Nr. 245 SÂMBÂT 29 OCTOMVRIE ANUL IL - 1877, t A.BOi>T-A.iwa:EJsrrEx.H3 IN TOATA ROMANII: Pe . . n. 48 Ur , 1* Pe , H in stradiatiti: Pe . 60 INSKRT317NI SI «CUM: Uni» de 80 pa«ina IV, 80 bani. e paRin» NI, 80 bani, pe pagina II, 8 |«ţ noi. Reclame 9 lei noi linia.' A.lSrXJN’CXXJR.X Se priimeic in strlinltate: La D-nil Baatm-itmn A Voglm In Vienna, Wal6iohgaue 10 A. Oppelik In Vienna, Stubenbutei 2; Bado-Mo—t In Vienna , SeilerttAtte 9 ; Vmemu BnUelu In Vienna, Teinfaltstrasse 11, Pfulipp IM In Vienna, EicbenbachgaaM 11; L. Lamf AXComp. In Pe|ta fi Banat-LafJUtBuUiv ă Comp. In Parii. Scrisori nefrancate na ie primeso. Artioolele nepnblicale ie TOr arde. Un număr In Capitala 10 bani. Biuroul Redacţiei şl Administraţiei: Palatul „Dacia". Un num fir In Distriote 15 bani. Cartul de Bnearetol, 27 Octomvrie. Oblig. Rurale....... 99 gp . Domenialej . . . 77 ,7 Credit funciar rural . . 76 — , urban . 85 — fnipr. municipal al Oapit. 75 — Oblig. Pen»il........126 — Oblig. Dacia........ 200 — . Romani» .... 40 — Jmpr. municipal eu premii — — Renta Români.............. — — Parii S luni......IOO1/4 — Londra , 2595 2596 v'*»» .................— — Perlin , .........1231/1 — I Canal de Vlena, 8 Noembre. Metalice...................... 63 95 Naţionale......................87 13 Renta In aur.................. 74 40 Loee..........................113 — Acţiunile bAnoel..............832 CrediturI ....................211 10 London........................118 40 Obligaţiuni rurale angare . . 78 60 * temeavar .... 78 — > transilvane ... 76 76 Argint In m&rfarl............ 106 70 Ducatul........................ 5 88 Napoleonul..................... 9 62% Marc 100 ..................... 58 56 Canal de Berlin, 7 Noembre. Acţiun. C&ilor ferate române 16 — Obligaţiunile române 8%. . 58 oO Priorităţile O. fer. rom. 8«/o 62 75 împrumutul Oppenheim ... 79 — Napoleonul....................16 27 Viena, termen lung................. Parii ») scurt .... 8l 30 Calendarul Şllel Sâmbătă 29 Octomvrie (10 Noemvrie). Patronul Şilel Martira Anastasia Răsăritul s6relul: 6 ore 49 n> a sosit la cuartierul general rusesc in calitate de representant militar »\ statelor unite. Tlflto, A Noemvrie. Coloana «an a Înaintat din spre Olti a •juns în valea Eufratului şi a întrerupt comunicaţia directă dintre Batnm şi Erze-rum. 800 de familii armeneşti a fi fost colonizate lângă lacul Gokcia (intre Erivan şi Klisabetpol). Din cauza frigului aspru, care domneşte la munţi, mnlţj din Anii* revoltaţi se snpnn. Generalul Tergnkassoff intră mâine în KioprikioL Vlslaklol, 4 Noemvrie. Io lnpta de la Hasan-Kale a fi fort prinşi 120 de soldaţi turci şi nn paşă. A dona zi am îngropat noi 500 de cadavre ina- mice. Afară de aceea am luat mnlte pnscl, patroane şi mnniţinnl. Karsul e blocat de aproape. Faţă ’n faţă cq fortul de la Snd-Ost s’a început aşezarea bateriilor de aBediO. SCIRI TELEGRAFICE ALE .TIMPULUI' (Agenţia Havas) — Serviciul de la 8 Noemvrie, 4 ore seara. — Olteniţa, 8 Noemvrie. Astă noapte patrn bărci viind din Tnr-tncaia pline cn soldaţi turci ad cercat a eşi la ripa stângă intre posturile ruseşti. Dar postările acestea erad în pândă. Un foc de puşti n’a întârziat a bb trimite. Din partea Roşilor a căzut nn om. întunericul nopţii a impedicat de a deosebi perderile ce ad putut cerca Tnrcil. Vlena, 8 Noemvrie. Un ziar de aci vorbesce despre o conspiraţie in favoarea Ini Murat, ce s’ar fi descoperit la Constantinopol. Athena. 8 Noemvrie. Trapele concentrate la Teba ad primit ordin de a înainta spre graniţa turcească. Artileria şi infanteria ad şi pornit. Infanteria trebue să nrmeze. Ziarele guvernamentale zio că acest ordin nn s’a dat de cât pentru a asigura trapelor cantonamente mal bane. , Vama, 6 Noemvrie. Escadra lnl Hobart-paşa a plecat. Se a-signră că a primit ordin să se dacă in faţa TrapeznntnlnL BOCUBE SCI 0 Noemvrie. In acest moment ne parvine ştirea că d. Cogălniceanu ş’ar fi dat demiaiunea. Să fie oare adevărat? Nu ! Sub această formă noi nu putem să’l dăm crezfimCnt. Să ne explicăm. Că domnul Cogălniceanu va Înceta de a mal fi ministru înainte de ,5/*7 Noemvrie, zioa otărltă de constitu-ţiune pentru convocarea Camerilor, aceasta ne pare mal mult de căt probabil. Călătoria recentă In Moldova a unul înalt personagiii politic este cunoscută de tot publicul ce se ocupă cătuşl de puţin cu politica, şi cine nu se ocupă de politică la noi! Scopul acelei călătorii este mal puţin cunoscut. Şoptirile ce ad ajuns la urechile noastre Insă, ne asigură că acest scop nu a fost altul de căt a aduce Împăcare Intre, partidul radical de la putere cu partitul cunoscut sub numele de fracţiune. Rumperea Intre ambele aceste partite, coalizate un timp, a fost semnalată astă primăvară prin eşirea din minister a d-lul N. lonescu şi reprimirea In slujbă a d-!ul Cogălniceanu, neîmpăcatul antagonist al precedesorulul săCi, a d-lul Cogălniceanu, care, Iu toamna anului trecut, fusese alungat din minister lntr’un mod cum Îl cunoaştem toţi. Aceleaşi şoptirl ne încredinţează că încercările de mpâcare, urmărite de personagiul politic In chestiune, ad isbutit. De aceea am zis mal sus că, nimic nu este mal probii de căt dispariţiunea d-lul Cogălniceanu de la minister Înainte de deschiderea Corpurilor legiuitoare; căci este natural ca, condiţiunea pusă de fracţiune pentru acordarea sprijinului s6£i, să fi fost depărtarea adversarului el. Nu ştim şi nu putem garanta dacă In acest moment afacerile străine ad Încă sad nu mal ad In capul lor pe d. Cogălniceanu. Ceea-ce ştim Insă este că, colegii săi, nărăviţi prin docilitatea cu care acest bărbat a primit de a reveni In sinul lor după ce l’ad scos o-dată In-tr un mod aşa de brutal şi aşa de grosolan, nu vor aştepta demisiona-rea d-lul Cogălniceanu , ci, precum nu este regulă fără excepţiune, ei Îşi vor zice : Bis in idem ! DIN AFARA. Franţa. — Corpurile legiuitoare s’ad întrunit f&ră ca guvernul de la 16 Maid să se fi retras. In cea din tftifi şedinţă Grdvy s’a numit preşedinte provisoritt, dar nu a avut loc nici un alt incident, din care am putea urma la desvoltarea mal departe a crisel. Mareşalul Mac-Mahon, primind pe mal mulţi deputaţi şi senatori, le-ar fi declarat In termini cu totul lămuriţi, că este hotărăt a rămftnea la postul săti. Relativ la combinaţiunea Pouyer-Quertier nu a sosit pănă acum nici o ştire. Se asigură Insă şi e tot de o dată probabil, că guvernul actual va fi Înlocuit cu altul compus din oameni de mal puţină importanţă personală şi mal mult dispuşi a face republicanilor concesiuni. Cănd însă un asemenea cabinet va Înlocui pe cel actual, aceasta pănâ acum nn se ştie şi după ştirile sosite din Paris nici nu se poate prevedea. Se crede Insă că cabinetul Broglie va rgmănea la postul s£0 pănâ ce un conflict iscat Intre dansul şi Cameră nu’I va da un pretext formal spre a se retrage. Austro-Ungarta— Cestiunea ne-goţiâţilor pentru Incheiarea tractatului comercial cu Germania nu mal se discută. Reintrând In stadiul di-scuţiunilor oficiale, ziarele se mâr-ginesc la combinaţiunl asupra cursului acestor discuţiunl, care par a 3e fi reînceput ori cel puţin a fi aproape de reîncepere. Mal multe ziare din Viena şi Pesta comunică ştirea, că delegaţiunile vor fi convocate pe la începutul lunel Decemvrie. Ziarele oficiale pun însă la Îndoială exactitatea acestei ştiri, ba chiar se asigură, că până acum nu s’a luat nici o hotărâre relativ la convocarea delegaţiunilor. Atitu-diq^a ce guvernele vor trebui să observe fată cu delegaţiunile, atârnă de la cursul transacţiunilor privitoare la renoirea pactului dualistic. Desbaterile urmate In dieta din Pesta asupra proiectului de bancă nn Înaintează de cât foarte Încet. Cel puţin pănâ acum discuţiunea generală nu sa Încheiat incâ, In cestiunea crisel orientale atitudinea presei oficiale e cu totul re-servntă. Ştirile privitoare la încercările de a încheia pacea sunt primite cn oareşi-care neîncredere. In deosebi .Fremdenblatt* dă expresie temerel, că rfisboiul chiar nici după căderea Plevnei nu se va putea sfîrşi, de oare-ce turcii Îşi vor face o nouă Ptevnâ la Adrianopol. Roşia. — Ziarele ruseşti se agită de sgomotele de pace şi le resping ca pe nişte presupuneri vătămătoare pentru Rusia. Ast fel ziarul .Novoja Wremja* zice : „In momentul de faţă cestiunea orientală, pentru Rusia, se mărgineşte la dilema : ori a nimici pe inimic pentru toate vremile, ori a se opri In cale ori a lăsa o parte din greutatea cestiunel In spinarea generaţiuDilor viitoare şi a le lăsa moştenirea unul nofi rOsboifi cu turcii. Dacă puterile ne vor fi îndestulătoare vom urma pănâ In sfîrşi t, ne vom asigura graniţele despre roiazâ-zi , dominaţiunea pe Ma-rea-Neagrâ şi lnrlurirea preponde-rantâ asupra lumel slave : dacă astă dată nu vom lsbuti Intru aceasta, va fi tocmai pentru că nu vom dispune de deBtule puteri*. Italia. — Apropierea Intre Vatican şi Quirinal devine din ce In ce tot mal mare. Ast-fel .Italia* ne asigură că In cur6nd Papa va numi cinci cardinali, dintre care unul singur va fi strein şi anume fracez, ear cel-l-alţl patru vor fi italieni şi pe cât se va putea .personae gratae* pentru guvernul italian. Intre alţii se vorbeşte de Monsignor Agostini, Archie-piscopul de Veneţia şi Monsignor Celesia, Archiepiscopul de Palerma. Convocarea Corpurilor Legiuitoare s’a amănat de la 15 pe 19 Octomvrie; afară de budget ele vor discuta In viitoarea sesiune un proiect de lege despre statul funcţionarilor şi unul relativ la reformarea legii comunale. Am£ndoufi aceste proiecte de lege sunt ale lui Nicoter/i şi se crede că tocmai din acostă causă ele vor stîrni o furtună In cameră. Grecia. — Atitudinea Greciei devine ameninţătoare. O depeşă sosită din Athena ne tncunosiinţeazâ că trupele din lagărul de la Theba, atât de resboinic dispuse, afl primit ordinul de a pleca spre graniţe. De şi ziarele guvernamentale ne asigură că ele afl plecat numai cu scopul de a găsi mal bune adăposturi pentru iarnă, faptul, că ele vor fi In a-propiarea graniţelor, este o ameninţare şi turcii vor trebui să Îşi sporească corpul de observaţiune aşezat In Thesalia şi Epir. Imperiul Otoman. — Din Constantinopol ’iarâ-şl 90sesc tot felul de ştiri sinistre. Acum câte-va zile a fost un tumult la Seraskierat ; In urmă ni se face împărtăşire despre un complot In favorul lui Murad, care ar fi fost descoperit de cur6 nd. De asemenea din nofi tofe vorbeşte foarte mult despre revocarea lui mid-had-paşa. .Polt. Corr.* comunică din Constantinopol ştirea, că mal multe din puterile europene negoţiazâ cu Poarta pentru .neutralitatea gurelor de la Sulina* chiar In cursul resboiulul. BESBOIUL In zioa de Mercnri, 12 Octomvrie. trapele armatei de Occident aveau ordin a e-seenta o mişcare, având de resnltat desăvârşita impreeurare a Plevnei şi prin care sS taie ori-ce cale de aprovisionare şi de retragere armatei lnl Osman-paşa. DnpS disposiţinnile ordonate de comandantul şef al armatei de Occident, M. 3. Domnitorul, locotenentul general Garko arma a ocupa, in zioa de 12 Octomvrie, şoseaua Plevna-Sofia şi posiţinnile împrejurul el. Pentru acest sfirşit se pnBe la disposiţia generalului Garko pe l&ngă cavaleria rnse-ro-mâna oare opera pe ambele părţi ale Vidului doâ di v ie ii de infanterie din garda imperială cn artileria el, divisinnea de cavalerie de gardă şi 10 batalioane de infanterie române cn 2 baterii de artilerie enb comanda colonelului Cantili. Locotenentul general Zotow cn o divi-siune din garda imperială, cn a 16-a di-visie de infanterie, 3 batalioane de tirm-liorl şi o brigadă de artilerie, avea ordin a ocupa şoseaua Plevna-Lovcea. Avant-garda acestor trupe era sub comanda locotenentului general Skobeleff. Pe oând generalii Garko şi Zotow eee- secătui} mişcarea ce le era prescrisa, armata româna, ndică trupele disponibile din dirisia l-a, distragândn-se detaşamentul colonelului Cantili, divia 3-a şi divisia 2-a, era snb arme, gata a respinge ori-ce încercare de străpnngere şi de retragere a inamicului îo acea parte şi imobilisând ast-fel o parte din forţele sale cari ar fi putut alerga în ajutorul celor ce avea3 a fi atacate de generalii Gurko şi Zotoff. Pe de altă parte artileria română pe toata linia deschise dis-de-diiuineaţă un foc vid şi ne întrerupt asupra posiţiunilor şi întăririlor inamice. Divisinnev 2-a avea in baterie 21 de tunuri şi 4 mortiere, divisia 3-a 30 de tunuri, divisia 4-a 12 tunuri de 9, peste tot 70 de guri de foc ro-măne care începură canonada în contra Turcilor, pninduT in îngrijire despre puntul pe care aveati să ţie atacaţi. Generalul Gurko începu de dimineaţă mişcarea sa şi dete la Gorni-Dubnik şi Teliş peste forţele tnrcescl în poBiţinnî solid întărite de unde asigurai} comunica-ţinnile armatei otomane din Plevna cu Orhanie şi calea Sofiei. O Inptă din cele mai crâucene se încinse aci Intre trupele imperiale şi Turci, cari, de şi inferiori în număr, ocupaii însă nisce posiţiunî tari prin natură şi pe cari le făcuseră şi mai puternice prin fortificaţinnile ce rădicaseră pe densele. In fiue regimentele Preobrajeuski şi Si-meonovski, urmate de cele-l-alte trupe ale gardei, păşiră la asalt şi cuceriră posiţiu-uile şi împrejurul satului Gorni-Dubnik, pe carî inamicul le apărase cu atâta înverşunare în timp de zece ore de luptă. Ab-met-Evzi paşa, o mulţime de oficerî, aproape 3,000 de prisonierî, între cari un regiment de cavalerie întreg, doe redute şi 4 tunuri, multeaime şi cartuşe căzură în manile biruitorului. Trupele gardei imperiale se bătură cu o nespusă bravură, uar plătiră strălucita lor vietorie cu mari şi dureroase perderî. Generalii Rosenbach şi Sedler fură greu răniţi; şeful regimentului de Finlanda şi de grenadierî Lav-row şi 'Lubovitzki, asemeaea greii răniţi; şeful de stat-major al divisianei de garda Skalow, adjutanţii împăratului Ram zoi şi Ranew, comandantul divisiuneî de cazaci de Kuban Zankow, coloneii! de artilerie Simionow şi Arsenieff, toţi aceşti oficerî superiori fura răniţi. Vre-o 90 de oficerî subalterni fură ucişi şi 102 oficerî răniţi, iar perderile în trupă nu sunt încă constatate, însă ele se urcă până la aproape de 4,000 oameni morţi şi răniţi. Atacul asupra posiţiunel de la Teliş, cu toată vitejia şi eroicele eforţărel ale trupelor imperiale, nu putu reuşi în acea si, şi regimentul de vânători al gardei perdu în acest act 7 oficerî ucişi, 16 răniţi; perderile în trupă nu sunt încă constatate. Pe când generalul Gurko susţinea şi câştiga aoeaBtă strălucita luptă pe linia Plevna-Sofia, seneralul Zo^ow se făcea stăpân fără angajamente serioase pe şoseaua Plevna-Lovcea, şi trupele române cari o-perafl ca generalul Gurko înaintai}, snb focul inamicului, spre Etropol şi până în faţa Dolni-Dubnicnluî, unde se retrănşafl şi împedicau pe inamic, care ocupa Dolni-Dubuik, a da ajutor trupelor turceşti atacate Ia Gorni-Dubnik şi Teliş. In acelaşi timp trupele române din divisia 2-a din tranşee, în faţa redatei lua* mice No. 2 şi a lagărului întărit de la Bucova, făceau demonstraţiunl ofensive spre a ocupa şi ţine pe loc pe inamic în acea parte. La ora 12, trupele din paralela noa-atră a t-a făcnră un simulacru de atac, dând salve de infanterie şi asverlind cu mortiere. Inamicul, care până atunci păstrase tăcerea, crezând în realitatea atacn-luî, începu pe dată un foc violent din redută şi din întăririle sale de la Bucova şi scoase repede trupe pe drumul seti acoperit şi pieţele de arme, pregătindu-se a întâmpina atacul. La 3 ore după ameazî, demonstraţiunea noastră de atac fu repetată şi îngriji iarăşi pe inamic. Focul nostru, care nelinişti pe inamic şi T causă negreşit mult reil prin exactitatea şi vioiciunea lui, a fost ripostat cu vigoare din pnrte’I în timpul demonstra-ţinnilor noastre de atac. Prin aceasta am avut şi noi perderî de înregistrat. Colonelul C. Budişteanu, comandantul brigadel de serviciil îu tranşee, a fost grefl rănit în paralela l-a, lângă trupele sale, de o spărtură de şrngnel; căpitanul Albu, din ragimentul al 8-lea de dorobanţi, aHeme-nea greii rănit; Bob-IocoteneDţiî Vlădescu, din stat-major, şi Ostian, din al 8-lea regiment de dorobanţi, răniţi; sub-locotenen-tul Rosetti, din al 3-lea batalion de vânători, ucis, şi 8 soldaţi morţi şi 35 rănitL T Resultatul strălucit al zilei de 12 Oc-tomvrie, în care guarda imperială rusa a împrospătat glorioasele ei tradiţiuuî, este dară din cele maî importante din punctul de vedere Btrategic, căci s’a obţinut completa înconjurare a Plevneî, ceea ce va grăbi căderea acestui oraş, şi armata română, dincolo şi dincoace de Vid, a cooperat în mod activ la acest resoltat. M. S. Domnitorul, în timpul acţiunel, se afla împrennă cu generalul Totleben şi cu generalul Zotow pe şoseaoa Plevna-Lovcea, in faţa înălţimilor de la Krişew , la centrul mişcărei care ae esecnta în acea zi. înălţimea Sa se opri cât-va timp in satnl Brestovăţn care. o jumătate de oră după plecarea Măriei Sale, fu ocupat de Turci şi reluat înapoi de Rnşi în acea noapte. In ziua de 13 Octomvrie, M. S. Domnitorul a visitat la ambulanţe pe oficeril români răniţi în zioa de 12 Octomvrie, şi de acolo s’n dus la aripa driiptă unde a inspectat nouele întăriri cari s’afl ridicat spre a întări posiţiunile noastre în faţa Bucovei şi Opanez. Domnitorul a împins acostă inspecţiune până la avant-posturile noastre. A doua zi, 14 Octomvrie, Majestatea Sa Imperatornl a strămutat quartierul Săfl imperial de la Gorny-Studen la Poradim. Marele quartier general domnesce a rămas în Poradim. A. S. I. Marele Duce Nicolae se afla asemenea la armata de Occident. M. S. Domnitorul a prânzit în acea zi la Majestatea Sa. Sâmbătă, 15 Octomvrie, M. S. Domnitorul a însocit pe Majestatea Sa Impera-torul la Bogot unde, împreună cu Marele Duce Nicolae, aii visitat oficeriî şi soldaţii rnşî răniţi în lupta din zioa de 12 curent. Aci B’a presentat Majestăţeî Sale Achmet-Evi-paşa, făcut prisonier îu lupta de la Gomy-Dubnik. Duminică 16 Octomvrie, Majeatatea Sa Imperatornl şi I. S. Domnitorul aii mers pe posiţiunile spre stânga cari domină oraşul Plevne. Un bombardament violent era violent era ordonat pentru acea zi pe toată linia. Posiţiunea de la Teliş, care fasese în zadar atacată în zioa de 12 Octomvrie fa în totul împresurat in acea zi şi 96 guri de foc canonară în timp de 2 ore acest punct. In urma acestui formidabil bombardament, generalul Gurko soma garnisona turcească din Teliş de a capitula depunend armele şi muniţiuniîe, acordându-î apoi libertatea de a se retrage. Turcii primiră, înaă, împreună cu armele şi muniţiuniîe lor, ei 86 constituiră prisonierî, ne mal voind a profita de libertatea de a se întoarce în Plevna. Un paşa şi aproape 4000 de prisonieri cn 3 tunuri şi o mare cantitate de arme şi muniţiunl se predară în acea zi. In această zi Majestatea Sa Imperatornl împreună cn A. S. I. Marele Duce şi cu M. S. Domnitorul asistară la o luptă ce se dete în apropiere între nn detaşament de cazaci şi infanteria turcească. Luni, 17 Octomvrie, M. S. Domnitorul, însoţit de generalul adjatant principele Sol-tikoff, a visitat prieonieril turci, convorbind mai mult timp cu ofiţerii lor cari cunosc limba francesă. Marţi, 18 Octomvrie, înălţimea Sa a inspectat trupele imperiale din dirisia 16-a şi brigada I din divisia 30-a şi posiţiunile lor fortificate, ocupate în zioa de 12 curent. Apoi a luat dejunul cu A. S. I. Marele Duce Nioolae la Bogot, şi s’a întors spre Beară la marele săfl qnartier general la Poradim. Mercur!, 19 Octomvrie, M. S. Domnitorul a primit diferite raporturi şi a lucrat cu d. general Cernat, comandantul trupelor române. Seara, înălţimea Sa a luat ceaiul cu Majestatea Sa Imperatornl. Joi, 20 Octomvrie, Majestatea Sa Im părătorul şi M. S. Domnitorul, cu soitele lor, aii asistat la un servicii} funebru oficiat în biserica de la Poradim pentru odihna sufletalul Majestăţeî Sale Imparătesel-Mame a Rusiei, născută Princesă regală de Prusia, al căreia aniversar al ÎDcetăreî Sale din viaţă era în acea zi, precum şi pentrn pomenirea A. S. I. Principelui Sergie de Lenchtemberg, mort po câmpul de onoare. După serviciul divin, M. S. Domnitorul a dejunat cu Majestatea Sa Imperu-torul. M. S. Domnitorul a primit în această zi sciinţl că trupele armatei de Occident aii ocupat posiţinoile şi satul Dolny-Dubnik, pe care inamicul’l-a părăsit în faţa înain-tărei trupelor noastre. Ast-fel ae restrânge din ce în ce mal mnl cercul nostru militar în giurul Plevneî. Inamicul a făcot zilele acestea încercări de a adnna pornm- TIMPUL bal şi furajul ce mal era pe câmp în apropierea liniilor sale, spre a ’şî adăoga aprovisionările, însă avant-posturile, vedetele de cavalerie şi artileria noastră *1 afl împedecat, punendu ’i pe fugă, fără a ’şl putea ajunge scopul. Vineri, 21 Octomvrie, I. S. Domnitorul a pornit de dimineaţă spre a inspecta posiţiunile pest* Vid, în spatele Plevneî, . EVISTA ZIARELOR. „Pressa* de la 28 Octomvrie supune unei critice aspre comunicatul publicat in .Monitorul oficial" relativ la atacul făcut de către trupele române asupra redutei turceşti de la Bucova. In şirul articolului „Pressa* arată gravitatea faptului de care comandanţii români, d. colonel An-gelescu şi generalul Cernat s’aă făcut vinovaţi, când afl Indrâsnit să tntreprinzâ atacul fără de se fi pus mal înainte în Înţelegere cu comanda supremă de la Parodin şi fără de a fi luat informaţiunl positive despre situaţia inimicului. „Pressa* lnchee prin cuvintele : .Suntem dar în drept să Întrebăm pe guvern, daca s'a făcut o anchetă scrupuloasă asupra afacord aceştia, şi daca s’aâ pedepsit cel culpabili... căci trimiterea d-lul Col. Anghelescu la odihnă, ca comandant al trupelor române din Calafat, nu poate 6 privită ca o pedeapsă, mal cu seamă când se scie de ce influenţă se bucură d. Anghelescu pe lângă Cabinetul radical!... De asemenea nu vedem nici o măsură luată contra d-lul general Cernat, cel care trebue să aibă aceaşt răspundere, daca nu mal mare, ca şi d. Col. Anghelescu. Cerem dar o anchetă severă şi imparţială în privinţa celor petrecute pe câmpul de bătaie cu ocasiunpa a-taculul din urmă contra redutei Bucova. Nu putem trece cu uşurinţă asupra unei împrejurări atât de grave, care, cu drept cuvânt, a preocupat şi preocupă atât de mult spiritele tutulor Românilor, at căror soţi, părinţi şi rude se află angagiaţl în luptele sângeroase dincolo de Dunăre...* „România Liberă* răspunde la întrebarea, ce i s’a făcut din par tea ziarului „ Pressa*, dacă este s’aă nu adevărat, că la .început susţinea, că era mal prudent şi mal politic ca armata română să rămâie în defensivă pe malul stâng al Dunărei.* „Românul* comunică cetitorilor săi o corespondenţă din Berlin a „corespondenţei politice* din Viena şi apoi comunică şi nişte apreciărl ale foiţei „Osten* tot din Viena. Încă acum câte-va zile canalul de scurgere al „Romănulul* avuse obicinuita Indrăsneală de a zice, că partidul conservator a scornit con-diţiunile de pace, despre care am primit ştire de la Berlin. Scopul articolului, pe care îl publică „Românul* în numărul de la 28 Octomvrie e de a spune acelaşi lucru. Credem dar de cuviinţa a pune In vederea cetitorilor noştri Întreg acest articol. Iatâ’l : „Arâtarâm mal de unâ-zl In resu-mat cum apreciază situaţiunea României corespondintele din Berlin al ziarului oficios „Corespondinţa politică* din Viena. Astăzi punem In vederea publicului testul numitei corespondinţa : „Că Rusia nu pretinde anecsârl de provincia In Europa s’a pronunţat cu plină autoritate atât la Berlin cât şi la Petersbnrg Încă cu mult mal nainte de ţinerea conferinţelor din 1876, şi acum, când e mal mult de cât probabil câ România va eşi din resbel ca Stat independinte la Dunărea de jos, nici că mal poate fi vorba despre ast-fel de cuceriri. Prin urmare, e un lucru zadarnic d’a respândi din când In când asemenea Îngrijiri şi temeri. Principele Carol şi principesa E-lisabeta, prin atitudinea ce observâ In aceste timpuri critice, se bucurft de simpatii foarte mari In cercurile cele mal înalte d’aicl. Asemenea şi disposiţiunile militare ale principelui Carol, Împreună cu atitudinea armatei române, ş’aft atras deplina re-cunoscinţâ a cercurilor d’aicl. România a dovedit câ ştie să se bată, şi Încă cu succes, pentru independinţa ce o pretinde, şi ast-fel a dat puternice probe despre puterea el de viaţă. In ori-ce Întâmplare este In interesul Europei d'a crea acestei ţări o nouă posiţiuue, care să Îndrepte egoismul oamenilor săi de partite asupra altor lucruri mal folositoare de cât sunt necontenitele lor sforţări după domnie.* „Der Osten* din Viena răspunde la aceste relevări In următorul mod : „Ultimele espresiunl din această corespondinţă inspirată de d. Bis-marck sunt Îndreptate la adresa acelor influinţe şi intrige englese, maghiare şi turcescl, cari în acest moment daâ năvală asupra ministerului Brâtianu, cu scop, ca, pe când armata combate pe câmpul de onoare, In acelaşi timp să smulgă domnia în interesul vrăjmaşilor conjuraţi al naţionalităţii române.* fiarele din Viena şi Pesta, anume „Deustche Zeitung* şi „Peşti Na-plo,‘spun câ proiectul condiţiunilor de pace, publicat şi de noi mal de ună-zl, a fost dat de corespondintele din BucurescI al ziarului german „Vossicbe Zeitung,* care pu-blicându’l, „Agenţia Havas* l’a res-pândit apoi prin foile francese. Aceste fiind, credem, d’ajuns pentru astâ-zl celor cari In sinceritate afl criticat şi critică cu amar acţiunea guvernului, trecem nainte. DRUMURILE DE FEB BOIIiKESCI Citim în ziarul „Presse* din Viena : dăogend scama sama de 8,800,000 ml | imp. regalaţi a ee plăti de cStre guver ş* român, atonei avem un total de 10,000j< mărci imp. ca cari ee pot plăti anticipam ratele de la 1 Iannarie 1878 |i 1 Ian ne 1879 ale împrnmotnlaî timporar. . »Dnpă plătirea aceetor rate n’ar mal ii mânea a w plăti de cât o eingnră raţii imprnmntnlnl temporar adică cea de UI1! Iolie 1878 din veniturile anuIn 11878. To t ] cele-l-alte obligaţii flotante se vor regia asemenea fără îndoială pfcnă ]a sfirş J' annlnl prin vânzarea snocnivă de obl^u ţinnl a 6 la entă, conform „otlrîrel ad> nărilor generale de la 28 Innie 1877. la, clnsiv cn obligaţiile a 6 la entă, date * ţi (marilor primitivi in contra cupoane ■ lor de dividende, gama totală a unicat ,L torit consolidate a Societ&ţel va ajunge! minai la 23 — 24,000,000 mărol imp. a urma plăţii grăbite a datoriei temponţ se poate, ea deja în annl 1878 acţion. primitivi eă primească dividend, cari atu I ee vor plăti din venitnrile libere ale fi cietăţil. ŞTIRI OFICIALE D. Costantin Ionescu, ce a servit în tfe mata sârbeasca, arma artileriei, cu grftifc de sub-locotenent, s’a primit în armia română, tot la artilerie, cu acelaşi gri fi cu vechimea de la 1 Februarie 18L data decretului de înaintare Ia acest gn în armata Serbiei fi se va însama în c viaionul de pompieri Bucoreacr. Prin înaltul decret Domnesc, e’a aed dat dreptal de a purta medalia >virtatt militară* d-lul general-mBjor RadianL comandantul brigadel I din a 5-a dirib de infanterie din armata imperială rasei scă pentru a reaplăti curaginl fi devotr mentnl ce a arătat in lupta de la 30 A gust la asalta] redatei. Prin alt înalt decret Domnesc s’a acti cordat dreptal de a purta aceeaşi meda ofiţerilor următori : Colonelol Angelesca George, comanda toi divisieî a 3-a activă; colonel AngelI seu Alexandra, comandant divisiel a 4 activă, inspectorul-general Davila Carit şeful serviciului sanitar al armatei, maj h. Lahovari Iacob, din corpul de stat-maje fi că pitanulnl miliţian Văcărescu Teodor, o ţer de ordonanţă. Consiliul de supraveghere al societăţii de acţionari aî căilor fyrate române afl aprobat în şedinţa de la 30 Octomvrie o învoială, pe care afl încheiat-o cu guvernul român, membrul însărcinat al hidronim d. Offermann. Guvernul a plătit înainte de câtă-va vreme suma da 400,000 de lei noi dar datorea încă societăţii 8.283.000 lei pentru restul garanţiei din anul 1876, 2,200,000 lei pentru transportai de trape, 889,000 1. dobânzi de întârziere, prestaţiuni la drumnl de fier al statului f. a. la un loc 11,272,000 de Iei. După învoiala încheiată qaantnl aproximativ al restului garanţiei adică 8,500,000 1. n. se va plăti în bilete ipotecare. Societatea primeşte al pari bilete ipotecare în valoare de 8,500,000 şi in răstimpul de la 31 Iannarie până la 31 Maifl 1878 stil vechifl, are facultatea de a înapoia guvernului safl în total safl în parte biletele primite, iar guvernul e obligat atunci de a le plăti în numerar. Cea-l-alta parte a datoriei adică 2,900,000 I. n. se vor regala a se plăti în namerar în rAte şi la termine hotărîte până la 31 Ianaarie st. v. — Pentru mal multe rate societatea va primi mandate asupra plaţilor lunare ale societăţii monopolului tutunurilor. Dapă cum se poate prevedea, guvernul român nu va plăti nimic pentru anal 1877. Venitul curat al drumurilor de fier române se suie după prevederi la aproape 22.500.000 1- n. (venitul braţ până acum trece peste 24,000,000) din care sumă însă societatea are a restitui o parte însemnată pentru repararea drumului şi materialului-Plăţile intendenţei ruseşti pentru transportai de trupe se fac acuma regulat Ia termenele, statornicite prin convenţie- Plăţile făcute şi cari afl a se mal »face pentru transporturi până 1a 1 Noemvrie a. c. ajung bS acopere toate ratele îm-prorantulul temporar ou dobânzi cu tot până la 1 Iannarie 1878 ; iar cele-l-alte Bcadenţe ale gestiunii de la 1 Noemvrie in colo, vor ajunge la 2,500,000 maroe itnp., după ce se va fi plătit ouponnl ac-ţiilor de prioritate la 1 Martie 1878. A- . CRONICA Ni ee trimite o scrisoare, precum cri dem, din partea primarnlnl din Păşea»* în care Bnntem rngaţT a pnblica nn Tt> port relativ la abnBnrile comise de că administraţia comnnalS din PăşcanI. A . declarat odată, câ cn credem de cnviin i a pnblica acest raport, stăruinţa de a 1 hotăra eă *1 publicăm, e zadarnică. Abil snrl se comit în toată ţara; coloanele rr rnlnî ‘Timpul, sunt însă prea ăngusteip-a le dieenta pe toate. Trebne dar eă ne mărginim a in regi st» pe Bcnrt şi a da loc la o mal întinsă d scnţinne nnmal pentrn acelea, care an i mat mari ori mal neobiclnnite. De eaL l’alto ne vom folosi într’nn raport gi neral. — Din Caracal ni ae trimite nn raport d> spre abnsnrile comise la primărie. E vorb de lncrnrl cu total obicinuite, o* ®bns d i putere, dilapidări de bacf publici şi allf de asemenea. Primarol ar fi bătut pe col merciaotnl Elia Corneecn, comisarul Iov Rădnleecn |i p« mal mulţi alţi cetăţ». onorabili. In nrm» acestor abnsurl, mal mulţi din zi tre consilierii comunali ar fi demisionate.' Intre altele ni ee trimite nrmătoarea copi Domnule Prefect, Pentrn că furtişagurile şi sustragerile d >i bani al comunii, falsificările de acte pnblioi in loc a fi constatate legalmente şi pede^ site, cum şi casa oomnnil despăgubită di ^ sumele enorme snstrase de nitee mâini mi C jlocitoare, se ascund, şi se ameliorează gra t' vitatea lor. Ca consilieri dnpă legea eoeistentă o< mnnală şi dnpă procedările ce ae nrmeaz n in primărie , ne mal putând lacra ii interesul oomnnil, snnt silit on deetn r1 regret a vă pane in enooştinţl că ie ml având curajul a mă mal numi oonsilieri oomnnil Caracal, ale oăral fonduri ae sui > TIMPUL trag zilnic fără a se interesa niminl a Ii se pane capăt fi urmări culpabilii. demisionez din zisa funcţiune. Semnat: fiie Prejieanu. Citim ln .Gazeta de Bac&G\ Sitnaţinnaa Bacăolnl snb guvernai d-lnl ]. Britisnn. Prefsotul Villner, preşedintele comite-tolnl permanent, judecîtorele de pace, de-pntatnl coleginlni II, ajntornl de grefă a tribnnalnlnl, şi jidovi, staU în cafenele şl joacfi oărţl (stos) până zioa miaza-mare. Cel intăiU, in seara de 21 Octomvrie, aU dat 100 galbeni, al doilea di sote, al treilea câte 20, al 4-lea ante, şi al 5-lea ia. Prefectul nn are de cit 00 galbeni pe luni, preşedintele comitetului 200 fr. firi alte resurse, jndecitorele 166 fr. Depntrtnl nici nn venit; şi cn toate acestea satele de galbeni se strecoară mal în fie-care seară prin bnzunirile d-lor. Vom spnne noi in nnmerile viitoare s-ceste minuni! Vază însă acel ce ne-aO dotat cn asemenea ştofe, cam nn aginte principal al gnvernnlnl, joacă cărţi prin cazinnrl cn ajutor! de grefă şi cn jidovi. Cel-l’alţl snnt in profesiunea şi natura lor. La stos, aceşti fruntaşi al slujbelor, daU zeci şi snte de galbeni, iar pentrn răniţi şi pentrn arme să ne arate măcar nn franc că aQ subsemnat pe vr'o listă. Şi.... Cn toate aceste, snnt representaţil guverna lui aici, snnt oneştii pe a căror mâini s'aB încredinţat interesele şi siguranţa nenorocitului Bacă&. înmormântarea repansatnlnl Alexandru Papiu Ilarian a avnt loc la 15 Octomvrie, in Sibiu. Intre persoanele, care veniseră a da reposatnlnl onoarea din urmă, ,Albina Carpaţilor* numeşte pe Metropolitnl românilor gr. or. din Transilvania şi Ungaria Miron Roman, Archimandritul Nicolae Popea, Prefectul Sibiului Frederic Wach-ter. Magistratul Sibiului cu primarul in frânte, directorii şi profesorii de la academia de dreptar! şi alte persoane oficiale. Cuvântai funebra! în biserică a fost rostit de către potropopnl gr. catb. Ioan Ruin, eară la mormânt a vorbit d. V. Ba-beş. In sfîrşit, în numele junimel române, a ţinut nn discurs d. N. Petreacă. Comitetul istraelit din urba Piatra oferind pentrn armata română 7 perechi călţnnl, nn peptar de flanelă, 3 jiletci, 2 perechi pantaloni, 2 surtuce, 39 perechi ismene şi 40 cămăşi. Ministerul ii esprimă mulţumirile sale. Ministerul exprimă mulţumirile sale locuitorilor comunei Podul Iloael, din jnde-ţnl laşi, cari aU oferit pentrn soldaţii români 75 cojoace de piele de oae şi 100 perechi obiele de incman. VARIETATI Osman pasa. — Cele mal multe ziare ilustrate publieă portretai Ini Osman-paşB, ghazinl de la Plevna. Corespondenţii mal multor ziare pan insă la îndoială exactitatea acestor portrete, asigurândn-ne că Osman-paşa nn s'a posat încă in viaţa sa. g|De asemenea el nu ese de cât foarte a-rare-orl şi nici nn corespondent nn se poate | făli de a fi vorbit mal îndelungat ca dânsul. El îşi petrece aproape toată vremea in cortul săH şi nn ese de cât spre a inspecta redatele bombardate. Atunci lumea îl vede, •ot-d’anna cn ochianu în mâna dreaptă, >ar mâna stângă ţiind-o la spate. îmbrăcămintea şi toată purtarea Ini e de o rară simplicitate, Sueţă şi eleganţă. Se asignră că până acum nimeni nn a văzut vre-o decoraţie pe peptul lnL De când a primit Insă ordinul Osmaniei, adese-orl ese cn a-eeit ordin, I Un udoctor smintii.—Duc» lucrul se întâmplă In România, ar fi fost 0 adevărată naivitate de a ’1 mal spune, de vrame ce la noi mnlţl din redactori, cari trec de cuminţi, ar avea nevoe de câte-va luni de linişte în localele, proteguite de Prinţul Dim. Qhiaa. Dar in Franţa se vede că un rsdacfor, care nn 'şl are toate minţile la loc e o raritate şi de aceea povestim şi noi eaaul d-lnl Gnyot-Montpayroui. D-sa a fost dus la o casă privată de sănătate la Ivry, după ce s'a constatat bine in ce atare se află, deşi cele ăntâl semne de cnminţie le arătase tncă cn I I /'le înainte. Ast-fel in-tr’o noapte reni pe Ia 2 ore la an redactor cunoscut, pune să'1 trezească din somn şi 'I spnne cn o mutră foarte serioasă; Tocmai acuma m'a chemat la sine prinţnl de Hohenlohe. Europa doreşte din inimă, oa criza din Franţa să se mftntne cât de cărând şi de aceea ea ş’a aruncat privirile asupra mea. Mareşalul abdică, cn vin iu locul Iul şi Germania ne dă înapoi Al-salnl şi Lorena. Numai castelnl din Stras-burg II păstrez pentru mine; de signr, destul de puţin pentrn cătă ontoneală am. Pe lângă astea am cumpărat toate dramurile de fer din Francia şi am să le dăruesc ţării. Asta sechiamă politică; Biimarcck nici visează să poată face asemenea lucruri, şi nici se poate asemăna oa mine. Idea fixă a nenorocitului era, că dispune de milioane nenumărate. Când se afla mal zilele trecute la o damă cunoscută. D-na de T. ii asvârli in foc giuvaernrile el de diamante şi mărgăritare, asigurând'o; că are să’I cumpere altele şi mal fmmoase. Dama şî-a scos giavaernrile din foc, dar nici prin gând nn’i trecea, că are a face o’un nebun. >Courrier de France* al cărui redactor era d. Gooyot-Montpayronx nn credem că va ma! ţine mult după această oatastrofă. Un iun sfîrpt, — Alaltă-saară trei inşi, nn italian, un romăn şi un nngur,discn-taU în divergenţe cestU Orientului la ool-ţnl din spre Fialcovski. Românul şi italianul susţineaQ armele creştine, iar nngurul pe cele turceşti. Discnţiunea se aprindea necontenit şi cei dnol d'ânteî reuşiră a dovedi că in sfîrşit victoria va fi in partea creştinilor. Ungnrnl, foarte înferbântat — Să vedem ce o să fie la sfîrşit, la sfîrşit ce ară să fie ? — La sfîrşit? — zise românnl, vrei să ştii ce va fi Ia sfîrşit, uite,... şi o palmă sănătoasă îl şterse ungurului. — Uite asta va fi la sfîrşit 1 Şi ast-fel discnţiunea s’a incheeat. PENTRU RĂNIŢI Ofrandele făcute spitalului militar Cotroeend Incredenfat ingrejisel comitetului central de Dame al , Crucii Rofie* din Bucureşti, sui 1naltul Patronagiu al Măriei Sale Doamnei. 3 Oetombre. D-lnl Dim. Butcnlescn, 1 botă cn lapte bătut. — Impiegaţii Societ. de Asigurare România, 240 franci. — D-na Cathinca Balch, o casetă cu diferite obiecte în preţ de 400 franci. — D-na Smărăndiţa Catargi, 50 pâini albe, 3 perne şi trei feţe de perne. 4 Octomvrie. D-na Zinca Lahovari, 12 funţl laminări. Tutun. — D-nu Nicn Moscn, 12 perechi de cărţi de joc. 5 Octomvrie. D-na Ranga bă, 10 butelii vin roşu. — D-na Alexandrina Mana (general), 6 jiletci flanelă, 50 pachete tntnn. — D-nu Nicn Moecn, 50 pâini albe. O sticlă mare cu ţuică. — D-na Zoe Stnrza, 2 paturi, 2 saltele, 2 perne, 6 cămăşi, 3 feţe de pernă, 6 cearşafuri de pat, 2 plapâme, 2 căni de apă, 1 lighean. — D-na Schmettau, Un pachet cn orez. * 6 Octomvrie. D-na Maria C-tin Blaremberg. Un chiup cn ţuică. 7 Octomvrie. • D-nu Othon Suţo. Un clondir mare cn vin roşa. 8 Octomvrie. D-na Mansfield, 20 cămăşi şi 2" perechi ismene. — D-na Alexandr. Fălcoianu. Un vas de orez cu carne, strngnrl. — D-na George Creţeanu, jnm. kilogr. de scamă pânză fină, comprese, striangule etc. — D-na Snţn Maria, 5 bucăţi tifon, 1 bucată pânză. — D-na Caliadi, 2 pachete scamă. — D-nu Ephrem Ghermani, 250 franci.— D-nii Demetrn şi Menelas Ghermani, 100 fauri. — D-na Alexandrina Linche. O tingire cn mâncare, un pachet lămâi. 9 Octomvrie. D-na Alexandrina Mânu, 40 onă.—D-na Sultana Creţeanu, 32 pâini mici. — D-nu Popovid, 20 pachete tutun. — D-na Ran-gtbâ, 3 coşuri cn flori şi 2 tingiri cn mân- licnlnl, 1 ®toiU cn ţuică. 10 Octomvrie. D-na Smaranda Lahovari, 10 oca ţnică. , 11 Octomvrie. D-na Snltana Creţeanu, 32 franzelr şi o tin ;ire cu friptnrl. 12 Octomvrie. D-na Maria Cnetof, 200 dramuri scamă şi 200 dramuri fitiluri. — D-na AnnaA-lexandrescn, 2 bucăţi pânză de americă.— D-na Simca Lahovari, Ppâine de zahăr şi un pachet lămâi 13 Octomvrie. P-sb Maria Filipescu, 12 cămăşi.—D-na Alexandrina Linche, 1 bucată pânză, pentrn cataplasme, comprese, pânză, nn borcan cn lapte aern. — D-na Coralie Să-vesen. Un paner cn strngnrl. 14 Octomvrie. D-na Catherina Barba Catargi, 500 fr.— D-na Anna Alexandrescn, I tingire cn mâncare. — D-na Simca Lahovari, 1 tingire cn mâncare. D-na Alexandrina Linche, 1 tingire cu mâncare. 15 Octomvrie. D-nn Theodor Rosetti, 50 franci. IC Octomvrla. D-na Maria C-tin Olănescu, 6 bntelil vin roşu. — D-nn Panaiot Filitis, 1 şi jum. vadră ţnică. — D-nn Gregore Mânu, 100 pâini. 17 Octomvrie. * D-na Elena Catargi, 2 clondire cu rachiu. — D-nn Ioanid Băcann din lipscani, 1 vadră vin roşu. 18 Octomvrie. D-na Elisa Ghica, 40 pachete tntnn. — D-na Elena Cerneacn , 6 perne cu feţele lor, 1 pachet scamă şi 1 comprese. — D-na Maria Blaremberg. Un coş cu strngnrl. 19 Octomvrie. D-nn Hamilton Lang, 450 pachete tutun. — D-na Otetelechanu, 2 perne de lână. — D-na Zoe Stnrza, 10 butelii vin roşu, 1 tingire carne cu prnne. 20 Octomvrie. D-na Alexandrina Linche, 24 flanele, scamă şi comprese. Prin D-na Constantin Mânu, D-nn Eduard Laslaner, 12 franci.—D-nn Stanca R. Bechianu, 10 franci. — D-nn G. Poloni, 10 franci.—D-nn Vilhelm. Fis-cher, 8 franci. Lista gradelor inferidre, morţi şl dispăruţi, în luptele succedate de la 27 Augn«t până la 7 Septemvrie 1877. (Urmare) Morţii batali/mului 2 de vână/orf. Comun» Plata Distriotnl Sergent-Major: Nicolescu Th. Ploesci Tdrcşoru Prahova Sergenţi: PopetQuŞerlmTArgu-Vestei Dealul Dîmboviţa DiaconuFlor. Groşii Pitesci Argeşiu MihalacbeN. Ploeiel Tractoru Prahova Ghiorghe sin Giorghe Ploesci > Preotn Nic. Biucotii Batcoru Buzdfi Avram Stan. Barate Prahova Prahova Teodoreseu 8t. Ploesci » Zanfir Nic. Gome tei Olteţu-de-Jos Vâlcea Caporali; Marcu Nic. Ploesci » Prahova Nicolae Dr. Poeheni * Grigore St. Măgură ■ Ghiţa lord. Malaesci » Prahov» Costia Coit Ploeaci Torşoru • Ton Samlu Malaeaci Potgoria • Constantin D. Ploesci Tdrgşoru » Andreiu St. Podeni*Vechi Potgoria > GhimpeţeanaChir. Poeana Cămpul Ialomiţa Sorin Co»t. Ploesci Ttlrgţoru Prahova Spineanu Idn Slatina m Oltu Innescu Mat. Ploieaci » Prahova Boldaţl : Toma Gh. Brancoveni Olta-de-Joi Romanaţi Chioetichidea I van Ploesci --- Prahova Trlmitu Niţă Stolnici Cosmioa Argeş ia Stanei□ Idn II Coliba) Argsşul Muscel Dumitru Idn Trăgiţelu Oltu Oltu Stan Dumitra Oornu --- Prahova lancu Vasile Urlaţi Cri-ovu • Vacile Idn Oremauovi Oltu Argeţifi Badea Risca Isvdrele Q&]ty#|ci • r Soldaţii ; Comuna Plasa Districtu t Dinu GhiţA Filipeaci Fillpeeci Prahova Gogoţan Ido Brceu Oltu-dc-8u« Romanaţi Ioniţ.* Cnut. Popesc! _ Buxdfi Marin Idn Urlueaţcă Vedea Oltul Constantin Cb. Gherghiţa --- Prahova Constantin M. B irc&nesci --- Ghiorghe Vas. Şicrila --- B’jsdfl Lambrolu P. Dumiiretci Vedea Oltul Ghiorgbe FI. Sierita --- Butud NAnAu Tdn Ploesci --- Prahova Nicn Vasile Sirna --- _ Cioban Gh. Dr&ghict Râurile Muscel MireaAndr. L&u^ele-de-Jos. Oltul Arn»! Florea Ghin. Crem&nari Oltu » loniţl Pan. Podenl Vechi --- Prahova lancu Ghiţâ Ploeţtl --- . Marin Vasile Poenarl Apost. --- .3 Oprea Ghiţ& Dr&gAneţtl Câmpul 9 A Idea Cost. Ploejtl Târşoru 9 Radu Nic. > _ 9 Dinu 8tanc. GhirJovenl FilipeicI Dima Idn Măl&e^tl Potgoria 9 Grigore CoDst. Podeni-Vechi . * Oncea 8tef. Cesl&a Ceal&d Buttitt Bucur Dum. Proviţa Prahova Prahova DuţA Ghiţft Ploeştl Tărşoru . Stan Voicu Cocâreştl . » Radu Ide HI Ţintea Filipescl 9 Constantin S. Boldeţti Podgoria Andreiu TAn. Gherghiţa Câmpal 9 Bucur Ndcţu Ploeţtl Tftrşoru ■ Ilioi Dum. Filipeţtl Filipescl StaDToma Budeytl Oltul Oltul VAduva Vla^l Spinenl Vedea Păuna Părvu Maldăru > > Rirea Tud. Sfulpem Râurile Musoelu Sofia Petre Dejeţtl Oltul Oltul Stoicescn Qr. Podenl Podgoria Prahova Nicolae Dm. » ■ PăfAneaţă Zamfir C.-da-Argeş Argegul Argeşul Topl&n Idn Cremenarl Oltul PArvu Gh. Manciu Teldjena Prahova Ghiorghe Idn Bolteosl Oltul Vâlcea Ghiorge M. Slobozia Goloşescl Argeşu EnculescuGh. Negrejenl . » Vasilesco M. Piteţtl Guşi ■ BAoanu Idn SIAnieu Teldjcnu Prahova Ştefan TAn. Vigidra ■ 9 Udriste Mar. Olegll Oltul Oltul Chelfom Fiera Sdmbureftl > Căpitan Floria Drăgănegtl » » Stăneicu Zamfir Pologi > Vâlcea Predeacu Const. Nemoid 9 Constantin Niţa V.-CAlugăriu Podgoria Prahova înmiea Gh. Podenl ■ Ghiţa Bălâfoiu Venit »• Neamu Stanei a „ «» ,, Balanecia St&n La Mara Pitesc! Arfţej C&rciumaru Marin Faurescl Oltu!-de-Jca Vâlcda Vioiu Teodor 8ibicial Pătărlagi Prahova Opriganu Vaaile Ploieftl • Stoica Cristea « » Ionescu Măteiu , Tărşoru , PAtra Stanciu Dragalegtl Oltul Artrej Cdcă Zamfir Com&ţel Coti marc 9 Radu Idn Poenari Apos. Coemenl Prahova Predescu Radu Negrusi Gol&şesc! Argrş THspdru[il batalumă 3 vânători. Comuna Plasa Distnctnl Caporal: Serbon IonH Dani ce nl Oltul Argeşal Soldaţi: Ghiorghe Dm. Rufovăţul Buical Âgapie Idn Bobeşti 9 Marin Gh. Ploeştl > PrahovS Radu DuţA Văleni • » l Ion Idn Cealăd Cesl&a Busyîl Stroe Nicolae Albeşti Crioovu Prahova Nicolae Dim. Ploeştl Tirşorn ■ DnmitruGh. Cos mina Tolejenu Dragomir 8t. 8tăciulenl GoloseştI Argeş Diaoonu Tudi Dohroteştl Oltul Oltul Diaconu Idn Marginea Oltu-de-Jos Vâlcer ! Mihailă Idn RagAvăţu » Buidă LaiărNicoI. Ploeştl > Prahova Stan Toilor Drăgăneştl ■ » j BrumarnDm. Pârscovu » Buzdu Lasăr Sandu Drăgăneştl » Prahova (Va urma.) ULTIME SOIRI TELEGRAFICE (â|sn|a Havas). — Serviciul da la 8 Nssmvrie, 9 are dimineaţa. — Belgrad. 8 Noemvrie. Poarta a adreeat Serbiei o notă verbală oerendu’î de a’şl retrage corpul de obser-vaţinne oe a aşezat pe frnntaria turcească, ameninţând'o, iu cas de refus, de a lua măsuri energice. Londra. 8 Noemvrie. ţntr’nn mare meeting de cetăţeni scoţianl din partidnl liberal, capul opoBiţiunil, lordul liartirigtoiv a vorbit pe larg de res-boiul Orientului. El esprimat speranţa că, resboiul o-dată terminat, guverna! englez va nea de in-fluinţa lui pentru a aduce o eseentare reformelor ce Turcia a promis in toUde-una şi nici o-dată n'a cercat a le pnne in practică. Se anunţă din Viena că raportările telegrafice snnt de acord asnpn pnnctnlnl că Turcii ’şl daU cele mai mari silinţa spre a da ajutor Plevnel. Viena, 8 Noemvrie. Soiri din Constantinopo) spun că mama Iul Murat este instigatoare conspiraţiei de enre s'a vorbit de curând. Athena, 8 Noemvrie. Mai toate municipalităţile din provincie aU votat resoluţiunl recomandând cu insistenţă onirea capilor politici şi cerând gavernulnl de a se prepara de resboiU. Pâris, 8 Noemvrie. Camera deputaţilor a început validarea alegerilor. Ea a validat numeroase alegeri de deputaţi republicani şi a amânat cercetarea alegerilor candidaţilor oficiali. Paris, 8 Noemvrie. Şedinţa de azi a senatului a fost netn-semnătoare. S'a amânat pe Miercuri. D-nii mareşalul Canvobent, Depeyer, Dam, Bn-cher, de Kerdrel, delegaţi ai dreptei din Senat, vor merge mâine seară la mareşal spre a'I convorbi de situaţie. Se asigură oă oare-cari eeitaţil se fac în centrul spre a sprijini cabinetul; dar toate grapele conservatoare sunt de acord pentru a susţine pe mareşalul. Paris, 9 Noemvrie. Delacaţiî grupurilor din dreapta aU mers la mareşal spre a’I asigura că ar putea compta pe majoritatea Sanatulni in vederea de a apăra cn energie ţara şi societatea. Mareşalul a răspuns in următoarele cuvinte : .Demarşa d-voastră ml dovedeşte că aveam dreptate de a compta pe sprijinul senatului pentru o politică conservatoare, care este după cum ştiţi, singura politică ce pot urma. a Ceastaatlnopol, 5 Noemvrie. O telegramă a lui Muktar-paşa, datată din Erzerum, de lunia trecută, confirmă că Ruşii atacară Duminică posiţiile sale dinaintea Erzernmnlnl, pe aripa dreafită şi aripa stângă RnşiI aU fost mai ânteiU respinşi pe aripa dreaptă; dar, cel din aripa stângă, năvălind in centru compus de redute care na eraU in stare de apărare desăvârşită, trupele turceşti ce eraU aşezate acolo, aU luat fuga lăsând mai multe tonuri. Mukhtar-pBşa văzând neputinţa de b menţine cele-l-alte posiţiPftle sale, dete semnalul retragere! in Erzernm. Moşhirul atribue panica trnpelor sale din centra la pnrtarea puţin onorabilă a câ-tor-va ofiţeri, cari vor trece înaintea u-nni consiliu de resboiU. — Serviciul de la 9 Ns'mvrle, 'smeazi — Telegrame ale marelui dace Nicolae. Poradlia, 7 Noemvrie. Eri detaşamentul generalului Lazaren* care ocupase posiţiunile de la sud-est lângă Kars, a fost atacat de Turci, aceştia insă fnră respinşi şi urmăriţi până la fortnl Hafiz-Paşa-Fabid. Doă batalioane din regimentul de Kontais, comandate de colonelul Fadeiew, aU pătruns în fort, aU ncis acolo cn baioneta o mare parte din gar-nisouă, şi aU prins 10 ofiţeri şi 40 soldaţi; perderile noastre snnt neînsemnate; acele ale Tnrcilor snnt mari. Poreclim 7 Noemvrie. La 4 Noemvrie, corpurile întrunite Ble ii Heymann şi Tergukassoff aU bătnt cumplit armatele lai Mnktsr şi Ismail-paşa, dnpă o luptă Am ondre a însciinţa pe onor. PT. Public că ir'-a sosit pentrn sesonul de iarnă nn bogat asortiment de Încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, dnpă fasonate cele din armă, — precum şi nn mare transport de Cisme lungi de Lak răsese, de lucbt şi de Vacs, ca şi Mantple de Cauciuc pentru p!6e, prima calitate; asemenea şi Galoşi de Gumi. ^ Snb-semnatnl aduc mulţumirile mele onor. PT. Public pentrn în- H credere ce a dat menţionatei mele firme de nn interval de 12 ani L_j care până acnma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfel L ca. şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acum înainte, va • bine-voi al da concursul seă găsind tot-d’a-una atât mărfuri fine şi fasonate cât şi preţnri forte moderate. Cu tdtă stima PII1LIPP GOLDSTEiy. E 8 P O 8 I T STRADA EPISCOPIEI LA .STRUGURILE NEGRU* No. 4 OCASIUNE RARĂ ii : VINURI NATURALE a VECHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI I IST FLACOANE SI CIT OCAUA cu preţuri fdrte rednae şi neaujite pOnS acum INDIGENE ALBE ŞI NEGRE De Cotnari L De Ofllu Mare L’ Bişieaii , Dr&gişanI | Mischet | Negru Vârtao I Odooeşti Rafleohie Timfliflii VINURI 9 T R B I N B en (ţroe şi ne detail Malaga De Champagne I De Rhin II Malaga iii Cherrş , Bordeaux | > Ungaria ||| Madara | Muscat Luael Nu pdte concurs nimeni cu mine nici in privinţa calit&ţii vinurilor şi nici in ceea ce privesce preţul lor. NB. Liqueururl, Diferite Cagnaourl vieux şl fin Champagne. Ţuică veche naturală şi Unt-de-lemn de Toscana. THEODOBESCTJ. (I I >£•*< JOSEF GrRUNBAUM L A BELLE J ABDIITIERE 20, Colţul Bulevardului şi St.radel Mogoş6ieI, Casele Grecdnn, 20 m Aduc la cunoscinta onor. Public că ml'am asortat Magasinul cu J MENCICOAFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalone de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-dată, înştiinţe<| cit am priimit CAM AŞI, FLA NELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistti mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. Furnifloral Curţii, „A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. Tipografia Thiel A Weiss Palatul .Dada*.-