ANUL II. — 18T7. Nr. 24# INSWIUNl SI RICUSU: Linia ,)• 30 Uter* petit, pagina IV, 30 bani. * p ^m» III, 80 bani, pa pagina II, 2 lai noi, Raclam? 2 lai noi linia.* Un numftr In Capitali 10 bani. ABONAMENTELE IN TOATA KDMlNIi: ti* li tuni . in strainatati: P* . DUMINECA. 30 OCTOMVRIE BSK IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Ked»\cţiel şi Administraţiei: Polatul „Daoin**. A.TNTU' JSTGITTÎtX 8^ priimnic In •trAin&tut* : La D-nil Haastm-§tătn A VoyUr in Vicnnn, WalBachtCM**1 10 A. Oppclik in Vieunn, Stuheobaatfn 2; Rwlo Mo*m In Vi^nna , 8«ileriitAtte 2 ; Vinom* flrdicku in Vlenim, Teinfaltatraa»© 17 j PhUipp l**» in Vipnna, Eacbenbach^aaifi 11 j L. La*$ temeţvar . . . . 77 75 Renta Români . . . . , --- --- . Iranailrane ... 75 26 Pari* 3 tuni..... 1001/, Argint in m&rfurl . . Londra , ..... 2525 2525 Ducatul....... Viena . ..... _ --- Napoleonul...... Perlin . ..... 1241/4 --- Marc 100...... Careul de Berlin, 9 Nocmbr*. Aeţiun. Câilor ferata român* 14 60 Obligaţiunile român* 6ob - . 59 30 Priorităţile C. fer. rom. 8% 3° Impr mutul Oppenheint ... 80 75 Napoleonul.....................16 26 Viena, termen lung..............— — Pari» scurt .... — — Calendar ni filei Duminecă 30 Octomrrie fii Noemrrie). I Patronul filei: Mr. Zinovie ţi Zinovia. I RAstritul sdrelul: 6 ore 50 Grîviţa, 13 Octomvrie, 1877. După cnm prevăzusem, am sosit în Gri-viţa, luni, la 11 Octomvrie, oprindn-mă şi o zi în Caracal. Acoste nltirae zece zile, cată să fi fost pline de evenimente îndestul de importante. In prima zi, a fost atacul nostru fără succes, de la 7 Octom-vrie, adică a doa zi după plecarea mea ; acest atac avu loc contra celei de a doa redată a Griviţeî, care ne-a costat deja 5 ea îi G miî de oameni. De astă-dată perde-rile s’ail aridicat l i 8 miî de oameni. Una dintre căuşele nesuccesulnî nostru trebue să fie atribuita ca fi ăntâia oară, dificultăţilor terenului şi alegere! trupelor trimise în foc ; atacul s’a făcut de către vânători de linie şi mal cu seamă de către regimentul al şaptelea. Trapele aă înaintat de astă-dată până la şanţul redutei, dar n’aîi cutezat să se asverle într’ânsa, şi astfel atacul n’a isbntit de fel. Tot-d’auna am judecat răd armatele permanente, şi ceea ce se petrece la Plevna ’ml confirmă opiniunea mea. Dorobanţii sunt cu mult mal buni soldaţi ca ceî-l’alţl, cari petrec o viaţă de abrutisare, în timp de cinci ani în casarme. Al doilea eveniment de o mare importanţă, este armistiţiul din 10 Octomvrie. Turcii e’ad civilisat, şi aii convenit pentru prima oara de când fac resbel, ca să se adune morţii pentru a bq îngropa. Pi-va acesta efectul nnel presiuni străine, sad al ravagelor mortale provenite din emanaţiu-nile pestiferante, care ocasionă această bruscă schimbare ? Na scid ce trebue si zic. Orl-ce ar fi însă, după o înţelegere prealabilă din zilele precedente, Ioni la 11 ore dimineaţa, steagul cel alb se aridică de amândoă părţile şi o bubuitură de tun oarba din partea Tarcilor şi alta din partea noastră, însemnă momentul încetăreî arnnsti-ţiulai. Parlamentarul nostru a fost un ofiţer de artilerie, loco*enentul Nicolae Popovici; parlamentara! Turc a fost colonelul Abmed, comandantul faimoasei redute. Dupe bubuitura tunului ambii parlamentari eşiră Cel d’ântâiil din tranşeurile noastre şi cel d’al douilea din redata turcă, armaţi fie-ctţj de câte 100 oameni pe cari i-ad lăsat în urmă şi înaintară pâuă la jumătatea dramulaî, unde ’şî arătară reciprocamente calităţile lor şi scopul întâlnirii. îndeplinite aceste formalităţi, ei determinară zona acţiunii Tarcilor şi a Românilor, şi puseră faţă în faţă pe cei 100 oameni ce’i adusese cu dânşii. Soldaţii noştri nu avead arme, pe când ei avead. Acest amănunt merită să îi notat fiind-că probează lipsa de confieuţă diu partea lor. lutr’un mod reciproo turci! fi românii ridicară morţii şi’i diiBe pâuă la liniile de demarcaţiune, de aude ’l luad sanitarii respectivi pentru a’i transporta în tran-şeorl, Armistiţiul a durat trei ore tn timpul cărora a domnit cea mal francă cordialitate între parlamentari, doctori pi soldaţi. Soldaţii tare! adasese cn dânşii tutun şi ţigări, pe cari le impărţiră cu al noştri!. TIMPUL I Doctorii ad stat asemenea de vorbă între deuşiî conversând în mod foarte amical. P Printre doctorii turcilor era nnnl care ’şî făcuse Btndiele sale la Paris, care vorbea foarte corect limba francesă şi se distingea mal lesne printre conaţionalii lui mal mult sad mal puţin civilisaţî. Discuţiunea sad mal bine, convorbirea cea maî însemnată a avat loc între parlamentari şi în această privinţă nu trebue să uit că alegerea parlamentarului nostru n’a fo9t lucru aşa de lesne. Nici un oficer din statul-raajor n’a cutezat să risce, să pâşască cel d’ânteid afară din tranşeurî, sad se îndoia, pe cât se pare, de sinceritatea Turcilor. Maî mulţi oficer! s’ad propus; în fine, locotenentul Popovicî, de şi densul eşa cu totul din a-tribnţiunile sale, s*a propus şi a îndeplinit cn bravură datoria sa. Artileria noastră a probat tot-d’auna, că dânsa a fost demnă de nomele eî şi de ţara noastră. ’Mî propusesem de a vă da detalii asupra întregel conversaţiunî dintre locotenentul nostru şi colonelal turcesc, Neasistând la această întâlnire, mă void taul-ţărai numai de n vă spune, ea colonelul turcesc a voit să ne orbească, zicând, eă în van atacam redatele lor, fiind că sunt imposibile de luat, şi când am reuşi chiar ca să luăm PJevna, cu atât rosultatul va fi zadarnic, cu cât el nn o consideră ca o posiţinne importantă. ,Ca să ne petrecem jtimpul, Teoistăm noî aci,c repetă de mai multe ori, şi aveţi Bă vedeţi la urmă. Aceasta este fanfaronadă turcească, căci Plevna este o posiţiune din cele mal dificile de atacat, şi prin fortificaţiunile naturale şi prin fortificaţiunile artificiale. Tarcnl B’a mirat de intrarea noastră în acţiune : >Sunteţi liberi, independinţî, zise ,el, şi chiar înaintaţi, de ce dar această ¥perdere de oameni fără folos?* S’a Btrigat asemenea, că soldaţii lor comit cruzimi, din nenorocire, faptele sunt de o elocuenţă cu muR* maî mare de cât negaţiunile colonelului. După aceea Popovici T-a vorbit despre învingerile ce ad suferit în Asia; el făcu o mină foarte severa; nu scia oare nimic, sad se prefăcea de a nu scî ? Ambele ipo-tese sunt posibile; cu ioate acestea, prima este, pe cât mi se pare, mai probabilă, fiind-că nu cred ca superiorii lor să un se ferească de a descuraja trapa. * In fine, al treilea eveniment, de sigur cel maî important, a fost bătaia de erî, angajată între Turci şi Rufî pe calea Sofiei. Cu toate in formaţiuni le mele, basate pe ale altora, aceasta cale este îucă în manile Tnrcilor; bătaia de erî ave de scop tocmai luarea eî. Noî am fost prt aenţî şi, priu false atacuri asupra Plevnel noi trebuea să reţinem pe Turci de acea parte, pentru a nu le permite d’a întrebuinţa toate forţele lor contra Ruşilor, ceea ce s’a fi întâmplat într’adevăr. Presta miezul zilei şi către orele trei ad avat loc două faimoase atacuri, carî ad pus în mişcare toată armata Tarcească de la Plevna. Bateriile din Bucova şi de d’asnpra şoselei din Pievna. ad asverlit asnpră-ne maî multe bombe; bombele pload contra tranşeurilor carî a-coperead reduta Griviţa până la 30 paşi. Perderile noastre se ridică la 20 persoane, printre cari trebue să comtăm pe colonelul (suntem rugaţi a nu public» numele); lovit de o bală, şi doui alţi oficorl. Atacul Ruşilor, după câte ni s’a «pus de către nn adjutant al prinţului, a »al reuşit ierit şi succesal a devenit astăzi complect prin retragerea definitivă a Turcilor. Ruşii pusese in linie 40,000 oameni. Cu modul acesta Plevna este >complect* blocată şi îndată ea trebae a se preda, afară numai ca Torcii, priutr’an atac disperat, să nn reuşească a’şî deschide o trecere. Timpul este încă frumos şi permite d’a ataca pe Turci adesea-orî. Frigul nu ne strânge mult. X. FAPTELE ADMINISTRATIUNEI Ni se trimite spre publicare următoarea copie : Domuute Ministru.' Sub semnaţii locuitori diu comuna Telega, Plaiul şi Districtul Prahova, venim respectuoşi a supune la cunoştinţa d-voastrâ suferinţele ce Indurăm din partea d-lul sub-Prefect local, şi din care chiar şi guvernul are multe neajunsuri, după cnm urmează : 1, încă din luna Iulid annl 1876 demisionănd primarul, In loc de & numi un-loc ţiitor dintre ajutoare cu cunoştinţe de carte, ad confirmat pe un cjnsilier Tudorache Voieuleţu ad-interim.de Primar fără cunoştinţă de carte şi cel mal simplu locuitor; Ce am suferit după administraţia lull Anul trecut s’a dat foc la mal mult fân al locuitorului Mihaiti Talangescu, fără să se ia vre-o mâsură In prinderea făptuitorilor, anul curent s’a dat foc ia nişte fân al Iul Niţâ al Stani, precum şi la moara femeii Is-pasia Dumitru, care a ars pănâ In pământ; şi uu numai că n’a sărit a-I da cel mal mic ajutor de unde poate preîntâmpina acest râd, dar nici până astăzi nu s’a luat vre-o măsură pentru dovedirea făptuitorilor; s’a furat asemenea caii locuitorilor: Dumitru Mauea Niţâ 2, Constantin Badea 1, Anton Bosilcâ 1, Dumitru Iorgha 1, loan Gros 2, Constantin loan 1, Do-bre Ţonc 2, Stoica Radu Dascălu 2. In total 12 cal. S’a spart asemenea casa femeii Iul Constantin Cârstian, casa femeii lui Dan Anghel, casa femeii Ispasia Dumitru de la care a luat mal mulţi bani precum şi a locuitorului Constantin State Oprea Gbiţâ Bobescu şi alţii, şi acestea In interval de vre-o doă săptămâni! fără asemenea a se lua cea mal mică disposiţie In dovedirea furilor. De cât-va timp s’a încins c epi-zotie In vitele locuitorilor; după toate stăruinţele depuse, nici până astăzi n’am văzut să vie un veterinar, vitele se aruncă In mijlocul comunii fără vre-o disposiţie din partea d-lul primar d’a se îngropa, ad infectat aerul şi doamne feresce! de vre-o epidemie şi Iu locuitori după cum a fost In iarna trecută; mal mulţi de 30 locuitori ad rămas săraci de vite. II-lea. In interval de un an de zile de când a demisionat primarul nostru, D. sub-Prefect a scos pe notarul ce ’1 aveam şi a trimis până astăzi noâ notari, oameni fără nici un câpâtâid veniţi d aiurea, când tu comună la noi avem destul oameni cu cunoştinţe de carte pentru asemenea misie. Notarii trimişi sunt aceştia şi anume : 1. D. Alecu Malaxa, a stat o săptămână de zile, a luat o liră otomană din veniturile comunale, s’a făcut nevăzut; 2. Un Gg. Protopopescu venit In doă rlndurl, a falsiflcat mal multe mandate pentru leafa sa şi luând o sumă mult mal mare din veniturile comunale, de căt dreptul sâd; 3. Steliau Niculescn, stat o lună de zile, şi pe lângă salariul sâd a cheltuit toată Întreţinerea primăriei pe timp de un an de zile: 4. Un Dumitru Domnişor, stat doă luni de zile şi pe lângă leafa sa, a luat sume de bani de la reserviştil ce se cerea de guvern, şi de la locuitorii ce urma să facă şoseaoa, aşa că din comună de la noi nu se află nici un reaervist In campanie, precum nici asemenea n’avem şosea făcută care eâte de doă chilometre, şi unde sunt peste o mie de braţe. 5. A mal fost şi d-nil loan Coşe-reanu, Grigore Bânescu şi alţii de şi bâeţl onorabili, dar d—lui sub-prefect II trebuia sbirl pentru acestâ comună şi i’-a depărtat pe aceştia. III. A dat ordin a se muta primăria din casele lui Mihail Tftlftn-gescu, cu care avea contract pe un an de zile şi care o să le facă acţiune pentru luarea chiriei pe tot timpul ; dupe ce s’a mutat d’acilea in casele locuitorului Ştefan Haran-goş, căruia consiliul comunal a dat înscris a’I plăti 300 franci, dupe ce a stat o lună sad două de zile, d-1 sub-prefect a dat diu nod ordin a se muta In casele locuitorului A lecu lonescu ce sunt lipite de cârciuma lui Nicolae Dimitiiu, de şi s’a dus consilieri In localul Primăriei a discuta cu Primarul a lăsa Primăria unde se găseşte căci ar împovăra comuna: cu atâtea plâţi, ln9â buchetul de Notar, ce ni la trimis anume C. lonescu uu om fără nici un că-pâtăid, fără nici o stabilitate care nu şl-a mal găsit bine capului ni-căirea, a insultat pe consilierii, dân-du’l afară, iar d-1 sub-Prefecb a dat In judecată tot pe consilieri, ba I . . . ----------------- ■....... •-* 1 chiar zicea să’I şi ridice spre a-I trimite parchetului. 17. De la dimisionarea fostului rt: Primar până astăzi s’ad făcut pa- |« tru alegeri, şi fiind-că obştea locui-ş roiilor ad votat de Primar pe d-1 J Mihail T&lăugescu, persoană capabilă!/ de această funcţiune, şi care ne-a îi mal fost primar mal mulţi ani, ad i fost casate toate alegerile de onor. n comitet, dupe protestările făcute de 4 doui perturburatorl şi anume Costa- fii che Alexandrescu şi Alecu lonescu, w care vor cu orl-ce preţ a ne fi pri- it mari sprijiniţi de vre-o 20—30 lo, jl cuitorl fără nici o greutate In CD-I munâ. — de şi ad avut ordin d-1 sub-prefect local a veni să cerceteze i ilegalitatea ce s’ar fi făcut la ale- ii gerl. s’ad mărginit Insă tot-d'auna ■ a chema numai pe protestatori, care neapărat trebuia să spue că nu se i mulţumesc de alegere, fără nici o dată a chema pe cel ce ad votat, i sad a da judecăţii pe preşedintele -biuroulul, daca s'a făcut vre-o ilegalitate la alegere ! In fine, In zioa de 16 Octomvrie curent fiind destinată cea de a cin-1 cea alegere de primar, d l sub-Pre- I fect a venit In persoană In comună, stând la distanţă ca să intimideze pe ş alegători, văzând Insă că nici prin a- i ceasta nu reuşeşte, prin notarul C. 9 lonescu a subscris pe preşedintele 4 biuroulul cerând puterea forţei pu- u blice, şi aşa ne-ad adus un ploton fl de dorobanţi din cer ataşaţi la pe- ® nitenciarul din această comună, lângă k sala de alegeri, pe când nu numai că fc nu era turburată liniştea alegători- 1 lor, dar nici cel mal mic sgomot. l Am votat In linişte chiar cu plotonul i de dorabanţl Înconjuraţi şi majoritatea voturilor de primar a Intru- 4 nit’o tot d-1 Mahal Tălângescu, pe » care cu aceasta l'am ales de cinci k ori In acest an. şi dupe o simplă |l imformaţiune, bănuim ca acele ale- ţ gerl s'ar falsifica de notarul Ionesc, t fiind preşedinte ale biurourilor de la a- * mfinduoă secsiile fără cunoştinţă de ti carte. V. D-nul sub-prefect local prin ad- !• jutorul sfid Stefăneseu ad venit şi ne-ad ridicat pe perceptorul comunii numai că nu avea cheia percepţiei I la dânsul, şi ziua iu atniazl cu es- • cortă l’ad trimis parchetului, a doua -o>-â pentru ca banii percepţii nu ’l-ad găsit la localul primăriei, ne fiind j o casă de fer sad un alt loc d’a-I sprijini, l’a suspendat din funcţiune, I de şi onorab. comitet a dat ordin a i se întreba alegătorii daca voesc a'l ţine In funcţiune, şi d<>ca alegătorii i s’ad întrunit şi ad dat încrederea : tot In acel perceptor, d-nul sub-prefect Insă a trecut peste toate acestea şi prin consiliul comunal a delegat un consilier fără cunoscinţă | de carte şi fără nici o avere, de şi | am protestat de mal multe ori a- | ceasta, dar a fost In van căci perceptorul a stat lu suspensiune patru luni de zile, Încasările ad suferit, şi noi ne-am împovărat cu datoria ! VI. Suferă statul! In această co-munâ patru luni de zile, nu s'a in-plinit un ban din contribuţie !! Pe când guvernul In timpul de faţă are mare trebuinţă de bani! Suferă asemenea pe când are trebuinţă de braţe, şi In comună la noi sunt peste 50 reserviştl iar In campanie i nici unul! Suferă asemenea de la ş sturi salinelor vechi, se fură mul ! multă sare, şi notari Dumitru Domnişor şi G. Protopopescu ad globit de bani pe făptuitori fără a-I da vre-o dată judecăţii! VII. Suferă societatea! avâudmal | multe braţe îndatorate de lege a e face sosea, sfâuţuiţi de notari trimişi de d. sub-prefect, şi o sosea de dofi chilometre ne Inoroem pe dânsa !! Suferim asemenea cel mal mare interes d a fi toate cazurile de morţi, născuţi şi căsătoriţi trecute In condicile actelor stării civile, şi de notari ca să nu se facă venit comunii, i' se ia bani fără a le înregistra. Primarul este om simplu şi fără ' cunoştinţă de carte, ce putem pre- f tinde de la dânsul! Veniturile comunale paralizate , I InplinirI fără control şi altele mal 1 multe, care n’am avea spaţid a le degeri, ne mal putând Insă suferi 1 atâta auamolie de luorurl, venim la TIMPUL _ d-voastrA rug&odu-vS respectuoşi a lua masuri pentru îndreptarea acestui rfifl şi confirmarea primarului ales de noi. Priimiţt v# rugim, d-le ministru, Încredinţarea înaltei consideraţii şi devotamentul nostru. Chiţ* Psnsitwco, Co t«che Moscalii , îmi OeorgMCO, Petre Msnolescn, Mihaifl TUiogesca, Ştefan Murongocia, Dimitrie Emicn, Sten Mi rea, Alexandra St&acoiO, Nicolae Şiroaie, Maoole Nicaleeou, Ioan Palada, Costandin QrSmadS, Tinase Pre-deecn, Preotnl Nae Costândintacn. Toţi cei de sus semnaţi cn propriile lor iscilitnrl, şi alţi 12 prin pnuere de degete. LUPT! DE U MBS „Daily News* publică o dare de seamă amănunţită a corespondentului s6fl din lagărul rusesc din Asia, care coprinde căte-va indicii interesante, ce nu ne-afl fost cunoscute păDâ acuma. Cănd Muctar paşa aă oblicist am' ninţâtoarea mişcare a generalului Lazaref, făcută In spatele lui, afl dat ordin Ini Selim-paşa să'l Întâmpine cu 15 batalioane. Căte-va zile mal tărzifl aceste trupe aQ mal fost Întărite cu o nouă divisie, iar cu comanda acestui corp Întreg a fost Însărcinat şeful statului major Raşid-paşa, care acuma se află In prinsoare rnsească. E evident că Muctar-psşa avea intenţia de a se repezi cn toate puterile disponibile asupra lui Lazaref şi a‘l nimici safl a’l sili cel puţin să se retragă In posiţiile lai de mal nainte — apoi avea de gănd a Be arunca asupra restului armatei ruseşti. Din toate cele zise de pri-souierl se vede că acesta era planul lui Muctar, ceea ce almintrelea era şi forte natural. In vremea acesta In-A generalul iRzareff luase la 13 Gctomvrie după o crăncenă luptă poeiţia Oghur-Hill. Apoi a telegra-fiat la cartierul general al Marelui Duce. că Muctar stă înaintea lui cu puteri covârşitoare şi se rugă cu stăruinţă, ca In aceeaşi vreme să se înceapă din partea Ruşilor un atac general asupra liniilor turceşti, Telegrama sosi In lagărul de la Ka-raial la 14 Octomvrie 3 ceasuri dimineaţa. Comandatul suprem încuviinţă pe loc cererea lui Lazareff, Pe toată linia de operaţie a generalului rusesc, care forma un lung lncunjur, era aşezat un telegraf de cămp, pus cu toată repejunea şi lucrând cu multă regularitate. De şi nu era aparat de căt de pichete de de Cazaci, el n’aQ fost Întrerupt de căt o singură dată pe două ceasuri şi curat numai printr’o Întâmplare. Ast fel întreg planul strategic al Ruşilor atărna—nu de-un fir de păr — dar de unul de slrmă. De tăria a-cestul fir atărna soartea campaniei din Armenia , căci el făcea cu pu-tmţă o acţiune tactică cu resultat aigur, a cărei părţi deosebite prindeau una’ntr’alta ca roţile unul cea ■ornic. Fără telegraf n’ar fi fo9t cu putinţă a disloca pe inamic din po-siţiile sale tari. l’aşa. care nu ştia nimic de starea lucrurilor, safi nici voia să ştie dintr’un fel de prejudi-ţiO adevărat turcesc contra tuturor înnoiturilor, deci a şi despreţuit de a se folosi el Însuşi de acest mijloc modern. In urmă, dar prea tărzifi. a văzut el, că acea slrmă era pusă Împrejurul grumazului lui, gata să'l gătue, precum s’aO şi lntămplat. Intre generalii prinşi In bătălie eBte unul numit Magyar Omer-Paşa, de naştere rus, crescut In şcoala mili-•Wă de la Sanct-Petersburg apoi ofiţer rusesc, care a luat parte activă la revoluţia ungurească de la 1849 iar după măntuirea revoluţiei, a tre- cut cu Kossutb In ţara turcească şi 8’a turcit. După ordinul Marelul-Duce fie-care din *,aşl a primit căte-o sumă mârişoară de bani pentru călătoria lor In Rusia. P L E V N A „Gazeta de Colonia* are un corespondent militar, care pănă acuma a dovedit că pricepe lucrurile, căci relaţiile sale a fost aproape de adevăr. In unul din cel din urmă al săi numeri ga/eta germană primeşte o dare de seamă mal lungă despre situaţia de la Plevna, din care estra-gem şi noi căte-va însemnări mal interesante. De la cele din urmă atacuri asupra Plevnel le-aO mal venit Ruşilor următoarele intărirl : Corpul de gardă cu trei divizii de infanterie, corpul de grenadirl cu doă divizii de infanterie, diviziile 24 şi 26 de infanterie cu artileria şi cavaleria, ce li se cuvine, apoi reserv» pentru toate corpurile şi toate diviziile. Despre gardă se ştie, că a luat parte la doă lupte In sud-vestul Plevnel, iar despre grenadirl iar se poate admite, că nicăirl nu eraţi mai de trebuinţă. de căt tocmai la acest punct. Aşa dar împrejurul Plevnel se vor fi concentrat zilele din urmă cam următoarele puteri : Corpul de gardă 85.000 ; corpul de grenadirl 25 000 ; corpul al 4-lea şi al 9-lea 20,000 , divizia a 2-a şi a 3 a 10,000; Ro-mănil 30,000 , cu totul la un loc 1 20,000 de combatanţi. Osman-paşa mal că n’o fi avănd nici pe jumătate de atăta putere. El a adus cu sine din Vidin 30,000 de oameni, va fi adunat de prin împrejurimile Plevnel detaşamente risipite saâ lmpraştiete In număr de 10.000 de oameni, apoi i s'a trimis preste Niş din Serbia-veche şi din Albania 10,000 de oameni, In căt corpul să0 va fi ajungănd la 60,000 da combatanţi. Dar perderile, cari le-ad suferit de atunci In coace se pot socoti la 20.000 şi anume : 2000 la cele d ăntăt două atacuri. 5000 la Lovcia şi Pelişat, 8000 la atacul al treilea, 5000 cu alte ocazii şi prin boala. Ajutoarele ce i-aă mal venit de a-tuncl Încoace nor fi trecănd peste 10 pănă la 15,000, dintre cari Insă la Teliş şi la Dubnik 5000 ad fost parte prinşi, parte ucişi şi răniţi, In căt puterea lui cu totul Ia un loc n’o fi ajungănd de căt poate pe la 50.000 de oameni. In de altmintrelea Plevna are o aşezare strategică foarte priitoare, căci are trei linii de retragere; nna preste Bahova la Vidin, a doua preste Orhania la Sofia, a treia preste Troian la Carlova. Cele din urmă două linii de retragere sunt curmate astăzi prin întreprinderile din nrmă ale lui Gurko, cea de'ntăid spre Vidin e ameninţată, In căt Osman nu se mal poate folosi de dănsa; prin urmare el e împresurat din toate părţile. Şi fiind că Turcii sunt pre-tutindenea Iu defensivă, lăsănd te-rămul acţiunel ofensive pe seama Ruşilor, Osman nici nu poate nedăj-duj, că va sosi cănd-va v’un corp de armată turcească, să’l dispresure. Deci socotelele lui s'a cam Încheiat şi mal remil ne doar întrebarea, daca aliaţii or preferi să iea Plevna prin flămăngiune sad cu armele la mână. CRONICA De câte-va zile vedem pe zidurile capitule! nişte afişe mari, In care ni ne anunţi nişte ‘representaţinoî extraordinare,* enb titlul ‘Lupta da la Plevna.* Ne intrebim : este oare ertat a abaua aat-fel de afinţenia nnel mari fapte naţionale ? — Na! Nn este ertat, şi faptul, cam ai la noi ae fice speculă chiar şi ou doliul naţional, e cea mal trişti dovedi despre decadenţa morali, in oare ae afii societatea. VAKIETATI Statistica mortalităţii. — In a 43-a eipti-m&ni n annlui 1377 aQ murit din 1000 suflete la Viena 25, Pesta 30, Praga 34, Triest 31, Cracovia 43, Berlin 23, Bres-lan 22, Konigeberg 24, Colonia 19. Frank-fnrt 20, Hanovera 14, Eassel 20, Magde-borg 22, Stetin 21, A!tonal5, Strasabnrg 21, Miinchen 31, Niirnberg 25, Angsbnrg 48, Dresda 23, Lipso» 19, Stnttgard 20-Braunscbweig 24, Earlsrnbe 20. Hambnrg 22, Basel 22, Brnsiela 21, Paris 22; Amsterdam 20, Kopenbaga 21, Cbristiania 23, St. Petersbnrg 30, Varşovia 31, Odeesa 23, Bucureşti 32, Roma 29, Tnrin 23. Athena 20, Londra 22, Alexandria 43.—In Tnrin şi Bucureşti aii fost mal multe caenrl de tiphos de cit în săptămânile trecute.—-In Vera-Crnz ad graeat in Septemvrie frigurile galbene, în căt de la 2G Angnet pini la 22 Septemvrie afi murit de aceaBti boali cn totul 104 persoane. Ghati. — Se seie ci Sultanul Abdnl Ha-mid, în nrma Inirii oraşnlnl Sncbnm-Eale afi primit titlnl de Ghazi, adici biruitorul, şi l’afi dat asemenea lui Mnktar şi lnl Os-man-Paşa. Istoria acestnl titln e următoarea: Murad I, cel care în bătilia de pe câmpul Mierlei afi efirtmat împărăţia B?r-beaeci, era nn om, care pe lingi însuşirile sale resboinice, voia ei treacă de protector al ştiinţelor. El aingnr era cn total ignorant şi nn ecia nici măcar ei acrie, dar totuşi voia ai păstreze cel pnţin aparenţele şi ei dea doradi celor ce’l tncuu-jnrafi, ci biruitorul Padişah nn'i on totului tot neştiutor de carta. Deci pe toate documentele avea obiceifi aă'şi pne degetul minjit in eerneali şi si zngriveascl cn el niece cifre, care nn ae deoaibsafi tocmai mnlt de labele de pasăre. De şi aceste semne n'aveafi nici nn înţeles, curtenii afi descifrat din ele cuvfintnl „Biruitorul* căci Mnrad afi fost cel d'ântbifi, care şi-afi a-tribnit acest nnme. Aceste semne ciudate ae nnmeac astăzi „Tbngra* şi annt cbiar stema împărăţiei tnrcesci. La eairea pe tron a nnul Sultan noii safi se adaogă safi se mai şterg câte-va semne caligrafice din „Thagra.* FaktjUasori di ruble. — Fotografal ]oan Grohmann, slndentnl Nico'ae Apnhtin şi croitorul Ifrem Ristiol-Illicî, acesta din Bosnia, cel-l-alţl doi din Rusia afi fost arestaţi de poliţia vienezi şi daţi pe mâna justiţiei, pentru ci avnse intenţia si fabrice 30,000 de piese false de câte 25 rable (hârtie). Tribunalul din Bncnreştl comunici asemenea poliţiei din Viena, ci şi aici Apnchtin şi Kisticî-Illioi comisese o crimă. (Juni antreprenor rusesc, care gis-dnia în hotelul Nenbaner, el i-afi furat In noaptea despre 24 a lnnel trecute suma de 15,000 de franci in anr. Dintr’aceştia poliţia din Viena a mai găsit la Apnchtin vre'o 9000 de franci; reetul il cheltaice nobila tovărăşie. Crucea In giamit, — Dnpă capitularea cetăţii Nioeicl principele Nichita al Mnnte-negrnlal a inspectat zidirile pnblice şi giamiile, şi înainte de toate a intrat in giamia cea mare din NiceicI, armat fiind de nn derviş. Prinoipele confnndâ in cel d'ântâifi moment biserici şi giamie, căci îşi descoperi capnl şi-fi făcu crace. Abia văzu dervişul aceasta şi porni de o dată pe aşi afară, incepănd si se vaite şi eă sici, ci giamia e pângărită şi nici nn credincios nn mai are voie si-I calce pragul. El inau-şi nnmal striga ohemarea la rnga de eeari din Minaret, ci de pe o înălţime apropiată. Cn malta zile in nrmă a isbutit comandantnl din Nicsici să’l mişte pe zelosnl derviş, ca si sfinţeaeci din noii giamia. Lista gradelor inforidre, morţi şi diapâruţl, in luptele succedate de la 27 August până la 7 Septemvrie 1877. (Urmare) Morfi regimentului 3 artilerie. Comun» Plasa Districtul Boldit: CioboUru Virile Rujil Biatr.-Jo« Barăfi Qhiurghiuveanu lord. Bucuroşii Col Verde Ilfov Băluţă Nicolae Păueejtl Rftoium Putu» Corodeanu Gh. CAlimănejtl Tutora Tut«va Ignat Nieola* Bădsnl Bahluifl laţi Paraschîv Marin Mărjia Nf^lov Vlajoa Maguia Ghiorgbe Ba]aciu Costaagalia Oahul Dispăruţii regimentului 4 artilerie. 8o]daţl: Comuna Plosa Diitriotul Eftimi» Ghiorghe Laxa Racova Vaslui Bordeeann T6der Dornejtl Copoii laţi Buciuman Aleea Nioorejtl .Nicorejtl Tecuoiu Morţii regimentului d artiletie. Brigadier : Nichitoia Vasile Avrimeni Săvenil Dorohol 8oldafc : 8tan Marin Gruia Znigovu Ilfov Miromi® Costache Munce)u-8ua Moldova Roman Soldap Comuna Iiâcob Sin ,, Liga Ifin „ Olteanu Constantin „ Bocanciu Gheorghe ,, T&cbescu Ilie ,, 8ergentil : Pod0)fi Dumitzj „ Vlaie Constantin „ Duda Calomfir ,, Soldaţi : Vixirian Bterie Droga Artenie Nic. Racova Plasa Districtal R.-Sărat Bacău Morţii regimentului 8 infanterie. Soldat : Stoica 8 an du Dobrotejtl Moldova Teleorman Cue Iordache Netoţi . » Sergent: Petrache Stan Brăila , Brăila Dispăruţii regimentului 8 infanterie. Comuna Piua Districtul Soldaţi: Tutu I6n Slobozia Moldova Covurlui Catanft €on«t Năeni Bus fi CoBtmndivcheCh. , m Radu Marin Zadaricl Vlajc» 8punfi Ghiorghe Păracovo Boxe fi Ni ţa Eftimie Drăgftneftl Dîmboviţa Ghiorghe Ifin Tecuciu Tecuciu Iou Barbu Gbibde Dîmboviţa Stănciuleecu M. Crăpăturile Vâlcea NicuUa Ifin Putina Tador Dumitru Corteţtl DAmbov: ţa Sergent: Ctranfil Buturc» lamail Ismail Soldaţi : 8bărnea Vaeile Coroda Tecncifl lorgu Tdder Şirbu » Z%m6r Ifin Corbeiţa » Radu Chironioe Giurgiona a Antache Poeanft Gohar a Nixtor Ghiorghe Nicorecel 9 Filip Ghiorghe Oncecel Vechi * 9 Mărcuţa Vasile BogheecI • Griadi Alecu Corni • Ştefan Cobe G&inotinO • P&nait AUeiandrn , • Paraxchiva Idn Vaeil-Popesel » Ilfov Teodoreici Flore» Drlgoescl » Vlajea Fasole Nicolae Rogojini Covurlifi Miha!cei Tfider Umbrărescl Tecuci o Gligoreacu Idn Biece Blendar. , Argej Spulber Dumitru R -Sărat R.-SBrat Gligoriţa Vaiil. Smulti Covurluifi Lâeătaj Anton Vanescl Bacăfl Anton Ghlvrghe Bucxeeel > Andrei Bicbiucaţa Halarisdl Bârlad Badea Idn Paroţi Slatina Păun Ido Cucuţl Telecrmar Constantin Oproa Boldu R. Sărat Ilie Ilie Chi&jna Ilfov Constantin Tone a . * D&vid Vasile Paţc&ul > I6n Niţă Nicuiae Crividia m Ghiţâ Mihaifi G&eacl Dîmboviţa Stan Mihaifi Tărgovisoea » Caporali : Laxăr Idn Rabova Bucăfi Stmnciu Ido Leova Cahul Sârma Mihftin Poslia Ncmţu Feroia" Mihaiu .. Gradisce Mehedinţi Neamţu Ursache Dolhasca 8ucdva Balenti Ianoj Qftrleci Bacă fi Coama Coatache Sta io ţa Roman Nistor Ianoj Nanesci Bocăfi Vlaica ]6n Graiijeea Buxflfi Fundeţeano Gh. Gloddna » Anton Idn Netoţi Teleorman Dotau Ivan Obedeni 'Ilfov Popa Ghiorghe Mooesoi Brahova Soldaţi : Vixitu Andrsl , ■ Tudorache Oprea Cioran > Msndache Tudor 0 • Beţiva Niţă Săngeru » Stoneu Gheorghe Poeniri Ilfov Ion I6n Gruia » Stan Lambru Balteni Ialomiţa Ion Enach Galaţi Corurluifl Calăn Radu Ghimpaţi VtajCA Neagu Andrei Găisanca Tecuciu Sudito Petre Luipeţi Succva Eoarhe Dam. Dulhasci • C.enola Coatache » » Bejenaru Matei Adunaţi Vlajca Flinarfi Tud. Corodn Tecucifi Dumitru Ştefan Roevad Dîmboviţa Oprea Dumitru > » Ion Vintilă > » Moonn Petre Io pod ia Roman Radu Nioolae Biliror Vlojca DiniitreacuConat. Brăila Brăila Tufan Mihail Gradisoea • Caporali : Bâjânaru Ianaclie Lipia Bui *fi Vaule Olieorghe m Tăseste Coatache] , m Soldaţii: loniţea Tudor Săfeica Ilfov Moioe Brumă Rogojenl Covurluifi Mitică Nioolae a » Bulgaru Petrache Bolinteecl H Constantin I6n Baltineni Buxcfi Marin Vaaile Enosel Taoucifi Iordache Petr. Piatra ,, Nfimţu Luagu Ifin Rachltdsa Tec a oi fi Mcnteanu Alecu Oneejli-Vechi Hodor6ga Tador Bujor »♦ Dobrea 8tăn Crividia Vlăjca Mocanu Dumitru VarUhjii R.-'sărnt Dinu Sun Bol ia Vale Ilfov Gheorghe Iod Rechitdsa Tecucifi Băluţa Mihaifi Coreeveni „ M Radu Constantin Bălalejti Dăml*oviţa Zaharii Gheorghe Rachit6*a Tecucifi Luca Barbu Adonial Prahova Feraru Gheorghe Singor M Mnnteana Nicolae „ M ii Bar hali Vocile M W IZ Petrescu Gh. Roman lf Roman Piper Androne Brăhoeşti Tecuci Tudor Stefa Bogdan ,, Bacâfi Ticărăfi Const, Mugura w Lefter Cost. T. Adjnd „ Putna Moiie Gh. Patarlagl „ Bun'fi Toan Radu R^oca „ Teleorman Tânase Ilie Sângeru Prahova Moise Vasile Mâcesci ,, Radu Florea Belitori »» Telorman Ştefan Matache Tâmlx>esci ,, Ilfov Ihjmitrache Intrate „ Petrache NicnI. Pascorîu Stoica Mincn Creţesci „ 0 Aura Ioniţâ „ • « Grigore Gheorghe ,, •* Apostolache Const. ,, Androne Gheorghe „ ,, Pană Nicolae M ,, -V Diţâ I6n ,, „ M Ioan Riria „ ,, M Iancu Gheorghe tf ,, Dumitru Ifin „ ,p „ Marin Fetrache „ 1( Ciorăţă Tudose n Matei fi Barba M Caporali ; Marin Ghoorghe M «V Coman Dumitre „ Njcolescu Pirvu „ M Anghe] Ghiorghe f, Diacouu Niatoru ,, ,, Soldaţii : Tajca Vasile „ •1 ,, Neculae lardache „ M tl Sergent : Velica Costache „ |f „ Ciobotaru Ghiorghe „ 1» ,, Popa Dumitru „ «• ,, Jinmalţu Năstase ţ, ,, „ Cotelen Ghiţa ,, „ ,, Jnrajcu Gheorghe ,, (| „ GArbea Ifin „ ,, Caporal : Ioan Marin „ „ Soldaţi : Iamandache Gh. ,, Mirinesca Dum. ,, ,, Dmucea Radu „ •• ■■ ' Morţii regimentului 9 iorobanfl Comana Plasa Districtul Soldaţii : Ciobataru Tud. Tâmboescl M -de-Sus R.-Sărat VasilacheBumb. Vărtijcoi Oraju > Grigore I6n Odobasca M.-de-8ua M Ion Dumitru Cotu-Lung Vădenl Brăila Ion Stoian Otmatu Balta H Bratoţifi T6der Popescl M.-de Sus R.-8ăr a Noptej Gheorghe Jiţia Plalu M Moldoveana Ghiţa Jideni R.-de-8us M Constantin Cos acu „ tl (# Moteiu lardache Silistraru Vădenl Brăila Dispăru/il regrmenluLul 9 dorobanţi. Comuna Plus Diftrietal Soldaţi : Lupa Gheorghe Filipescl Vă leni Br&ilS Bălan Gheorghe Răcorită R.-dP-Sui R.-Sărat Iod l6o Băbeni Negre acu Aleea. Brăila Vădeni Brăila Vlăsceanu Radu Filiu Balta 0» Morţii regimentului 9 dorobanţi. Comuna Pis.» Districtul 8oldaţl : Dumitru I'r-a Corbu M.-de-.I ")■ R.-Sărat Gheoghc D tm. Brăila Vădeni BrADa EpingeaCoit. Caxaju (Va nrma.) D. TITU MM0RESCU, advocat, s’a mutat strada Herăstrău. No. 27. A eşit de sub tipar şi se nflfi de vânzare la magasinele de musieâ ale d-lor Gelmuer şi Şandrovits. şi la autor : CINTECUL ROŞIORILOR DE X.A. "VEDE. Dedicat Măriei-Sale DOMNITORULUI ROMANILOR CAROL I. P oeni n de Locotenent de stat m»Jor X C- XANIULKSU PKNTRU VOC.R SI PIANO de CAROL PASILL jun. Preţul 1 leii ţi 50 bani. FRUMUSEŢA! FRĂGEQIMEA TINEREŢE! A RELEI Ci mijloc neîntrecut pentru întrumuse|area pelel « aft recunoscut de tote damele era cercetată de autorităţi. excelenta, nevătăiuătdreu adevărata ile Dr. LEJ088E, Paris. Acest mijloc de purificaţiunea pelel, recunoscut in totâ lumea, u n. arătat ca cel mal bun şi cel mai activ din t«He mi jldcelc de infrumu«c(arc spre a dcparta sigur pete de sore. coloritul soreiui, roşeţa, nete galbene, precum ţi Iote necurâţeniele pelei. RflVIS SÂNTE ilă pe <-) o frâgeţlime a tinerelei I rle frumosâ rosa-.leschiai şi cn -de catife, face pelea şi mănile alb-B lucitor şi delicat, este rccoritdro şi păatrcji pelea fragedă pani in virsta cea mai înaintată NEFALSIFICAT se găsesce in Bucuacsd numai la d-nu BRUS. Farmacia la Speranţa PREŢUL : I (lecon mare 8 fr.. I (lacon mic S tr. Oeposd general la H. SCHWARZ. Budapesta Mărie Valericgasic No. p. 695. II. HON11 - H TAPI8IER SI DECORATOR Strada Ştirbei-Vodă, 3 A eşit |i se nflîî de vânzare !a tote librăriile: INDICATORUL ALFARKTIC al lege! TOIIIRILH SI INRKlilSTIt.UiEI do ]D. X. GEORGIAN Preţul I Leii noii. A eşit de snb tipar : Manual do Comptubilitato In partidă dublă şi simpla pentru uhuI scâlelor de ambele sexe, do DIMITRIB IAROU Depăşit la librăria Fraţii loatiiţiu, Lipscani. Preţul SO Hani. In dosul Teatrului Naţional, se recomand;! pontru tote lucrările atin-gătore de meseria sa. 19) S’a pus snb tipar şi Economia domestici cu l'oniplabilitatea domestică. 2000 fr. se cere cu îm- ipotecă , moşie cu ţirUUlUftirCj venit de 100 gal- beni. Acostă moşie este şi de vemjare. A se adresa îu strada Iconeî No. 10, de la 7—10 ore dimineţa şi sera de la —!) ore. (620— 0) CE SE POATE CAPATA PENTRU « FBAMC1 LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LIXGERIA DIN VIENA Psatrm Paatru Pentru 5 franci: Pentru S franci: Calea Mogoşoieî Palais „Dacia" Ptatn S0 knl: I cot Pichet de vară. Peatre S Inncl: 0 cămaşă de Oxlord engles. 4 franci 50 bani: I păreche pantaloane pentru călăreţi. 5 tranoi: 6 perechi manchete ori ce lason. 5 Irancl: 2 garnitura oolurate de dame. Peatru 5 franci : 11 gulere engl, In orl-care faion şi mărime. Pentru J franci: d părecbl ciorapi patentate. Pentm 5 franci: d gulere moderne pentru dame, după alegere. Pentru 5 franci: l2 batiste albe de pănxă adevărată. Pentru 5 franci: 12 batiste bine colorate tivite şi ipălate. Pentru 5 franci: 8 prosbpe de pâniă curată. Pentru 5 franci: 6 şervete da masă de pâniă adevărată. Pentru 6 franci: 12 şervete albe de ceaid. Pentru 6 franci: 1 cămaşă modernă, simplă săd brodată. 2 batiste ou monograme fin brodate. 1 batistă francesă fin brodată ou dantele. Pentru 3—8 franci: 1 corset de damă Pentrn 5*/a franci: 0 cămaşă de nopte. Pentru 5 franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 2 garniture fine şi moderne pentru dame (gulerul şi manşete). 1 camison modern brodat. 1 faţă de masă colorată cu oiucurl, pentru cafă. 1 cămaşă Blid o pereche de ismene de damă, bogat brodate. 1 cravată de damă, adevărată Crăme-Dentelle. 1 fusti-costum pliaao. 1 bucăţi Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de coti I bucată Chilen franţuzeai). Pentru 10 Irancl: 1 bucată Robe d'enlanlş de toile. Pentru 18—24 Irancl: I bucată Tartan tngleo de 6 ieţt. Pentru 20 Irancl: 24 coţi Piohet. Pontru 20 Irancl: I bucată Manta de bale. Pentru 18— 25 franci : 1 bucată pănsă de Rnmbarg, de S6—45 coţi. Pentrn 55— 68 franci: 1 bucată pânxă de Belgia de 60 ooţr. Pentru 75—108 franci: 1 bucată păniă Corona de 58 coţi. Pentru 115—110 franol: 1 bucată Toile Batiste francei. Pentru 12—2.2 franci. Plapămă de lină forte flue. Afară de articolile menţionate io găseşte tot d’a-una trusouri oomplecte. Calea Mogoşoieî Palatul „Dacia". Comânţliledln districte însoţite cu preţul respectiv se vor efectua toarte grabnio eonsoiincios Pentru 5 franci: Pentrn 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci: NERBERGf J J.R.FABRICA LANDGUT-WIENERBERG | M. i ELSINGER et Fii la VIENA, ^ furniseză contra casa Bai) A conto, livrabile la Viena. j Muşamale de căruţe si Mantale de îurnisezft contra casa sau a conto, livrabile la Viena. T Muşamale de căruţe şi Mantale de pldie ► cât mal repede şi în cele mai mari cantităţi. (632—.0) ' TIMPUL A £Ş1T DE SUB TIPAR şi se află de vOn^are LA TIPOGRAFIA TBIEL & WEISS LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul român de DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n. Un profesor Nord, care a absol- vat academia Be oferă a preda LECTIUMI în nrmătorele sciinţe : Desemn şi pictură, geometria, matematica şi îngenere tote sciinţele necesare pentrn pregătirea de a pntea intra în şcolelu euperiore. Afară de aceste va pntea da lec-ţiunî de piano, de limba francesă şi englesă. A se adresa Strada Virgiliu No. 6 bis, sefl la Tipografia Thiel & Weiss. D. Vioreanu ăs^wiit^î: ciţiul profesiune! de advocat. Strada Polonă No. 21. Dr. Matfer (Engles), adnee la cunoştinţa onor. sele clientele că s'a mutat in casa d-săle Strada Fortunei No. 3, alături cn Biserica Caimatel. (042-5) 0 jună damă germană cn cunoscinţă de mal multe limbi, voesce a se angaja ca guvernantă safl menageră la o familie în Galaţi sat) în districte. A se adresa la Ţigănuşi vechiă vis-â-vis de poliţie în Galaţi. Loisa Hertt. Offlcift de advocatură Pentru înlesnirea clienţilor mei am infiiin-ţat nn OfUciii de advocatură, Calea Mo-goşoiel No. 86 unde mă voii) afla in tote «jilele, dimineţa de la 8 până la 11 ore, cn începură de la 23 Octombre corent. Ofticii) se Insărcinoză şi cu acte de notariat şi urmăriri. Direcţiunea Poştelor şi Telegrafelor este rugată a'mi depnne la Offlcirt verî-ce scri-sore sat) telegramă îmi va fi adresată. 640—1. Petre Grădistânu. Moşia Inoteşti rendeijâ de la Sfântul George viitor 1878. Doritorii «e vor adresa la D-nn N. Bonrki Calea Mogoşoieî No. 174. (3*8 — o) FABRICA de CHARTIE MECHANICA de la ZÂRNESCI, lângă braşov produce chârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal mari nsitate dentrn (jiare A se adresa la direcţiunea num tel fabrice în Braşov, Strada Catarina No. 402. -1 REGIA MONOPOLULUI TUTUNURILOR r .<%. k ■ De preţurile fixate de comisiuueade arbitri cn care Regia Monopolului Tutunurilor va plaţi tutunurile indigene care se vor cultiva şi accepta pe coraptul sdQ din RECOLTA -A.TSJ TTHL.TJT ÎQV'Q In localităţile de cultura care se vor publica in special. Conform tnţălegorl luată Intre Oonr. MinisteriQ de Financie şi Regie In temeiul art. 17 din Lege pentru repartiţinnea localităţilor de cultura pe zone pe al doilea period de o ani: ZONA I S« compune din districtele Ilfov, Vlaşca, Teleorman, plasa Gălăsesilî din districtul ArgeşiO, plaga Podgoria din districtul Muscel, plasa Cohia din districtul Dâmboviţa, plăşile RăcăciunI şi BilescI din di strictul Pataa, districtul Tecuciă, Tutova şi FălciO. ZONA II Se compnne din districtul Doljd, RomanaţI, Olitnl, plăşile Cotmena şi Pitesci din districtul Argeşit), plăşile Bolintinnl şi Ialomiţa din districtul Dâmboviţa, plăşile Tirsoml. Câmpul, Cricovul şi Filipesii din districtul Prahova, plăşile Tohanii şi Câmpnl din districtul Bnzeti, districtul Ialomiţa, Brăila, plăşile Romnicul de jos, Grădiştea şi Marginea de jos din diatritctnl Romnicnl Sărat, districtul Covurluî, Gahul, Bolgrad, Vaslui, Roman, laşi. ZONA FII Se compnne din districtul Mehedinţi, Gorjfl, Vâlcea, ArgeşiQ afară de plăşile Pitesci şi Cotmăna, districtnl Muscel afară de plasa Podgoria, Prahova, afară de plăşile Ftlipescil, Tirsorul, Câmpul şi CricovDl, districtul Dâmboviţa afară de plăşile Cobia, Bolintinnl şi Ialomiţa, districtul Bnz“l afară de plăşile Tohanii şi Câmpul, districtul Romnicul Sărat afară de plăşile Romnicul de jos, Grădiştea şi Marginea de jos, districtnl Putna afară de plăşile Răcăcinnii şi Bilestii, districtul Bacâă, Nemţu, Suceava, Botoşani şi Doroboiă. Iar preţurile fixate de comisinnea de arbitri prevgznte de art. 17 din Lege §i 62, 93, 94 95 din Regulament, sânt cele nrmătbre: I. Peufru tutunurile care se vor priinii dupe ferbere în teancuri: Zona I Qualitatea I Ocana Lei dnoî, bani cinî-ijecî (2, 50). > , unnl opt-ded (1, 80). , , bani nouă-(jecI (— 90). Ocaua Lei dnoî (2, — ). , , unul, bani cinci-4®cî (1, 50). , , bani opt-(Jecî (—80). Ocana Lei unul, bani şepte-deci şl cinci (1, 75). , , unul bani două-^ecl şi cinci (1, 25). , , bani şcpte-<)ecl (— 70). II. Pentru tutunurile ce se vor priitul înainte de ferbere fără osebire de qualitate: Zona I Ocaua bani opt-<)ecI şi cinci (85 bani). Zona II , , opt-<)ecI (80 bani). Zona III , , şepte-<}eci (70 bani). Acest tarif se publică spre cunoştinţa tntulor d-lor cultivatori a cărora recoltii' se va priimi de Regie în conformitate cu disposiţiunile prescrise de Lege şi Regulament relative la cultura tutunurilor. No. 3189 luna Octombre 20 anul 1877. Regla Monop. Tutunurilor p. Controlor general P. T. Georgescu. Directorul general R. H. LANG. IvTIÎNrXSTERIXJIL EXIST A IST CELOR Direcţiunea generală a vămilor şi Contribuţiunilor Indirecte. Vă(jut şi aprobat de Noi Ministrul secretar de Stat Ia departamentul Financelor în temeiul art. 97 din Regulamentnl de aplicaţinne al legel Monopolnlnl Tatonărilor. Dat ia BucurescT la 27 Octombrie 1877. (L. S.) , p. Ministru Financelor (semnat) G. CANTACl’ZINO. II III Zona II Qualitatea I , II , IU Zona III Qualitatea I , II , III i DE ÎNCHIRIAT cu PREŢ MODERAT de la Sf- Dumitru viitor APARTAMENTELE DIN HOTELUL VLASTO numit Butiijţinu, din Strada Carat /, Na. 40, ocupate actualmente de Societatea generală de Asigurare „ROMANŢA* care se mută in casa Creialai funciar Barai, Strada Coli. Informatiunl tu tote dilele la Direcţiunea generală a Socit-tătil „Remania'1. * ‘ ‘ ' (63#-0) WWVVVMM' ...........Ml JIUIWIM wf?fffvwfryvf?T OMXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXrll x FRAITZ Q-“CT3STTHEFt î V â la ViLLE DE BRUXELES V Podul Mogoşoieî No. U> vis-A-vis de Consulatul Russesc Recomandă magazinul eeO asortat in tot-d’a-una fdrte bine cn rutlriă de bărbaţi şi de dame, gulere, manchete, batiste de lino, olandă şi mătasă, ciorapi pentru bărbaţi ţi dame. flanele fine (crâpe de aantd) caraiadne, groşette, broderie dantele, cravate de oărbaţl |> V femei in oele mal noi forme gi culori, umbrele de sdre şi de pldie eto, etc. Atrăgfinu toi; de-o-dată atenţiunea onor. Clientele că din cauaa crisel am redus fdrte mult preţurile. exxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx: T JOSEP G-RITNBAUM X, BEXjXjIE J"JLB.I3X3Srx£iI?.E 20, Colţul iîulevardulul şi StradcI Mogoşoieî, Casele Grecdnu, 20 Aduc la cunoscinţă onor. Public că mlam asortat Magasinul cu 1 MENCIC0AFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalone de fantasie din diverse Stoffa Tot de o-dată îngtiinţeij câ am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. Furnisorul Curţii, .A LA BELLE JARDINIERE», 20 Colţul Bulevardului, 20. Tipografia Thiel & Weiaa Palatul „Dacia*. o -a ;