Nr. 348
MERCURI 8 NOEMVRIE
ANUL II. - 1877.
!
 abonamentblb
     ÎN TOATA no NANI A î
F* »a . ,                    
Pe 6 luni .                  
Be 8 luni   IN STHAlNATATt:  
P« u . .                     
                                                                                                                                       IN3KHTÎUN1 31 UICUMI I
                                                                                                                                                                                                                                                        Linia da 80 litar* petit, padina IV, 30 hani. a pagina in, 80 bani, pe pagina II, 8 lei noi.
Reclame 2 lei noi linia.
ESK IN TOATE ZILELE DE LUCRU.
Un numftr ln Capitală (O bani.
Riuroul Redixoţiel şi Administraţiei: Palatul ,.IJaoia‘\
                                                                                                    AisrxjisroxTJiii
Se priimeao tn itriinitate t La D-nit flaiiw-tUnn A Vogl*r ln Vienna, WalflicbRasse lQ A* Oppelik In Yienna, Btubenbasteî 1} Rt*l+-AfoM« tn Vienna , Seilerctltte 2 3 Vmemt Hrxticka in Vienna, Teinfnltitrane 17* PKUipp Lbb ln Vienna, EtchenbaehRUse 11 \ L. L*mţ A Comp. tn Peşta |i Ha*a»-Laffll+‘Bmllimr & Comp, ln Pari*.
     Scria ort nofranoate na *e primata. Artioolele nepabliomti ie var ardă.
   Un numâr tn DUtriote 15 bani.
Cnrtnl de Bncnreael, SI Octcmvrie
   Oblig. Rurale , . * . . 87     86    
        % DomeniaI«{ . . . 80     79t/t 
   CreJit funMur rural . , 79     7S'/« 
                   urban . 68           
Iropr. municipal al Capit. 77           
Oblig. Penml.....          125    ---   
Oblig. Dacia.....          200    ---   
, România .                40     ---   
Impr, municipal eu premii  ---    ---   
RenU Rom.In A.....         «a»    ---   
Parii 8 luni.....          100l/t       
Londra * .....             2525   2515  
           Viena , , , . , ---    ---   
        Perii» „ . , . . . 1231/, ---   
Canal de Vlona, 12 Noembre.
M*UUe*.........................W 30
MiţlABAla.....................fi ^0
Renta ln aur..................73 70
Lo*e.........................112  —
Acţiunile h&ncel.............820
Crediturl .................. 203  25
London......................119  20
Obligaţiuni rurale ungare . . 78 25
      »     temeivar .... 77 25
      »     transilvane ... 75 25
Argint în mltrfurl...........106  80
Ducatul ...................... 5  68
Napoleonul ................... 9  50
Marc 100                      58  90
      Carsnl de Borltn, 12 Nocmbre. Acţiun. C&ilor forate ruiuAoo 15 26 OlMiiţsiţiuuile ronjftne 6%. Priorităţile C. fer. rom. 8%
Jmprumiitul Oppenheim . .
Napoleonul . ...............
Vienu, t*rmoQ lunur ' , t ,
Paria 9i aeart . . ,
59 50 55 -82 50 16 26
            Calendarul ijllet
Morcuri 2 (li Noemvrie). Patronul (jilet: Martirul Antonio. RâaHritul sdrelul; 6 ore 55 min. Apusul s6r*lul: 4 ore 34 min. Pasele lunel : Luni Nouâ
PLECAREA. TBEISTURIILOR
                                                                                                                                                                                                                                                             Raoaroscl — Sao6va
Bucureact .... 8.15 n 10.—
Ploescl Brăila . . , , Teoucifl . . . , Roman . , , Suctîva, sosire ,
9.50 n l i.05 j 1.33 n 5.45   1 7.15 4
4.38 n      11.40   d
9.05 d          4.54 4
12.08 d          9.35 n
Uacnresel — Verolorora
Hnrurmci.....        . 0.    6.05 n  Vfirciorova ....    . . 6.45 d  
Piteţtl......        . 11.21 10.15 n Craiova.....        . . 11.44 ( 
Slatina......                        Slatina......                   
Craiovti......                       Piteţtl......       . . 4.42.   
Vdroiorova, sosire . . 9.01          Bucaresol, «oiirc . . . 7.40 ţ  
Sucijv»
Re raan . . . ,
Teouoiil..........
BrAila .... Ploe.cl .... Uuoure.cl, ioni re
Snobe*—Baeoreael
.  . . . 5.11 j «.46 d
.  . . . 8 45 n 12.10 i
.  . . . 11.30 n 5.10 j
.... 3.08 n 8.10 n 8.58 d .... 1.12 d         2.45 d
         8.30 4      4.30 1}
Verolor*TA—Bacoreeei
7.15,;
11.20.;
8.05 d 8.27 n
4.5» d 7.17 •
                                                                                                                      |B»imel—Ulnrffi
Bucureiol................9.1» d
Giurgiu, io«ir«......11.85 <J
                                                                                                                      Blarfla—Baearnael
Giorgifl..................1.7 ,
Buonre.cl, ioaire «... 9.48 q
                                                                                                                        Galaţi—Barbari
Galaţi...........1.20 b 8.25 d        1.30 Ş
Bărboşi, ioaire .      . 1.55 ■ 2.— 9 8.05 a
                                                                                                                        Bărboşi—Galaţi
Bărboşi........... 2.55 n 6.25 b 7.25 4
Galaţi 1011 re . , . 8.80 a 7.— a 8.- - a
                                                            SORI TELEGRAFICE
                                                                    din
FOILE STRA.I3STE.
                             Tnnls, $ Noemrrie.
      Baiul de Tunis pregătesce o trupă de 5,000 oameni spre a o trămite pe câmpul de răsboiB din Turcia, r
                           Uremia 9 Noemrrie.
      Muma regelui, regina văduvă, Amalia, a murit erl seară.
                             Paris, 8 Noemrrie.
8 .Agenţia Harag.« comunică ştirea, că centrul drept ar «ta Intru cât-va la în-
I" doinlă dacă ra trebni să dea sprijinire cabinetului; toate fracţiunile sunt însă de
! comun acord de a da toată sprijinirea lor mareşalului preşedinte.
                             Paris, 8 Noemrrie.
     Astă-zl mal mulţi delegaţi al dreptei senatului, Intre care Canrobert, Depeyre,
IDaru, Bocher şi Kerdrel, s'aB presentat la maraşalnl Mac-Mahon, spre a’i da cea mal formală încredinţare, că el poate compta pe cea mal anergicî sprijinire din partea majorităţeî senatului in lupta pentru apă-r...ea statului şi a eocietăţei. Mareşalul a •Sopuns: Pasul d-roastră mg încredinţează, că aveam drept, când coptam pe sprijinul senatului tn politica conservativă, care, jrecum ştiţi, e singura pe care voeao a o servi.
      Astă seară stânga va ţinea o adunare nlenară. S’a numit un comitet, cn puteri nelimitate, care îşi va ţinea şedinţele în secret.
                           Londra, 9 Noemvri".
        ,06cinl Reuter* comunică din Con-sUntinopol; După o depeşă de la 7 Noem-vrie a lui Suleiman paşa turoil ai) gonit un detaşament de cazaci, care duceaB un transport de care cn gr&B nu departe de Koslonbey. Erl patru companii din lenikeni aB încercat de a relua transportul, iti atacat posiţiele de la Konlozbey, dar aB fost respinse după o luptă de 3 ceaiuri.
        Ahmed paşa comunică de la 7 Noem-vrie din Rusciuc: Inamicul a bombardat curs de de do8 ceasuri Rusciucul, turcii aB ripostat şi afl perdut nu om. La Pyr-gos a avut loc o luptă de recunoascere între Cazaci fi Cerchezi. Avautposturile de la Călăraşi schimbă merefl focuri cu infanteria şi artileria, ce ocupă insula | Loba, Su faţa Silistreî.
IDervyj paşa comunică de la 7 Noemvrie din Batum ; Inamicul a primit ejutor de trnpe şi şase tunuri de calibru mare, a început un staşnic foc de artilerie şi a atacat astăzi frontul nostru, fiind sprijinit de focurile şanţurilor. Lupta a du-
(rat trei ceasuri şi inamicul a fost silit a sa retrage in dosul şanţurilor sale. Turoil a9 avut mal mulţi oficerl răniţi şi 10 morţi. Perderile ruşilor sunt mal mari.
        In strimtoarea de la Şipca, la 7 Noemvrie, s‘a întreţinut toată zioa un foc V18. Turcii afi perdut un mort şi un rănit.
                             Londra, 9 Noemrrie.
        Corespondentul gazetei englezeşti ,Daily News*, aflător în Bogot, discută lntr’o aorisoare a sa posiţia, în care se află Osman-pa ja A trecut o lună, de când n’a mal intrat provizii în Plevna. Oraşul e împresurat de întăritori şi valuri de pământ, ridicate de ruşi şi de români, care întăritori sunt ocupate pe zi ce merge de I
trupe mal numeroase, pare aproape sigur, că Osman nu mai are provizii.
   Acuma, remâue să se hotărască, saS ca să capituleze safi să rupă linia împresnră-torilor săi. Liniile ruseşti sunt toate unite prin telegraf; orl-ce conoentrare de trupe se poate observa din toate părţile posiţii-lor ruseşti.
   Sistemul de reserve ruseşti s’arntă a fi escelent. Corpul geueralnlnl Skobelef, care într’o vreme suferise pierderi mari, numără astăzi iarăşi 11,500 oameni.
               CongtantUopoI, 9 Noemvrie.
   >Agenţia Havas* vesteşte :
   In Stambul se susţine, că astăzi ar fi venit o depeşă a Iul Muktar-paşa, care zice, că ruşii ar fi atacat Erzernmnl şi c’aB fost respinşi cu mari pierderi. Ieri Mâhnind Damat-patt a fogt faţă în consiliul de miniştri.
                                                                                                           Constantlnopol, 9 Noemvrie. (Oficială).
   Hamdi-paşa e numit ministru de interne, în locul Iul Gievdet-paşa; Kemal-paşa ministru da comerţ, Manif-Efendi ministru al învăţământurilor publice; Said-paşa, primul secretar al Sultanului, e numit ministru al listei civile.
                       Berlin. » Noemvrie.
   ,Norddentsche Allg. Zeitung* coprinde o corespondenţă de la Sanit-PeterBburg sub data de 6 a. c., care biclueşte tendinţele panslaviste fi arată, că Rusia va remânea pe lângă ţelurile sale, propuse la început: Autonomia Bulgariei, Bosniei şi a Herzs-govineî, liberarea creştinilor de sub robia paşilor turceşti, dar nu nu jug panslavist pentru Rusia.
   Când Rusia va fi ajuns priu sabie la ceea ce Turcia a refasat Enropeî întregi, atuncea va arăta că ştie a preţui armonia dintre popoarele europene. Nimic nu e mal departe de Rusia, decât de a face greutăţi Curţii împărăteşti din Viena. Iar pentru situaţia din lănntrn a Rusiei e sigur, cum că tu urma resboiulaî va veni o desvoltare liniştită şi temeinică a ţărel prin reforma administraţiei, legilor judecătoreşti şi finanţelor.
    SCIRI TELEGRAFICE
                                                                                                       ALE .TIMPULUI*
                                                                                                            (Agenţia Havas)
                                                                                                                                                                                                 ServiciuI de la 12 Memvrie, 4 ore seara. — Viena 12 Noemvrie.
   SS anunţă din Constantinopol că un ruare consilii! de resbol s’a ţinut la 8 ale coren-tel. S’a luat hotărârea de a trimete lui O-sman-paşa ordin de a goli Plevna.
                                                                                                                                                                                                                   Yarna, 11 Noemvrie.
   Ataşaţii militari ai Franţei şi al Anglie adresând lui Soleiuian-paşa, in urma unei dispute, o scrisoare zicând că preseuţa lor este fără de folos, Soleiman-paşa le-a re-Bpuns îndată că el impărtâşaace iu tocmai opinia lor şi că le doresce drnm bnu.
                                                                                                                                                                                                                    Ylena, 11 Noemvrie.
   Se anunţă din Constantinopol către mai multe ziare că guvernul e hotărit a trimite pe câmpul de resboiB al şaselea şi al şaptelea corp din Arabia. Aceste dnoă corpuri de armată vor forma nu contingent de 40,000 oameni.
   Guvernul tunisian va trimite de o potrivă
nu corp de armată de 5,000, de oameni, care după dorinţa sa se va încorpora la arcnata de la Şurala,
— Serviciul de le 12 Noemvrie, 9 ore seara. — Constantinopol, 11 Noemvrie.
   Cieki-paşa s’.i numit comandant al Or-haniel în locul lui Şefket-paşs, care îulo-cueşte pe Hakir-paşa la armata din BilcanI,
   Uu partid care numără multe persona-gie cu influinţă la Poartă consiliază pe Sultan să oaute negociaţinnî directe cu Rusia. Atitudinea d-lui Layard arată o prea mare reservă faţă cn cele din urmă împărtăşiri ce a primit de la Edero-paşa.
                                                                                                                                                                                                                                    Poradlm 12 Noemvrie.
   Cel din urmă desertorî şi prisonierî prinşi înaintea Plevnil poartă pe faţa lor urmele de lipsă şi de oboseală.
                                                                                                                                                                                                                                      Paria, 12 Noemvrie.
   ţCamera deputaţilor.—Camera a adoptat de urgenţă o propunere a stângei de a numi o comisinne de anctntă pentru a cerceta abusurile din perioada electorală.
   Preşedintele consiliului, dacele de Bro-glie n sprijinit urgenţa.
                                                                                                                                                                                                                                     Athena, 12 Noemvrie.
   Camera s’a întrunit astăzi. EraB presanţi 110 deputaţi, ziua de 14 s’a fixat pentru constituirea definitivă a biurourilor.
   Cuirasatul italian, *Duilius* este aşteptat la PireB.
  BOCDRESCI !, NOEMVRIE
   In suplimentul sCfl din 31 Octom-vrie, vorbind despre ştirea ce discutasem în .Timpul* din 29 Octomvrie, a demisiunel d-lul Cogălniceanu , „Românul* ataci .România Liberi* pentru ci a dat oare cum cre-zfemânt acestei ştiri pe care o numeşte ; %un neadevir cu care specula re acţiunea.*
   Spre probi a neadevărului, autorul articolului ne zice că : „<z avut cri plăcerea tie a vedea pe d. Cogalni-ceanu,“ pentru care nu putem de cit a ’1 felicita; ci: „d. Cogtllniceanu a rîs,K ceea ce probează că acest ministru are motivele sale de a fi voios, şi ln fine că : „d Iul nu este din actl oameni cari sc sperie de pedici,* lucru cunoscut tutulora.
   Şi toate aceste probe le enumeazi Înfumuratul ziar spre a conchide ci, d. Cogilniceanu nu se va retrage nici „de lene nict de desgust .“
   „Timpul* insă, nu a susţinut de loc ci actualul ministru de externe este leneş saU desgustat. Din contra ! Noi am zis ci se va retrage fără de voe, retragerea d-sale fiind arvuna stipulată la tocmeala ce a avut loc între guvern şi fracţiune.
   Dar apoi, cu toată tămâia ce arde astăzi „Românul" la picioarele d-lul ministru de externe, cine nu a aflat sgomotoasele şi scandaloasele certe urmate în s6nul cabinetului, acuză-
rile reciproce ce ’şl aruncaţi In capul unul-altuia nişte înalţi funcţionari ? Cum s’a liniştit furtuna, prin ce concesiuni B’aO împăcat certaţil, nu ştim bine. Ori cum ar fi, Împăcarea urmată ln a3t-fel de condi-ţiunl nu poate fi pacea, ci numai un armistiţiu şi verl-cine ’şl va da osteneala de a merge la dejun saă la prănz Intr’un mare hotel situat pe piaţa Teatrului, va auzi acolo un limbagiă plin de vivacitate şi de a-m&râciune care ’l va întări în credinţa că : „ Este ceva putred in Danemarca. *
   Tot ln numftrul citat, „Romănul* urmează cu atacul Început de câteva zile In contra „Agenţiei Havas.* Se poate prea bine, şi suntem dispuşi a o crede şi noi, că acest biurofi de informaţiunl telegrafice să nu fie cel mal satisfăcător şi cel mal complect. Ne coprinde mirarea ln3ă vft-z&nd că tocmai acum a prins de veste şi „Românul*. Cercetând fenomenul mal de aproape ne vine a crede ci, nemulţumirea aa s’a născut chiar din zioa când acea Agsnţie a cutezat a transmite abonaţilor el cunoscuta depeşă prin care se comuni-caă bazele de pace atribuite d-nulul Crispi după călătoria sa în Europa centrală, ,/nde irae.“
   Tot ln acel articol, mal găsim, insinuat într’un’mod indirect, că la 15 Noemvrie afi să fie chiemate corpurile legiuitoare, lucru de care începeam a ne îndoi. Din minutul ce organul preşedintelui Camerei, al d lui Crispi al nostru, ne o anunţă, nu ne mal remâne cea mal mică îndoială că, Cameră şi Senat vor fi chiemate a lucra mult, bine, fără şovăire, româneşte, statornic, inteligent, patriotic, devotat, s. a. m.
   In fine, ca buchet al acelui bogat num£r, „Românul* ne descoperă o a 4-a putere constituţională ln Stat; aceasta este armata, pe care o numeşte ln paralel cu Camerile :   9cea-
laltă delegaţiune a Naţiună.*
   Spânzurăţi-vS, Benjamin, Constant şi St. Mill, că nu v’aţl găndit la una ca aceasta!
   O     ! beţiă de cuvinte! la ce aiurări poţi Împinge!
                                               DIN AFARA.
   Alistro-Ungarii». — Situaţiunea internă a {imperiului dualistic urmează a fi indecisă. Ilotârlrea, care se credea că va trebui să se dea cu ocasiunea votării făcute asupra proiectului de bancă, na a fost de cât o ilusiune. Proiectul de bancă, discutat de vre-o zece zile In dieta din Pesta, In şedinţa de la 8 Noemvrie a fost primit ca basă
pentru desbaterile speciale; 210 deputaţi a votat pentru, 109 contra) eară 125 afi lipsit de la această şedinţă. — Ziarele guvernamentale atât din Pesta, cât şi din Viena Insâ comunică acest resultat cu oa-re-şl care nemulţumire. Se credea, câ cu ocasiunea votării, se va putea prevedea destul de lămurit, daci guvernul dispune pentru proiectele privitoare la renoirea pactului dualistic de o maioritate siguri.
    Voturile s’afi împărţit însă ast-fel, ln cât nu resultâ nimic positiv din votarea ficutft la 8 Noemvrie, ba chiar e cu putinţă, câ din cele 109 voturi date contra proiectului şi cais 125, care nu s’afi dat de loc, astfel cu totul 235, va putea sâ re-sulte o maioritate contra proiectelor de lege atât de mult discutate şi combătute.
    Temându-se de aceasta, cabinetul din Pesta încă de pe acum B’ar fi pus în Înţelegere cu cel din Viena spre a propune camerilor un provi-sorifi de trei luni, dacă proiectele de lege nu ar fi votate până la sfârşitul anului 1877.
    Cestiunea provisoriulul a fost pini acum mult discutată ; tot-de-una Insă ziarele guvernamentale afi respins ideea unul provisorifi. Acum Insă de o-datâ oficiosul „ PeBter-Lloyd" nu mimai ci admite această idei, ci II di tot-o-d&ti importanţa uuel soluţiunl foarte potrivite cu situaţia actuali.
    Proiectul de tarife vamale era si se puie în şedinţa de la 8 Noemvrie a camerei din Viena la ordinea zilei; a fost Insă amânat, precum se asiguri, pe opt pini la 10 zile. Causa acestei amânări este că guvernul din Viena voia si presente numai tarifele firi de nici un co-mentar, citi vreme guvernul din Pesta este hotărit a comenta tarifele şi ale presenta în tabele comparative, din care si se vază lămurit deosebirea Intre taxele de mal nainte şi acele ce vor avea a se statornici pe viitor.
    Alăturea cu ştirea ci guvernul Germaniei ar fi propus prelungirea tratatului existent pe încă un am amânarea discuţiunilor asupra proiectelor de tarifă, de sine se înţelege, câ nu ar avea nici o importanţă.
    Franţa. — Declaraţiunea mareşalului Mac-Mahon de a fi hotărit să nu se retragă a produs o viui agitaţiune In ziaristica republicani din Franţa şi nu mal puţin şi In ziarele din streinitate care sunt deprinse a combate politica de la 10 Mal.
    De şi mareşalul a făcut această
X
TIMPUL
      deelaraţiune, de şi cabinetul Broglie a rămas la fruntea afacerilor, se crede că schimbarea radical A In politica Franţer a fost numai amânată şi chiar amănatA pe un timp foarte 9curt.
       Cu cAt mareşalul preşedinte lna-inteazA tn lupta sa contra majorităţii camerei cu atât mal mult se apropie de punctul. In care nu II va rămânea de c&t a se retrage.
       Alegerile din departamente aO eşit In favorul republicanilor; In Senat neînţelegerea Intre monarchiştl şi bonapartiştl din ce In ce devine tot mal pronunţată, şi. In sflrşit, toate Încercările guvernului, de a şl cA-ştiga sprijin prin schimbările făcute In administraţiune rămân zadarnice.
       In aceeaşi vreme, limbagiul ziarelor devine tot mal aspru şi atitudinea republicanilor tot mal stăruitoare. «In orl-ce cas, — zice .Râ-publique Fran^aise*, — această si-tuaţiune nu poate fi de o lungă durată. Deputaţii vin la Paris cu ho-tărlrea de a-I pune o dată pentru tot-de-una capăt şi a crea garanţii serioase contra întreprinderilor inamicilor republicel, inamicilor libertăţii, inamicilor sufragiului universal. inamicilor regimului parlamentar.
      Funcţionarii cabinetului Broglie-Fourtou trebuesc să dispară: capitu-laţiunea trebuesce să fie deplină şi definitivă.— , In aceste două puncte nu poate să aibă loc nici un fel de transacţiune*.
      Faţa cu un limbagiu atăt de aspru şi Ingămfat, ' faţă cu o atăt de Învederată neţinere In seamă a intereselor publice legate de buna Înţelegere Intre cetăţeni, mareşalului nu ’l remâne de cât 9ă renunţe de a încerca lmpăcăciunea cu nisce oameni, care nu primesc nici un fel de transacţiunl şi să urmeze pe calea apucată până Ia punctul, In care lipsa de putinţă ’f va scusa pasul de retragere.
    Englltera. — De şi ziarele o-fioioase din Londra respândiseră sci-rea, că guvernul englez s’a Încredinţat despre zădărnicia Încercărilor de mediaţiune, ziarele englezesci şi cu deosebire acelea şl ziare oficioase, stăruiesc mereft pentru începerea negoţiărilor de mediaţiune. Ast-fel „Morning Post*, zice că ar fi o mare greşală a crede, că, după ce va fi luat Plevna, Rusia va primi condi-ţiunl resonabile, apoi urmează :
    «Dacă e vorba să oprim pe Rusia In calea cuceririlor şi, dacă avem o&tu-şl de puţine motive a crede, că strălucita resistenţă a Turciei va fi Înfruntă, atunci trebuesce să ne punem numai de căt In calea Rusiei, acum, pe cănd are Încă a se lupta cu oştirile turceşti, pe cănd şanţurile Plevnel sunt încă înaintea el. earâ nu după ce se va fi scăpat de inimicul el turc.
    OrI-dne, asceptAnd. ca Turcii să fie .decisiv* biruiţi, pentru ca apoi să silească pe inimicii lor la cumpăt, va trebui să se convingă, că timpul oportun va fi trecut.*
    «Standard* recunoască că orl-care altă putere ar putea să facă încercările de mediaţiune cu mal multe şanse de succes de < At Knglitera; de oare ce Insă toate cabinetele re-fusă a primi această sarcină, nu re măne de căt să o iea cel de la St. .James asupra sa.
   .Times* comunică din St.-Peters-burg scirea. că In cas de reuşită Rusia sar mulţumi cu dreptul de liberă mmgaţiune prin Dardanele şi cu constituirea Bulgariei In stat autonom sul) un principe german, lucru pe care ziarul englezesc pare a'l MiiiiM_la. îndoială.___________________
   După scirile tuturor ziarelor, ne-goţiârile pentru neutralisarea gure-lor de la Sulina se urmează, fără Insă ca pănă acum să fi produs vre-un resultat positiv.
   Italia — lu septămănile trecute *e iscase Intre guvernul italian şi Poarta otomană un conflict, din causă că mal multe vase englezeşti s’ar fi bucurat In Intrul Mării Negre de oareşl-carl favoVurl, pe care autorităţile turceşti le refusa9eră vaselor italiene. lucidentul pare a fi înlăturat prin o notă, prin care Poarta comunică ministrului Melegari, că numai căte-va va3e greceşti ad trecut linia blocadei.
               i
    Serbia. — După 3cirile comunicate de către .Polit. Corr* din Belgrad, relaţiunile Intre Serbia şi Turcia aâ intrat Intr’un stadiu de in-cordare acută. Poarta ar fi provocat In o notă verbală pe cabinetul din Belgrad a retrage corpul de obser-vaţiune de la graniţe, declarăm! că In caşul contrar sa va simţi silită a lua măsuri energice contra Serbiei.
REVISTA ZIARELOR.
    „Romănul* continnă şi acum acea ciudată polemică cu .Pressa*, care consistă In întoarcere de cuvinte, asemănări de cifre, certe asupra marginilor fraselor Întrebuinţate şi alte asemenea. Obiectul acestor desbaterî fără de folos este pe de o parte numărul ostaşilor căzuţi cu o-casia asaltului Angelescu, pe de alta dreptăţile, cari le-att avut guvernul pentru a intra in resboiii. Noi se înţelege că ne abţinem de a ne rosti In aceste întrebări, care nu se pot hotărî aici cu vorbe, nici cu întorsături retorice. Va veni ziua, In care şi petrele vor vorbi adevărul, In care cartea faptelor petrecute va sta deschisă şl se va citi atăt de lămurit, în căt taată doctrina paralelismelor nu ya fi în stare sâ-I întunece înţelesul.
   „Pressa* stabileşte că orl-care ar fi resultatul răsboiulul, economiceşte perderile noastre ad să fie imense şi ireparabile peutru zecimi de ani.
   La venirea guvernului actual, si-tnaţiunea financiară se găsia în con-diţinnt destul de grave mulţumită precedentului guvern al d-nulul Brâ-tianu, şi concesiunel drumurilor de fer Strusherg.
   Din nefericire, cabinetul actual se mulţumi numai a efectua oare-carl economii derisoril, prin suprimarea unor posturi, de foarte mică Însemnătate intru căt privesce budgetul, dar foarte necesarii p ntru regulata întreţinere a servicielor respective. Aceasta e toată Îmbunătăţirea financiară, operată de către guvernul actual.
   Pe de altă parte, guvernanţii ne-sciind, că creditul, sufletul comerţului, este Intr'acelaş timp şi sufletul politicei, avură neprevederea de a compromite şi creditul statului prin presentarea unor situaţinnl exagerate, care ’l puseră apoi in imposibilitate a efectua Împrumutul acordat, ceea ce agravâ şi mal mult situaţiunea noastră financiară.
   Guvernul, gâsindu-se fără bani şi fără credit, şi in imposibilitate a face faţă angajamentelor statului şi cheltuelilor indispensabile ale admi-nistraţiunel, era destinat să cază Încă de la constituirea cabinetului din puri radicali prin propriele sale greşeli, mal cu seamă prin discreditul adus finanţelor ţârei.
   Cănd dar situaţiunea financiară nu putea intlmpiua nici cheltuelile ordinare de administraţiune___i/nver-
nul începe răsboiâ ofensiv şi-l susţine pe un teritoriu străin, cu toată armata ţârei.
    Nu încape îndoială că, ori căt de sărac ar fi un stat, el va fi tot-d’a-una In stare a’şl procura , In timp de resboiâ, mat mult saă mal puţin îndelung, toate necesariile armatei având o lege de rechisiţiune ca cea de la noi, car e soregintea esclusivă a mij’oncelor pentru întreţinerea res-boiulul.
    Perderile economice Insă, cari pot resulta din aplicaţiunea legel de rechisiţiune, sunt mal incalculabile.
    Dacă aplicaţiunea legel de rechi-siţie este atăt de desavantagioasă intereselor economice, In căt nu se face recurs la dânsa de căt In caşuri cu totul escepţionale, cum de esemplu când este vorba de prelungirea resistenţel unei cetăţi blocate sati asediate, câte şi de câtă gravitate n'afl să fie oare daunele economice, din causa aplicârel acestei legi, pe basa căreia esclusiv guvernul a intrat In acţiune, tocmai când situaţiunea noastră financiară se găsea In condiţiunile cele mal desavan-tagiosaeî!
    .Pressa* încheie cu sentinţa lui Machievelli: .în guvernele râfl constituite, victoriile golesc tesaurul mal ântăiâ, apoi sărăcesc poporul, şi In contra inimicilor nu’l asigură; de unde învingătorii se bucură mal puţin de victorie, şi inimicii simt mal puţin perderea.* In privirea imputărilor, ce i se făcuse de .Românul* pentru .numârul ostaşilor căzuţi cu ocasia asaltului Angelescu, .Pressa* re.spunde, că s’a comis din parte-I o eroare de nuinâr, esploatată în mod nedemn de adversarii el.
    .România Liberă* se ocupă cu ştirea răspândită despre dimisia d-lul Cogălniceanu şi după ce desbate consecinţele Ia cari s’ar e9pune afacerile noastre externe prin retragerea actualului ministru, se crede in po-siţie de a declara că dacă erl avea Îndoială despre faptul demisionâril d-lul Cogălniceanu, astăzi poate afirma, cu tot dinadinsul că nu mal are pici o îndoială. Pentru că daca s’ar face o asemenea schimbare:
    .Cu ce figură ne-ara presinta a-stâzl Europei, dacă ar fi să ne jucăm acum d’a .ministerul?*
    Să fim oare condamnaţi a vedea anomalii politice şi inconsecuenţe constituţionale chiar In situaţiunl prin ele Însăşi destul de grave şi anormale ?
    De acestea am dori să fim scutiţi !
    Dacă Insă In cursul evenimentelor guvernul din lipsă de procedere a dat peste împrejurări pe cari, fidel programei şi credinţelor Iul politice, nu le poate birui, atjjncl să facă In întregul s60 loc unei alte copjhin^-ţiunl ministeriale. In cas de a recunoaşte că aceasta s'ar întoarce In folosul vădit şi imediat al ţării.
    Dacă Insă o asemenea decisiune nu este practică—precum nici credem că este—atunci guvernul e dator să remăie In persoanele Iul marcante, la poitul ce ocupă şi sA capte a întâmpina cu înţelepciune greutâ-ţile unei situaţiunl, a cărei Împletitură singur o cunoaace bine şi a cărei respunjere şi gloriâ cad de o potrivă asuprâ-I.
    Ţara nu va suferi nicJT linul guvern să se joace cu destinele el.
    Să luăm aminte!*
                                      RE8B01UL
    Ziua liotârlril pare foarte apropiată. încă acum căte-va zile se răspândise la bursa din Viena ştirea, că Osman-paşi e hotârlt a părăsi posiţiunile de la Plevna şi a se retrage 9pre miazâ-zi. in cercurile militare din Viena se crede Insă, că el va isbuti întru aceasta, va trebui Insă să piarzâ mal mult de căt jumătate din corpul săă. Pentru ca eairea să se noatâ face r.n mal nn.
ţine sacrificii, va trebui ca Mehemed Aii să facă In aceea-şi vreme cu corpul săă un atac asupra posiţiu-nilor ruseşti despre iniază-zi.
    In adevăr Mehemed Aii ar fi şi plecat cu corpul săft spre Plevna şi hotârlrea nu atârnă de cât de timp. Dacă el va putea sosi la avant-po-sturile ruseşti mal nainte de a şl fi mântuit Osman-paşa provisiunile , încercarea de eşire va putea să is-buteascâ. Suntem Insă la 13 Noem-vrie şi a trecut o lună de când corpul de la Plevna nu a primit pro-visiunl; e dar probabil că provisiunile acestur corp sunt pe sflrşit şi nu vor fi destule de cât pentru cAte-va zile.
    O depeşă din Constantinopol ne lncunosciinţeazâ, că sub greutatea acestei Bituaţiunt, marele consiliu de resboitt tinut la 8 Noemvrie tn Constantinopol, a hotârlt a trimite lui Osman-paşa ordinul de a părăsi posiţiunile de la Plevna. Sosită fiind din Constantinopol, această ştire nu mal poate să fie pusă la îndoială şi ne putem aştepta la o luptă mal crâncenă de căt toate cele. care afi avut loc până acum pe câmpul de resboia din Bulgaria.
    Dacă mal ’nainte de a fi intrat In această luptă, puterile climatice nu vor sili pe Osman-paşa a capitula, ori, dacă intrând în luptă, corpul lui nu va fi nimicit, tot mal e de temut că turcii vor urma a 9e îndărătnici, sperând, că In primăvara viitoaie vor avea mal mult noroc de cât în toamna aceasta.
      ÎNCERCĂRI SE MIJLOCIRE
    După telegrame din Constantinopol. Mr. LayarJ caută a se folosi de turbprarea cumplită, ce domneşte In Serail şi la Seraskierat pentru a Împinge Poarta la o cerere de mijlocire. Telegrama adaogă, că până aCuma silinţele quasi-ambasadorulul englez n'ati isbutit. deci se vede că turburarea iscată prin ştirile de pe amândoâ câmpurile de resboiii, nu întrece până acuma orbirea musulmană şi Încrederea In ajutorul profetului. Limbagiul gazetelor turceşti asupra Rusiei şi României e acelaş Ga şi la începutul resbolulul; la Seras-kierat e şi astâ-zl un anume redactor, care fabrică În toata zilele telegrame despre monstruositâţile, pe cari Ruşii, Bulgarii şi Cazacii le-ar fi comiţând asupra nevinovaţilor Bs-şibuzucl, limbagiul slujbaşilor superiori al statului e aştâ-zl tot aşa de ascuţit şi de amar ca şi mal 'nainte, In cât se vede că simburele mijlocirii de pace nu găseşte Încă pământul princios, ca să producă ştiuaa ramură de măslin.
    In zilele din urmă ee şi vestise, că de astă dată contele Zichy, ambasadorul Austriei, ar fi Încercat să facă pe Poartă să priceapă greutatea situaţiei şi agravarea el prin o împotrivire mal lungă; că apoi Sultanul ar fi primit pe Copte în audienţă secretă şi că In urmă aâ avut loc o conferinţa de ambasadori. Dar contele, simţind c& aceste veşti se respâudise de către speculanţii din Galnta, le desminţi Îndată. Toţi ambasadorii se feresc a vorbi de mijlocire şi evasivâ cum este limba diplomatică, ea spune mimai cA poate guvernele s'or fi înţelegând direct asupra acestei Întrebări, neglijind a'şl Înştiinţa pe ambasadorii lor din Constantinopol.
                                                                                                                                                                            Opinia publică e lndăretnică şi, ciudat lucru, ea se indentifică oare-
nmn      ntimfllfl PWnfll fia jtt
popoarele cn puţină lumină, ast-fel şi la Turci, aceste Întăriri aâ început a juca rolul fantasticelor şi neînvinselor cetăţi din poveşti. Un fel de marseilezâ poartă numele , Plevna* şi e cantată In multe limbi, turceşte, greceşte, armeneşte, franţuzeşte chiar, prin cafenelele din Constantinopole. Cântăreaţa poartă, ca RacheU in Thââtre franţais, flamura turcească In mână pe când execută această marseilezâ sni generis. Pe cănd ln»â glasul poporului ridică In cer tăria Plevnel şi Intr’un mod aproape mistic dă naştere credinţei. că acest lol va resista până la sflrşit, tot pe atuncea soarta acestor întăriri devine pe zi ce merge mal rea. Generalul To-dleben pune să facă şanţuri pe drumul spre Orhanie, şi nici Osman nici Şef-ket-paşa nu încearcă să turbure lucrarea lor. de unde putem deduce, că trupele turceşti nu mal sunt In stare să rupă cordonul de Impresu-rare, ce s’aQ format Împrejurul lor. Se povesteţte chiar o vorbă a generalului Totleben, care de nu s’ar fi zis. ar merita să fie zisă şi ar face onoare atăt generalului rusesc, cât şi lui Osman-paşa. .Daca Osman-paşa n’a atacat pe generalul Gurko In vremea luptei de la Dubnik, »-tunel n’a mal putut să ’l atace, şi căderea Plevnel e mal mult o întrebare de porţii.* Apoi retragerea lui Muktar după Întăririle Erzeru-mulul, Impresuraroa Kabulul, toate acestea ar trebui să descuragieze pe turci şi poate că s'ar şi descuragia, dacă punctul de căpetenie al încrederii fataliste şi oarbe, daci Plevna ar cădea.
    De la o vreme încoace Poarta 'şl pune toate silinţele, ea să se Împace cu toţi duşmanii el mal mici. Grecia e menajată, Candia primeşte drepturi. Serbia cocolitâ, cu Mun-tenegru nu se mal luptă, In căt prinţul Nichita ocupă tot ce’l doreşte inima, toate acestea doară ar lăsa cn toţii pe Poarta In pace pentru ca sâ'şl poată concentra toate puterile contra ruşilor. Prin urmare nici opinia publică, nici guvern na gândesc încă la pace. E evident că guvernul rusesc gândeşte şi mal puţin de a face pasul ântâiâ, pentru a cere mijlocirea cuiva.
    Dar cu căderea Plevnel, floarea armatei turceşti cade In prinsoare, opinia publică e sguduitâ In punctu el de predilecţie, guvernul cu toată silinţa n'ar mal putea sâ'şt Înlocuiască prin nouă recrutări armata de elită a Iul Osman, ş'atnncl poate — poate că Poarta ar pierde din In-deretnicia ş'ar Întinde mâna spre
 PERSPECTIVELE PLEVNEL
   85 ştia cî corespondenţii străini nQ fost depărtaţi din cartierul general »1 armatelor aliate, in cât ziarele nn mal au alte ftirî de cât cele oficiale. Dopa .icestea ştim deci generalul Gorko a luat dopă o luptă de r.ece ceasnrl posiţiile întărite turceşti de la Telij şi Gorni-Dabuik pe dromul Sofiei, prinzând cn »c*ftetă Qeagie 3Q0Q de pisanii, nn regiment de cavalerie şi 4 tq-nnrj. La aoesto lupte aii luat parte şi regimentele de cavalerie româneşti (roşiorii) tn privirea cărora genaralnl Gnrito s’a e-sprimat printr’o telegramă in mod foarte mfignlitor. In qrmî a venit şi ştirea, cnrn că întreg drumnl dintre Plevna, Orhania şi Sofia, ce fuseae intărit de către Şefk"t-paşa, a astăzi in manile aliaţilor, in cât proviantaree inal departe a armatei Ini Osman-paşa va întâmpina greutăţi, poate cu neputinţă de învins.—Generalul Gurko dispune astăzi de presta şapte-epre-zece regimente roşeşti şi româneşti de cavalerie, menite a întări drnmnrile. ce dac din Plevna, pe de o parte la Sofia, pe de alta la
V.Jl- „r.-. o     ... -___«_
                                                                           T I M P D L
dnnere de merinde h3 maniţi! inlăontrnl
Plevnei.
    Acuma Turcii vor fi având de gând sS'şI reoonpe posiţiile de I» Gorni-Dubnik şi Teliş. Spre acest Bcop ar trebui aii ee pne în mişcare din doS pârţT,' din Plevna inenşi şi din Orhania. Se zice acuma cS Şefchet-paşa comandează ia Orhania patrn-zecl de mii de oamenii iar Mehmed-Ali soseşte cn trupe proaspete la Sofia. Aceste trei puteri arând drept punct de atac Gorni-Dnb-nik şi Teliş, poate ar isbuti să deschidă iar drumul între Plevna şi Sofia, dacă—dacă armatele aliate n’ar fi prevăzut de mult această eventualitate şi n'ar fi înlăturat puţin ţa^nnel ae. meuea tentative. Neisbutind planul turcesc, aşa cum dictase natura împrejurărilor, atnncî Plevna reni fine curat în seama stremtâtoriî. Proviziile nu vor ajunge, spre a hrăni multă vreme cei 40—50 de niil oameni ai lui Osman şi Plevna va fi capitulat după o resistenţă, drept vorbind, eroică.
                                                                                               ASALTUL ANGELESCU
  Un corespondent sl .Nonei presso libere* dă oare-cari relaţii asupra modului, cum s’aii făcut cel din urmă atac al diviziei a patra aeupra Griviţei mari. Ţinem eeania de aceste relaţii, pentru că ele sunt foarte apropiate de sgomolele, ci circulă la noi asupra rolului prea neatărnat, pe care d. colonel Angelescu atl bine-Toit a’l juca pe pielea şi cu sângele altora, pentru a'şi plăsmui de pe saltea şi .eu spectatenr* gloria de a fi luat Plevna poate. Corespondentul zice, că i se pare intr'adevăr, că d. colonel bQ ordonat atacul, fără a’şi fi luat învoirea de Ia M. S. Domnul, ba că tnsuşî raportat trimis din Paradim în nceeaşl noapte din partea Prea înălţatului nostru Domn către Marelo Duce Nicolae in Gor-ni-Stnden afirmă, că fără învoirea înălţimii Sale colonela] aQ îndrăsniţ a ordona un atac, cure aQ pierdut atâtea vieţi fără de nici un folos. Corespondentul zice c’ar fi vorbit cu mnî mulţi ofiţeri români, întorşi de curând de la Plevna şi aceştia i ar fi dat următoarea esplicare. In cartierul general se hotărî», ca divizia a patra, care pierduse două trei imi din efectivul ei, să fie înlocuită prin divizia a dona, intacta până acnrua. Colonelul Angelescu e’att duB atunci la Măria Sa Domnul şi'I espnee, că pan'acnroa divizia a patra executase toate lnoiările, şi c’ur fi nedrept, ca tocmai a-cnma, când isbutirea e aproape signră, di-viain să fie inlocnită şi alţi soldaţi şi alţi ofiţeri să aibă uşor o glorie, a (Arii condiţii grele le împlinise tocmai. divizia a patra.
  M. Sa Domnitorul se plecă atunci rugăminţii colonelului şi amână Înlocuirea diviziei pe zina de 24 Octomvrie, ,cerând ci până atunci se va hotăra a se fade un nofl atac general. Dar termenul se apropia meţeQ şi.ţot încă nu ae auzia nimic de nn atne general. Atunci d. colonel, cuprins de nerăbdare de a cnlege lanrî, s’aS hotărât a face atacai pe socoteala d-sale şi întreprins' nn Mr.lt cu armări ntât de deaastroase şi cunoscute de toată lumea. !»E de prisos a mai zice, cnm că raportul din Monitor, plin de reticenţe şi apn-cătnrl, arată lucrările alt-fel. Dirtn orî-ce nas întrebarea da căpetenie, la oare ar tre-bni oa opinia publică să capete respune nete : Dut-aQ saQ nn M. Sa Domnul învoirea Sa la aealtul Angelescu 1
  Credem, că nu ni se va răspunde evaeiv safi prin acuzarea, că ţinem seama de ceea oc spune o foae discreditată ca „R. fr, Press-' Fşpţftia relatate de corespondentul zieruln) vienrz ne pot fi indiferente şi nouă ; întrebarea însă pe Care o (1 - bate e co totul teoretică şi atinge disciplina, neapărată ori-cîrel armate. Este sad nn adevărat, eă d. culouel a’sd fănut 'Inovat de o călcare atât de gravă a disciplinei, de o decon idernre atât de deplină a iDaltului săQ Saveran ?         -> «
                                                                                n g| i
PARTEA SCIINŢIFICA
0 EXPLORATIUNE GEOLOGICA
                                                                                            f*
                                                                                MINERALOGICA in PRAHOVA.
                                                                                         (Urmare.)
  Dupe ce <]. Furet terminA cu terenurile vechi, ujnnse la cete actuale, unde asemenea nu vede, de cAt ia-rA-şl pertnrbaţiunl. Aceste pertur-
bArl nu sunt de cAt nisce alnnecArl aşa de dese şi comune pe valea Prahova, In cftt nici n’aiu insista asu-prA-le, dacă d.^Furet nu le-ar Jbb-plica intr’un mod curios şi noft cu totul pentru noi.
   „Ces glissements sont dus A l’a-ction des eaux qui impregnant ce sol argiteur-marneux le pousse au vide par son effervescenee.*
   Mârturisim eA nu înţelegem de Ioc ce cautA efervescenţa aci. şi de unde vine. PAnA nstAzI noi sciam cA o apA, un liqnid pentru ca sA producA efervescenţa, trebue sA fie acid şi sA lucreze asupra unei substanţe calcare care conţine adicA carbonat sad mal bine acid carbonic. Ori cAt de calcar ar putea fi imaginat solul argilo-marnos de care vorbesce d. Furet, totuşi efervescenţa nu poate avea loc dac A apele cari se infiltreazA In acest sol nu sunt acide, şi d. Furet nu ne spune nici dacA aceste ape sunt acide, nici de unde ah luat acidul ce a produs efervescenţa.
   Frumos trebue sft fi fost fenomenul de efeverscenţA ! Argilele şi marnele ferbSndl Şi bulele, cari provenind din mese enorme In ferbere, trebue sA fi avut dimensiuni mari şi sA se fi ridicat la Înălţimi respectabile!
   Regretăm câ d. Furet nu ne spune daca le-a văzut chiar; noi am ii fost curioşi să vedem ferbănd marnele şi argilele dupe Comarnicu, unde negreşit treime să fi căzut suma de paseri asfixiate prin acidul carho-nic degajat din efeverscenţa d-lul FureL
   D. Furet pare a fi predestinat a ne spune mal AntAiO neesactităţl şi apoi a ne comunica bănuelile sale primitive, la cari nu s’a oprit şi cari singure eraâ aproape de adevăr.
   Aşa, ne spune asupra alunecărilor că le-a crezut datorate Înclinării exagerate a straturilor de argil plastic pe care ştab terenurile alunecate, dar că nu a’a oprit la astă hipotesă pentru că nu a crezut’o utilă; aceea a efervescenţei fiindu’I suficientă.                ;
   I>. Furet se mulţumeţte cg puţin.
   Aşa, asupra consideraţiunilor d-sale geologice safi mal bine aşqpra descoperirilor d-sale, d. Furet ne spune că nişte colegi al d-sale cred că pe Prahova, la basa este Jurasian.
   Ce bine ar fi fost, daca d. Furet ar fi crezut pe colegii d-sale aşa cnm niT arată d-sa! Ar fi fost aproape de adevăr şi nu ne-ar fi făcut să nă perdem timpui cu Combrianul.
   D. Furet n’a voit a crede esacte observaţiunile colegilor săi pentru mal multe cuvinte. 1. Daca ar fi crezut, ar fi fost silit să sară „pieds joints“ peste terenele care separă pc cele vechi de cele secundare. Nn In ţelegem. Cum ? du pot fi terer secundare pe terene vechi fără n şi terene intermediare, de trp şi «ne ? Condiţiune». aceasta qua non“ n'o cunoaştem 1 Mul* cruri noi ne Învaţă d. Furet! astă săritură nu e aşa grea j d-sa, căci U vom vedea mat I sărind după Piramide pe Bo după Bosfor pe CarpaţI. 2. crede pe colegii săr, d. Fu' silit să excludă terenul C ce a descoperit pe laloi poate, nu cunoascem Ialou văzute pănă aci, Insă ne ne îndoim. Apoi, şi noi p. şantiloane din cărbunii miţa, el sunt „pur sang* pănă astă zi ştim că Carbunifer nu sunt Lig Insă că sunt mal mu carbonifere : carbonifei şi cn Lignit ca al d-l carbonifere ca al celor
din lume. 3. D. Furet nu crede pe colegii d-sale pentru că nu a lntAl-nit asemenea terene nici In Turcia de Europa nici In Turcia de Asia.— Cu orî-ce preţ d. Furet voeşte a găsi In CarpaţI ceea ce a găsit In Turcia. Stăruinţa este lăudabilă; noi nu credem Insă, că ceea ce nu este In Turcia nu poate să fie, nu trebue să fie nici In CarpaţI. Suntem Încă convinşi de contraria, daca In Turcia este ceea ce ne spune d. Furet. După acestea, d. Furet ne plimbă prin ambele Turcii unde T am urma daca nu ne-ar fi frică să nu ne plimbe cum ne-a plimbat prin Car păţi. Ne plimbă Insă şi ne spune unde se fabrică tunurile. Se vede că onor. Eforie avea trebuinţă să ştie, că la Top-hană se fabrică tunurile ce râuesc pe soldaţii Romănl ce îngrijeşte! Acum ştie. Regretăm din inimă starea de resboifi In care se află Orientul, care tmpedică pe d. Furet a’şi aduce din Constantinopol cartoanele sale şi a ne da acea secţiune prin piramide Bosforu şi Car-paţil. Suntem grozav de curioşi de a vedea şi noi acea secţiune. Aci e mică iudiscreţiune. Şi cartoanele Prahovei sunt la Constantinopol ? Altfel nu Înţelegem de ce d. Furet nu ne dă cel puţin o secţiune In Prahova.
   Din munte tn munte turcesc, d-nu Furet ajuDge pe Olyrnp ; ’1 lăsăm aci , daca n'o fi şi acolo cumbrian ca pe BucegI!
   In sfîrşit, d. Furet termină geologia Ba şi ne anunţă că va intra în domeniul mineralogii, „si hărissă des difflcultăs des forftts*.
   Vom vedea ce o mal fi şi asta.
   (Va urţna.)                   Ceie.
                                     CBONICA
   Din Predeal primim ştirea telegrafb că din lipsă de plombe (peceţl de piu-cărăuşii şi chirigii etafl de patru z’ graniţă, ba unii s'aQ văzut siliţi e toarce cn mărfi cu fot. Eîntr’ad dală administraţia vamală. Ni se pla să auzim, că din lipsă de să se pua ia viza paspoart-României s’aQ închis. Inc să atragem atenţia loculr mal e în stare Bă aud' cufundat in Plevna
   „Coree-
aHă r" d-n roi d<
   Ajutorul dat pentrn răniţi din partea Germaniei. — Cetitorilor noştri le estocu-nosout, că guvernul Germaniei a trimis cinci medici militari superiori in România spre a'şi da concursul preţios intra cântarea răniţilor români. In aceiaşi vreme, d-nnl Dr Hoenika, delegatul comitetului central al „Cruce! roşii* din Berlin, a primit din partea societăţii pe care o representă, in folosul răniţilor români, armatoarele obiecte: 4300 cărpe de bumbac şi de pă-noră, — 180 cearciafnrî,—700 tifoane, — 800 comprese,—o mare cantitate da scamă,— 120 năvorele,—13 aparate dehloroformare, — 46 pompe pentrn spălarea rănilor, — 850 fire pentrn legarea bandagielor, — 2 lăzi de gazări ou ipsos. — 15 acid phenic —28 tonrinchete,—nn număr mare de scu-tele pentru ochi, — 250 irigatoare pentru răni, — 26 lighene de pnroae, — 200 şine de eîrmă, — 647 şine de lemn, — 59 şine mari de eîrmă, pentrn enspensinne,—115 panere de sirenă,—45 şine de resecţinne,— 12 aparate da filtrare, — 80 de cutii pentrn fracturi,—75 de alt fel,—mal multe putini,—200 chilograme de jntă, — 10 şipuri, cat-gut.*
   Comunicând această listă, împlinim o plăcută datorie, mnlţamind atftt d-lor doctori pentrn zelul şi octeneleie lor, cât şi „Crucel roşii* din Bsrlin pentrn darnrile trimise in folosnl răniţilor români.
   Am intrat In anul 1900. — Cetitor-noetri 'şi vor adnee aminte egomot care il făceai] ziarele radicale a’ ministru gsograpb pentrn ,pr căciuli cnrcăneşti. Pe lângă to risipe, generalul Florescn ţara cn nn noian de i*‘ mâneai! moliile şi ca nistrului de reebol stole chiar până Dacă memor nieteriQ al r ţară a şi »' din oăclu Cât d aoum, din p taţi* sin'
  N0TITE LITERARE
    Rtinsta sciinfificll, în numeral de ia 15 Septemvrie conţine următoarele : 1) Cronica sciinţifică de P. Mureauu. —- 2) Pisică. — Despre Telefonie, de dr. G. Po-lyzn, — 3) Geologie. — îngrijirea munţilor, de Antoneecu. — 4) Fisică. — Esa-meunl condiţinnilor fisice ale pământul ni, de Stef. C. Hepites. — 5) Meteorologia. — Tablou de observaţii pe luna Iulie at. n. 1877.
   Albina Carpaţilor, „de la 20 Octomvrie conţine următoarele : Moartea lui Assan, novelă istorică, — de I. Lapedat. — 2) Datine, credinţe şi moravuri române. — Cocoşul, — de S. FI. Marian. — 3) ije-zătorile de fete. — 4) Odisea, fragment din operile inedite ale Ini I. Barac. — 51 înmormântarea Ini A. Papin Ilariae 6) Varietăţi. — 7) Donă ilnst pe câmpnl de rlsboiQ.
Y '
 E8P08IT STRADA EPISCOPIEI No. 4
                                                             LA .STBUG ORILE NEQBIJ*
         OCASIUNE RARĂ
 VINURI NATURALE
         VECHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI
 X IST FLACOANE SI CXJ OCAUA
         ou preţuri fdrte redute fi neauzite p5n3 acum
                                                       INDIGENE ALBE ŞI NEGRE
    Oe Cotnari   Da 041a Mart I Blfloatl
    » OrlgAşanl I Mischat  I  Magra Virtat
    . 04»«ştl j  Raţjaahla \\ Tă«âl*a4
         VINURI Q T E I IST B •      en jfroi şi oe detail
         III Da Rbfa   " Malaga   I CKarry
         ||| » Ungaria [|| Madara |; Muţeai Lunal
                                                Na pdte ooicur» nimeni ou mine nici In privinţa calităţi! vinurilor |i nici In ceea oe priveace preţul lor.
 NB. Llguaarari, Difirift Cagnaourl vlaai fl lin Ctumpagnt. Ţuică vecha naturali ţi Uai da da Taaeana.
                   M. THEODORESCU.
                                                                                                                          Da Cbanpagna » Bardaaux
W
l
                                                                           FABRICA
                                                                                   de
  CHARTIE MECHANICA
                                                                                  de la
                                                                         ZARNESCI, LÂNGĂ BRAŞOV
produce chârtiă de tipar io diverse calităţi in formate de cele mal mari neitate dnntra (fiare A se adresa la direcţiunea nnmitei fabrice in Braşov, Strada Catarina No. 402.
Officia de advocatura
  Pentru inleanirea clienţilor nielnm infiiin-ţat nn Oftlcid de ndTOratnrd, Calea Mo-goffiiel No. 80 nude mS ruin afla in tfite tjilele, dimineţade la 8 până la 11 ore, oo Începură de la 23 Octombra coreut.
  Offlciil se tnsărcinfi/K fi cn acte de notariat fi urmăriri.
  Direcţiunea Poştelor fi Telegrafelor este rngată a'm! depnne la Ofticii! veri-ce ecri-sore eatt telegramă îmi va fi adresată. 640—1.        Petre Grădiştfinn.
      Cu on6r* a«luc la ounotcinţ» amatorilor ci am de vi'ndur»: O cnlsrţiuna de copac! roditor, toţi oopact alluiţ! de joa (i anume PERI, MERI din .peciile cele mal aleae |i nuol din pr oria ai Belgia PEBStCt din c-a mal renumiţi, gri,lin» din Kuntreuille |i de Ia prodacitorl ca! mal veetiţl, mare parte din apeeiile ce am de vtnijare nu eate cunoeeute In "omAnia fi a dat lnaridina d-lul Philippeacu reaultate remarcabile.
    Plant* de SMEUItA ROŞIE ŞI AURIE mare, care fructifica pini In tdmnă de mal multe ori.
    Plante de SPARANGEL forte producătdre fi care aSprodua SPARANGEL de o m&rime, gvoiime fi puat care a eAftigat aii miraţi unco amatorilor din Rucureeel ii care nu Mdăjfi eu nimic celor mal frumdse produeţiunl din Francia.
    Acum fiind momentul plaotuţiunilor rog n se grăbi eomandele. Pentru preţuri fi ori oe detaliurl a se adrrsa lub-aemnatulul.
                                                                                                                                         Jean Fermenllln,
                                                                                                                               Grădinarul d-lul G. C. Pbilippem Strada Uionisie No. 41, Buourescl.
                                                                                                                                                                                     ■nb presă fi se afiă de văn-■'e Soceo & Comp. fi Frnţil
         '■EMENTARĂ
de răsărit
fire
 La Tipografia THIEL & WEJSS yi la tfite librăriele din ţară se află de vămjarei
                                                      DICŢIONAR
PORTATIV
                                                      OERMANO-ROMAN
                                                           dfl
                                                    THEOCHAB ALEXI
                                                      Preţnl 3 lei 20 bani.
  A efit de snb pre.ă :
                                                                    MANUAL
                                                                   pentru deprinderi In cugetare yi composlţlune de I)r. Caiann
Directorul gimnasinlnl din Focfanî. Carte antorisată de onor. minster al instrncţinnel pentrn clasele giminaeiale.
  Depoeit in BncnrsBCi la librăria Socec et Comp., in Iayl Ia librăria Petrini.
‘lawer (Engles),
                                                                                                                                                                                   <ftinţa onor. sele clientele casa d-sfile Strada For-•T cn Biserica Caimatel.
                                                                                                                                                                                                (642-4)
0 jnnă damă germană
cn onnoscinţă de mal mnltu limbi, voeece a se angaja ca guvernantă safi manageră la o familie in Galaţi safi în districte.
  A se adresa la Ţigănuşi vechifi vis-ă-vis de poliţie in Galaţi.
                                                                                                                                                                             Loisa Hertt.
                                                              EA ŞIT DE SUB TIPAR
                                                                  fi M afiă de vdnŞare
LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS
                                                                       »>
                                                                LA TOATE LIBRĂRIILE:
STAREA FINANCIARA
   ROMÂNIEI
Discursuri rostite In parlamentul rom&n
                                                                       de
                                                              DIMITRIE A. STURDZA Pre(al 2 Lei n.
Cn profesor sysslî
vftt academia se oferS a preda
  CECXIUIAil
în nrmătfirele eciinţe:
  Desemn fi pictură, geometria, matematica yi ingenere tfite seanţele necesare pentru pregătirea de a pntes intra in şcfilele •nperifire. Afară de aceste va pntea da lec-ţinnl de piano, de limba francesă şi engleeă. A se adresa Strada Virgiliu No. 6 bis, sfifl la Tipografia Thiel & Weiss.
   LECŢIUNI PART ICO LABE
                                                                                                         dt
                                                                                        3VE A T E TSZE -A. TICI C. Brailoiu, fiul
                                                                                                47 Star da ScauruU 47,
SEP GRUNBAUM
 LE JARDIUIERE
 vi Bnlevardnlnl şi Stradet Mogoşoiel, Casele Greeănu, 20
     iţa onor. Public că ml’am asortat Magasinul cu
                                              ă la DERBY şi COSTUME COMPLECTE
      fantasie din diverse Stoffa
       ^ată înştiinţe<| câ am priimit
                          E, CIOBAPI, CBAVATE
                               ’rile sunt cunoscute de cele mai moderate.
                     jtosef grCmbauii
                Furnisorul Cărţii, ,A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20.
                                                                                                               LA TYPOGRAFLA THIEL & WEISS
                                                           PALATUL .DICTA.*
                                                      şi la t<5te librăriile din ţeră
                                                           •Q afl& de vânzare :
  METODA DE CDBA NATOBALA
                                                                                                 drept contraat 1»
VĂTĂMĂRILE PRACTICEI MEDICALE
                                                                                        Singura şi ţigara pufc oontra morţsl premature |i lângeiirel oronioe de
                                                                                                Aug. Wilh. Kfinig.
                                                                                            PREŢUL 1 LEI NUOI.
                                                                      REGULILE
  CE TREBUE PÂţlITE
                                                                           pentru a
AJUNGE LA 0 BATRANETA ÎNAINTATA
                                                                         PREŢUL tO CENTIV.
                                                                                                                                                       AAAfi
                                                                                                                                                       3RO ►
      lornisexa contra caea aaa 4 conto, livrabile ia viena. .
uşamale de căruţe şi Mantale de pltiie !
                                  ...    (632—.0) r
                                       K- FABRICA L-A.ISriDa-XTT-'WIEISrEPtBEH.a-M J. ELSINGEK et FII la TIENA, fornisfi7j( contra caea sad ă conto, livrabile la Viena.
                                               ile de căruţe şi Mantale
                                               căt mal repede fi in cele mal mari cantităţi.
                                         WW WWW W-w W WW1______________________________
                lOUL ATELIER
                                                                                    DB
                                                                                          *TO(tRAFIE şi PICTURĂ
                                       x. F. JVIA3ST H) I «te Comp.
                                     21, Calea Mogojioel 21; tIs-A-tIs de eofetXrla Capşa.
                                     uează orl-oe fel de fotografie şi pictară, de orl-ce fel de mărime, > el mal nofi fi elegant aprobat in oel mal inalt grad prin oare sa > aern solid frumos cu fidelitatea a natorel.
                                             'WWW WWW W WWW ww wwwwww