Kr. 244 VINERI 28 OCTOMVRIE ANUL IL - 1877. abonamentele IN TOATA R05UHIA : 'an....................L. B. 48 * 6 I uni....].......... .84 * 8 luni................ .18 in străinătate: * an ....................60 insekticni si reclami : inia A 80 litare petit, pagina IV, 30 bul. « pagina III, 80 bani, pe pagina II, 8 lei noi. Reclame 8 lei noi linia. ESK IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Un număr In Capitali 10 bani. Bluroul Redacţiei şi A. d mi n istrn ţiol: Palatul „IJaoia“. A.NTJJSrOXXJRI Se prittneic In •tr&in&tnte: La D-nil Haaim ite*n ă Voglir In Vienna, VValfiich(ţa«te 10 A. Oppelik In Vienoa, Stubenbaatei 2; Rmdo-ifoiM In Vienna , SeileritAtte 2; Virnem» Hrdicha în Vienna, Teinfaltitraaae 17; Philipp Lob in Vienoa, Eacbenbacbgaaae 11; L La*$ A (Comp. In Pejta fi Hama»-LafJiU-Bulli* A Comp. In Parii. ____ Soriaor 1 nefranoate dq ie primate. Artioolele nepnbUcate ie ror arde. Un număr tn Districte 15 bani. iml ile Bnenrenel, 27 Octoumi*. blig. Rurale........... 89 gţ , Uomeniale| ... 7? 77 Iredit funciar rural . . 76 — , urban . 65 — nnr municipal al Capit. 75 — >blk Penali............7 2b — Wig. Dacia............. 200 — . Romania .... 40 topr. municipal cu premii — — tont . Rom An A............ — _ tors 6 luni............I0O1/4 R»| . coe • dine e cup. teze nunta! d oante .iior ţi e »e, ineaţă Hassan Kaleh a fost .valeria noastră. In vremea I- .ieria noastră a fost ajuns până /ioc, 18 verste departe de Erze-pă ce trupele noastre a fost făcut 55 verste fără săi 6 proposit unde-va, aii trebnit în fine s&’ţl oprească maTşul lor fnainte. Inamicul tuburăţte acum în posiţia de la ^eveboyunv, unde ee concentrează ţi coloanele Ini Heiman ţi ale Ini Tergnkasaoff. Lupta de la Hassn-Kaleh ţi miţearea, executată de trupele noastre pe după Sa-jţanlug in spre Erzernm e ampră a orl-ce landă. Din nefericire insă afl fost răniţi de moarte nn maior ţi nn căpitan; rănit nţor adjntantnl comandantului superior colonel Tolstoi. Orhania. Infanteria noastră afl ocupat Lu-caviţa, iar cavaleria afl înaintat şi mai departe. Şefket-paţa s'a retras spre Orha-nie, fără a se espnne la luptă. Berlin, 2 Noemvrie. Azi dimineaţă s’a in tor : de la Badeu-Baden ambasadorul ruseec d. de Onbril ţi Ră relnat conducerea afacerilor ambasadei. ImpSratnl a primit la amează-zi în audienţă privată pe deputaţioaea regimentului No. 2 de drngoni, care afl venit din Boemia cn ocasia inoetăril din viaţă a ma-reţalnlnl 'Wrangel. Paris, 4 Noemvrie. In şedinţa de astă-zl din Senat, d. Cal-mon aQ ţinnt nn cnvdnt, prin care afl criticat cn viocicne actele guvernului ţi afl recunoscut c’o împăcare nu e cu putinţă ; aQ esprimat insă tot odată speranţa, că Francia e în ajunul de a intra intr’o pe-riodă lnngă de pace, liniţte ţi bană stare. Paris, 4 Noemvrie. „Agenţia Havas* vesteşte; Se aşteaptă, ca jnrnalu] oficial să pnblioe pe Marţi un minister interimar de afaceri cn Ponyer-Qaer-tier ca preţident, cu Vogne la esterne. In privirea celor-l*alţi membri ai Cabinetului pare a nn se 6 lnat încă o hotărâre definitivă. Loidra, 3 Noemvne. Generalul Archibald Kemball, ataşat militar englez pe lângă armia Ini Mnctar-Paţa, aQ cercetat împreuna cn doi adin-tanţl al săi atât întăririle Erzernmnlni cât ţi proviziile adunate acolo. Cn acăstă o-oazie el şi-ar fi esprimat convingerea, că Er-zernmnl nn e in stare să registe multă vreme, Ceutantliepot, 3 Noemvrie. Dnpă ameazi ,Agence Havae* vesteşte : înaintea Erzernmnlni se aşteaptă o bătălie. Se aşteaptă asemenea nn atac asupra Ini Safket-piţa în împrejurimile de la Or-hanie. O parte a armatei Ţa re viciului aQ mers să întărească armata de împreunare de la Plevna.—La Raegrad nn se întâmplă operaţiuni militare, VremeaT foarte rea. Snleiman-paţa inspectează poeiţiile in apropiere de Eski-Djnma. Hobart-pBşa a plecat spre marea-neagră. « Qftlâţl. 1 NoemYrit. Relaţii de la Enstenge spnn, că corpnl rnses?, care înaintează spre Silistra nn-meră 18,000 de oameni. Raţii aQ deşertat “^poziţiile lor întărite da pe ostrovul Suli-*n«I, faţă în faţă cn Tnlcia, şi aă lăsata-colo numai nn detaşament neînsemnat de trupe. Dintr'aceasta unii dedne, că RnţiI nu mai a& gind să întreprindă nn al ' 4oi «« atee asupra Salinei. Petvrsbnn.’, 8 Noemvrie. Generalul Earzeff vesteşte din Bogot sub 11 d»U de 2 Noemvrie, că saB luat Teteven, J unde erau 7 intîriturî marI ţi 30 mai mici. Turci! aă avnt o sută de morţi, perderile Ruşilor snnt neînsemnate. Ruşii aQ luat mari cantităţi de proviant, instrumente de întărire, patroane ţi mnlte vite. Marele Duce Nicolae a inspectat ieri posibile întărite de la Dolni-Dnbnik, de unde turcii s’aO fost retras la Plevna in nrrna apropierii trupelor noastre de la 1 Noem-1 vrie. In modal acesta puncta! pomenit mei ius, care e foarte important, a căzut fără , luptă în mâinile noastre. De la Dolni-. Jinbnik am înaintat în aceiaţî zi încă 2 verste şi mal aproape de Plevna. Ne întărim asemenea in posiţiiie nonă din spre Pera, 2 Noemvrie. Raţid-Paţa, care primise de la Snltan ordinnl de a raporta despre starea lucrurilor la Şipca, s’»Q Întors acnm de acolo. In urma ic sin tării Ruşilor din Dobrogia, vice-admiralnl HtBsan-Paţa aQ primit ordinnl să neliniftescă ţărmii Dobrogel ţi să erneişeze apoi între Snlina ţi Crimcea. SCIRI TELEGRAFICE ,ALK TIMPUL DI. (AgentU Havas). — Serviciul de le 7 Nssmvrls, 9 ore seara. — BogotA. 6 Noemvrie. Nn este esact că d. Baron d’Oubril, Ambasador al Rusiei la Berlin ar fi fost chemat la cuartierul general imperial. Prtteştl, 6 Noemvrie. Se annnţă aci sosirea foarte grabnică a numeroşi lncritorî italieni, pentru a grăbi lucrările liniei ferate Zimnicea. Klnstengea, 5 Noemvrie. O fi cerii superiori ataşaţi la corpnl generalului Zimermann aQ închiriat toate locuinţele disponibile. EI se aşează aci ca ţi cnm ar avea intenţia de a petrece iarna in acest oraş. S'a conchis că din această parte campania s’a sfărţit. Preţul obiectelor de hrană preenm ţi a altor obiecte de ântâia trebninţă s'a urcat in proporţii foarte mari. In aceste din armă zile nn detaşament de cavalerie rnseasoă a împins o recunoa-ecere până la două sate bnlgăreţtl foarte apropiate de Silistra. Locuitorii aQ eţit înaintea cavalerilor ţi preoţii le-aB eţit înainte cn pâine ţi sare. Îndată ce ruşii se retraseră, sosiră cerchezii turceşti, se dederă la cele mBÎ odioase escese asupra locuitorilor şi nţol se retraseră după ce jefniră ţi arseră toate casele. laşi, 6 Noemvrie. De ţi garda a sosit acnmn rual toată pe teatrul de răsboiQ, numeroase detaşamente rnsescî de deosebite arme continuă a intra neîncetat in România, indreptân-dn-se spre Dnnăre. — Serviciul de Ia 8 Nemvrie, 9 ore dimlneaţ» — PArls, 7 Noemvrie. Mareţalnl Mac-Mahon primind erî pe delegaţii senatorilor ţi deputaţilor din dreapta, a făcut nn răspuns categoric implicând resolnţinnea sa bine botărîtă de a nn demisiona. Paris, 7 Noemvrie. Nici un incident nn s’a petrecut la Senat ţi la Camera deputaţilor. D. Jnles Grevy s’a ales preşedinte provisoriQ al camerii. Nu sescieincă ce hotărirl s'aB lnat de stânge. Părţile se observă. Constantlnopol, 7 Noemvrie. Năvile nentre cari se află in Marea de Azof vor fi in curând antorisate de Poartă de a eţi din porturile rusescl ţi a merge în Arhipelag cn condiţie ca să-ţi vânză la Constantinopol marfa dacă snnt încărcate cu cereale. Ziarele turcesc! annnţă că Mukhtar-paţa organisează cn activitate apărarea Erzern-mulul; că deja a primit ajutoare ţi că o-raşnl este bine întărit ţi cn imbelşngare aprovisionat. De la Orhania lipsesc scirî. Acelea de pe cele-l'alte punctări nn sunt de vre-o însemnătate. Londra, 7 Noemvrie. Ziarele englezescl pnblică o depeşă din Constantinopol cn data de 6, care annnţă că Mnkhtar-paşa a părăsit posiţia de la Beviboiem, lângă Erzernm, pe care o ocupară Raţii. 0 altă depeşe spnne că locuitorii din Er-zerum se opnn ca Mnkhtar-paşa să sns-ţiaă nn asediB in localitate, având in vedere că bombardarea i-ar canea păgubi. Ei pleacă din oraş ţi fog la Baibnrt. Lnpta de luni s'a sfârşit prin invingerea desăvârşită a Turcilor. BUCURESCI " Octombrie. Noexnrrie. Situaţiunea I11I OHOian-paşa de pe o zi pe alta deviae tot mai striin-toratft. DupA ce aO ocupat posiţiu-nile întărite de pe aoseaoa care Împreună Plevna cu Orchania şi cu restul imperiului otoman, ruşii Înaintează atât spre Plevna, căt şi spre Orchania. Atât Şefket-paşa, cât şi Oaman-paşa simt apoi greutatea, cu care apasă corpul comandat de generalul Gurko asupra lor şi se retrag fără de nici o resistonţă. Astfel In zilele din urmă atât spre Plevna, câ.t şi spre Orchania turcii afl părăsit un şir de posiţiunl importante, Îndată ce afl simtit că trupele ruseşti se apropie de densele. Cu cât depărtarea între corpnl lui Osman-paşa şi al lui Şefket-paşa devine mal mare cu atât restabilirea comunicaţiunel devine mal improbabilă. Ar trebui ca Şefket-paşa să dispuie de un corp cel puţin atât de mare, ca şi acela al lui Gurko, pentru ca acum, după ce ruşii s’afl încuibat în posiţiunile lor fortificate, să mal Îndrăznească a face un atac. Corpul lui Insă, prin perderile suferite In cele din urmă lupte, prin morţi, răniţi şi prisonerl trebuie să fi scăzut cu 10—lo mii oameni. Se asigură Insă, că o mate parte din trupele concentrate Ia graniţele Serbiei, şi anume Întregul corp de la Niş, a plecat spre a-I veni lntr’aju-tor. Dacă acest corp ar fi destul de mare şi dacă ar sosi la vreme, tot ar mal fi cu putinţă o Încercare pentru restabilirea comunicaţiunel cu Plevna. După cele mal noi ştiri sosite de pe câmpul de răsboifl ruşii se pregătesc la această eventualitate. Su-leiman-paşa nu mal poate face atacul enegic asupra liniei de la Iantra. Nu numai manevrările lntămpină greutăţi foarte mari, dar corpul lui Suleiman-paşa e tot de o dată prea mic, spre a putea face un atac asupra celor 130,000 de sub comanda marelui duce ereditar. După toate acestea se mal asigură, că armata lui Suleimau-paşa e decimată prin deosebite boale, Intre care cu deosebire tifosul, scorbutul şi disenteria. Ast-fel ruşii afl pe linia Lomului trupe prisositoare, pe care le pot detaşa la armata de la Plevna. A-ceastâ detaşare s’a făcut, şi o mulţime din trupele de subt comanda marelui Duce Ereditar, parte afl sosit, parte vor sosi In curfind la Plevna. Dnpă toate acestea, situaţia lui Osman-pşa e atât de critică, In cât numai o minune ori o prea mare greşeală din partea armatelor aliate ar putea săi scape. De oare-ce Insă minunile nu se petrec In veacul nostru şi de oare-ce comanda armatelor aliate a Învăţat destul din asprele Încercate ale celor din urmă căte-va luni, putem să privim căderea Plevnel ca o cestiimo numai de timp. In ziaristica europeană nu mal se manifestă apoi nici o Îndoială, că după ce Plevna va fi căzut, Poarta va cere pacea. Intr’un singur cas se crede că turcii tot ar mal resista : când corpul lui Osman-paşa ar isbuti a strebate printre rondurile armatelor aliate. Aceasta Insă do aici înainte nu mal pare a fi cn putinţă, de oare ce corespondenţii ziarelor englezeşti ne asigură, că Osman-paşa sufere mal mult tn lipsă muniţiunl, decât in lipsă de provisiunl. DIN AFARA. Austro-Ullgaria.—Iu sfârşit ministrul Tisza a Înţeles, că şinele nu pot să fie drept contrabandă de re-sbol şi In depeşele sorite de la Pesta la Viena se asigură, că el a ordonat să se dea numai de cât voe pentru exportarea şinelor destinate pentru linia Frâteştl-Zimnicea. Prin aceasta s’a încheiat dar şi acest curios episod al resboiulul oriental. Cestiunea negoţiârilor relative la încheiarea tractatului comercial cu Germania a intrat In o noâ faşă. Precum ştim, se hotărâse a se stabili tarife autonome provisoril. La a-ceastâ hotărâre a guvernelor din Au-stro Ungaria guvernul german ar fl respuns prin propunerea de a ţinea pe Încă un an Întreg tractatul de până acum. Această propunere a guvernului german trebue să fie apoi privită ca o concesiune făcută Au-stro-Ungariel, de oare-ce ccmisaril germani, Înainte de a pleca din Viena, afl declarat câ guvernul german nu va primi o stare provisorie de cât pentru 3 ori cel mult 6 luni de zile. Cât pentru negoţiărl, o depeşă sosită din Berlin la Viena anunţă, că guvernul din Viena a şi invitat pe cel din Berlin de a hotârâ condi-diţiunile, In care e dispus a le reîncepe. Franţa. — Nici până acum situa-ţiunea nu s'a schimbat- Mareşalul nu a luat Încă nici o hotărâre. Cu oât Insă mal puţin se ştie, cu atât mal mult se zice despre hotărârile, ce el ar fi luat orl-ce va trebui să ia. Ast-fel se asigură, că încă Înainte de Întrunirea corpurilor legiuitoare se va alcătui un miuisterifl de afaceri. Intru cât aceasta ştire ar fi întemeiată, va trebui să primim cftt mal curând ştire despre adeverirea el. Alegerile pentru consiliile generale s'afl Început la 3 Noemvrie; până acum Insă nu am primit ştire despre resultatele lor. Fără îndoială aceste resultate vor Inrluri foarte mult asupra hotărârilor mareşalului Mac-Mahon. Procesul contra lui Gambetta, pentru manifestul sefl electoral, eară-şl se pune la ordinea zilei. Precum ştim, Iu prima instanţă el fusese condem-nat In lipsă, la 3 luni Închisoare şi 4000 franci amendă. Gambetta făcuse oposiţiune. In cu- TIMPUL r&nd procesul se va pertr.icta din nod. In senat, devenind In cur&nd patru scaune vacante, s’a stabilit un compromis între deosebitele fracţiuni ale dreptei şi s'ab propus ca candidaţi pentru aceste patru scaune vacante : generalul Cliaboud-Lautour, din centrul drept, Bonapartistul Qrandperet, Legitimistul Lucien Brun şi Admira-lul Caisset din dreapta moderată. Grecia. Relaţiunile între cabinetul din Atliena şi Poarta otomană iară-şl se incoardâ. Succesele ruşilor pe cămpul de rSsboiu din Bulgaria pun spiritele in agitaţiune şi nu rărnăne îndoială, că dacă ruşii ar avea o mare isbândâ in Europa, în Macedonia şi Epir va isbucni o mişcare împrotiva turcilor. Regele Giorgios petrece în lagărul de la Theba, unde trupele manifestă disposiţiunl foarte răsboinice. La graniţe sunt pănâ acum cu totul 30,000 oameni. Cu toate aceste partidul rdsboiulul n’a isbutit încă a face să se declare r&sboiul Turciei, dar pregătirile se fac şi în parte chiar sunt gata pentru toate eventualităţile. Partidul democratic s’a unit cu oamenii ce se unesc pentru rfisboih şi lucrează Împreună pentru a sili pe guvern să intre în acţiune. Italia- — Intre guvernul Italian şi Vatican s’a produs în săptămânile din urmă oare-şl care apropiere. De şi în Vatican se luase hotârlrea, că cu ocazia numirii Viitorului ar-chiepiscop de Neapole să nu se recunoască din partea bisericii dreptul de patronat al regelui, pretins* de către guvernul italian, totuşi în urmă se pare că Vaticanul s’ar fi resgăndit şi nu voieşte a intra asupra chestiunii acesteia în conflict deschis cu guvernul. Ideea, de a face o alegere prea pronunţată, aă fost înlăturată ; deci se va căuta pentru scaunul archiepiscopesc din Neapole un candidat, care să fie o persoană agreată atăt pentru guvernul italian, cât şi pentru Sf. Scaun. Fiind-câ archiepiscopul de la „Trani* nu pare dispus a se muta la Neapole, se caută alt prelat, care să întrunească condiţiile pomenite mal sus, precum le întruneşte acesta. - EVISTA ZIARELOR. „Pressa* de la 2G Octombre începe prin cuvintele: „Şi cu altă ocasiune ara vorbit de Francia şi am ^is că , de căte ori se atinge politica statelor străine, tiu se poate admite discuţiunea, de căt sub punctul de vedere al avan-tagelor ce am putea culege pentru ţara noastră din cutare politică conservatoare a cufărul stat , sad din politica unul guvern radicale, ce s’ar stabili într’o ţară amică, al cărei şef, altă-dată, a făcut mult bine naţiu-net romăne. Vom respecta tot-d'auna orl-ce guvern stabilit ; dar nu ni se poate impune nici o dată a face causâ comună şi a admite vederile şi tendinţele unor bărbaţi politici, ca d-nil Naquet şi Ordinaire, foşti deputaţi în camera francesă, contra căreia s’a făcut, de Ducele de Magenta. actul de la lfi Maia trecut. In urmă „Pressa“ arată, că şi alte state urmează acela-şl principia şi că îndeosebi ziarele Germane nu susţin pe republicanii francesl în interesul Franţei, ci ÎI susţin fiind-că politica lor este favoritoare pentru interesele Germaniei. „Uomftnia Liberă* pledează în va-vorul unei petiţiunl adresate de către mal mulţi comercianţi în cestiu-nea comunicaţiunel cu Braşovul. „Noi am fost cel d’ăntftia cari am anunţat şi salutat cu bucurie intrarea d-lul Aurelian în cabinetul actual.* Aceste sunt cuvintele, cu care „România Liberă* îşi reîncepe articolul. In urmă arată ca d-1 Aurelian, ca om competent în materie de economie, voieşte să întemeieze viitoarea noastră prosperitate — prin scoli de agricultură şi de profesiune şi că prin urmare va cunoasce importanţa pe care o are soseaua de la Predeal cu deosebire acum, când res-boiul ne-a închis Dunărea. „Românul* zice: „multe şi felurite sunt şi vor fi pentru noi foloasele ce vom trage din resbelul de faţă*. Urmează apoi a espune aceste foloase. PARTEA SCIINTIFICA 0 EXPLORATIUNE GEOLOGICA Si MINERALOGICA în PRAHOVA. (Urmare.) D. Furet ne spune mal ânt&iâ că, terenurile cele mal bogate sunt te-renele cele mal vechi şi terenele ignee. Fie, cu toate că nu prea e aşa, dar terenurile d-sale Cumbriane, Siluriane, Devoniane şi Carbonifere sunt destul de vechi, şi d-sa ne spune că sunt sărace. După ce ne aminteşte. de prin cărţi, modurile de a fi ale diferitelor substanţe şi condiţiu-nile lor de exploatabilitate, d. Furet termină zicănd ; „qu'il restera averă, pour tont le monde que le massif a subi de telles secousses qu’un gisse-ment ne saurait resister.* „ AverG ponrtontle monde e nostim.* D. Furet a uitat că astă-zl oamenii nu prea cred uşor, cer să vază lucrul, să ’l pipâe ca să 1 crează. Increduli sunt mulţi, ne numărăm prin cel d’ântăia. 1). Furet ar trebui să ne spue undo anume a văzut acele turmentări? In Turcia? în imaginaţiu-nea d-sale ? In BucegI nu se văd ni-câerl: ceea ce se vede în BucegI este că terenurile odată depuse acolo s’ah conseivat ast-fel până astăzi şi în ordinea lor de deposiţiune şi succesiune. Aşa. la Costilâ vârful cel mal înalt al Bucegiulul, basa Întregului munte este format de şisturi cristaline de nncaşist amestecat ici şi colea cu qneiss, granit şi syenit roşu. După asta ântăia deposiţiune, mal târzia în epoca Jurasic» de la munticeii! poalele imediate ale Bucegiu-lnî spre Prahova s’ah depus pe mi-caşist şisturi marnoase liasice cu Be-lemnites Hastatus, gressurl şi calcare cu gryphee. Această formaţiune este atât de puternică In cât se Întinde de alungul Prahovei de la Predeal până la Lespezi, şi perpendicular pe Prahova de la munticelu Bucegiulul până la TraistenI, Poduri şi Grotişul dincolo de Doftana. Dupâ astă deposiţiune, pe munticel şi dincolo de munticel a remas la zi şisturile cristaline.— In epoca triasică pe aste şisturi remase şi pe munticel numai s’aU depus ici şi colea nişte mici insule de calcar şi greş triasic cu Hei. Walteri, şi dincolo de munticel remâind iarăşi la zi mica-şistul. Mal târzia marea Eocenă a depus pe micaşistul remas în urmă, conglomeratul cu Numilites şi care formează vârful şi flancul Bucegiulul propria zis, conglomerat format de elemente luate de marea Eocenă din diferitele terene ce a străbătut, ceea ce ne explică diversitatea substanţelor ce se vede In conglomeratul Bucegiulul, greş şi calcar luat parte din insule triasice, parte din Jurasicul de la spatele Pietrei Mari, Resnovi etc., micaşi3t; syenitul, granitul luat dupe micaşistul care a fost fundul măre! Eocene. Iată ce am vfi zut noi in BucegI, iată ce aa văzut şi Austriaci în Bucegiul lor, şi pentru noi „Averâ, pour tout le monde* al D-lul Furet remâne şi este „A-verâ pour personne.. Fie însă, aşea cum zice D. Fu- ret. Dară atunci ce s'a făcut materiile utile ? R’aO dus de unde afi venit ? S’ati evaporat ? Pyritele de fer, ce d. Furet spune că prin aste turmentări aa fost desiminate la Breaza şi Comarnic, sunt contimporane terenurilor în care sunt iuglobate, şi nici de cum adventive. Tot aşa e9te cu materiile utile ce se găsesc în Transyl-vania. D. Furet, fidel principiulnl d-sale, „En Gâologie tout doit s’expliquer, caută să esplice, de ce In Transilvania sunt metale şi de ce la noi d-sa n’a găsit, şi pentru aceasta recurge iarăşi la perturbări, isvor ne-secabil: „La chaine, en se levant, a donne un coup d’âpaule de ce cotă (Transylvania) pour y decharger la majeure pârtie, de ses materiaux,. Negreşit bieţii CarpaţiI purtând pe urnerul lor materii utile, metale, aşa de grele, s’ati scuturat şi ati îmbrâncit bogăţia în Transilvania şi sărăcia la noi. Ce îmbrâncire de meşter! Dupâ ce a strâns (tot prin perturbări) materiile sterile pe un umăr şi cele utile pe altul, le a Inbrâncit. fC’est pas plus mălin-que cela.* Ce nenorocire insă! Geologii Austriei n’a pus pe harta lor minieră nici una din ruinele ce d. Furet a aruncat In Transilvania. Pe astă hartă, Intre sorgintea Doftanel şi a Ialomiţel îi 1000 kylometres â la ronde (In Transilvania) nu există nici o ruină, bi încă toate substanţele utile din Ungaria sunt puse ca contimporane terenurilor în cari se găsesc, nici de cum adventive, nici de cum aruncate de d. Furet. Se vede că nu le-ah găsit încă. ’I Insei inţam dară despre existenţa acestei bogăţii. Afară de asta mică nenorocire, descoperirea d. Furet este mare, şi nu merită ingratituiine. Alde, d-le Brâtiene, curagih, „ce coup d’âpaule vaut bien la medaille, et puia,... il faut un pendant au neveu! (Va urma.) Cehe. CRONICA Basarabia şi Dobrogia. — Cale mal multe ziare din capitală discută ceşti unea schimbului, ce ni s’ar propune drept ree-plată pentru sacrificiile aduse în cursul acestui resboi. Toate fără deosebire resping propunerea chiar mal nainte de a fi fost făcută în termeni destul de positirl. Nu va fi dar fără de interes a pune alăturea ţările, ce ar avea să se dea în schimb una pentru alta şi a le compara din punctele de vedere mai generale. Basarabia românească, adică partea ce ui s’a înapoiat prin tractatul de la Paris, e de o întindere de 12,000 chilometri; Dobrogia, până în valul lui Trăian, e de 4,900 chilometri. Adică,făcând acest schimb, am câştiga o perdere de 7,100 chilometri. Basarabia are o populaţiune de 200,000 locuitori; Dobrogia una ds 1GO,000 locuitori. Ast-fel în Dobrogia popnlaţionei e mai îndesată şi in raport cu întinderea teritorială mai mare; aceasta face apoi ca şi valoarea relativă a pămeotnlui să fie mal mare, se înţelege tot nsmai relativ mai mare. întreaga popnlaţiune a Basarabiei sunt, afară de jidanii obicinuiţi, creştini şi anume români, bulgari, ruşi ţi puţini greci; populaţinnea Dobrogiel sunt tătari, cerchezi, bulgari, greci fi români, Condiţinnile olimatice şi fertilitatea pământului sunt în Basarabia şi Dobogia aproape aceleaşi; in Dobrogia insă aernl, e . mai îngrăşat cu miasme şi mlaştinele sunt mai multe. De altmintrelea pământnl Do-brogiei e foarte mănos : în Dobrogia creşte cel mai frumos şovar, pipirig, papară, , ştir şi Ca deosebire cele mai fromoase soiuri de cucută. YARIETATI O glumă pungăşcască. — O tînără domnişoară şi annme guvernantă, ese la plimbare şi se opreşte înaintea unei magazi. de musicale, privind cn viti interes la titlurile nonelor opere musicale, care erati eipnse. De şi îmbrăcămintea îl era simplă, ea purta nn palton de modă nonă, oare se distingea prin bnsunările puse tocmai din busnnărl eşea I derăt. Din nnul din aceste colţul nnul portofel bine păstrat. Un pungaş trece pe alături şi nu poate resista. Peste puţin tînăra domnişoară intră în o prăvălie şi voind să cumpere o pereche de mănuşi, constată, că fl lipseşte punga. De şi în puDgă nn eraîî de c&t 9 fl., şi c&te- va bilete de adrese, mâhnirea îl era mare, fiind-că nu av'aalţî bani. — C&t de mare îî fu mirarea, c&nd. In zina următoare, primi nn pachet, în care găsi 9 fl. şi următorul bilet: >Domnişoara mea! Am onoare a vă trimite ceî 9 fl. pe care i-am găsit erî in portofelul d-voastre. Am obiceiul de a face r numai operaţiuni respectabile şi în sume mal mari şi nici odată nu rni-am perJnt vremea cn bagatele. Al d- v. Franzekoor. O nuntă regală. — Căsătoria regelnl Al-fonso din Spania cn Principesa Mercedes, fiica Ducelui de Moutpensier, în sf&rşit, este nn lucru definitiv hotărât. Comunicarea oficială se va face la 28 Noemvrie, c&nd regele mire va împlini vârsta de 20 ani. Pregătirile se fac însă de acam şi în special haina miresei se lucrează în Paris. Ea. va fi ginr împregiur împodobită cn nn şir ae dantele, în care se înfăţişează toate stemele ţărilor de sub coroana Spaniei. O amasonă.—Ziarele din străinătate mal ndeae-orî comunicai! detaiurl deBpre viaţa anei Kara Fatma, care lupta tn fruntea unei cete de arapi în rândurile armatei turceşti din Asia. EaafoBt născută Iu partea despre miazăzi a Arabieî şi Turcii ti atribniail o putere maî presus de toate cele lumeşti. In cele din armă raporturi despre bătălia de la Âladşa-Dagh, ni ce se spâne că ea a căzni moartă pe câmpul de bătaie. MIH&1L STROBOFF SAU CURIERUL ŢARULUI (Urmarea 29-a). XIV. Garnisona Oraeknluî, redusă la doS mii de oameni, ţinuse pept vitfjesce. Dar, în-desuite de oştile emirului, respinsă puţin câte puţin din oraşul locuit de negeţătorî, [ fusese silită să se retragă în oraşul de sus. i Aci se retranşAseră guv« ruatorul gene-j ral, oficeriî şi soldaţii să». El făcuseră din f partea de sus a oraşului Omsk un fel do ! cetaţne, după ce au crenelat casele şi bi-Ombk este capitala oficială a Siberiei de \ seri cel *, şi până atunci, se ţinea ă bine în apus. Omsk nn e oraşul cd mal înseninat j acest fel de kreml improvis.it, fum vre-o de guvernamentnl cu acest nume, pentru că speranţă mare că vor fi ajutaţi la timp. ToboUk este mei populat şi mal mare, dară I In adevăr, trupele tartare, cari cobe-la Ombk şi are reşedinţa guvernatorul ge- J rnfl în josul Irtichelul, primoaă pe fie-care neral ol antări jumătăţi a Rusiei de Asia. ' zi noîîntărirî, şi împrejurare şi mat grea. On sk, cerat vorbind, se compune din ^ ele craii atunci conduse de nn oficer, tră-oraşe deosebite, nua care este locuită nu- j dator al ţărel sale, dar om de mare merit maî şi numai de autorităţi yi funcţionari, şi de o entesanţă rară. şi cea-l’altă în care locuesc maî cn deosebire negustorii siberian!, cu toate că este puţin comerciantă. Acesta era colonelul Ivan Ogartff. Ivan Ogareff, groasnicca una din acele căpetenii tartare, ce le ţâra după ol, era Acest oraş, numără aproape doe-zpre- nn militar instruit. Având într’ânsul poţin zece pună la treî-sprc-zece iţii locuitori, sânge mongol, dupe mama sa, ce era de Este apărat de o împrejmuire mărginită origină asiatică, ÎI plăcea viclenia, îl plă* de întăritori, dar aceste întăritori sunt de cea Bă închipuiască pAnde, şi nn respingta pământ şi nu o pnteaii apăra in destul. 1 nici an mijloc c&nd voia să surprinzi! vre-on De aceea, Tartarii cari Hciaîi bine aceawtn, secret saă să întinzu vre-o cnrsă. Isteţ din cercară in acest timp b5 o ia cn forţa, şi fire, alergase la cele mul de rând străves-renşirn dopa câte-va zile de înconjoiare. tirl, făcondn-Be şi cerşetor, la împrejurare. şi foarte potrivit a lua orl-ce înfăţişare şi orT-ce ţinută. Maî ranlt; era crnd, şi s'ar fi făcut călăii la trebuinţă. Feofar-Khan avea într’âusnl un loc-ţiitor vrednic de a’l ajuta îutr’acest sălbatic răsboiO. Dar când Mi hai 1 StrogofT ajunse la rî-pele Irtichelul, Ivan Ogareff, era stăpân po Omsk, şi grăbea cu atât maî mult înconjurarea oraşului de sus, cu cât avea grabă de a se dace la Tomt-k, unde se concentrase de curând grosul armatei tartare. Tomsk, în adevăr, fusese luat de Feo-fii-Khan de câte-va zile, şi de ncolo nuvă-litoril, stăpâni pe Siberia de răsărit, trebuia să meargă asupra Irkuţhkuluî. Irkuţ^k era adevărata ţinţă a Ini Ivan Ogari- ff. Planul acestui trădător era de a-reuşi să se introducă pe lângă marele duce snb nn nume mincinos, de n’I căpăta încrederea şi la timpul propice, să dea pe mânile Tartarilor oraşul şi pe însn-şî marele duce. Ca un ast-fel de oraş şi cn nn asemenea ostatic, toatl Siberia Asiatică trebnia să cază în manile năvălitorilor. Dar, să scie, acest complot era cnnoscot de Ţar, şi tocmai pentru a ’I dejuca încredinţase lui Mihail StrogofT însemnata scrisoare ce o aducea cu sine. De aceea iarăşi, instrucţiunile cele mal severe ce se dedeseră junelui curier de a trece incognito prio ţinutul năvălit. Această misinne, el o săvârşise cu credinţă până aci, dar acuma, puten-va oare să ’i îndeplinească desăvârşirea ? Lovitura ce căpătase Mihail StrogofT nu era mortală, înotând mereQ ast-fel în cât să nn fie văzut, ajunsese la rîpa dreaptă, unde a căzut leşinat printre mărăcini. Când ’şl reveni în fine, se afla în coliba unul ţăran care ’l ridicase şi ‘l îngrijise, şi căruia îl datora că încă mal era în viaţă. Da când era el oare oaspele acestui Siberian de treabă? n’ar fi pntat să o spnnă. Dar când ’şl redeschise ochii, văzu o bună figură încadrată cn barbă, care era plecată spre el, şi M privia cu un ochiţi de compătimire. Sa pregătea Bă’l întrebe unde se află, c&nd ţăranul îl zîb8 : — Nu vorbi, prietene, nu vorbi ! Esci încă foarte slab. Numai de cât ara să’ţl spun nnde eşti şi tot ce b’s petrecut, de când de am adus la coliba mea. Şi ţăranul povesti Iul Mihail StrogofT diferitele întâmplări de lapte la care a fost martor, atacarea plntel de bărcile tartare, jefuirea tarentaşalnî, măcelărirea plutaşilor... Dar Mihail StrogofT nu mal lua Beama la el, şi dacendu-şl mâna la haină, pipăi scrisoarea împărătească, necurmat strânsă de pieptul săil. Resuflă; dar asta nu era tot. — O tânără fata era cu mine, zise el. — Nn aii oraorît’o, respnnse ţăranul, apucâud’o înaintea nelinişte! ce citea in ochii onspelnl săiî. Afl dus’o într’o barcă de ale lor şi aă continuat a coborî pe Ir-tiche. Asta e o prisonieru maî mult, pe care aă să o adaoge la atâtea altele aă cedus la Tomsk. Mihail StrogofT nu putu să reepunză. ŞI I pase mâna pe inimă ca să-I mal oprească bătăile. Dar, cu toate aceste cercări atât de mari, simţimeutul de datorie stăpânea tot sufletul săă. " — Unde sunt? întrebă el. — Pe rîpa dreaptă a Irtichelul şi nn- mai la cinci verste de Omsk, respnnse ţă- , rannl. I ■— Ce rană am primit dar, ca să mă fl putut fulgera ast-fel ? Nn e vre-o lovitură de foc? — Nn, o lovitură de suliţă la cap, ci**. 1 catriaată acuma, respnnse ţărănoi. După . câte-va zile de odihnă, prietene, ’ţj vel T I M P D L Voi apărători. — No de molt Dr. Măriei 1 Krvdmann a publicat on mannal si-iteoiatic pentrn procedura apărării iu cau iele penala (Hadbueh der VertheidiRong n Strafeachen. Ediţianea, Alfred, Holder, fien.i), e carte nu mat puţin interesantă le cât inetructiră. In această carte, Frydmann comunică ut re altele detainrl despre nn casobnorm, in cure preşedintele curţi! a provocat pe apărător »* vorbească pe cât se va putea ii mult. Procesul era politic şi acusaţit eei. membrii cubinetulul Polignac. Popn-sţianea Parisului se adunase impregiurol urtil şi începuse n se agita, in cât era de erant că va năvăli asupra nctmţilor spre i-I lua din mănele judecătorilor fi a-I e-leenta nejudecaţi. Spre a câştiga dar timp Mitra punerea in sigaritate a acnsaţilor. in remănea de cât mijlocul de a prelungi pararea. Şi ast-fel apărătorul Martignsc i vorbit şi iarăşi vorbit până ce, în sfîrşit, terminat prin cuvintele: ^Nobililor ju-•cîtorî, mă părăsesc puterile4. In acelaşi proces, advocatul Sanzet apăra • ministrul Chantelauze. Discursul pe care 'a ţinut cu această ocasinne, era atât de ilin de vervă, în cât renumitul istoric Nie-mhr. aflftndu-se pe patul de moarteşi do-ind să i se astâmpere dureri’ /, a cerut să se citească acest discurs. Un moşneag de]125 ani, şi anume nn roBi, Pasca Codăn, din satul Luncani, in initatnl Bitomlut. Ziarul »Temeşl Lapok* )munică următoarele detainrl despre viaţa lestn! om : In tinereţele sale a căsătorit mult prin orbia şi Ţara-Dngnrească. De 30 până la 5 an! el nu mai poate lucra şi trăeşte din lilostenia sătenilor săi. Ochit şi auzul ,i-aS lăbit, de asemenea el umblă greii, cu toate ceste» se duce de câte-va ori pe săptă-lâni la pădurăria cam depărtată, unde i l daO de ale mâncării. El îşi aduce de-tnl de bine aminte de întâmplările petre-ite tn tinereţele sale şi foarte adese-orl ove * jte din viaţa su lncrurî, pe care noi u le cunoaştem de cât din istorie. El e ârbovit şi plin de crestături pe faţă şi ifcnl. Da şi nu are dinţi, are multă poftă e mâncare. Una dintre pasiunile Ini este imstnl; dacă nu are însă tutun destul pre a fuma, îl ţine io gură. — MereB îşi oreşta moartea, dar ea pare a-1 6 uitat. Vă închipuiţi un soţ, oare voieşte să facă soţiei sale o snrprindere plăcută |i este insnşl atât de neplăcut surprins! — Din nenorocire soţia sa se întoarce la hotel; i se spâne oă î-a sosit bărbatul; ea grăbeşte cn braţele deschise spre a’l întâmpina dar el.—O! ce neplăcută întâlnire. Peste puţin se srirneşte un scandal, care adună tot personalul hotelului la nşa o-dăiî, în care soţul 'fi blastema soarta iară soţia plângea şi ţipa amarnic. In această invălmăşeală, nşa se deschide şi intră nn Domn de braţ cu o Doamnă. ,MS ertaţî, — grăeşte Domnul uimit,— dar nu ştiS ce căutaţi d-voastră in odaia mea l4 Bine! — eQ credeam că e odaia soţi6Î mele,—grăeşte d-1 Hageman. — EB credeam că e a ta,— grăeşte d-na Hagemann. Eî bine, — atunci nn ţie ţi-a fost adresat biletnl,—strigă soţul îngrozit. Nu spunenjn!? — ÎI zice soţia. TabloO! O scenă de jalusie. — D. Hagemann din îerlin are foarte mult de lucru ; prin ur-nare d-na Hagemann plecă singură la băl. '—ti câte-va zile insă d. Hagemann are Ate-va momente libere şi voind să facă icaate momente tot odată şi plăcnte, se krum'ă intr'un vagon şi plecă la soţia sa De mai nainte simţea bucuriile surprindere! plăcnte. Soseşte la hotel şi i se spune, că d-na Hagemann nu e acasă. ,Eu snnt d-1 Hagemann, — respunde >1.—Să’ml daţi voie să intrn ! I se dă voie. Intrând, găseşte pe masă un =tta puţin la îndoială, dar, în desface şi citeşte următoarele : .Iubita mea I Am plecat. Mă întorc, precum ne-am inţeles. Sâ mă aştepţi la .piatra roşie4 şi apoi ne întoarcem împreună. Te îmbrăţişez. Te sărnt. Rudolj.* plic alb. sfîrşit, îl COMITETUL INSTiTIT în ORAŞUL PLOESCI pentru cnmpârarea de arme necesarii Armatei Române. (Urmare şi fine). LISTA No. 169. încredinţată d-lul primar al tom. Trestioara, laşa Teleajen. Ghiţa B. Albescn 4 lei. — Stan Po-pescu 3. — Ioniţă Stan 2. — Mielea Ioan 2. — Iordache Dimitrie 2. — Rada Stoica 2. — Ioan Iorda'he 2. — Temelie Soare 1. — Constantin Dimitrie 1. — Dumitrache Stoica 1. LISTA No. 169. încredinţată \d-lul primar al corn. Tălcăncjfi, plasa Teleajen. Din casa corn. VălcăneştI 120 lei. — Costacbe Frăţilă 1. — Marin Radu 2. — Gheorghe Frăţilă 1. — Stoica Eui 1, — Grigore Petre 1. — Nnţă Stoica 1. — Ghiţă Rado 1.— Ioniţă Stăncescu 50 bani, — Marin Dinu 75 bani. LISTA No. 172. încredinţată d-lul primar al corn. Văleni plasa Teleajen. Nanm Papazul 00 lei. — Costache Ni-cnlescn 60. — R. Veneta 60. — R. G. 120 Nică Jliulescu 60 — I. C. Minlescn 60. — Dimitrie Ioan şi Chiriţă 00. — Ioan Gănescn 60. — G. Petrescn şi Ghe-neacn 60. — Ioan IoanovicI 60. — Tache Iorguleecu 60. — Ghiţă Vaslle Frăţilă 60. — Grigore Gologanu 60. — Dimitrie Şte-fănescu 60. — Din casa comunei Văleni 300. — Niţă Istrătesca 50. — Ghiţă Do-bresen 20. — Panait Ionescu 10. — Ni-colae Constantinescu 10. — Grigrre Petrescn 30. — N. Anastasescn 5. — Ioan Frătilescu 30. — Nicolae Ionescu 10. — Maria Janea 10. — N. Dimitreecu 10. — Vasile lacobescu 5. LISTA No. 174. încredinţată d-lul primar al comunei Vărhi tău plata Teleajenu. Din casa corn. Vărbilăil 180 lei. — Niclia Filip Go. s Lista gradelor inferldre, mo rţl şl dispăruţi, in luptele succedate de la 27 August panii la 7 Septemvrie 1877. Dispăruţii Regimentului 15 Dorobanţi (Urmare) Soldat: Bihivi NiooUi Vicolae Gh. Lupa Petrache Tî mov iii Tdder Craiita I6n Creţa Vasile Drogorair Năsfc. Arhip Gh. Aga Gheorghe Costache N. Achristim lord. Cozmn Idn Duţu Iile Ciuria Vasile 8arariu Cost. Botan Gh. Ţara Aiecu Caia Nicolai Baban Dumitra David Gh. Anghelina T6d. Paladi Coit. Prancu T6n. Grigoraşl Vas. 8crlpcă Gh. Mihalache Aiecu OlariiJ Eftimi Bocan Costache Mormet Dim. Comuna Podoleni Uscatu Paaranit Bioaxu Pângăriţi Toalău Podoleni Siliştea Roşcova Condeacl Mastacati Vfldurelele Basboeni Budescl Uscaţi! Mărgineni Talpa Paatravenl Mărgineni Talpa Boiien! Ruţfio6« t* Paşcani Cri iteşti Paşcani Plaaa Bistriţa Mijlocul Siretu Munte Bistriţa Diitrictol Nemţu n 8acdva Nemţu » » ■ n n Mij’ocu > Mijlocu Ntîmţu 8iretu M Sucdva Luta NicoUi Lungu Gheorghe Ştefan Vasile Struguţe Idn Tincu Vasile Soutelnicu Idn Moranda Petria Matei Gheorghe Dolheşti O ncc şti Petia Dolheşti Folticeni Litenl Dolheşti Horotniceni O aporal; Comuna Plaea Districtul Soldaţii: Comuna Piuit Diatrictu 1 Paicariu Constantin Bogd*neşti Moldova , Avrăm. Ghiorghe Chiojdeni » Buzoi! Popa T6der Toleeti » » Stabei Ion. M unt.-Nou Tec uri J Poctolache Andrei ■ • t MunUîna Iodiţă lonaşcşti 0 Soldaţii : Sergent : Corbu I6n Ciumulesti Faimborg Ianca PIoeşti 0 Pruh. OnofrfI Niţa » » • 8oldaţ1 : Murariu Gheorghe » > • Koşcan Ghiorghe Nărtoşti 1 Tecticifi Tofan T<5der » » 9 Voicu Ion Barcea > . Votavu Gheorghe » > » Dispăruţii rerjimcnlulul 7 de infanterie. Mariucă Grigori • M »» Soldaţi : Dorja Tdder Bor6e IV |f Coeticii Ghiorghe Popeni » Tutova Rn«u VMile al 3-lea Saaca Bortilă Idn Corlăteni m Oltu Vasile llie Bord» n it Pfttraşcâ Şetban Albeşt, » Buz Zaharia OimtantiD •• II M Radu Dumitru Chiojdu i B Mihaliaea Gheirghe „ Hulnea DincA CAmpeni tt DjIjîu Moşniag Vaeile »» Pufan Ghiojghe Z ipşr* 9 Meh’d. Briabăn Ghiorghe »l II Campaniei Danili S&răţeni Tutova Cottiba Ghiorghe Bogilaneati »» »» Creţu llie Creţuleşti Ilfovu Petria Tdder Bordi *1 tt Marin Ghiţă Ploeşti » Prahova Ursu Vaeile Fdntoaa VI »» Paşun Marin Deviţela . RomanaţT Ta«i% Vasile Baaca II 1» Oltdnu Flore» Cioamogeşti ■ Oltu DimitrieConattntin Bodaneiti l* II Muncitoru Nicolae Poltineiu 9 Butoi! Bolomozi Comtantin i • »i II Huatt Anton Nahoeşti 9 . poiana Ghiorghi n IV tl Cap>oraliI: Tacob Nicolai Fontdaa n t| Caludov Iacob Iamail , Iamail 9pltariu Tdder Drăgăşani ii ii Miichtfl Ion Ceptura ,, Prahova Tlie Coatache Font6«a *• i* Radu ZamBr Bordeaşca ,, K.-Sărat Livadtriu Idn Ciumuleşti II IV Conat. Dumitru 8ămbureacî „ Oltu Maria Vaaile Bacei t» li Rotaru Gheorghe Ţibăneicl „ Vani ui d Cdpă Idn Bordi Chirilă Idn Bogdaneşti Cotmeacu Vasile Lasca Popescn Idn Drăgflşanl Padurăriu Gh, Lasca Litiaa Costache „ Maria Grigori Tatăruşi Diaoonu Petrea Baia Holban Vasile B^gdaneşti Vişsnu Costache Baia Petrinca Vasile Tataroş Unguri&n Nicolai Foraşti Liţa Nicolai Baia Arsinte Nicolai Bordi Ghiorghescu Vasile Ciumulesti Coutanu TdJer Bordi Diaconi ţa Nicolai Soleşti Amihaleşi Const. Ponşti 8ialariu Vasile Borde Morţii regimentului 14 de dorobanţi. Ghiorghifl Vm. ii ii i» 8oldaţi1 : Comuna Plasa Districtul Fraaina Zaait Miroiloveşti ,, ii Luca Iordachi Paşcani „ „ Antal Mihaifi Faraoani Bi(t. Jos Bacăfl Bobocu llie Hecifl ff „ Antal Giurgifl » • » Balanaşcă Gvr. Lespezi ,, it Georgeacu Nicolae Roimn Desp. I-id Roman Crainia Petria Ruginâsa „ „ Ţurcan Constanţi o » * 3-a n Muntian Dim. Miroaloveşti „ i» Ghiorghe Văutu Călineşti Funda Roman BoUş Gh. »» »• i> Strat Constantin Poiina 8 ur. , , 8teran Mihaid Rugin<5ia ,, »t Găluşcă Vasile Barjoreni Sir. de jos « Holbară Conat. Mirosloreşt) „ »i Dina Ghiorghe Trifeşti » 9 8toleri Ghiorghe Bahna » 9 Caporalul Huzum Vasile Cot. Vameş , , Zaharia Grigori Lainoşeşl Tomuj •» Cornea Ghiorghe Tamaş B'Bt.-de-joi Bicăfi Soldaţii: Duma GiurgiQ Faraoani 9 9 St&ipin Gh. Fol ti ceri „ Căprioară Const. Teşcani Taal.-de-jDi » Potcan Gh. Prenteşti „ ii Ciobotaru Tudor Scorţeni • 9 Doroftai Uie Li teni „ M Bărlădeanu Ion Leonten. Tosl.-de-ius , Zatu Vaaile Rad aş ari „ i» Criatea Coatachs Vaseşcl Taalău-de-sui Bacăil Olarii! Idn Razaşanl Somuz i» Stoleri Gavrilă Roman Desp. 3-a Roman Macaim Vaslle Dolnestie M Miron Vaaile Rnznşani ,, »t Dispăruţii regimentului 14 dorobanţf. Caparalul Soldaţii : Comuna Plasa Districtul Idn G&ftia Pleşaşti „ H Giroi Maitin Prăjaştl Biitr.-de-jo» Bacăfl SoldoţiI: Luca Ion BereştI o ii j Onica Qh. Dolhefti „ Tosfir Ion Beriunţ 19 •» Floria Petria Horetuic.nl „ M Iran Idn al 2-lea Litenl „ t» Morţii regimentului 13 dorobanţi Zalutchi Grigori 11 II *» Ser. m»jor : Comuna Plasa Districtul Botinciazi Petria 8iliştea „ *» Aleci. Aiecu Tan acu Crama Vasluii! Maftel Coat. Dobreni Piatra Nemţu Băloau Tenaae Liteni Somacu Sucdvi Sergent': Comuna Plasa Districtul Caporal : ScArlkteaeu Lean GeorgeştT Somuluju 8ucdva Leorte Dumitru Pleşeşti » • Soldaţii: 8ol daţii: Budae MihaiQ Caca tari Stavnica Iaşi 8i«crierîG 8imio« Glodu p » Bal t»ru Idn Movileni Copou „ »nt6ft“urmft d romul. Ai cSzit în rîtt, dar CarUri! nici te-ati atins nici nn te-afl intat, şi punga ţi-» şi acnma în bazunar. Mihail Strogoff întinse mâna ţăranului Apoi ricându-se printr’o silinţă neaşteptată. Prietene, zise el, de cât timp mă aBa în coliba d-tale ? — De trei zile. — Trei iile perdute ! — Trei zile în cari ai fost fără canos-cinţli. — AI nn cal să ’mţ vinzi? — Vrei să pleci. — La moment chiar. — N'am nici cal, nicltrăsnră, prietene. Ori pe unde aă trecut Tartariln’aQ lăsat nimic! — Eî bine, voi merge pe jos la Omsk ca să cant nn cal... — Câte-va ceasori de odihnă încă, şi vel 6 mult mai bine in stare de a'ţt urma drumul ' ___ Nici o oră! — Aidem dară, răspunse ţăranul care hţelese că nu era chip să lnpte cn voinţa ihtărită a oeepelnl săB 1 Am să te doc efl insuml adaose el. Şi «pol Ruşii snnt încă tn mare număr la uiak, şirei putea poate să treci nev'zut. — Pri.tene, zise Mihail Strogoff, D-zeîf să te resplătească de tot ce ai făcut pentru mine. — O răsplată? — Numai nebunii o aşteaptă pe pământ, răspunse ţăranul. Mihail StrogofT eşi din colibă. Când voi să nmble, fa coprins de o ast-fel de ame-ţială, că fără ajntornl ţăranului ar 8 căzut, dar când eşi la aer curat se linişti. Cn energia ce i-o cnnoascem, el nu era un om ca să se plece pentrn nn lncrn atât de mic. Nomal o tinţă sta înaintea ochi. lor săi, acel depărtat Irkuţsk, la care tre-bnia să ajungă. Dar îl trebuia să treacă prin Omsk fără să se oprească. — D-zefi să aibă grijă de mama şi Na-dia! murmură el. Nu am încă dreptul de a gândi la ele. Mihail Strogoff şi ţărannl ajunseră in grabă la cartierul negustoresc al oraşului de jos, şi cn toate că era ocupat milită-resce, intrară fără anevoinţe. împrejmuirea de pământ era dărămată in unele părţi, şi erafi multe crăpături pe unde pătţundeaB borfaşii cari să ţineaB după armata lui Feotar-Khan. In Intrai Omskalat. pe uliţe, fi pe pieţe, furnicaţi soldaţii tartari, dar se putea vedea că o mână de fier le impunea 0 dis- ciplină la care eraO puţin obicinuiţi. In adevăr du umblaB separaţi, dar in grupuri iu armate, iu măsură de a se apăra la ori ce atac. Pe piaţa mare, transformată iu lagăr de numeroase sentinele, doă mii de tartari tă-băraB in bună ordine. Caii, legaţi de pichete, dar uu încetat înşelaţi, eraB gata de plecare la cel d'intâf ordin. Omsk nu putea fi de cât o poposiră pro-visorie pentru această cavalerie tartară, care trebuia să prefere mal mult bogatele câmpii ale Siberiei de reeărit, acolo unde orsşele sunt mal avate, ogoarele nai mănoase, şi, prin urmare jaful mal mire. D'asupra oraşului negustoresc, se ridica cartierul de sus, pe care Ivan Ogoreff, cu toate asalturile neîntrerupte date cu putere, dar respinse cu vitejie, nu ’J putuse lua sub stăpânire. Pre zidnrile sale crenelate, fâl-fâia drapelul naţional cu colorile Rusiei. Nu fără o legitimă mândria Mihail StrogofT şi călăosa Iul 'I salutară din toată inima. (Va urma) âpiridon Grigore Mas ia Nicolaâ Iotab Grigori A Lapulu! Tdder Urtachi Gheorghe Iftimi Iljiu Sergent: Anghel I6n Ţiginejtî • > T*cuciu Soldaţi : • Pamfil Ion Oohoru »i ii Amorţitu Oheorghe Z inca M Folaru Bvrho Malu mare r Dolj i Oj*ru Andrei Pâilureni » Tecuci ii Croitoru Gheorghe Mih.Bold. » Caracal 8eritent : Tuţ% Alexandru Gogoşi 9 0 >rju Soldaţi Croitoru Ghiorghe Stălineşti • Fă’cîu Patuohi Kiaobe Popeni » Tutova Mitricâ Ioniţi Caracal „ Romanaţl MihaiQ Cotoifl 8ac.a ,, DoljiO Codirla Grigore Vultureni „ Tecociu Mornaţ Nicolae Corceacl ,, GorjiQ Manolache Stan S&lcil ,, Prab>Ya Dinei Mateiâ Botu-8eei „ Doljul Morţii Regimentului 5 linie. 8erg. major : Cârd aş Petru Fălcifi Oraşul Fălcii! Sergent : Cârlan Gheorghe • Vasluifl Vasluii! SoMat : Grigore Const. Miroilovtscl Siretu 8ucdva Caaian Tdier Poenaru Fundu Rom in Alecse Tdier Herta H-rţi Dorohoi Gheorghiaş George Şriabeni Crama Vasluii! Popa Dumitru DolhescI Mijloca Fâicia Contau Dumitra Miroslovescl 8iretu SucJva Creta Costache Podurile Taslău-dc-ju» Bacăl Marchidan George 8alagecui Siretu Botoşani Micn Tdier Tupilaţl Moldova Roman D.nescu Dumitru Lunc l Prutu F&lcid Idn Gheorghe Piajescl Distr.-de-iui Bac ău Martir Ghiorgha •ava Grigore IPe Constantin Nani* Niculai Vatilachi I6n Burlacu Idn Popa Ianca Enache Vaaile Naşit'il Tat.-de-Sut Baclu Delenil Mijlocu Fălcii! Bad -Prec*»ştl Ptiat. N^mţu Votluii! Vatluid Vasluii! Com.-Alb. Cratna Lipova Racova Dagaţa Sir.-de-Sut Sencetcl bitt.-de-3. Rrman Constantin Ghig^eeci Huţanu .7aaile Zavalintchi I6n Ittoc Andrei Boghian Nâataae Ţarlea Ghiorghe Zm&u Nicolae Morarii! Ghiorghe Caporal : Pastia I6n Soldaţii : Maftel Grigore Molotel Dumitru Fundul Moldova Fălcii! Vasluid Roman Bacăfl Roman Tupilat Sergil „ Bnctiva Cleji Bittr.-de-Jot Bacili! Bud -Ghicai Mijlocu Nemţ'j Rugindsa 8iretu 8uccva Drăgugeaci Bistriţa Bacău Rafailă Mijlocu Vaaluii! Ilaşi Oraşul Fălcjd Şireta 8uctJva Tătăruş Mihăileni Berhomete Dorohoiii Dispăruţii regimentului 5 de /mie. Soldaţ 1: Dulcaşti Fundu Roman Burdujeni Şireta Botoşani Negreşti Mijloca Vatluiil Senţeşti Cărlig&tura Iaşi Gărgeni Mijlocu Vasluiu Trifeşti Fundu Roman Brfteşti Cărligătura Iaşi Poenari Siretu de aut Roman Păşeam Siretu Suceava D >teşti Moldova Rinan Botoşan Vatluifl Pat&rnac Nioolae PaUbaneicu N. Stan Petre Gafton Nicolae Drăgeacu Contt. Prichici Gg. Niţijir Gg. Ruta Vasile Arram Simion IincA Aleceandru mnfiropolo Niool, Sorăn Ioan Damian Ghiorghi Ianaş Tunaru Franţe Vasile Mihăilă Ghiorghe Baeta Ion Siretu w Moldova Brehueşti 8iretu Valea-rea Mijloca Dohrovtlţu Crama Jf Val.-Sccă Bia.-de-J. Bacău Btaniţi 8ir.-de-Sui Romui Brmturi Moldova Succva Budetcl Craana Fălcid Mitrei I6d Miclauşeni Siretu-dc-Sui Roman Rotam Coatache Bardujeoi S reta Bitoşanî Toadir Idn Jitia Plăiâ R-Slrat Ioniţă Aiecu Miroalov. Siretu 8uceava Vatiliu Ido Coşula Ti'gulnl Bitoşml Mţcalet Comtantin Veresc Siretu » M intenu I6n V.-Sdcă Trotuşa BacIu Naatnr Toadir C.-Tameş S.-de-jjt Rom in Rotaru Vatile l Dunescl Fundu Vatluld Struguraru NiooUe Poonar Siretu Caporal Huşi Prutu V&lcea Van le Soldaţii : Bogoş Ioan Polcovnicu Idn Rottru Vasile II Caporalul Oaicft Gg. Soldatul Ccjciru Qavril itoma t Fîllclu T.-Noamţu Petreşti Teţcani Negreşti P^topăneşti Neamţ ii Bacăil BiaL-joa T;uUu*do-joe m Mijlocu Voeluiu Şimu*u Sic^ava (Va urma) D. TITU MAIORESCU, advoc‘t, s a mutat ţtrndi HerâstrftQ. No. 27. Nicolae Flcva advocat, face cunoscut că şl-a strămutat atăt domiciliul căt ;i biuroul In Batiştea strada Scaunele, No. 40, alături cu d nul dr. llămniceanu. Biuroul va fi deschis lu toate zilele de la 9 pănă la 1 1 ore dimineaţa şi de Ia C pănă la 8 seara. Se vinde, cinci But<5ie cu Vin Negru de 7 ani, a lesa r Strada Gabroveni No. 3. 9 ■ l i? 9 I » r M I II I a TIMPUL 'f H. H0N1CH TâPISIKR SI DEC08ATOR Strada Ştirbei-Vodă, 3 In dosul Teatrului Naţional, se recomanda, poutrn t<5te lucrftrile aţin-gâtore de meseria sa. (635—20) Dr. Mawer (Engles), aduce la cunoştinţa ouor. fele clientele că s'a mutat in casa d-sele Strada Fortunei No. 3, alături cu Biserica Caimatel. (012—6) A eşit şi se află de vâaijare la tot? librăriile: INDICATORUL ALFAliKTIC al lcpel TIMBRILII SI INIiKMSTRXltEI de 3D. I. GEORGIAN Frelul 1 Leit noii. A eşit de sub tipar : Manual de Comptabilitate DESFACERE TOTALA Recomand bogatul meii asortiment de felurite Pianurî şi Pianine din celo mai renumite Fabrici ale Europei cn preţuri fârte soăijutfl. Wilhelmine Sclireiber (613). Calea Mogodiei No. 23. PART1D DUBlA Şl SIMPLA ptutrn nsul acolelor de ambele sexe, de DIMITRIB IARCU Deposit la librăria Fraţii Ioauiţiu, Lipscani Preţul 80 linul. S'a pus sub tipar şi Economia domestică cu Coniptabititatea domestică. 2000 fr. se cere cu îm- prumutare, Tenit de ioo gai- ipatecă , moşie cn benî. Acostă moşie este şi de ven^are. A se adresa îu strada Icdnei No. 10, de la 7—10 ore dimineţa şi sera de la 7—9 ore. (629—0) MM HM H>«««4M CE SE POATE CAPATA PEMTRU » FBAIVCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LINGERIA D I i\T V I E N A (‘alea Mogoşoiel Palais „Dacia“ Pentru 50 bani: I cot Pichet de vâri. Pentru 5 franci : 0 cămăşi de Oxford engles. Pentru 4 franci 50 bani: I păreohe pantăloans pentru călăreţi. Pentru 5 Iranci: 6 perBchl manebete ori ce fason. Pentru 5 trancl: 2 garnitura colorate de dame. Pentru 4 franci : 11 gulere engl., In orl-care fason şi minme Pentru S franci: 6 p&rechl ciorapi patentate. Pentru 5 franci: 6 gulere moderne pentru dame, Jupi alegere Pentru 5 franci: 1‘2 batiste albe de pânză adcvGrată. Pentru 5 franci: li batiste bine colorate tivite şi spălate. Pentru 5 franci: 6 prosdpe de pânza furată. Pentrc 5 franci: 6 şervete da masă de pantă adevărată Pentru 5 franci: li gervete albe de ceaiă. Pentru 5 franci: 1 cămaşă modernă, simplă s6S brodată. Pentru 5 franci: 2 batiste cu monograme fin brodate. Pentru fi franci: l batistă francesă fin brodată cu dantele. Pentru 3—8 franci: 1 corset de damă Pentru 4>/z franci: 0 oimaşă de nbpte Pentru 5 franci: 3 pepturt fin brodate pentru cbmăşT de bărbaţi. Pentru 5 franci: 3 garniture fine gi moderne pentru dame (gulerul gi manşete). Pentru 5 franci: 1 caiuison modern brodat. Pentru 5 franci: 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafd. Pentru 5 franci: 1 cămaşă sed o pereche de izmene de damă, bogat brodate. Pentru 5 franci: 1 cravată de damă, adevărată Crdme-Dentelle. Pentrn 5 franci: 1 fustă costam plissd. Pentru 5 franci: 1 bucată Tulpan. Pentru 25 Iranci: 42 de coţi -s I bucată Chifon trenţuzesc. Pentru 10 trancl: I bucată Robe d’enfantş de toile. Pentru ta—24 trancl: I bucată Tarlan engles de 5 coti. Pentru 20 trancl: 24 coţi Pichet. Pentru 20 trancl: I bucală Manta de bale. Pentru 18— 24 franci: 1 bucată pănză de Rombnrg, de 36- 44 coţi Pentru 55— 68 franci: 1 bucată pănză de Belgia Ie 6o coţi. Pentru 75—108 franci: 1 bucată pănză Corona Ide 58 coţi. Pentru 115 110 francV: 1 bucată Toile Batiste franoOa. Pentrn 12—22 franci. PlapăniS do lînil forte fine. Alară de articolile menţionate sa găseşte tot-d'a-una trusourl complecte. Calea MogOş61eI Palatul „Dacia". ComSnjliledin districte Inaeţite cu preţul respectiv se vor etectca toarte grabnio oonsoiinoios MM , AAi J J. R. FABRICA LANDaTJT-WIElSrERBERG | rJ M J. ELSINGER et Fii la YIENA, J ^ furnis^ză contra c»8a sad â conto, livrabile la Viena. J Muşamale de căruţe şi Mantale de pldie STAREA FINANCIARA A EŞIT DE SUB TIPAR ţi 80 afli de vonoare A TIPOGRAFIA THIEL & WEISS LA TOATE LIBRĂRIILE: ROMÂNIEI iscursurl rostite In parlamentul român DIMITRIE A. STUROZA Preţul 2 Lei n. A eşit de snb presă şi se afiă de ven-ijare la librăriile Socec k Comp. şi Fraţii Ioauiţiu: învăţătura elementara. despre Dogmele biserieei ortodoxe de răsărit de 1). ST. CĂLINESCO arangiată conform programei în vigbre pentrn clasa III din licee, gyranasie, sc61e centrele de fete, sc61e normale şi pentrn clasa 11 din semiuarie. Preţul 85 bani. Un profesor din Germania de Nord, care a nbsol-vat academia se oferă a preda LECTIUI^I nrmătorele sciiuţe : Desemn şi pictură, geometrin, matematica şi îngenere tote sciinţele necesare pentru pregătirea de a putea intra in şcdlele superiure. Afară de aceste va putea da loc-ţinnî de piano, de limba francesă şi englesă. se adresa Strada Virgilin No. 6 bis, sdă la Tipografia Thiol k Weiss. La Tipografia THIEL & WEISS şi 1« tote librăriele din ţeră se află devenire: DICŢIONAR PORTATIV GEUMANO-UOMAN de THKOCHAR ALEXI Preţul 3 lei 20 bani,' A eşit de sub tipar şi se află de v«n- I rjare la magasiile de mimică Gebauer ş landa & Sandrovitz: DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei Mureş6nu ti^IVETSr EEOIC pentru patru voci cu acompaniament de [piane da LEOPLD STERN. Preţul î Led no ti. BUCTJREBOI Tipografl-editorl Thiel & W*u«, pal abil .Dacia.'» -------------------------------1 A eşit de sub presă : MAHUitL pentru deprinderi in cugetare şi compoeiţiune de Dr. Cuianu Directornl gimnasinlni din Focşani. Cart* autorisată de ODor. miuster al instrncţinne pentrn clasele giminasiale. Deposit in BncurescI la librăria Socw et Comp., in. Iaşi la librăria Petrini. . D. Vioreanu reîntors în Capitală a reluat eser-ciţinl profesinneî de advocat. Strada Polonă No. 2 t. 0 jună damă germană cu cunoscinţă de mal multe limbi, voesce a se angaja ca gnvernantl sa8 menageTă la o familie in Galaţi saă în districte. A se adresa la Ţigănuşi vechio vis-â-vis da poliţie în Galaţi. Loisa Hertt. Officiă de advocatura Pentrn înlesnirea clienţilor mei am înfiiin ţat nn Ofticii! de ndvocatură, Calea Mo-goşoiel No. 86 unda mă voiO afla ia t6te rjîlele, dimineţa de la S până la 11 ore, cn începem de la 23 Octombre coreut. Ofticii! se Însărcinez» şi cu acte de notariat şi urmăriri. Direcţiunea Poştelor şi Telegrafelor este rugată a'mi depune !a Ofticii! verî-ca scri-sore saO telegramă îmi va fi adresată. 640—1. Petre Grtfdistlnn. Moşia Inoteşti “aî1»- rendedă de la Sfântul George viitor 1878 Doritorii se vor adresa la D-nn N. Bourki Calea Mogoşoieî No. 171. (368—o) FABRICA de CHARTIE MECHANICA de la ZĂRNESCI, LĂNGĂ BRAŞOV prodnee chârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal mari unitate dentrn ijiare A bo adresa la direcţiunea numitei fabrice in Braşov, Strada Catarina No. 402. A1TUÎTCIU IMPORTANT. CEL #111 VECHIO SI HENDMITO MiGASIN LA STEUA ALBA 80B FIRMA TMWM mMSXSR Strada Carol I No. o. Strada Carol I No 5. (Curtea Vechie) MM (Curtea Vechie) vis-â-vis de Sig. Prager. vis-â-iis de Sig. Prager. Am onore a însciinţa pe onor. PT. Public ca mi-a sosit pentru scsonul de iarnă un bogat asortiment de Inoăltâminte pentru Bărbaţi, jjj Dame şi Copil, după fasouele cele din urmă, — precum şi un maia transport de Ctsme lungi de Lak rusesc, de Incht şi de Vacs, ca şi i Mantale de Cauc'uc pentrn plâe, prima calitate; asemenea şi Galoşi de Gumi. Sub-Bemnatnl aduc mulţumirile mele onor. PT. Public pentru in- H m rn credere ce a dat menţionatei mele firme de nn interval de 12 ani l__J P |Xl care până acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfei 1 • - 1 ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acum înainte, va • bine-voî ai da concursul sad găsind tot-d'a-una atât mărfuri fine şi fasonate cât şi preţuri forte moderate. Cu tâtă stima PH1LIPP GOLDSTEIN. $ 2 E8POS1T STRADA EPISCOPIEI No. 4 LA .STROQURILE NEQRO» ? OCASIUNE RARĂ ! © VINURI NATURALE 11 ANI I KT 9 9 VECHI DE 4, 8 ŞI FLACOANE SI CU OCAUA cu preţuri fdrte reduse şi neauzite p6nfl acum INDIGENE ALBE ŞI NEGRE 0» Cotnari l Dş Oblu Mar* | Bâşfoat* > Orăgişanl I Misohel I Negru Virtea . Odobeştl STRADA SCAUNE NF, 11 suntă de în- cât mal repede şi în cele mai mari cantităţi. chiriat un Grajd şi Şopron, care se p6te Întrebuinţa şi pentru orl-ce magasie. ■— A se drm la Tipografia Thiel & Weiss. 3eo De D&lu Mare li Misohel | RaŞeohle TtwUbii VINURI STREINE ea gros ei ae detail Jll De Rhin I! Malaga ll| Cherry III , Ungaria | Madera ||j Muicat tunel Nu p6te concura nimeni cu mine niol in privinţa calităţii vinurilor gi nici in ceea ce privosce preţul lor. NB. Liqueururt, Diferite Cegnacurl vleux şl tin Champagne, Ţuici veche naturală gi Unt-de-lemn de Toscana. ISA. THEODORESCU. De Chimpagne , Bordeaux JOSEF G-RtJNBAUM X. Ji. B E L L E JARDINIERE 20, Colţul Dulevardulul ji Stradet Mogoşoieî, Casele Greeănu, 20 i MENCICOAFFE, Aduc la cunoscinta onor. Public că- mî’am asortat Magasinul cu PALTOANE a la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalone de fantasie din diverse Stoffe. Tot dş o-dată inştiinteij că ain priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce eesistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. JOSGF GHC^BAUM Furnisorul Curţii, „A LA BELLE JAUDINIERE", 20 Colţul Bulevardului, 20. Tipografia Thiel & Weiss Palatul .Dacia*.