea bioronlnl definitiv, spre a urma apoi cn verificările. Ministri aă lnat parte la şedinţa de astăzi, gata a da reapnns la orl-ce Intre-, bare aventnală. Şedinţa g’a Inchia fără nici nn incident. Paria, 9 Noemvrie. Dnpă ştirile »AgeuţieI Havas* pe zidurile din Constantinopol sunt lipite afişe mari, care învinovăţesc pe miniştri de nenorocirile căzote asupra Turciei. S’aă fă- cut mal multe arestări. — Atitudinea popu-laţinnel nn permite a trimite garnisoana din Constantinopol pe câmpnl de răsbol, îuloDuind’o prin garda naţională. Tiflis. 8 Noemvrie. Telegrufol de campanie e’a terminat până la Saghanludsg De la Erzernm nimic noă. La Tonderia rnşiî nu prins doă batalioane tnrceşcl din cele ce se scăpaseră din lnpta de la Aladşs-Dagh. Merele Duce Miheil a dat Principelui Constantin Melikof ordinnl de a suprima cn orl-ce preţ rescoala din Şura, l,ondra, 10 Noemvrie. ‘Oficial Renter, comunică de la 9 Noemvrie din Constantinopol : După ştirile primite armatele Ini Mukhtar-paşa şi Is-mail-paşa aă sosit dnpă lnpta de la Dowe-Boniun foarte desmoralisate la Erzerom. Ştirile că Mokbtar-paşa ar fi fost rănit, nn se adevereşte. Ruşii aă ocupat poaiţinnile dimprejorul Erzeromnlnl. Locuitorii din Ejzemm cer voie de a capitula. Ajutoarele nn oă sosit la Erz“rnm. Co-munic&ţinnea cn Trnpeznntnl e fovrte n-nevoioasă. Genaralul Eemball a plecat din Erzerum. Londra. 10 Noemvri*. O depeşe a Ini ‘Daily Telegrapli, din Erzernm descrie bătăliea de la Deve-Baium de la 4 Noemvrie, înainte de a fi fugit Muktar Ia Ezernm şi spune, că bimlrea Turcilor e da atribuit strategiei escelente a Ruşilor, cari noaptea aă aşezat 45 de batalioane In faţa centrului tnrceec. Dnpă oe Turcii aă fost momiţi afară din întăritori prin agresiunea cavalerie! roşeşti, cele 45 de batalioane ae repeziră asupra centrului turcesc şi-I cauzară perderl enorme, Turci! a fugit in neorânduială spee Erzerum. Constantinopol, 10 Noemvrie. O telegramă a lui Soleiman-paşa din Ra9grad arată, cu Vinerea trecută s’aă făcut recunoaşteri in mai mnlte puncte şi anume la Kaţelevo, Opaca şi in împrejurimile oraşului Osman-baz\r. Ruşii a'aă retras pretntiudenea fără lnptS. O telegramă din Batnm spune, că Rnşiî atacă tctr’una posiţiile turceşti. Ragnsa, 10 Noemvrie. Cinci seminţii catolice din Albania-de-nord aă pronii» lui Ali-Saib-Paşv gnver* nor general din Scutari, că'I vor da ajutoare contra Muntenegrenilor. JAli-Sai'b le a promis in numele gavarnnlnî mănţine-rea privilegiilor şi prerogativelor lor. Se aşteaptă, ca aceste seminţii să trimeată la Scutari 1200 de voluntari in armata turcească. Med med-Aii-paşa pune să întărească satele Mălina şi Glubi&n, prin cari trece şoseaua de la Etropol la sofia şi Filipopole. VeeBi-paşa a luat comanda la Sofia. Constantinopol, 10 Noemvrie. O telogTami a lui Muktar spune asupra celei din urmă lupte: Ruşii aă fost luat mal ftntfliă o redată la reeărit da Erzernm şi prinsese nn batalion tnrcesc; dar în nrmă aă fost respinşi şi batalionul a’a eliberat. Ruşii e’aă retras spre Deve-Buiun. Versallles, 10 Noemvrie. Camera aă ales c’o majoritate de 229 voturi pe Grevy de preaident al ei; 159 bilete eraă albe. De vice-presidenţl aă fost aleşi; Lepâre, Rameau şi Bethmond din stânga ; Durfort şi Civrak din dreapta, Secretarii Camerei trecute Carnot, Chiris, Lauiy, Savary, Clemencenu şi Rouvier aă fost realeşl. Qnertoui Gally, ţi Nargaineşi Denfert aă fost asemenea realeşi, Ministru de finanţe spune Camerei, că ludată ce va fi conetitnită, va pune în discuţie budgetul. Paris, 10 Noemvrie. >Ageuţia HavaB‘ spnne, cu ştirile despre formarea nnui noă cabinet sunt neexacte. Miniştrii actnall vor apăra înaintea Camerei politica lor. SCIRI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI* (Agonala Havas) Serviciul di la 13 Nemvrie, 4 ore seara. — Cetlnle, 11 Noemvrie. La 12, Muntenegreni! aă lnat fortnl Sn-torman ce domină Otrivannl. Ei aă făcut garnisoana prisonieră; mnniţiunile, provi-sinuile şi doă tonuri aă căzut In manele lor. Constantinopol, 11 Noemvrie. Duminică, o înverşunată lnptă de artilerie a’a dat la Şipka, şeful artileriei, Leh-raan-paşa a fost omorît. - Serviciul de la 13 Noemvrie, 6 or seara.— Londra, 13 Noemvrie. D. Gladstone, la întoarcerea sa din Irlanda, ■ pronunţat un discurs, iu care s’a BÎlit a stabili, că Tnrcil apărândn-se necontenit cn o bravară admirabilă, lnptă pentrn a-şl păstra nn regim arbitrar şi un jag de cradă apăsare. ‘Nn crez, a Bdans el, că provinciile creştine din Turcia, să poată ti pnse fără re-stricţiane, sub dependenţa şi autoritatea musulmană care le-a pustiit şi profanat. Socotesc de o potrivă că cn sprijinul Europei nnite, Anglia ar fi pntnt regula această cestiune fără vărsare de sânge, pentrn că Europa unită era dispusă a cere Tarcieî garanţii eficace. Rnsia a arătat prin concesiile sale nemărginite, cari eraă di3poaiţiile sile; dar în cazul când armele^ale vor fi victorioase, nu ne patern aştepta ca să nn ceară nimic. Seim asemen ea că esistă o alianţă morală intre Germania şi Rusia; mal seim pe de altă parte că Italia este de acord ca Germania. Este nn an de câud Anstria s’a declarat pentrn ca Enropa să facă o de-monstraţiune morală in faţa căreia Turcia nu ar fi putut ţiue o săptămână. Cât despre Franţa, nimic na ne face a presupune că ar fi foBt de un sentiment opns. Englitera ded este aceea care e’a opns ca cestinnea să bo regnleze prin acţiunea paterilor nnite. D. Gladstone a insistat apoi ca Fagli-tera să nn să lase teri in lnptă sub pretext că este vorba de interese engleze, şi a conchis făcând să reeee acest fapt înseninător, că Lordnl Beaconsfield in discursul sSQ a omis a vorhi deapre integritatea imperiului otoman şi că a vorbit natnal de independenţa acestui imperiii. — Serviciul di la 14 Niemvrie, 9 ire dimineaţa.— Paris 13 Noemvrie. >Camera deputaţilor.* Camera a adoptat propnnerea de a mări severitatea regula- mentului. A discutat in nrmă propunere"» de anchetă privitoare la abonările electorale. Ministerul va răspunde mâine. Paris, 13 Noemvrie. Mareşalul Mac-Mahou a declarat ieri miniştrilor actnall, ca în faţa acusărilor violente cărora a fost el obiect din partea Camtril şi cari snnt aplicabile la întreg gavernul, nn le poate primi dimieinnea şi îl roagă de a românea la poBtnl lor. Viena, 13 Noemvrie. .Camera deputaţilor‘. Camera a început disenţia pro3Ctnln! de bancă. Se anunţă ziarului .Politische Correspon-denz* că Serbia a respins cererile Porţii privitoare la retragerea trapelor sârbesc! de la graniţă. Constantinopol, 13 Noemvrie. O comunicaţie oficiala ameninţă cn pedepsele cele mal aspre înaintea consiliului de resboiO pe turburătorii ce ar pune pla-carde pe uliţe în cari ar ataca pe membrii guvernului. Ziarele turcesc! anunţă că Rnşiî înaintând spre BsrkOvacI, poate în scopnl de a se întruni cn trapele serbesci în Serbia chiar, Mehimet-Ali porni de la Sofia in contra lor şi reuşi a-I opri. Soleiman-paşa va lua comanda supremă a tutnlor trupelor din Rnmelia. Parlamentul se va deschide la 1 Decemvrie. B0CDMSC1 n NOEMVRIE Nu trebuesc nebăgate In seamă semnele care din vreme în vreme ne luminează asupra viitorului ce se pregâtesce acestei ţări de demagogia astă-zl stăpână pe soarta el. Slugărnicia de ocasiune a acestor oameni nu trebue să ne înşele cătu'şl de puţin asupra proectelor şi visurilor lor. Sub livreaua Îmbrăcată, fie aceasta ornată chiar cu blasoanul unei puteri absolutiste, trebue tot-d’auna să căutăm şi vom găsi pe revoluţionarul persistent, pe neîmpăcatul inimic al ori-cărei erarhil şi ordine sociale. Din contra — reserva ce frica le impune In acest moment, desgustă-toarele linguşiri ce se citesc In toate zilele in Românul la adresa acelor doi suverani aliaţr, gerise de aceiaşi oameni care până erl aă insultat pe Domnitorul nostru, şi până alaltăerl trataii In acelaşi mod şi mal reci pe tatăl suveranului actual al Rusiei, împăratul Nicolae, care nu făcea alt ceva de c&t a practica aceeaşi politică tradiţională pe care fiul astă-zl o urmează cu atăta pietate şi energie, In fine toată această s^rvilitate de ocasiune nu poate înşela pe oamenii esperimentaţl şi prevăzători. Isbucnirea instinctelor revoluţionare şi a pasiunilor anarhice a acestor indivizi este cu atăt mal de temut cu căt aii fost siliţi să’şt itn-pue o mal umilită reservă şi o mal lungă răbdare. In momentul acesta înghit lfl ^erpî cum zice unul din corifei d-lr- d. Qambetta,—îls ava-lent des couleuvres ; dar val de noi ! când vor asvfirli afară aceşti şerpi Înghiţiţi cu atăta neplăcere. Una din urele secrete ale acestor oameni a fost şi va fi în tot-d’auna, armată. Onoarea, disciplina, devotamentul, o erarhie severă, ascultarea pasivă, respectul către şefi,iată atătea virtuţi necesarie pentru ca un stat să aibă o armată bună, putem să zicem, pentru ca o armată oare-care să poată chiar esista. Eî bine! nimic mal contrariu ideilor demagogiei. Insurecţiunea, după prin-cipiurile acestei secte, este o datorie, egalitatea stupidă este idealul ce trebue urmărit, ascultarea este o umilinţa, devotamentul o nerozie, trădarea un mijloc de isbăndă, şi în fine, onoarea nu poate să fie de căt o prejudecată învechită în şcoala care a proclamat acest principia, că scopul scuză 7nijloacele. Care este dar In fundul inimel lor organisaţiunea care o visează demagogii şi In special d-nu Rosetti pentru armată ? Am zis’o, am repetat’o la acest loc de mii de ori, ca multe alte lucruri care s’aă realisat. Orbi care nu vor să vază şi surzi de minte cari nu vor să Înţeleagă ! Insă ziua desceptărel va fi teribilă cum este şi aproape. Atunci imbecilitatea publică se va trezi In fine sub lovirea evenimentelor ; dar va fi prea tărzifl. Demagogia cere şi va efectua desfiinţarea pur fi simplu a întreg el armate şi înlocuirea el printr’o singură gardă naţională comandată nu de oficeril crescuţi şi educaţi pentru meseria aceasta, ci de avocaţi fără pricini şi de cărciumarl cu viu eftiu pe care favoar-a populară îl va face de dimineaţă pănă seara colonel! şi generali. Toate acestea Insă, după ce va trece resbelul; pănă atunci, este bine ca soldaţii, sbiril despotismului, oficeril tnvgţaţl cu onoarea şi disciplina să şl verse săngele şi să îndure toate lipsurile şi toate suferinţele resboiulul, pe eănd cetăţenii îngroşaţi de odihnă, cu zece galoane de aur pe mânecă, nici mal mult nici mal puţin, mândri ca şi când ar fi luat Plevna, vor defila po strade, plimbând drapelurile luate de alţii sub ochiul părintesc al d-lul Rosetti. Ca un simptom al unor asemenea vederi, este de citit cu cea mal mare atenţiune un articol din .Românul* din zilele trecute. O laudă bine meritată de şi, ca tot-d'a-una în stil rid; al şi exagerat, a bravilor doroca -fl pe care poporul i-a numit cur.ani. şi o infamă insînua-ţiuna tn contra restului oştiref, des- pre care acel individ care scrie de lângă focul şi masa Iul, are cutezanţa să afirme, fără nici o prob», ci sar fi bătut mal puţin bine de căt dorobanţii safl curcanii. Numele glorioase a atător martiri vor respunde In destul la aceasta calomnie. Insa, chiar de ar fi aşa, ceea ce autorul vrea sa probeze, adica superioritatea trupelor neregulate (cetăţenesc!) asupra trupelor regulate nu reese cătuşl de puţin din aceasta a-firmaţiune. .RomAnul* nu scie safl sA face ca nn scie c8 dorobanţir sunt trupe tot aşa de regulate ca cele-1-alte; cA ele fac parte din armata permanenta şi cA singura diferinţA Intre ele şi aceasta armata, este Împărţirea regionala adicA pe teritoriu, ceea ce este sistemul adoptat pentru .toatâ armata permanenta prusiana* care credem câ n’are nici o asemănare cu vre o .gardă naţio na!A*. Oficeri! dorobanţilor sunt din armata permanentă ; nici o diferinţA Intre dânşii şi cef-l-alţl pentru numire, înaintare, leafâ. grad etc. Ofi-ceril trec pe fie-care zi de la un regiment de linie la un regiment de dorobanţi şi vice-versa. Soldaţii, In loc de a servi patru ani, serva şase ani, el sunt casar-maţl o septamAnă din patru, sunt tot-d'auna la disposiţiunea autorităţilor militare şi pot fi concentraţi cAnd dânsa voesce. Eată admirabila organissţiune care a permis, ca In timpuri ordinarie, mal fără cheltuell. să se Intreţie o armata permanentă întreita de cAt ceea ce ar fi putut avea RomAnia cu orl-ce alt sistem imitat după sistemurile unor state mari şi bogate. Romănu/, care laudă cu drept cuvânt pe prinţul Ştirbei (care a murit şi nn'l mal poate snpâra) despre prima idee a acestei admirabili in-stiţuţiunl, uită să adaoge că această organisaţiune era mărginită la sa tele de la fruntarii, că toate guvernele, Intre care şi guvernul roşu, a lăBat’o cum a priimit’o de la orga-nisatorul sflfi d'Antâifl, şi că numai generalul Florescu avu ideia de a o generalisa şi a o întinde ţârei Întregi ast-fel că dânsul se poate numi adevăratul creator al acestei armate. De unde cu organisaţia sa d'Antâifl era mărginită la un servicii! de pază şi de vamă, astăzi dânsa a devenit nna din cele mal bune şi mal solide armate din Eurapa, şi de sigur cu mal puţin costisitoare. Ea va râmănea Intr'adevSr elementul, nu cel mal viteaz din forţa aoastrâ militară, (căci noi nu a l-mitem odioasele şi ridiculele distinc- ţiunl pe care numai uşurinţa şi reaoa credinţa le poate propaga), dară cel mal economic şi cel mal practic. In«â o condiţiona neapărată pentru aceasta este, ca ea să reraăie In organisaţia sa actuală, comandată de ofiţeri regulaţi, alipitA şi Întrunită cu armata permanentă, cum e9te alipit fructul de slmburele care l’a pro lus. Cănd Insă va fi organisatâ după visurile d-lul Rosetti, cănd va fi comandată In oraşe de jurnalişti şi advocaţr, şi Iu sate de agenţ i electorali roşif, nu mal povăţuim pa nici un general s'o asvărle cu pepturile goale In contra întăririlor de fer şi de foc ca cele de la Qriviţi. DIN AFAR 4. Ellglifertt. — Privirile cercurilor politice din Europa s a A Îndreptat de căte-va zile asupra Engliterel. Atitudinea ziarelor englezeşti şi tăi nicia cabinetului de St. James par a ne prevesti o schimbare In politica orientală a celei mal interesate puteri. Pănă acum nu avem relativ la [această schimbare un indiciu po-sitiv. fia fi Noemvriea avut loc In Quil-dlin.Il un banchet al Lordmayirulul, cu care ocasiune Lordul Beaeonsfield avea să se pronunţe asupia sitiia-ţiunel şi ntitudinel guvernului. Ambasadorul german, cel rusesc şi cel italienesc afl lipsit de la acest banchet. scusăndu-so cu deosebite motive de convenienţă. Corniţele Beust. ambasadorul Austro-Ungariel, şi Mu-surus-paşa afl primit Insă Invitaţiu-nile. ce li se făcuseră pentru acest banchet. Acest fapt al primirel lnvitaţiunel din partea celor doi ambasadori a dat loc la deosebite presupuneri, ale căror temeinicie nn se va putea constata ori pune la îndoială, de căt după ce discursul Primului ministru englezesc ne va fi cunoscut cel puţin In punctele lui de căpetenie. Lunea trecută a avut loc un consilia de miniştri, şi anume cel d’An-tfiifl, care, de la Închiderea sesiiinel parlamentare s’a ţinut In toată regula. .Standard* organul certurilor oficiale zice următoarele relativ la această întrunire a miniştrilor : ori căt de importante ar fi hotărlrile viitoare, este neadevărat, că, ar fi In potriva intereselor publice a face numai decăt destăinuiri despre ces-tiunile discutate In sinul cabinetului. In momentul de faţă credem de cuviinţă a ne mărgini să constatăm, câ, de şi nici o dată vre-un cabinet englezesc nu s’a ocupat cu cestinul atât de importante ca cele puse acum In discuţiune, de şi toţi membrii guvernului sunt de comun acord relativ la dănsele, nu avem nimic de destăinuit şi anume pentru mo, tivul foarte simplu, câ păuă acum nu s'a produs nici o schimbare In atitudinea guvernului faţă cu res-boiul.—Atitudinea guvernului Marii Britanii faţă cu puterile beligerante nu se va schimba Intru nimic.—N<* greşit In tot momentul pot să in-tervie nişte întâmplări, care vor tre bui să schimbe caracterul pasiv al politicei noastre; de o cam dată Insă politica ministeriulul nostru consistă Intru a priveghia neadormit, de oarece el representă opinia ţării.* Remăue să ni se mal spue, care sunt lntămplările, ce vor trebui să schimbe pasivitatea Engliterel In activitate.—De o camdatâ ziarele presupun, câ aceste , IntâmplArI* nu sunt de căt biruinţe ale ruşilor. fterilliinia. — Discnţiunile ziaristice Începute asupra cestiunel trac latului comercial cu Austro-Ungaria se urmează cu mult interes şi cu destulă amărăciune. Ast fel „Nnt.io nai Zeitung,* organul partidului naţional liberal, stăriiieşte pi ntru taxele diferenţiale, ca mijloc contra mare! industrii austriace, şi pentru înlăturarea cartelului vamal. Continuând deevoltările sale, ziarul berlinez arată, că încercările guvernului german de a întreţinea bune relaţiunl economice cu Austria, sunt zadarnice, de oare-ce concesiunile, pe care le va face, nu vor fi apreciate de către cercurile comerciale şi industriaşe din Viena. ci din contră vor fi luate drept manifestaţiunl de vrăjmăşie.— Din toate aceste ar re-sulta, câ partidul guvernamental din Germania, al căror organ e .National Zeitung,* ar fi dispus a începe o luptă economică cu Austria. Căt pentru organele celor-l’alte partide, ele se pronunţă asupra ce-stiunel chiar mal aspru de cât .National Ztng.“ Franţa.—După toate ştirile so site din Paris, cabinetul Broglie nu este hotărât a românea definitiv In fruntea afacerilor. In deosebi Ducele de Decazes ar fi primit de a românea deocamdată numai cu condiţiu-nea de a fi înlocuit prin alt cine-va In momentul, când s’ar lua hotărârea ca ministeriul sâ devie definitiv. Ast-fel remânerea cabinetului Bro- glie In fruntea afacerilor nu e de cât un semn. că Mareşalul Mac-Ma-hon nu a luat Incâ cea din urmă hotărAre a sa. •Augsburger Allgemeine Zeitung* comunică de la corespondentul săfl din Paris următoarele detaiurl des pre noul plan, pe care cabinetul Broglie ar fi hotârlt a'l realisa In vremea, ce mai remâne la putere : .După acest plan In curs de 14 zile ori cel mult trei săptămâni va trebui sA urmeze din două una .* ori retragerea mareşalului preşedinte ori disolvarea din nuoă a cameril. DacA Broglie va fi calculat bine şi senatorii orleaniştf, părăsind pe şeful lor Bocher şi vor da Învoirea pentru o nuoă disolvare a camerei, atunci incA mal nainte de anul nuoă se va disolva camera şi se va proclama starea de asediu In întreaga Franţă, prelungindu-se terorismul pănă peste zioa de 2 Decemvrie. Intru căt Insă Broglie ar fi calculat râd, lucru care foarte adese-orl i se Întâmplă, şi grupa orleaniştilor din senat nu 'şi va da învoirea, până la finele lunel Noemvrie, mareşalul Mac-Mahon se va retrage. — Emisarii Elis"el sunt obicinuiţi a zice : mareşalul este o parte integrantă a constituţinnef şi dacă el va cădea cu dănsul tr»bue să cază şi constituţia republicană.— Aceste cuvinte par a conţine ameninţarea, câ după căderea mareşalului Mac-Mahon nu va putea să urmeze decât resboiul civil.* Negreşit Insă dacă resboiul civil va treimi să urmeze, vina nn va fi a Mareşalului, ci a acelora, care nu voiafi să ştie de înţelegere. După cele din urmă alegeri, conservatorii afl majoritate In 11 departamente iar republicanii In 39.—In şase departamente majoritatea e ne-hotârltâ.—Mal nainte conservatorii a-veafl maioritate In 40 departamente şi republicanii In 39.—Ast fel conservatorii afl perdut maioritatea In 5 departamente. REVISTA ZIARELOR. .Românul* de la 2 Noemvrie urmează a discuta cu .Pressa.* La in-cepnt primul organ al radicalilor revine asupra cifrei privitoare la răniţi şi cată să arate, câ .Pressa* din adins a comunicat o cifră proa mare, gâsindu-se In Înţelegere cu •foiţele* dn ţară, care de asemenea comunică cifre exagerate. In urmă .RomAnul* combate articolul de er! al .Pressel*, şi arată cu cătă .durere de ţară,* .inteli- genţă,* .devotament*şi .onestitate* guvernul actual a ştiut să administreze finanţele ţării. Conclusiunile celor din strada doamnei sunt aceste: .Ne oprim aci pentru astăzi spre a lâsa pe public să judece din nofl despre inteliginţa şi lealitatea cu care ne combate protivnicif noştri!. Vom zice nnmal de o cam dată : Guvernul actual a merg mal doi ani, fără a face împrumuturile votate. A ţinut armata toată sub arme mal un an de zile. A făcut faţă unul resbel naţionale şi glorios. A plătit regulat datoriele din străinătate şi peste curând, când vom merge înaintea Camerelor, vom vedea că finanţele ţării sunt astăzi In mal bună stare de cat cum le-a primit amicii noştri de Ia protivnil noştri politici. A easta este resbunarea noastră, şi ne este de ajons pentru ca sâ avem stima tutulor oamenilor inte-liginţl, patrioţi, oneşti şi onorabili.* .Pressa* ia In discuţiune faptul colectelor de bani făcute pentru cumpărarea de arme şi In deosebi sumele votate de către consiliile judeţene şi comunale. Consiliile judeţene şi comunale, fiind man latarl al judeţelor ori comunelor respective, după legea comp-tabilităţi! generale nu afl drept de a dispune de fondurile judeţelor şi comunelor de căt In interesul local, întocmai precum guvernul nu are dreptul de a fa?e virimente. A«t-frl consiliile, votând sume pentru cumpărare de arme, s’afl făcut vinovate de o călcare de lege cil totul Inve-vederată. .Pressa* constată apoi, că guvernul nu numai nu a intervenit pentru lege, ci a primit tot odată sumele, ce se votaseră contra legilor In vigoare şi ast-fel B’a f&cut şi însuşi părtaş de vinovăţia consiliilor. Dacă guvernul avea trebuinţă de nouă fonduri, trebuia să convoace corpurile legiuitoare şi să ceară nouă împrumuturi. .Pressa* promite că va mal reveni asupra chestiune!. .România Liberă* discută probabilităţile Incheeril apropriată a păcii, şi crede că ştirile sosite din Con-stantinopol ne aduc speranţa unei păci apropriate. După .Romănia Liberă* atăt si-tuaţinnea internă a Turciei, căt şi superioritatea armelor ruseşti vor trebui să Împingă pe Poartă la pace. Chiar dacă populaţia musulmană ar fi oontra păcii, va fi destul a i se MIHAIL STROGOFF SAU CURIERUL TARULUI (Urmarea 30-a). XIV. Mihail Strogoff cnnoncea foarte bine 0-•fnl Omek, fi, urmând pe călSnaa lai, «e ria de stradele frecueotate. Nn c& doar temea ca să nn fie cnnoscnt. In a-st oraţ nnmal bătrâna-î mamă putea să cheme pe numele adevărat, dar el rase că nu o va vedea şi nn avea să o ză. AminterV — şi doria din toată inima poate câ ea fujţiee in vre-nn colţ liniştit 1 steppă. Jerannl, din fericire, cnnoscia nn pro-etar de trăsuri, care, plăfit bine, nn ar refosat, după ideea Ini, ort închirieze să v6nz5 căruţă safi caî. Itemânea gren-ea de a eţi din ora|, dar crepătnrile, ate ia împrejmuire, erail oare-cum po-ite ca să înlesnească eşirea lui Mihail Jgoff. iran al daci ducea pe oaspete săd drept i la acel stăpân de diligenţe, cănd, intr'o nliţă strimtă, Mihail Strogoff se opri d'o-dată şi se arnncă dnpu o bucată de zid. — Dar ce aî ? — it întreb! iute ţăranul uimit foarte de această mişcare neaşteptată. — Tăcere! se grăbi să respnnzS Mihail StrogofT, punând nn deget pe buz». In momentul acesta, nn detaşament de Tartari se pornise de pe piaţa mare, şi a-pnea nliţn pe care de câte-va minute nier-gead Mihail StrogofT şi însoţitorul săd. In capnl detaşamentului, compas ca de rre-o doă-zecl de călăreţi. mergea nn ofi-cer îmbrăcat Intr’o uniformă foarte simplă. Cn toate că privirile Ini neîncetat şi repede le îndrepta in dreapta şi in stânga, nn pntn vedea pe Mihail StrogofT, care se retrăsese eşa de iot-*. Detaşamentul mergea ia mare treapăt prin această nliţă strimtă. Nici oficernl nici escorta lnl nn Inad Beania la locuitori. Aceşti nefericiţi abia avea vreme de a se da la o parte in trecerea lor. Ast-fel s'ad anzit câte-va ţipete năbuşite, la cari respnnseră nnmal de căt lovituri de lancie, şi uliţa se desenreă la moment. Când escorta trecn şi se fâcn nevăzută: — Cine e oficernl acesta?—întrebă Mihail StrogofT, intorcându-ee spre ţăran. Şi pe când făcea această întrebare, o-brajil ii erafl galben! ca de mort. _____ Asta e Ivan Ogareff, respnnse Siberianul dar ca o voce mică şi năbuşită care respira nra. — E1, strigă Mihail StrogofT, căruia acest cuvânt i-a scăpat cn nn accent de mânie pe care nn ’l-l putnt stăpâni. Recunoscu îndată In acest oficer pe călătorul care '1 lovise la staţia din Ishim. Şi, poate că a fost vre o iluminaţie a spiritulnî sed, acest călător, cn toate d’a-bia ’l văznse, ii reaminti In acelaş timp po ţiganul bătrân căruia ît surprinsese acele cate-va vorbe in bâlciul de Nijni-Nov-gorod. Mihnil StrogofT nn se înşela. A eşti doi oameni nn făcead de cât unul şi acelaşi. Deci snb na vestmânt de ţigan, amesteent in ceala Sangarei, Ivan OgarefT a pntnt eşi din provincia Nijni-Novgorodnlnl, unde se dusese să cânte, printre străinii atât de numeroşi pe care bhlcinl ii grămădise aci tocmai din Aeia centrală, credincioşi pe cart să-I asocieze la fapta-I blestemată. Sangara şi ţiganii ei, adevăraţi spioni plătiţi de el, ii erad cn total devotaţi. El era acela care, in câmpia bâlcinlnl, pronunţase aceea Trasă ciudată In felnl el, şi al efiriia înţeles Mihail StrogofT putea a-cnm Bă ’1 pricepă, el era acela care călătoria pe vaporul .Cancae* cn toată ceata de ţigani, el era acela, care prin acest al oii ea drnm de la Knzan la Iehim prin Urall, ajunsese la Omsk, unde acum comanda ca stăpân. Abia erad trai zile de când Iran OgarefT ajunsese la Omek, şi, fără nenorocita întâlnire de la Ishim, fără evenimentnl cara îl oprise trei zile pe marginile Irtichelnl, Mihail StrogofT i-ar fi apneat ne -reşit înainte pe dramnl IrkaţskalnI. Şi cine scie câte nenrrocirl ar fi fost înlăturate pe viitori In orl-ce ca,, şi mai mult de cât ori când, Mihail StrogofT, trebnia să se ferească de el ast fel in cât să nn pontă fi văznt. Când va fi venit momentnl de a se întâlni cn el faţă In faţă. Tar fi găsit—chiar de ar fi stăpân peste toată Siberia Ţăranul şi el şl roiuară drumul prin oraş şi ejauseră la proprietarul de diugenţe. A eşi din Omsk printr’nna din despică-tnrile împrejmuirii na ar fi fost gred, odată noaptea venită. Cât despre speranţa de a cumpăra o trăsură pentru a înlocui tarentaşnl a fost peste putinţă. Nn era nici de închiriere nici de vânzare. Dar acnm ce trebuinţă, mal avea Mihail StrogofT de trăenră? Nn era oare eingnr, val I 'Pavea să călătorească singnr ? Un cal tre-buea să’l fie îndestul, şi din fericire, pntn să'şl procure acest cal. Calul era ţapăn, bon să îndure lungi oboseli, şi de care Mihail Strogoff, nn isteţ călăreţ, putea să tragă mare profit. Calul fn plătit on nn preţ mare, şi, peste câte va minute, era gata de plecare. Erad atonei patru ore seara. Mihail Strogoff, nevoit să aştepte sosirea nopţii pentru a eţi din împrejmuire, şi nevoind a ee arăta prin uliţele Omekn-lnl, remise în casa proprietarului de diU-genţe, şi, acolea mân că ct-va. Prin binronl închirietornlnl de diligenţe era mare mulţime de oameni. In tocmai dnpe cam ee petrecea in gările rnsescl, locuitorii, foarte tngrijaţl, căutad pe aci noutăţi. Se vorbia despre sosirea apropiată a unul corp de oştiri rusesc!, nu la Omek ci la Tomsk, corp destinat a lua înapoi a-ce-t oraş, din mânii* Tartarilor lui Peofor-Khan. Mihail StrogofT asculta cu multă băgare de seamă tot ce ee spunea, dar nn se amesteca in conversaţii. De o-dată nn ţipăt T făcu eă treieră T|I M P D L spuae, că profetul i s'a arătat Sultanului şi a dorit ca pacea sâ fle Încheiata. „România Liberâ* încheie prin cuvintele : „Noi dfttn din umeri şi aşteptam cu mulţi dorinţa ziua fericita a păcii. teatru» „ Astâ-zl cftnd file care aştepta cu inima tremurdndA decisinnea soartel armatelor noatre. astă-zi când fiecare trehue aA ae adune şi aa cugete ce urmeazA sa mal facem, unii ifoameni gaaesc mijlocul cel mal ne-merit aa eaploateze societatea şi sâ traga foloase din evenimentele prin care trecem. Numai sângele vârsat de fraţii noştri In faţa Plevnel rămăsese nespeculat; mulţumită Insâ „Circului* dupe piaţa Constantin-Vodâ, am avut cu toţii trista oca-siune sâ privim zilele acestea îcum oficeril şi soldaţii noştri al căror mormânt este încă proaspfit, afl fost pe rând puşi In soenâ sub diferite figuri! Sunt câţl-va ani de când s’a acordat lui Shur sâ facâ un circ pe piaţa Constantin-Vodâ, pentru un timp de câte-va luni. De şi această voiâ a fost râft datâ, pentru câ dupe noi, clădirile de scânduri In centrul oraşului ar trebui sâ fie cu desăvârşire oprite, totu-şl nu ne putem Îndestul domiri, cum dupâ plecarea lui Shur cel puţin acel local nu a fost desfiinţat. Nu Înţelegem dar prin ce manopere aceastâ baracâ In loc de aii dârâmatâ, i-se acorda necontenit voia de a se Încărca cu tenruell şi a primi o formă falşă, pe cât timp primăria lefusâ altor binale cu o temelie lu adevfir solidă, orl-ce reparaţiune şi le dă la pământ. Se zice că acest „Circ* a devenit proprietatea unul jidov care o speculă fârâ nici un drept. Prin ce mijloace? Nu sim. Seim numai câ nu se ţine nici un compt de de-cisitinea d-lul fost primar „general Mânu* care hotărâse prin consiliul municipal „sâse dârâme* acest Circ cu orl-ce preţ ne mal fiind tolerat a sta de cât pană la 26 Octomvrie 1876. Nu Înţelegem, In adevâr, cum nu se observă câ această clădire fiind construită de brad, provisoriă, după atâţia ani, afl putrezit nu numai stâlpii dar şi temeliele In pâmânt, ast-fel că abia se mal ţine sprijinit de nisce proptele care In unele pârţl s’afi şi sucit şi altele s’afi Încovoiat. Cine nu’şl aduce aminte, câ anul I an ţipSt care ’l străpunse până in (nndnl uimei, şi aceste doS vorbe fnrS, ca să zi-leem aşa, arnncite la anznl lai. S — Fini med. Mamă-sa, bătrâoa Marpha, era înaintea li Ini. Ea II zimbea, tremurând! Ii întindea braţele... Mihail Strogoflfse ecnlă. Era gata I »* togă... Ideia datoriei, pericolul serios ce 1 era pentru mama ea, |i pentru dânsul în această dureroasă întâlnire, Popriră in loc d’o dată, şi atât de bine ee pntn etăpâni in cât nici nn muschid de pre obraz nn i se mişcă. Doâ-zecI de persoane erad strânse în biu-1 rod. Printre ele, erad poate şi spioni şi - oare nn se scia că fini Marphel Strogoff (făcea parte din corpul curierilor Ţarului? Mihail Strogoff nu se mişcă de loc. — Mihail, strigă maică-ss. — Cine escl, d-ta, bunăfemee? întrebă I Mihail Strogoff găngănind mal mnltaceete ; vorbe de cât pronnnţându-le. _____ Cine sunt? MS întrebi cine sânt! Copila) meii, ori nu-ţt mal eunoacl mama? _____ Te iofelî.... răspunsa cu răceală Mihail Strogoff. Vre-oasemenare te înşeală!..- Bătrâna Marpha merse drept la e) yi i aci, ochi în ochi : trecut c&zând o mic& z&padft. In timpul represontaţiel, acest local a Început a trosni In toate p&rţile şi publicul a fugi şi a pât&9i speriat sala? Ceea-ce ne mirâşi mal mult, 69te cft cum cel In drept nn observă,, câ chiar astăzi de câte ori: se dă represen-taţil, lemnăria trosneşte şi plesnesce In toate părţile, ast fel, că Într’o noapte se poate prea bine întâmpla cea mal mare nenorocire omorân-du-se sute de oameni. 0 dată cu aceste observări ne mal fecem datoria a trage băgare de seamă a guvernului, a consiliu lui comunal, a prefectului politiei şi a comitetului teatral, că în tim pul resbelulul Austro-Prusian şi Franco-Prusian, nu numai ^cafelele şantante* dar chiar şi teatrele naţionala şi operile ati fost poprite peste tot locul mult timp chiar şi dupe resbel. Pentru ce nu s’ar opri şi la noi cel puţin ncafelele şantante-lâsându-se deschise pentru distrac-ţiunea străinilor teatru naţional şi opera, de esemplu, unde se joacă piese morale potrivite cu timpii dureroşl prin care trece ţara ? Deosebit de aceasta, sâ nu scăpăm din vedere că pe când era numai teatrul naţional şi nu esista .cafelele şantante* toţi artiştii români deosebindu-se care mal de care prin talentul lor, era o plăcere de a se duce cine-va la teatrul român spre a asculta piese destul de grele, pe când astăzi de când cu .cafelele şantante* toţi artiştii de m°rit s’ati descuragiat, mulţi diu el s’a ti ataşat chiar pe lângă aceste cafele numai pentru a’şl căpăta hrana de toate zilele. Faceţi dar, d-lor miniştrii, d-lor membrii al comitetului teatral şi d-nilor membrii al comunei, sâ dispară „cafelele şantante* cu toată corupţiunea lor şi 9â se rădice la înălţimea lui teatrul naţional. {Curierul Financiar) Gornil Dubnik şi Doinii Dnbnik întărirea Gorni-Dubnik, ţinută de Turci cu atâta îndărătnicie, făcea parte din acel şir de rednte, prin cariei apăraG legăturile Plevnel ca Sofia yi Orhanif». Din aceste redute, trei sunt deja în mâinile Roşilor şi trupele comandate de generalul Gurko sunt iu marş spre Radormirz4», care nu-i decât 60 verste departe de Orhanie. La Orhanie va fi de sigur o oiocnire noă, căcî generalul Gurko are misiunea de a nimici armata de dispresurare a Ini Şefchet-paşa, iar Skobelefe însărcinat să vegheze fn contra ajutoarelor, ce s’ar putea trimite din Vidin. — Nu eytî fiul lui Petre şî Marpha Strogoff? zise ea. Mihail Strogoff şî-ar fi dat viaţa ca sa poată strânge liber iu braţele sale pe maica sa.... dar dacă sS supunea, să sferşia cu el» cu misiunea lai, cu jurământul lui ! Stăp&nindu-se din toate puterile, şî închise ochi ca să nu vază neesprimabîla durere ce strângea obrazul respectabil al mamei sale, şi ’şl retrase raainele casă nu atingă mâinele tremurânde care ’l căutaG. — Nu sciil, în adevăr, ce vrei să zici, bună femee, răspunse el dându-se înapoi cn câţl-va paşi. — Mihail 1 strigă iar bătrâna mamă. — Nu mă numesc Mihail! N’am fost nici o-dată fiul d-taîe. Ea SQnt Nicolae Korpanoff, negustor la Irkuţsk. Şi, repede, eşi din sală, pe când aceste cuvinte reaunafl pentru cea din urmă oară : — Fiul meG, fiul meG]..,..',) Mihail Strogoff, cu mare greutate, plecase. Nu şî văz o pe bătrâna I mamă, care căzuse mal fără resu fiare pe bancă. Dar In momentol când stăpânul de diligenţe alerga Bă o ajute, bătrâna femee se scală. O deşteptare subită se făcuse în minteA et Ea, renegată de fiul săGl era peste pu- Pe lângă Tresnlk erati pe la 21 a Innel trecute 8 regimente româneşti de oavalerie asemenea şi infanterie. La 24 Oct. divizia Arnoldi, împreană cu doă brigada româneşti de cavalerie ‘Creţeanu* (2 regimente de roşiori şi cavalerie de linie) şi *Formao* (doă regimente de călăraşi)şi brigada română de infanterie «Cantili* a părăsit Trestnik la 2 ore după miezol nopţii şi a trecut prin Gornil-Etropol spre Gorniî-Dubnik. Sosiţi acolo la ? ore dimineaţa s’a detaşat doă batalioane cu o baterie călare spre Dolnil-Dobuik, iar restul brigada! de infanterie a apucat spre stânga la DolniT-Etropol» spre a ocupa posiţil In faţa rîulnî Vid. La 21 Octomvrie 7 ore dimineaţa, un regiment de dragonl, care forma avangarda diviziei combinate Arnoldi, a ajuns în preajma satulnî Gornii-Etropol lângăo tip, unde s’a preschimbat cele d’anteiG împnşcărnrî, căci avanposturile inamice de cavalerie era înaintate până la această vie, iar dnpă cele d’ănteiti focuri saG dat înapoi într’o pădurice, cn gând Ră se împrotiveasoă, ci fost goniţi şi de aicî, lăsând iu urmă Iernai mulţi răniţi. La acest punct trupele Iul Arnoldi se împarţiră du daoă. Daoă divizii de cavalerie, împreună cu românit, aii format trupa de atac pentra Dolni-Dubnik, şi această parte a fost comandată de locote-nentnl-geueral Arnoldi în persoană; iar o altă parte : o divizie, a luat poziţie faţă în faţă cu Gorni-Da bmk. Printr’o manevră de flanc înaintară alte trei divizii de garda şi ajunseră la 8 dimineaţa acolo, unde divizia Arnoldi şi divizia de infanterie de gardă a prinţului de Oldeuburg formai! un unghia, ca capătul In sat, cu arnenduoă aripele lu Dobnika Bira. Diviziile Elis şi Cernosubof se aşezase Iu mod aua’og pe partea opusă, în cât posiţia inimicului era înconjurată cu desăvârşire. Lişcaref stet-m dincolo de riul Vid şi’şî aşezase artileria trepte trepte pe înălţimile de la Curşiviţa, gata să împiedice Ajutoarele inamice, cari s’ar fi încercat să vie din Telîş Artileria, compusă diu 82 de tunuri era aşezata in-tr’un mare cerc împrejurul poziţiei ii amice, şi )a 0 ore dimineaţa tunurile toate începură in foc concentric. La 12 ore la ameazu-zi, dapă ce ghiulea după ghiulea căzuse iu valurile de pământ a redutei, fie-care diu divizii îndreptă câte un regiment de garda la atac. Coloanele suira înălţimea şi se aşezară 500 metri departe de poziţia inamică, unde Be revărsa asupra lor o ploae de împuşcături, dar fiind apărate de nn ravin. avură la început pn-ţiue pierderi. După nn popas scurt coloanele încercară să înainteze şi aî! şi avansat vre-o două sute de paşi, dar văzură că nu va fi cu putinţă a lua posiţia. Se schimbă deci posiţia artileriei şi se retraseră trupele din bătaia puştelor inamice, spre a reîncepe mal târziu un al doilea atac. Torcfl aruncară şrapnelurl asupra coloanelor îu retragere. La ceasurile 1 şi jumătate după araiazî se formase deja o coloană proaspătă având în centra na regiment de dragonl de gardă, care coborî de pe caî, lăsâudn-I îu vale sub paza unul regiment de Cazaci diu Koban. La 2 ceasuri noua coloană de asalt înainta, soi înălţimile snb apărarea artileriei, ocupă redannl şi se adăposti după densul, pentru că de acolo să se repează diu nofi. Ghiulele şnerftG prin aer, focul pu- tinţă. Apoi cura că să se fi înşelat şi să fi luat pe unul drept altul, era iarăşi peste putinţă. Era fiul săG acela pe care ’l văzuse, şi, dacă nu o cunoscuse, canea era că nu voia, cG nu trebuia să o cunoască, causa era că avea cuvinte puternice ca să facă ast-fel ! Şi atunci, înecând în sine simţimintele de mamă, n’avu de cât un enget : cOrI l’am perdut fără să voii! ?> — Sunt nebună! zise ea acelora cari o întrebati. M’ati înşelat ochii. Acest tânăr nu e fiul med. Na avea vocea lui. Sa nu ne mal gândim la asta! Voî sfârşi prin h-1 vedea pretutindeni. Peste zece minute, un oficer tartar Re înfăţişă pe neaşteptate la casa de dilt-genţe : — Marpha Strogoff? întreba el. — Ei! sunt, răspunse bătrâna femee cu nn ton aşa de liniştit şi cu faţa atât de ne-turbnratS, în cât martorii ce aG fost faţă la întâlnirea ce avusese loc, nu a mal cu-noscut’o. Vino, zise oficerul. (Va urma) ştelor pîrîia tot m*T tare şi mal tare cu cât trupele de atac înaintai!, gardele su-fareaG cumplit Ele înuintuG metru cu metru şi cu toate acestea domnea o orân-duială ca la manevrele de paradă. Terenul ae umplea tot maî mult cu cadavre; tot mal mulţi oameni plini de sânge schiopătaG la vale. La 4 ceasnrî înaintară în rândurile de întâiG Bpre ajator tiralioril din gardă, mer-seră îu pas gimnastic până într’o adân-cătură, asemenea nnei copăî, în cât regimentul de dragoni venea acum iu linia a dona. De aici tiralioril începură un foc cumplit de puşti asupra Turcilor. La 5 ceasuri însă posiţia tot du era luată, şi părea că nici vn putea fi luată. Când începu bu bo întunece, s’afl hotăt o Be face un >atnc în masse*, care coste cut o costa, să înfrângă pe inamic. Artileria inaintă snb redută Ia bătae.i uuuT revolver şi începu un foc da baterii, po care trebue sâ’J fi auzit, pentru a ţi’l putea închipui. Atmosfera redntoî nu maî era de cât un nour galben de pulbere, dar aceasta nu’I iropedică pe Tarei să tragă cu aceeaşi precizie ca şi dimineaţa. La 5*ceasQri Re formează 20 de batalioane Iu linia ântâin, 10 intr’a doua pentru lovirea hotărîtoarc. Când coloanele înaintară serioase şi cn măanră, sniră înăl_ ţi mele şi se făcură nevăzute iu norul de fam şi pulbere, din care s’auzîa un adevărat uragan de împuşcaturi, trupele de reservă fără voie Îşi descoperiră capetele şi ’şt făcură cruce. La G ceasuri focul deveni din ce în ce mal slab... B’apropia atacul cn baioneta. Iulăuntrul redatei ardeafi toate materialele. Fnmul gros şi negru amestecat cn a-burol alb aî ierbii de puşca, eraQ ciudat iluminate de razele de jeratec a soarelui ce apunea. Un ura! de mii de glasuri străbătu aerul, baioneta venise la rând. Iu tempo repede trupele a înaintat cei 300 de metri până la şanţ; dar Tarei! steteaG tat neclintiţi. Unii viteji suiaG valurile, dar re-cădeaG în şanţ, loviţi de moarte. Dar re-servele curgeaG într’uua în urmă şi în sfârşit la fi şi jumătate Ruşii eraG în redută. Acolo lupta Be urma maî departe. Numai o fantazie bolnavă îşi poate închipui, ce se întâmpla în redută. Caii bateriilor, vitele, răniţii, morţii, pro-viantul, toate ardeaQ şî ce era mal cumplit : oameni, caî şi oî ardeau de vîî. Toţi, câţi maî apăraG poziţia aG fost măcelăriţi şi în vremea aceasta s’aozia în-tr’ana împuşcături, cuci patroanele risipite pe pămâat InaG foc. Pe când înlănntrcl redatei se petreceaG grozăvii, iu afară de ea se petrecea cel din urmă act al dramei, luminate de Boarele zile! de la 24 Octomvrie. Inamicul era atacat îu câmp liber, in retragerea sa spre Telîş, ajuns din urmă, încunjurat din patru părţi. Un paşă, mulţi oficerl şi 1,000 de oameni se predară. Patru tunari şi numeroase arme căzură în mănile Roşilor. 10,000 de Turci apăraseră Gorniî-Dubnik şi se crede, că mare parte din el fugise în cursul zilei la Teliy, văzând zădărnicia a-perarit. Se făcuse noaptea. Casele arzând în Gor-nil-Dubnik luminaG câmpnl plin de cadavre şi gânge; trupele ostenite de moarte intrară in bivuacuri. Generalul Gurko se ivi în mijlocul lor, primit de un ura ! de mii glasuri şi mulţămi fie-căruî regiment in parte pentru purtarea lot vitează. Noaptea de 24 spre 25 Octomvrie, care aG urmat acelei cumplite lupte, aG fost o neapte friguroasă de toamnă. Trupele din Do’nil-Dubnik şi împrejurimi numâncaseră toată zîoa nimic, eraG gata de atac, le lipsea apa şi caii eraG obosiţi, căcî eraG lu-şevuţl de trei ori dou?-zecişi patru de ceasuri. Generalul Gurko le lăsă chiar noaptea prea puţin reRnflu, căci trimise doă divizii, ca să ’ncanjure Telîş, pe când o alta divizie trebaea bk stea călare, postată pe şoseaua dintre Gornil şi Dolniî-Dubnik. Generalul Lascaref opera pe înălţimile de la Mederen şi câştiga teren spre a se împreuna cu Scobelef şi a închide cu total drnmul spre Lovaţ. La 25 Octomvrie la 1) ceasuri dimineaţa oamenii eraG ocupaţi cu îngroparea morţilor, atât în redută cât şi împrejurul eţ. Corpul detaşat la DolniT-Dubuik cuprinde după apreciaţii 5—6000 de oameni. EI aG făcut pretutindenea şanţuri. Disposiţiile pentr’un atac eventual B’aG luat în modal următor: infanteria românească (două batalioane de vânători şi doă de dorobanţi) ş’afl foBt făcnt şanţnrl preste noapte, iar io mijlocul posiţiel aG ridicat redane pentru tunuri, unde s’aQ şi aşezat trei baterii rusascl şi una română. 2000 de metri după baterii stă nn regiment de Roşiori şi două de Ulanî cn 16 tunuri , iar la stânga acestor* un regiment de Dragonl şî unul de linşări. Brigada FormBC, sosită maî târzifi e in aripa droaptă a centrului. Al 2-lea regiment de roşiori şi duoă regimente de cazaci formează r.*serva. Brigada de Infanterie românească C vntilli, aşezată la Doîni-Etropol, a fost hdaojă cu 4 regimente ruseşti de cavalerie, care a’a postat de a lungul rîulul Vid, pe când infanteria a început a ridica două reduta, din cari se va bombarda fortul Opancs şi podol pente Vid. Căpitanul Vlădoianu, care, la 24 Out iacă, a adns la Poradim ştirea de biruinţă, a fost decorat de împăratul în persoană cu ordinul St. Vlndirair, de M. Sa Domnul cu crucea de cavaler al ordinului ,Stelei României.4 CBONICA Eară şl noul fluanciar Costinecn. — D. Emil Costinescn, puind la cale cele 30 milioane, >KniUiie4, s’a pUB pe fÎDance şi urmează cu perseveranţă pe calea apucată. ,La France financiare* publică un articol asopra finanţelor române şi arată, că stăm cu mult mal bine de cât se crede iu străinătate, ba chiar maî bîne cât credem noî înşine. ^România Liberă* comunică acest articol, iară ,Românul* ne face de-tăiaare, că el nu a fost seri* de cât în urma neînţelegerilor iscate între d. Emil Costinescu şi ştiutul corespondent englezesc. Eata dar finanţele române puse îutr’un ogaş bine-cnvântat prin dibăcia unul singur financiar, care ştie de ce-t vorba. Nu rămâne de cât să dorim, ca după ce se va întoarce în ţară. D. Emil Costinescn să ţie la Sala Atheneuluî câte-va prelegeri publice asupra artei de a pune la cale o minunată situaţie finanţiară. Până acum nu am avut de cât norocirea de a învăţa de la d. E. Costiuescu erta de a ne bate; ni s’a maî reservat dar o norocire. Alesul (?) (I) Galaţilor, George Fulger* s’a constatat, în fine, prin rechisitorul procurorului de CovurlniG, No. 5404, şi prin ordonanţa judelui de inBtrncţie, No. 3230i ca a comis falş lu acte publice şi a delapidat bani. Parchetul a cerut arestare* Iţjl, invocând şi greutatea art. 124 şi 110, combinat cn art. 40, cod. penale. Actele acum s’a înaintat camerei depunere sub acu8&re din Focşani, cu adresa No. 5617 diu 23 Octomvrie 1877. Iată pe cine a ales guvernământul ca deputat în Camera legiuitoare !—Vom vedea acum ce va face Camera cu validarea titlurilor sale, la 15 Noemvrie!—Dreptatea arătărilor >PresaeI‘ şi ale >VoceI Co-vurluiuln!*, a constatat’o pe deplin parchetul şi judele instructor. Nu seim dacă există o legs saG un regulament aaupta înmormântărilor, care să oprească cântarea musicelor pe stradă; căci, dacă ar fi o asemenea disposiţiune proibitivă ea nu se observă fn toate caşurile, şi dă, cu drept cuvânt, motive de ne-mulţămire celor ce dâ nenorocirea de a fi interesaţi. La unii caută şi la alţii nu. De ce această deosebire, saG mai bine zis, de ce rigori proibilitive pentru unii morţi, şi privilegiul muBicei pentru alţii? Noî, fără a ne ocupa de cestiunea de a sci, daca este bine saG nu ca să cânte saG nu misica pe strada la imormântârî, rugăm pe autorităţile iu drept, ca să iea măsuri, BaG de a se interzice cu desăvârşire cântarea musicelor pe stradă, fără nici o ex-cepţiune, pentru toţi morţii, saG a se permite, iarăşi fără nici o excepţiune, pentru toate înmormântările. {Pressa). Societatea Geograficii Românii Consilinl de administraţie al Societăţel Geografice Române în şedinţa sa de la 19 31 Octomvrie corant, aG luat decisinnea ca, îu faţa împrejurărilor politice actuale Bă ae amâne adunarea generală ce conform Rtatutelor urma a ro întraui în Octomvrie corent, şi su se contopească cu acea diu Ianuarie viitor, când se vor face d-lor membrii cuvenitele convocări. Pentra Panlrv Paalru 5 franci : Pentru i franci : Pentru 6 franci: 6 franci: 5 franci : 6 franci: Pentru t franci: Pentru 5 franci: Pentra Pentru Pentru CE SE ROATE CAPATA iDK.’%rrwaLT » FBAIVCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA fi LINGBRIA DIN VIENA Cal** Mogoş6ie»f Palais „Dacla“ Pvnfro 60 bani: I oaf Pichet da vâri. Pentru 6 franci: 0 aâmajj da Oxford anglei. 4 franci 60 bani: I pirtoho pantatoano pentru cillraţl. 6 franci: 6 perechi manchete ori co fason. 2 larnitura adorata da dana. 11 gulere engU In orl-care faion fi mărimi. 6 părechl ciorapi patentau». 6 gulere modern* pentru dame, după a!*g*re 12 bătute albe de păntă adevărată. 11 batiate bine ooIorAt* tivite |i «pliat*. 6 pro«5pe de pămă curaţi. 6 |*rvet* da miw& de pinii Adevăraţi. Pentru 6 franci: 11 şervet* albe de oeaifl. Pentru 6 franol : 1 cimafi moderni, timpii M brodată. Pentru 6 franci: 2 bătute cu monograme fin brodate. Pentru 5 franci: 1 batinti franceift fin brodată ou dantele. Pentru 3—8 franci: 1 ooroet de damă Pentra ft'/t franci : 0 cămaşă de nbpta Pentru 6 franci: S pepturl fin brodate pentra oimăfl da bărbaţi. 1 gorniture fine şi moderne pentru dame (galeru! şi manşete). 1 c.imiion modern brodat. i f.ţi de masă colorată cu ciucuri, pentru caft£. 1 cămăşi «t*fl o pereche da iimene da dami, bogat brodate. 1 cravată de dami, adevărată Crime-Dentelle. 1 fuată costum pliată. I bucată Tulpan. Panlra 25 franci: 42 da coti — I bucali Chifon fran|u20ic. Pentru 10 franci: I buoati Roba iTenfnntş da talia. Pentru 18—24 franci : I bucali Tartan anglao da 6 ooţl. Pentru 20 franci: 24 câţi Pichet. Pentra 20 frânei: I bucali Manta da baia. Pentru 18 - 16 franci: 1 bucată pinii de Rumburg, de 36—46 ooţl. Pentra 55— 66 franci : 1 bucată pinii da Belgia de 60 ooţr. Pentru 75—108 franci: 1 bucată pinii Goronajde 58 ooţl. Pentru 115-210 franci: 1 buoată Toile Batict* francei. Fpntrn 12—22 franeî. PUpAmfi de lfnil forte fine. Afari da articolile menţjinata io gătaşfc tof-d'a-uni Irutouri complecta Calfa Mogoşblfî Palatul „Dacia". îomânţliledln districte Tnieţila ou praful respectiv •• vor efectua fiarta grabnic eomciinciot Pentru 5 franci: Ppntrn 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci; FRUMUŞEI A! FRÂGEQIMEA TINEREŢEl A PELEl Ca mljleo neîntrecut pentru înfrumuseţarea palei • afl recunoicat de fote damele cea cercetată de autorităţi, eicelenta, nevitămiWrea şi adevărata de Dr. LEJOS8H, Ptri». Ao.it mijloc de purificoţiuno* pelol, recunoscut tn I6tt lumeţ, i t ar*tat ca cel mal bun şi cel mal setiv din tdte mijldcele de înfrumuseţare ipro a depărta sigur pete de >6re, coloritul şiroiul, roşiei. pele galbene, precum ei 16te necurăţeniei# petei. RAVIS-SANTE dă pelet o IrăgeŞime ■ tina-reţel I6rte Irumbsâ roen-deschi«ă şi ca de catife, fure pelea şi mările *lb-lucitor şi delicat, este reenritdre şi pă«tr;.)ă petei fragedă pini in vtrst» cea mal înaintată NEFALSIFICAT se g&scsce in Bucuoesct namnl la d-nu 0RUS, Farmacia li Speranţa. PREJUL : I (Iccon mare 8 ir., | flacon mic 8 Ir. Dnposit general li H. SCHWAR7., Bud ipeita Mărie Valeriegasie No. 9. 695. H. HONICII TAPIS1SR SI DECORATOR Strada Ştirbei-Vodă, 3 In dosul Teatrului Naţional, se recomanda pentru tdte lacrftrile aţin- AITUNCIU IMPORTANT. CEL Iii VECHIO SI RENDHITD MAGASIN ' LA ST EU A ALBA SUB FIRMA MM?? Htrada Carol I No. (Curtea Vechie) tIr-A-vIs de Sig. Prager. Strada Carol I No. r». (Curtea Vechie) vls-â-ris de Si|?. Prag»r. gatore de meseria sa. [635-17) STRADA SCAUNE Nr. 11, SSS chiriat un Grajd şi Şopron, care se pdte întrebuinţa şi pentru orf-ce msgasie. — A se adresi la Tipografia Thiel 4 Weia*. Am on6re a insciinţa pe onor. PT. Public eS mi-n noeit pentrn I eeeonu) de iarnă un bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, după fasonels cele din urmă, — precum şi nn mare transport d« Cisme lungi de Lik rusesc, de lucht şi de Vaca, ra şi ' Mantale de Cauciuc pontru p!6e, prima calitate ; asemenea fi Galoşi | de Gumi. 1 Sob-semnatol aduc mulţumirile mele onor. PT. Public jentru iu-credere ce a dat mnuţio atei mele firme de nu interral de 12 ani | care până acuroa a depun probe suficiente de fina calitate a mărfei ca şi de eftinStatea preţurilor, sperând că şi de «cum înainte, va bine-vol ai da concnraul Befi găsind tot-d’a-una atât mârfnri fine şi fasonate cât şi preţnrl forte moderate. Cn totă stima PHILIl'P OOLDSTEIN. L- FABRICA LARrDOUT-WIENERBERQ 1 M J. ELSINGER et Fii la VIENA, Ş fornisdr.ă contra casa saH â conto, livrabile la Viena. J Muşamale de căruţe şi Mantale de pltfie cât ntaî repede şi în cele mal mari cantităţi. (G32—.0) W W W1 Fabrica c. r. priviiigiatA a Curţii austriace de MOBILE DE FER JOIIANX SCIILKSIN'GEIt i. Comp Viena, Taborstrasse Wo. 38 ofectn»7.ă imediat orl-ce cnantitate de paturi de fer cn preţul de câte 1.50 fiorini pentru casarmc şi spitaluri. (643-10) A eşit de sub tipar şi ne află de vânzare la magaaiile de mnsică Gebaner şi landa 4 Sandrovitz: DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei Mareşdnn PiYTS-ATST EROIC pentru patru veci cu acompaniament ds plâns de LEOPLD STERN. Preţul i Leii nofl. BUCURESOI Tipoiţrafl-editorl Thiel & Weiai, palatul .Dacia.* FABRICA A eşit de sub tipar : Manual de Comptabilitate Io PARTIDA DUBLA ŞI 8IMPLA p. ntrn osul scdlelor de ambele sexe, de DIMITRIB I AROU Iieposit la librăria Fraţii loauiţio, Lipscani. Preţul 80 Bani. S’a pus sub tipar şi F.conomia domestică co Comptabllltatea domestică. de CHARTIE MECHANICA de la ZARNESCI, lAnga braşov prodoce chârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal mari unitate dentra - . T IUI UcLLLU tală a reluat eser-ciţiul profesinnei de advocat. Strada Polonă No. 2f. A eşit şi bo află de rămjare la t6te librăriile : INDICATORUL ALFABETIC al leget TlllllllliHI SI I WSTI,\RKI de HZ). X. QEOKOIAN-Pretai 1 Leii noii. Un fabricant de romuri C!1 H/>nr»rnrV c*™ ferică henorn-^1 lILUUIlIIJş rj|e c le mal fine franceas dnpă o mrtodă nonă şi forte practică, nvăDd şi cunoştinţe deosebite in operaţiunea cu vinuri, cântă nn companion pentrn n întreprind ) A eşit de sub pre-ă : M A IMUAL pentru deprinderi tn cugatirs şi composiţiune de Dr. Caianu Directorat gimnaBiulni din Focşani. Carte autorieată de onor. mineter al instrncţinnei pentrn clasele giminasiale. Deposit in Bncnreecl la librăria Socec et Comp., in Iaşi la librăria Petrini. Officifl de advocatura Pentrn inleenirsa clienţilor mei am înfiiin-ţnt nn Oftici fi dr ndvocatnră. Cal**» Mo-goşoiel No. 86 unde -rS voiţi afla în t6te pt»a, asemenea cn tuburi hermetice şi pneumatice. Biuroul se allil Strada Academiei No. -o. (639-0) p. Antrep.risa Birometrică DIRECŢIUNE A.. lâeiaitii DE ÎNCHIRIAT cu PREŢ MODERAT de la Sf. Dumitru Ttltor APARTAMENTELE DIN HOTELUL VLASTO numit Rudi<;thm, din r'hada Carol 7, No. 40, ocupate actualmente de Societatea generală de Asigurare „ROMANŢA* cart •» mută In casa Mituim Har Rural, Strada Coli. Infornuţlnnl In tdte filele la Direrţinnea generală a Societăţii „Romanlu“. * (636 - 0) Tipografia Thiel & Weiss Palatul .Dacia*. nyrvwa,*