No. 24
DUMINECA 30 IANUARIE.
ANUL - II. 1877
ABON ^.IVtE-CSTTEXjE
                                                                                                                                                                                                                                             IN TOATA ROMANU:
P* an........................
Pe 6 luni ...................
P« 8 lnnl ...................
L. o. 48
>  > M
>  » U
Pe an
IN STRAINATeT»;
................... » «O
                                                                                                                 inscrtiuni si reclam*:
Lini» de 80 litere petit, pafiaa Iy. » bani. pe pa^aaM. 80 bani, pe pagina XI, 8 lei noi
                                                                                                                 Beolame 8 lei noi linia.
TIMPUL
        ESE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
Un numâr In Capitali 10 bani.
BICHOUL REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI : PALATUL ,DACIA.*
                                                                                                       A.3srxj3sraxxjRi
S'' i     in itruinitnte: La D-ni: llno rn-
stnn A Vogler in Vienna, Walfirch^Mw io. A. (Jppelik in V.enna, Stub'nhsatri 1 ; [(u,lol Mo*k in Vienna, SailmtAtte 2; Viwni JJrilicka .n Vienna, TeinfalUtrme 17; Hulipp 1M> in Vienna, E»ohenbaeh(ja««e II;/, hcna i Cvmp. in Puţta ji Ua"a»-Laff\U HMur A Comp. in Paria.
     8criaorI nefr&ncate nu ae primeao. Artieolele nepublicate m vor arde.
   Un numfir In Districte 15 bani.
  BULETIN TELEGRAFIC
    Serviciul privat al .TIMPULUI "
              (Agenţia Havaa). ' Conetanlinopeln, 9 Ffvniaria. «Ora Mnnteneţrrnl a declarat cM «**e 4Î8pus a îneepe imediat negocinţinnile, pe ba9ele dejâ aritate, cn ambasador0^ Ottoman de la Viena.
                  Alfeeea. 9 Fevruarie, »6ra S’a stabilit înţelegerea intre Zaimis şi Deligheorglw.
                    Şira, 9 Fevruarie, adra Bastimentul pe care era imbarcat Mid-hat-P*fa 8 trecut p’nci. A plecat apoi spre Brindissi.
                  Londra, 9 Fevruarie, «era Corrtsfondenţa diplomaţie/! pnblică o depeşa adresată de marchisnl Salisburv dnpă intmnirea niarelnî consilia otoman.
   In acestă depeşă marchisnl de Salisbury «Jice că Sultanul era dispus a adera la propunerile puterilor, dar cî Midhat-Pnşa, ho-tărît a resista, a vorbit marelui consilii! in nst-fel de termeni în cât un ' vot de respingere nn putea produce îndoială.
   Aceeaşi corespondenţă pnblică o depeşă a lordului Derby din care resnltă că Regina a dat fără nici o reservă aprobarea sa conduitei mrrchiBuluî Salisbury.
                                                                                                                                                                                                                              Tanjer, 9 Februarie.
    D. Lesourd, fost ministru in Francia şi vechili agent diplomatic şi consul general in Bncnreşcl, a murit.
                    Petersburg, 9 Februarie. Pinml ‘Golos, (Jice că sfârşitul Turciei a sosit şi că vs peri în cnrfind, victimă a des cornpos’ţiei din intru. Nn este greutate a’i declara resboî, nn este vorba de cât a compta pe timp şi a aştepta.
                    Londra, 9 Februarie sdra.
    Sir Straffor Northecote, ministru do Fi-nance, a <Jis înaintea cameril comunelor că nici un oficer englez, care fnce parte din serviciul activ, n'a fost antorisat a lna serviciu în armata Turciei.
    Se annnţă pentru (Jina de lnni în Camera Lonjilor şi in Camera comunelor mai multe interpelaţinnl în cestinnea 0-rientulnî.
    Lordul Rnssel va propune o moţiune,— care va tinde a rupe ori ce relaţiune cu Turcia.
      BDCORESCI, SS
  Incâ de la apariţiunea ziarului „Pressa* ne-am flicut datoria plăcută de a felicita pe confraţii nos-tril de ideea fericită de a reintra n arena politică; dărâ In acelaşi
timp ne-am făcut o altă datorie către cetitorii nostril şi către confraţii de la .Pressa*, datoriă de lealitate şi de francheţe, făcând 6re-care reservo, nu In privinţa principiilor, cum par a crede confraţii noştri, ci In privinţa posiţiunil ce’şl crează acest organ de publicitate prin denumirea de centru ce'şl dă, şi a idei inesacte după noi, ce emite, că ar d tn ţ6râ duoă extreme, extrema dreptă şi extrema stingă.
    Principieie giarulul .Pressa* le eundscem, cel puţin decâ ne e permis să judecăm viitorul după trecut: sunt principiile liberale şi conser-vatdre care sunt şi ale ndstre. Pressa de azi nu e 6re tot acea Pressă care a avut ondrea de a susţine singură şi cu atăta tărie ideile de ordină şi de libertate care a ti dat ţării cinci ani de stabilitate şi de progres şi care ati relmplăntat în ţâră instituţiunile ce ne guvernă, aşa de sdruncinate prin agitaţiunile anar-chice ce ati preces vpnirea la putere a partitnlul conservator? Nu este tot acea Pressă care a avut o norea şi mal lnsemuată de a ţine atăta timp In frăti uneltirile demagogice şi competiţiunile şi mal culpabile conlisate contra instituţinni-lor ce ne guvernă?
    Ast-fel a fost .Pressa,* şi sperăm ca ast-fel va fi şi In viitor; căci ne este imposibil de a crede că ea va găsi rele, principiile pe care le-a susţinut; sad măcar că va găsi răi, pe dmenil pe care pănă deunăzi II credea cel mal capabili d'a conduce destinele ţării. Ea a biciuit cu prea multă târiă şi prea adesea manopera aşa de des întrebuinţată la noi de a tămăia astăzi pe aceia pe care i-am blestemat eri şi de a blestema astăzi pe aceia pe cari i'am tămăiat ert, pentru a cădea dansa In acest păcat şi de aceea sunten siguri că a-ceBte manopere vor rămânea ca pănă acum partagiul esclusiv al demagogiei şi al coalizaţilor el. Iaca temeiurile pe cari ne basăm credinţa că nu vom avea nici o dată a ne plăngp de confraţii noştri de la Pressa.
tatea şi care nu e de căt o mano peră politică.
   In adevăr ideia că ar exista In societatea ntistrâ un partid re ic-ţionar, un partid aristocratic este numai o calomniă pusă în circula-ţiune de dmenil interesaţi de a combate partidul conservator.
   Există în adevăr In ţcra nostră căţl-va dmenl adăpaţi la isvdrele celei mal înaintate demagogii şi vărsate In tdte uneltirile acestei scdle nenorocite.
   Aceştia ati format scdla in ţăra ndstră şi prin calomnii aruncate altora. prin laude a lor săi. prin manopere de tot felul ati reeşit a do-băndi credit pe lăngă dmenil ce nu a ti destulă inteligenţă pentru a'l cumpăni săti destulă esperienţă pentru a'l cuntişte. El sunt cu atât mal puternici cu căt se presintă sub mas ca atrtigătdre a libertăţii şi a patriotismului. Nimic nu întrece puterea lor de a distruge totul de căt incapacitatea lor de a constitui ce-va; nimic nu Întrece abilitatea lor de a resturna pe adversari de căt imposibilitatea In care se găsesc a doua zi pentru a Înlocui.
   El bine, una din manoperile ce lntrebuinţ ză acâstă scdlă pentru a resturna pe adversari şi pentru a-şl dobândi trecere, este aceea de a atribui adversarilor idei cari nu sunt ale lor şi tendinţe pe cari le condamnă. Ast-fel el afi atribuit şi atri-buesc şi astăzi partidului conservator ideea că este reacţionar, că este aristocrat, că tinde să reînfiinţeze nu ştiti ce regim odio3 de tiranie şi de despotism.
   Acestă fantomă, mânuită cu abilitate, a reeşit, Intru cât-va; căci pe de o parte a făcut pe cel slabi să crăzâ că el sunt buni de vreme ce luptă contra unor idei aşa de nenorocite, iar pe de altă parte chiar celor inteligenţi şi serioşi, cari ştiti să I preţuăscâ. le-a inspirat un fel de repulsiune pentru partidul conservator care de alt-mintrelea este partidul lor.
   Şi ast-fel vedem o mulţ me de tineri fdrte conseivatorl cari se sfi-
esc de partidul conservator şi cari, ce e mal rău, se aruncă in braţele radicalilor numai din causa acestei manopere ca nu cum-va să p<5tâ fi taxaţi de boerl şi reacţionari.
    Ecă dar ce este extrema dreptă : ea este o fantasmă inventată de demagogia pentru a speria pe cel cari n'ati destulă experienţă pentru a găsi ideea sub vorbă s6ti destulă tărie de caracter pentru a înfrunta o fantasmă.
    In acest înţeles există extrema dreptă dar numai în imaginaţiunea scdlel de care am vorbit şi în organele de publicitate ale acestei şcdle : şi prin urmare acolo trebue căutate şi nimicite.
    Şi d6câ In contra el Înţelege a se declara «jiarul Pressa 'I facem urările cele mal sincere ca să sdro-bâscă acostă fantomă, să nimiceseâ acostă manoperă probând vanitatea şi puerilitatea el.
    ’I urăm să lntrunâscă în giurul al pe toţi acel bărbaţi In adevăr conservatori cari Înţeleg că nu pot aştepta nici un bine de la radicali şi cari n'ati avut (uragiul să vie a lucra cu conservatorii numai de frica fantasmei reacţionare, numai pentru că sunt victima manoperei ce semnalăm.
    Şi lucrând ast-fel Pressa pdte face un bine nemărginit ţărel căci va strlnge împrejurul ideilor consetva-t6re şi bine-fâcât6re t6te forţele vil cari astăzi stati inactive când nu se duc să mărăscă rîndurile radicalilor, pentru gloriola de a fi numit liberal şi patriot de către organele doctrinelor înaintate.
    Cât pentru noi vom fi fericiţi să vedem că triumfă, fie chiar prin alţii, ideile de conservaţiune şi de libertate care ne sunt scumpe şi care singure ne pot asieura consolidarea instituţiunilor ce ni le-ati dat.
                                                                                                    om începe mm
   Cu t6te că nu simţim o nemărginită felicitate de a menţiona pe improvizaţii noştri dmenl de Stat actuali, siliţi ne vedem adese ori de
PArTlU UfîMM.
                                                                                        O VIAŢA FIEîRIDTJT.A.-(Urmare)
     Lasă. ta*â ! — îl Întrerupse ea cu glas rugător... Nu vorbi de. aceste.
     Nu vorbesc!—II 4'3e e*>—nu vorbesc.—Dar mereti port sarcina acestor cugetări, şi, ştii tu Sevastâ, câ mti simt mal mângâiat, când vă<J că eti sunt vinovat de greşelile tale, V mă Împac cu lucrurile, când văd cum ele ati urmat spre a fi cum sunt... Acum, amia(jâ-<ji, stăm la trăsura mea. Nu departe, stă o casă vechie, c o uşă la uliţă, ştii tu, una din casele. In care femeile nenoro-i ''ite îşi urrn^â nenorocirea. O văd în tdte ^i'ele, sunt obicinuit cu ea. nu mă mal supără. Aată-<ji insă uşa se deschide şi un preot bătrân ese râzemat pe băţul s^Q la uliţa şiina-intăzâ spre mine cu capul jn pa_
mănt şi cu ochii plini de lacrâml... D-a uşa deschisă două femei tinere cu slnurile desvehte priveati cn chipurile desmăţate în urma lui, ărâ a treia se bocea In fundul odăii. — M a trecut lin fior rece. M’am gândit la mine şi am bine-cuvăntat pe Dumneijeti vă<jăndu-tnă mal norocit de cât acest preot. Şi nu ştiti cum, nu ştiti pentru-ce, din acestă clipă acel adăpost al nenorocirel îmi pă-r®a un locaş sftnt. Căci uşor ne este nouă, cari strebatem alesne şi ri-ijănd prin viaţă, a osândi pe aceia r’Rr| 'n tdtă clipa ar voi să m6râ Şi nu pot. sunt adevăraţii 6menl i âcl el ne învaţă a sci ce este viaţa ; o sarci nă pe care trebuesce să o purtăm, mal grea, mai uşdră, precum lntămplările ne-o măsură. Der m’am gândit, că trebuesce să o purtam. Ascultă-mă pe mine. Sevastă. Eti nu am Învăţat mult, <lăr mult am vă-•Jut şi mult am cugetat In îndelungata mea viaţă. Omul nu e fericit
   Şi tocmai de aceia adoptând cu totul programa sa, pe care o vom susţine, ne credem datori a-I spune că se înşălâ, când crede, că In ţt'-ra ndstră esistă două estreme una stingă şi alta drăptă şi că dânsa se pune In mijlocnl lor.
   Căci deoa esistă tu ţerâ dmenl cari voesc a merge dincolo dc Oon-stituţiunea, ce şi a dat ţdra, unii cari ehiamă votul universal şi alţii cari visează chiar republica, nu esistă din contra nimeni care să vodscă a se Intdrce îndărătul ideilor constituţionale şi cari se tinză a stabili în ţerâ fie aristocraţia, fie privilegii de cnste. Ddcă sunt dmenl cari prin agitaţiuni nnarcliice caută a resturna instituţiunile ndstre şi a stabili In ţdră. despotismul mulţimei şi nu tolerdză starea actuală de lucruri de cât sub condiţiunea de a avea în mână puterea şi foldsele ce pot trage dintr insa, nu e din contra nimeni care prin violinţe contrarie se vodscă a resturna instituţiunile actuale în folosul despotismului unul mic număr. Dacă sunt oameni cari ameninţă puterile constituite cu mâniea poporului adică cu despotismul uliţei, nimeni nu a ameninţat vre-o dată ţera cu vre-o mână de fer sini' cu despotismul unul singur. Şi, Intr un cuvânt dâca este In ţerâ o extrema stingă, nu esistă nicăert o extremă dreptă!
   Daca vre-o dată asemeni idei s’ar ivi In societate, dac.a ar cuteza ci-ne-va să ridice stindardul reacţiunil asigurăm pe toţi că nu noi am rămânea cel din urmă pentru a combate tendinţele reacţionare, şi ideile despotice de la cari nu putem aştepta nici un bine.
   Dar până ce în ţară nu esistă a-semenca idei, a se lupta cu ele ar fi a lovi în centru, şi iacă de ce credem, că „Pressa* nea vând In faţă de cât o singură extremă este neapărat cu voe fără voe nu In mijloc, ci întro parte.
   Şi când afirmă că es^e o extremă dreptă, ea este, ca mulţi alţii, victima unei idei fdrte răspândite, dar care n’are nimic a face cu reali-
de cât atunci, când se uită pe sine.
   Aşa-i tată! — grăi Sevasta cu faţa Înseninată. — Dină In lume ori în noi lnşi-ne e ce-va, care ne face să ne depărtăm cugetările de noi, a-tuncl parcă nu mal purtăm sarcina vieţii. Der când tocmai cugetările, care ast-fe! ne depărtară . . .
   Când tu erai copilă o Întrerupse bătrânul, — şi eti gândeam mereti la tine . . .
   Dâr şi acum gândeşti, tată, — ÎI (Jise ea mâhnită...
   Da! gândesc. — răspunse el, — şi nu ştiti. ce ar fi de mine, decâ nu al fi tu. Chiar de când eşti nenorocită, viaţa parcă m! este mal scumpă şi mal plină de farmec. Astâ-ijl, când am venit acasă, sufletul îmi era greu de cugetări, dâr tu ştii, că eti nu pot vorbi ; mereti mă tem, ca Iţi voiti răni sufletul prin cugetările mele. — Uite! urmă el desmerdân-du-i obrajii, — cât de indie e pe-lea feţii tale, ce frumd.se Iţi sunt
sprincenele, buzele şi ochii tăi, uită. mari, acoperiţi cu genele dese şi pârul tăti, uită, ce frumos, ce bogat, ce mdle este; şi astă-tfl, când am intrat în casă. tu nu al privit asupra mea. Ştiam pentru-ce! Ştiam şi mă durea inima. Apoi, când am privit in faţa ta, am văijut câ imprejurimea nasului şi obrajii îţi sunt plini de o roşaţă vineţie şi când le-am văijut aceste, Îmi era ca şi-când cine-va şi-ar fi încleştat mâna în inima mea, dăr nu puteam grăi. — Am găndit la frumuseţa ta şi am gândit la ochii lumel.
   lartâ-mâ taică! — strigă Sevasta apucâniluT mâna cu amândouă iua-nele. — Mi-e scârbă de mine Insâ-int dar n'am ce face.
   Dă! nu al ce face! -■ E, câ n'al ce face! — îf zise bătronul mâhnit.
   Singură nu ştiti, cum am intrat In acest foc, — urmă ea, — insă numai atun’’! sufletul mi-se Intime» ă şi nu mal gândesc nimic, stau amor-
ţită, sunt adese ori chiar veselă... Credeam Insă, câ tu nu ştii...
    Eti pot şti, draga mea, — numai lumea să nu ştie. — Când Întâia 6râ am simţit, ţii tu minte, eti nu ţi-am grăit nimic, dar te-ain rugat să nu eşl din casă. am rugat pe drnenil, care locuiati aici, să se mute, pentru ca să nu te mal pdtă vedea şi acum de atâţia ani acâstă '’ isă rămâne deşertă. — Ştiti, Sevastâ, că n‘al ce face, dar aibl îndurare de bâtrâne-ţele in»le şi-’ţl ascunde păcatul din naintea lumel. aibl Îndurare, Sevastă, şi nu iţi risipi frumuseţea, căci ea este hrana vederii mele.
    Taică! — strigă ea, — nici o dată nu o să mal beati! Să mi se usuce buzele, decâ ele vor mal atinge băutura.
    Nu grăi asemenea cuvinte. 11 $ise bătrânul cumpătat. — Ţi mal aduc aminte, câ sunt de şăpte-zecl şi trei de ani şi nu m am Întors acasă.
                         (Va urma).
                                                          T1M P UL
a surprinde In actele şi In comediile d lor acele confesiuni sâă naivităţi, care denunţă duplicitatea săli ignoranţa care 'I deosibesce.
   Ast-fel am surprins In filele trecute următărea Întrebare ce fostul ministru de justiţie d. Eugenie Stă-tescu adresă d-lut general Floresou In Senat :
   „Nu se ştie, unde Începe Anarhia „şi unde se sfârşesce conservaţia?* {Românul, 26 Ianuarie).
   Acâstă frasâ. culisă In repertoriul demodat trebue să fi produs un mare efect printre radicali şi pretenţia ndstră nu pdte fi de a răci entusiasmul el. Ne mărginim a ne adresa la dmenil de bun simţ de a ’l pune In posiţie de a respunde domnului Eugeniu Stâtescu.
   Anarhia are deosebite gradurl. Adevărata el scdlâ e nenorocita Fran-ciâ, unde d-nil Rosei.ti, Brâtianu şi adepţii lor ca d. Stătescu, aă supt binefăcătorul lapte ce devarsâ astăzi asupra prea fericitei Romănie. Acolo anarhia a lăsat nişte urme uri-eşe pe care d-lor pot să le admire In tdtă odihna dâr la suvenirul cărora omenirea Intrigă se cutremură. 93, Iuniă 1848, Comuna din 1871. Aceste datine sângerdse spun de a-giuns ce pdte deveni anarhia In o ţerâ unde ea a putut săpa terneli-ele societâţei şi a le Înlocui prin revoltă, prin ghilotină şi prin incendii-
   La noi anarhia nu a ajuns şi sperăm că nu va ajunge la acele culme ori care ar fi Învăţămintele tjilnice a unor corifei revoluţionari abia cunoscuţi prin neputinţa lor. Ddr resis-tenţa el e netăgăduită astăzi mal cu sdmă cănd ea să resfaţă cu impunitate In presă, In parlament, In guvern.
   Sa Începem cu presa ca să procedăm de la mic la mare.
   La noi presa astăzi se desparte In două : acea a oposiţiel din care avem ondrea a face parte şi aceea guvernamentală care Îndemnă sdtt a-probâ actele guvernului şi a Camerei. Care sunt tendinţele şi manifestările acestei din urmă ?
   Doul-spre-ijece dmenl de Stat. foşti miniştrii In timp de 5 ani, sunt puşi sub acusaţie. Lăsăm la o parte simţirile Înjosite care aii produs o asemenea enormitate, reservăndu-ne Insă de a releva modul revoluţionar cum s’a procedat In acăstă inaltâ causâ. Ziua de cercetare soseşte. Insă cu 24 ore Înainte un (Jiar compus de deputaţi publică următorele :
   „Duminecă ddr. cetăţenii, cari aă fost victimele violinţelor şi barbariei acelui guvern de bată, să fie cu toţi adunaţi la palatul naţiune! din dd-lul Mitropoliei spre a vede şi asculta pe vităzul fost general de divisie şi pe superbul ex-ministru al dreptâţel!*
   întrebăm pe d. Eugeniu Stătescu ddcă acăsta nu e anarhie ?
   Un proces Însemnat Intre Stat şi d. Godillot se presintâ Înaintea Înaltei Curţi de justiţie şi de Casaţie; 24 ore Înainte un alt (jiar. astă-dată (Ji-arul preşedintelui Camerei , redijat cu el de mal mulţi deputat!, publică urmâtdrele insulte la adresa acelui respectabil corp :
   „Aflăm că măne MercurI se va judeca la secţiunea l a înaltei Curţi pe Casaţiune un proces devenit fa-mos, dintre d. Godillot şi Statul. I). Oodillot reclamă numai puţin, de 700.000 lei, ca despăgubiri pentru diferite cause. Acest proces a trecut deja prin multe peripeţii; s’a făcut diverginţă şi măne secţiunea I se va completa prin tragere la sorţi din secţiunea II. D. Godillot, saQ represintantul d-săle, 'şl dă negreşit mari silinţe, pentru ca nenorocitul Stat romăn să mal plătească şi cu aceşti, 700.000 lei Încrederea sa In concesionarii străini; se pare că este Însuşi atăt de convins de dreptatea causel d-sele, In
căt se asigură că nentru a căştiga procesul, are recurs la aceleaşi mij-I6ce pe cari le-a Întrebuinţat d-nu Crawley spre a dobăndi concesiunea sa.“
   întrebăm pe d. Eugeniu Stâtescu dâcă acesta este anarhiei
   Tot acel ^iar. oficios la gradul cel mal necontestabil, ea altâ-dată iniţiativa unei propuneri care nu a avut temeritatea de a se produce decât In timpii cel mal nefaştl a istoriei francese. Românul Înfruntând tdte credinţele şi tdte simţirele publice, propune vânzarea bisericelor şi transformarea lor In stabilimente de industrie private.
   întrebăm pe d. Eugeniu Stâtescu decâ acesta nu e anarhie 1
   In fine şi ca se ne oprim aicea cu presa guvernamentală, sunt câte-va <Jile un <Jiar lndrăsneşte a Interzice suveranului prerogativa de a'şl alege consilierii săi şi declară că dăcâ. suveranul se va Încerca a depărta pe cel actuali, seva pune afară dinlege... şi alte multe, căci este vorba de cunoscutul articol din Telegraful, care a dat loc la interpelarea din Senat.
   Ce nume ar putea găsi însuşi d. Egeniu Stătescu unei asemenea temerităţi de cât acel de anarhie 1 Pdte acel de înalţii trădare.
   Să păşim acum de la presa guvernamentală la Cameră, cu tdte că aşa ^isa Cameră colabordză, cu acea capacitate care o deosebeşte, la mal tdte (Jiarel0 guvernamentale, cu tdte că mal toţi brilianţi redactori al acelor Ziare fac parte din aşa (Jisa Cameră.
   La deschiderea sesiune! estraordi-nare, suveranul, Îndeplinind una din prerogativele sale, se adresdzâ la patriotismul deputaţilor şi le ţine un lim-bagifi plin de Înalte Îndemnuri. Dar care e limbagiul aşa <J*Ş*lor repre-sentanţl al naţiunel? Ori cine a citit desbaterile adresei şi însuşi adresa cum s’a formulat a putut presimţi alăturea cu cuvintele şi tonul care predomina In ea In acele insinuări şi ameninţări care mal In urma avea& să se esprime făţiş In organele cele mal autorizate a acelor pretinşi suverani. Nu ştim cefei Prinţul nostru. In înţelepciunea sa, a voit se apreţieze acea lndrăzndţă manifestare. In ochii noştri ea avea, are şi va avea numai anarhie !
   Un minister întreg, compus de dmenl stimaţi de ţdra lntrdgă şi dintre care un mare număr a contribuit la întemeerea libertăţilor publice de care inimicii lor se bucură astâ-^l în contra lor, ministerul Lascar Ca-targi într'un cuvânt, e pus sub acusaţie de cele mal odidse abuzuri. Dar mărginitu-s’au acuzatorii la pasionatul rol ce studiază In întrunirile lor oculte saâ publice? Lă'sat’aU le-gel imperiul el netăgăduit în o astfel de supremă cauză ? Lumea Întingă e martoră că In dispreţul le-gel şi a simplei echităţi, acuzatorii saă transformat arbitrar în judecători de instrucţie şi nu aştdptă de cât succesul acestei întreprinderi revoluţionare ca să se constitue şi In curte de justiţie.
   In facia unor asemenea procedări tot omul ce ’şl iubeşte ţdra şi iubeşte legea a strigat cu noi: Anarhie !
   Ce se .mal vorbim aice de acele nedemne perchisiţil lntreprin.se de către represintanţl al naţiunel, din ordinul representanţilor naţiunel, In contra representanţl al naţiunel.
   Ne mărginim la aceste trei acte de Înalt învăţământ asupra regimului parlamentai de astăcjl ca se nu mal remâie îndoială de spiritul a-narhiel care ’l caracterisdză şi vom termina acest curs de anarhie tratând In fine despre guvernul actual.
   ţ)icein guvernul actual fiind că es-perienţa a dovedit că, de şi la formarea Iul dre-care elemente ponde-ratdre aâ fo3t tolerate în sinul săO, acelea elemente nu ad lntâr<jiaf de a fi eliminate şi a face loc unul cabinet radical pur.
   Eatâ-ne In sflrşit In faciă cu oamenii acelor două nuanţe de restur-nătorl netăgăduiţi care se chiamâ Brâtianu-Rosetti şi Ion Ghica şi care împinşi de interese sad resbunărl personale s’ad coalisat într’un ţel comun de o cam dată. Aice vorbim de capii regimului actual, nu de acelea doublures ca d. Chiţu saâ Docan, neofitul de la Dorohol.
   Unul din el, fost servitor intim a lui Cuza-Vodă a conspirat la căderea lui şi astă-^I în scrieri oculte şi în scrieri subsemnate făţiş de el a insultat pe suveranul nostru căruia în timp de câte-va luni a jurat de două ori fidelitate !
   Altul, tînâr avocat de familie, necunoscut în serviciul Statului, se vede de o dată rădicat la Înalta funcţiune de ministru. Lumea se întrâbă care să fiâ titlurile sdle misteridse la a-cdsta? Zadarnică cercetare! Singurul titlu al săd e că a lndrâsnit să strige de la tribuna Camerei urmâtdrele puţin dinastice cuvinte : „E un abis între Prinţ şi Ţâră.* Negreşit că Intrarea d-sdle în cabinet a umplut abisul desemnat de d-sea în numele României şi ast-fel acum România e împăcată cu Domnitorul. Negreşit drăşf că tot In numele României potentatul el mandatar a jurat domnitorului fidelitate.
   Despre domnu Brâtianu ca preşedinte de consiliu, Rosetti ca preşedinte al Camerei, Idn Ghica preşedinte al Senatului, nu credem că maf pdte fi nevoe să reamintim faptele lor şi recentele lor ameninţări pentru a dovedi credinţa lor' Tronului.
   Dâr facem apel la toţi dmenil cu judecată: Oare bărbaţii care de departe sad de aprdpe încuragiarâ tronul sunt alţii de cât acel cari pururea ’l-ad ameninţat şi continuă a’l ameninţa? Oare bărbaţii cari, asigu-răndu’şl mal ântâid tdte elementele de putere, ati întreprins treptat a asedia palatului şi prin tdte organele lor vorbesc de capitulaţi!, dre asemenea bărbaţi ad rac ut şi facd alt ceva de cât a Înălţa anarhia la gradul el cel mal primejdios.
   Anarhie în presă, anarhie In Cameră. anarhie în guvern ; etâ trista stare de lucruri pe care d-1 Stătescu nu a preţuit’o când a Întrebat unde începe anirchia\ La răspunsul nostru de faciă vom adăogi, pentru lumina d-lul Stâtescu, că ast-fe! fiind situaţia la noi şi elaborarea precum şi aplicarea legilor fiind In mânele d-menilor de astăzi, anarchia îşi schimbă numele şi se numesce conspiraţie.
   E vechie acea conspiraţie precum sunt Învechiţi In miserie acel care o urzesc neobosit. Ea se încercase In ndptea de 10 Martie. Dar na isbutit graţie „d-lul Catargiu, care „a făcut un sacriflcid de a primi a-„tuncl puterea, căci ţâra era fără „guvern.* (Vo<J( In „Românul* 26 lan. cuvintele d-lul Cogălniceanu).
   Avem profunda convicţie că acea neobosită conspiraţie se va mal Încerca Încă o dată; dar avem iarăşi Încrederea că astă dată ea va cădea ruşinată pentru vecie sub Întreita lovitură a despreţului public, a credincioşilor tronului şi a acelei înalte Putere care se chiuind Dinastia lui Carol I.
                                                                                              DIN AFAIU.
   Imperiul Otoman. Despre căderea lui Midhat-Paşa nu ne-ad sosit încă scirl destul do lămurite, ştim numai că acest reformator şi lndrăsneţ bărbat de stat a fost trimis la Brindisi suntem însă în îndoială despre Împrejurările intre care, despre dmenil. prin care şi despre vina, pentru care a trebuit sâ caijâ atăt de înpripă. ţii in curând nici nu ne putem aştepta la lămuriri destul de mulţumitdro In aceste privinţe ; în Constant'nopol sunt atâtea tainiţe nestrăbătate de privirea profanului european. în cât acela, care ar căuta se pătrundă de odată In măşinâria vieţii constantinopolitane, ar fi ameninţat de a se perde In prepusuri deşerte. Soirea despre un pretins complot, In fruntea căruia ar fi stat Midhat, e desminţită. Şi e chiar mal probabil, că a fost resturnat de către pismuitorii săi şi de către aceia, care ad fost jigniţi prin administraţia lui severă. „Fremdenblatt*, presupune că Midhat-l’aşa a fost resturnat prin o conjuraţiune a Seraiului şi a Haremului. In fruntea căreia ar fi stând Mahmud Dumad Paşa, unul dintre demnitarii de curte. Sultanul, fiind şi el întru cftt-va slab de minte, ca toţi membrii familiei sale, prea lesne putea sâ fie înduplecat a bănui, ca Midhat ar stărui sâ ’l restoarne şi prin măsurile sale reformătâre ar periclita islamismul. Adevăratele cause, pentru care Midhat fu resturnat, pari-se a fi fost economiile ce făcea in tdte privinţele, silind atât pe cel din Seraid, cât şi pe cel din Harem a fi mal cumpătaţi.
   Orf-cum, căderea lui Midhat-Paşa este o întâmplare, care trebuesce să ne pue pe gânduri. El nu ne era prieten; din contra In mal multe rln-durl a arătat, că ar fi dispus sâ rlv-niască la drepturile României. Cu tdte aceste era un om destul de chip-zuit, spre a ne putea teme, că E-dhem-Paşa nu cum-va sâ fie maf răd de cât dânsul şi tari, In drepturile ndstre nu ne putem teme de cât de adversari necumpătaţi. De altă parte trebuesce să ne întrebăm : dacă Edhem-Paşa va inainta pe calea croită de Midhat? dacă va fi mal resboinic ? dacă va fi mal mult dispus a face concesiuni?
   In Franţa, In Austro-Ungaria şi, întru-cât putem da ere<j3mânt ştirilor sosite în Germania, căderea lui Midhat a produs o rea impresie. Nici nu putea fi alt-fel, de dre-ce In deobşte Midhat da dre-carl garanţii care prin căderea lui devin ilusoril ori cel puţin puse la îndoială, In cât tot ce s’a petrecut până acum pare a fi fost un lucru zadarnic.
   Rusia. Ne-ad sosit şi ştiri, care aruncă vina pentru căderea Iul Midhat-Paşa asupra Rusiei. Fără a ne da seamă despre probabilitatea a-cestel versiuni, să ne mărginim a constata, că pentru Rusia care tocmai acum trimite puterilor nota, circulară, căderea omului care a ştiut să netezâscă lucrurile la conferinţă, nu pdte fi de cât bine venită.
Nota circulară a Princip. Gorciacoff.
   „In urma refusulul, cu care l’drta a respuns la cererile Europei, crisa orientala intră în o nouă faşă.
   Cabinetul Imperial de la început a privit-o ca o cestiune europeană, care nu pdte fi resolvatâ de cât prin acordul unanim a marilor puteri. In adevăr, după ce cabinetele aă respins
orl-ce intenţiunl esclusiviste şi personale, greutatea s’a mărginit. întru a îndupleca pe guvernul Turciei de a guverna pe supuşii creştini al Sultanului In mod just şi uman, spre a nu espune pe Europa la crise permanente, care o fac să se revolte şi 11 turbură liniştea.
   Era dar o cestiune de umanitate şi de interes general.
   In urma acestora cabinetul Impe* rial şi-a dat silinţa a face ca puterile europene sâ se unoascâ spre a înăduşi această crisă şi a lua măsuri ca ea să nu se mal reivească. S’a pus In Înţelegere cu guvernul Austro-Ungariel, ca cel maf ime jat interesat, spre a face cabinete or europene propuneri, care să sei veasc.i d* basa unul acord unanim şi unei
acţiuni comune. Aceste propuneri, care erau cuprinse In depeşa din 18 (30) Decembrie 1875 a comitelui An~ drassy. ati primit „adhesiunea* tuturor puterilor precum şi p0 aceea a Turciei. După ce lipsa de sancţiune executorie a făcut zedarnică acâstă Înţelegere, cabinetele, pin memorandul de la Berlin, aă fost puse In posiţiunea de a se pronunţa asupra principiului unei eventuale Înţelegeri cu scop de a Întrebuinţa mij-Idce eficace spre realisarea ţelului comun.
    De dre-ce înţelegerea nu a fost unanimă şi prjn aeâsta acţiunea diplomatică a fost Întreruptă, cabinetele sau unit din nod In faţă cu crisa devenită mal acută pin „masacrele din Bulgar;a)« revoluţiunea din Constantinopol şi resbelul contra Serbiei şi Montenegrulul.
    In urma iniţiativei guvernului en-gles ele ad ajuns a fi de acord asupra baselor şi garanţiilor de paci-ficaţiune, ce avea sâ fie discutate ln-tr’o conferenţâ proiectată de a se convoca la Constantinopol. Confe-renţa In lucrările ei preliminare a ajuns la un deplin acord atât In privinţa eondiţiunilor de pace. cât yi a reformelor de introdus. Ea a comunicat Porţii resultatul ca o cerere nestrămutată şi unanimă a Europei şi a fost întâmpinată cu un refus Îndărătnic (refus obstind).
    După ce ddr cabinetele ad dovedit ast-fel prin sforţările diplomatice urmate In curs de mal mult de cât un an valârea, pe care marele puteri o dad pacificării Orientului, dreptul, pe care îl ad spre a asigura euteresele generale şi firma voinţă de a ajunge la un acord unanim, ea-ră-şf se găsesc In faţă cu situaţia, în care erad la Începutul crisel, care între aceste a devenit mal grea prin sângele vărsat, prin pasiunile esci-tate, prin ruinele îngrămădite şi prin prospectele unei trâgânărl neprevăzute a acestei stări de lucruri cu drept cuvânt condemnate atăt de cătrâ guverne căt şi de cătră opinia publică a Europei. Pdrta nu ţine semâ nici de angagiamentele el de mal nainte, nici de datoriile el ca membru al concertului Europen, nici in sflrşit, de dorinţele unanime ale marilor puteri. Nici vorbă nu e, ca sâ fi făcut vr’un pas spre soluţiune; din contră soluţiunea Orientului a devenit mult mal rea. rămâind ca o necurmată ameninţare pentru pacea Europei, pentru simţimântul de umanitate şi pentru conştiinţa popdre-lor creştine.
    Maiestatea sa dâr Înainte de a lua vr’o hotârlre In privinţa căii, ce crede de cuviinţă a fi urmată în aceste conjuncturi, e interesat a şti ce cale vor alege cele-lalte cabinete, cu care până acuma ne-am dat silinţă a merge împreună şi vom dori, ca şi lu viitor, intru-cât va fi cu putinţă, de asemenea sâ fim In acord.
    Scopul, pe care marile puteri ll ad în vedere, se lnvederdzâ In destul din actele conferinţei. Refusnl guvernului Otoman atacă pe Europa In demnitatea şi liniştea eî. Nu ne rămâne de cât să ştim, cabinetele, cu care până acum am fo3t de acord, ce sunt hotârlte a face spre a răspunde la acest refus şi a asigura esecutarea voinţei lor.
                                                                                                 CAMERA
   Şedinţa de Vineri 3» /•»*»■»"> 1377.
   Şedinţa se deschide la ora 12 '/» ««h I’™-ţedinţa d-lnî rice-preşedinte A. SihWnn fiind presanţi S0 d-nl deputaţi.
   D Preşedinte declară că dnpă hotărîrea de ieri Adunarea va lucra iu secţiuni până la ora 2 p- nl- când vor fi la ordinea <ji-lei mai multe proecte de legi urgente.
   La 2 ore se redeschide şedinţa sub preşedinta d-lnî C. A. Rosetti.
   Pe banca ministerială d. ministru de res-bel. Snmarinl şedinţei precedente se aprobă. Intre comnuicărî se citesce petiţia unor locuitori din Romanaţî prin care reclama contra administraţii locale şi altele, şi se trimit la comisinnî.
   D. D. Grădişteanu propune a se ţine şedinţe de Reni pentru nnele cereri urgente a nnor omeni în suferinţe.
   D. Leoa se nnesce cn cererea d-lnî Gră-dişteann; cere ca petiţiile de indigenate etc. să se resolve cât mai curând iu şedinţe de Bera.

TIMPUL
  D. Dr. Poliza cjice că fie-care putere are fuctele sale (întreruperi). Puterile uniunile u scurg mai iate de căt cele elementare isice: aşa ţi la noi; (O voce: suntem ti-isrî).
  Ceî bătrâni pot duce maî mnlt la lucru Iar este coutra şedinţelor do soră.
  D. Preşedinte pune la vot propunerea le a se ţine şedinţe de sără şi se respinge.
  D N. Fleva cere a se lua iu considerare petiţia locuitorilor persecutaţi şi iu prin .jdie de a ajunge pe drumuri.
  D. Preşedinte (}ice că se va recomanda J. ministru respectiv şi auuuţă că la ordinea <Jilei este discuţia generală asupra bugetului lucrărilor publice votat dupe articole.
  D. Ministru de lucrări publice, (jice că |-a scăpat din condeiă ca deputat multe — rând nu s'a gândit la onârea de a veni pe banca ministerială. Acum s’a convins ci a greşit ca deputat şi cere ca ministru, să te retragă amendamentul relativ la grădinile publice pentru cari no s a alocat nimic. |Cere a se vota sumele din buget.
  D. Preşedinte <J'ce ci nu primesce nici un amendament propns ci să *e discute In general.
| D. 1. Ionescu voesce a reaminti unele idei generale ca regulă de conduită. Des-voltă apoi pe larg că ministerul lucrărilor publice primesce milione pentru poduri şi oăi de comunicare fără ca să se vaijă rea-ll8.it ceva solid; speră că ministrul actual va face mai mult; am luptut peutru a scăpa de un ‘boeresc, şi ni se maî pune un boe-jsjc după proectul de lege. (D. Epureann ,ride) d. Epnreanu a fost de multe ori la ţuinister şi scie cum trec miliâuele. Toţi luării noştri ingineri s’att format prin mij-16cele lor, de ce vine ministrul să'i mai ilăm bani pentru elevii de poduri şi şosele. (O voce: n’ai voit pomologie!)
   Da, am făcut un ameudameut pentru Bcole de a cultiva viţa şi nu s'a primit, ci a remas tot pomologul. Puuem săli in grăsime. Arată câte dificultăţi sunt pentru agricultură, aviud trebuinţă de ma-şine la lncru, căci braţele sunt scumpe. Sub regimul trecut ne-am arătat iu espo-aiţiî străine şi a^i să nu figurăm in lume sub un guvern liberal. Nu cer să se cheltuiască ca sub d. Odobescu la Viena; care număr suma de 40 mii fr. pentin grădini publice.
   D. preşedinte un faceţi personalităţi.
   D. ministru de lucrări publice Zice că d. Ionescu vechiul sefl amic a atins multe cestiuul inportante ca bun patriot, der şi guvernul va fi gata a face posibilul pentru îmbunătăţiri. Din Paris Di s’a făcut invitaţii de a participa la esposiţia din 78. Guvernul 'şl va face datoria cu plăcere nnmal Camera să ’i dea sumele necesare.
   D. Tăcu cere a se aloca o sumă şi pentru grădinile publice din Iaşi.
   D. ministru de Resbel care a fost faţă la desbaterea acestui buget in locul ministrului de lucrări publice arată cum s’a procedat la votare şi cnm a fost surprins c« cifra de 40,000 fr. fără a fi combătută a foBt respinsă prin votul Camerei, pe când d-sn se ascepta la contrariul. Acea sumă ^ste indispensabilă pentru neece proprietăţi ale Statului, ca grădinele etc. şi tot se va lna de ministru prin un credit es-traordinar în decnrsnl anului.
     D. Vernescn rorbesce contra introducerii acelor snme în buget dnpă cnm s'a votat pe articole.
     Se închide discuţia.
     Se pune la vot bngetnl ministerului luărilor pnblice in total şi se primesce cn 75 bile albe pentru şi 6 negre contra din 81 votanţi.
     D. Preşedinte annnţă că se trece la bngetnl ministerului de interne.
     D. D. Bagdat (jice că depntatnl de Olt nn scie, să stea aci săB să se dacă acasă, cere verificarea alegerii.
     Se pune la Tot şi se primesce propunerea.
     D. Dimancea in cestie prealabilă (jice că alegerea s'a invalidat de Comisie pentru că administraţia a ingerat; cere a se numi o anchetă spre a se constata faptul.
                                                                                                                                                                                                                          Gradiştănn cere amânarea până nu se Ta da resnltatul de către minister
     D. pnm-mjnistru (jice că n’are incă nici o relaţie sigură.
     D. N. Fleva .)«« ^ trebne u ^ .ntre serios în cercetarea caşului şi după împrejurări a nnuu anchetă parlamentară se» jndecătoresen.
     Discuţia se închide.
     Amânarea pnsă la vot se respinge
     Se dă lectură nneî telegrame a unor a-lsgătorl din colegial II de Olt curl protestă contra alegaţiilor d-luî Danieleunn că p.r fi fost ingerinţe din partea d-Inl Pro-topopesen.
D. L. Sterie (jice că nn e amic al d-'uî Protopopescu nici fost curtesan al d-luî Vernescu sub care s’a făcut alegerea şi de î va susţinea nlegerea ea amic al dreptăţii căci o cameră liberală trebue să primesca iu sânul săd pe o persână ori cnre ar fi ea, alesă iu regulă şi dnpă lege. Combate apoi nmî pe larg eouclusiele Comisiei care n invalidat alegerea d-lul Protopopescu şi expune cum s'a făcut alegerea fără uici o iugeriuţă.
   Se miră cum d. Daniileanu protestă contra alegerii pe când d-sa nu este alegător, acesta este contra legii şi tocmai ni iii teză in favârea d-luî Protopopescu.
   D. Vernescu spune câte voturi ad fost pentru unul şi câte peutru cel-l’ult candidat adecă majoritatea pentru d. Proto-pescu.
   D. Dimancea membru din cumisie diee că este frumos ca să fim cu legalitatea, sunt multe punte de vedere din cnri se p6te privi orice cestiune; totul este îusă a întreba şi a constata; sunt ingerinţe sad bi? Fie alesul de ori ce opinii politice va fi bine primit intre noî, insă să vină pur şi vergin, căci un representunt al naţiunii trebui să fie ca femeea Ini Cesar ce nu suferia nici măcar bănuială. Toţi am venit cu principiele liberale nici de a lăsa naţiunea liberă in manifestarea voinţiî sele ; arată apoi că in Olt aceste principie s'ad culcat, principie cari sunt mândria şi tăria nostru ; espnne cum s'ad făcut ingerinţa de administraţie alegân-du-se d. Protopopescu jîntr’un judeţ nude nimeni nn’l cunosce pe câud d-lu Dauio-leanu avea şi are acolo majoritatea iu partea sa. Spune că prefectul local a fost iu timpul alegerii nn singur în Slatina ci incă alţi doi prefecţi pentru a scote diu urnă pe d. Protopopescu. Crede că suspiciunile sunt grave şi că ulegerea nu Be pâte valida şi speră că se va vota conclusiile comisiunii.
   D. Prim ministru. Se miră şi nn scie tu favârea cni pledez.ă d. Dimancea. Se miră de asemeneni cum alegătorii şi-ad schimbat candidatul după drapelul de pe prefecturi Alegătorii ad fost liberi şi cum de n’ad făcut us de dreptul lor? Ce mirare că s’ad întâmplat 8 prefecţi în Olt ?
   D. Dimancea n'uţi ascultat tote !
   D. Prim ministru. Asta e principalul, căci după argumentaţia d-v. prefectul de Olt era contra d-lni Protopopescu şi cer să asceptăm alte argumente mal puternice şi să se inchitjă discuţia (proteste).
   D. Prim ministru (jice că a uitat că e pe banca ministerială şi invită a urma.
   D. D. Ueani cere a nu se considera numai impliuirea uuor forme grosiere; sunt şi alte consideraţinni şi împrejurări de laat în băgare de semă ingerinţa nn vine nnmai de la administraţia, superiorii sau tuferioară, şi sunt sigur că nici n’a venit de la administraţia centrală, dar suut şi alte moduri şi căi de a infiuinţa; sunt diferite manopere posibile; nn nnmal prin presiune oficială ci şi prin amiciţii se face infiuinţa in alegeri cn şi pretutindeni. Noi no-am propus a face alegeri libere, la lumina, iar nu la întuuerec. D-sa arată ce inflninţă pote avea odată şi ce iuflninţă altă dată asnpra diferitelor persâne un singur cuvânt; (jice că cunt impresiuuî, simpatii şi privind cestiunea diu acest punct de vedere urată câte ingerinţe s'ad făcut la acea alegere de către personale angajate.
   (Zgomot ; se ande mal cu semă d. P. Grădişteanu şi d. col. Leca.)
   D. Preşedinte (jice că d-lnî Grădişteanu nne permis a se necăji fiind jurat.
   D. P. Grădişteanu; Mi-aţi arătat cnlea!
   (întreruperi şi observaţii surde)
   D. Giani continuă (jicănd că d. Danie-leanu nu e pronunţat in politica, d. Pro-topopesen este cu noî, insă tocmai acesta să ne facă să cerem ca să vină cnrat intre noî (întreruperi).
   D. Giani: nn vorbesc de spălaturi! Maî bine ingerinţe pe faţă de cât ascunse! Ca-roera insă să spele o administraţinne onestă, compromisă de nişte persâne necunoscute. — Protestulorul însuşi (jice că a scris 2;> bilete, deci tot aşa planează bă-nneala ţi asupra altora şi a operaţii întregi. Conchide cerând invnlidarea alegerii şi a nu se arăta Camera prea indulgentă către amici.
   D. Sefendache snsţine că Adunarea nn pâte afla viciată alegere, nici o violare n legii. Alegerea în totalitatea el o privesc ca o epopee, căci vede luptători de ambe părţile -- Ved de asemeni nn zofl tntelar pe d. P. Bordea; văd telegrame şi depeşi, dar nicăeri iugerinţe administrativa, şi
dacă aii fost, apoi numai in favorul d-lul
Dauioleann ah putut fi acele influinţe administrative. D. Danieleann este inbit şi
stimat de toţi dar alegerea d-lni Protopopescu a fost în regulă. Aud (jicându-se cu a fost advocnt unor persâne influente !
   (Sgomot şi voci : n Ini Elius)
   D. Sefendache continuă că nimic nu probozii că alegătorii n’afl fost liberi în eser-ciţiul dreptnlaî lor (sgomot.)
   Conchide că n’a fost ilegalitate nici iu-fluinţe şi cere validarea alegerii.
   Se cere închiderea discuţii.
   D. N. Fleva este contra închiderii discuţii pentru a se lumina Camera şi a nu da ocasie adversarilor de a afla erori, căcî le caută, mai ca sumă fiind cestinnea delicată.
   D. llolbin vorbesce pentru îucbidere.
   D. Preşedinte citesce propunerea d-lul Grădiştcuu de n se alege o comisie pentru cercetarea alegeri.
   D. Furculescu cere a se numi un comitet cnre să procedă judiciarmente in cansă.
   D. Vernescu esplică art. G şi 7 din re-gulameut şi arată cnm se procede la cas de contestare din vre-o parte şi (jice că cine are miute sănătosă va vedea.
   D. P. Grădişttiiu. Ai minte sănutâsă (protestări.)
   D. Vernescu: nume adresez la persâne (sgomot.)
   D. Preşedinte nn aud nimic, nu pot face nimic.
   D. Vernescu continuu şi arată că după Regulament nu se mal pâte face contestaţie astăijl şi crede că nimeni nici d. Fleva. nici d. Grădiştenu nu va cere amânarea la calendele grece a acestei alegeri. (Voci: închiderea discuţii)
   D. Dimancea combate pe D. Vernescu interpretând diu contra regulamentul, că se pâte alege o comisie din Adunare, (se încinge o conversaţiune generală)
   Se închide discuţia.
   Se pune la vot amendamentul prin cnre se cere nnmirea coniisinnil judiciare şi se respinge cn 45 bile albe pentru şi 40 negre contra din 85 votanţi.
   Se pune la vot conclusiile raportului care cere casarea alegerii şi se respinge cn 25 bile albe pentru şi 45 negre contra din 70 prin armare alesul col. II de Olt este proclamat deputat.
   D. Dimancea declară că se retrage din comisia verificătâre a titlurilor.
   D. P. Grădişteanu vorbesce in cestinne personală şi d. Vernescu ii răspunde.
   Incidentul inchiijându-se.
   Şedinţa se rădică la 5 şi nn sfert p. m.
                                                                NOUTĂŢILE ZILEI
   A-l-altă-erl a fost ultimul bal dat de d-nu şi d-na Grigore Suţn.
   Societatea bucurescână datoresce o vie recnnoscinţă d-lnî şi d-nel Gr. Suţn cari »B deschis în acest carnaval cn atâta ospitalitate salânele d-lor.
                                                                                                                              * *
                                                                                                                                 *
   Micul pianist Rosenthal. care a dat câ-te-va concerte in laşi, acum se află în Bu-cnrescl. In cnrând vom avea fericirea d’a’l auiji.
                                                                                                                               • •
   Libertatea damocratieă In Bârlad. D-nn primar de Bârlad, C. Costiche, şi-a dat di-misia motivată din funcţia sa; din adresa d-săle către ministerul de interne cn data 24 Ianuarie estragem următârele :
   In Bilele trecute efi nfllndu-mă in con-gedifl pentrn neapărate trebuinţă, domnii consiliarl cn ocasinnea revisuirei anuale a listelor electorale pentru deputaţi şi senatori, protestând că ei ar fi chemaţi, astăijî în livpotesa art. 17 şi 18 din legea electorală, a forma din noB liste electorale, iară nn de a revizui pe cele vechi ; bB treent peste puterea în care legea ’î mărgineşte, şi ei, fără a fi contestaţiunî de In nimeni şi nesocotind listele formate şi trimese de consiliile comunale din judeţ, aB pus mâna de aB şters din liste atât pe toţi alegătorii patentări rnrall din colegiul al IlI-lâ, care plătesc dare de 80 lei, cât şi pe mai mulţi alegători din colegiul I-iB de e-sempln d-niî fraţi SonţeştT, Panait Radu, Nicn Laffari şi «Iţii, toţi proprietari mari
   Consiliul comunal de IUrlad a violatB ast-fel art. 32 din legea electorală, care declară listele odată formate de permanente şi eare nu dă consiliilor de cât dreptul de revisnire peutru inscriuri nnol, iar nici de cnm de ştergere cu ocasia revisiunei anuale, ştergerea ne fiind permisă de cât în temeiul de reclam iţiuni făcute in termen şi judecată (art. 37 legea nlectorală.)
   Ast-fel dar Consiliul aB deinoştonit de
dreptul lor de alegător sute de cetăţeni caro duc sarcina impositelor de singe şi de bani şi caro aţâţi ani acnm afi figa-rat necontenit in listele electorale, şi chiar acnm figuredă in listole electorale venite de la antorităţile lor rospective comunale din judeţ (art. 33 legea electorală;) —■ Ce se face, d-le ministru cu aceste sute de cetăţeni când legea electorală (art. 5) când atâtea voturi ale Camerilor şi decisiunea Curţii de (’.naţ ia aii consacrat drepţiiriI--lor ? Apaşii alegători aB rămân acnm no-înscrişi in nici o listă.
   Din esplicările ee am creijnt de cuviinţă a avea cn colegii moi, aB resultat pentru mine evident că d-lor constituiţi intr’un partid voesc a pregăti căi bătute pentrn lupta electorală, eră nici de cnm a îndeplini datoriile ce le impune legea.
                                                                                                                                             *
                                                                                                                                           * *
   Sunt câte-va (jile de când un răB, care ameninţă a fi incurabil, a lovit pe d-nu Cesar Boliac. Jumătate corpul ’I s’a para-lisat. Chiar vorbirea ’i-a devenit neinţelesă
   Sperăm tusa că, mnlţămită bunei îngrijiri, răni va fi înlăturat şi d. Cesar Boliac va fi redat (jiaristiceî.
                                                                                                                                             *
                                                                                                                                          * *
   O mulţime de servitori vagabomji daţi afară din servicifi, nmplu cafenelele şi câr-cinmele, caută prin tote nujlâcele a co-rumpe şi puţinele slngi bune cari aB mal rămas, să fac gazdă şi instigatori spargerilor şi hoţiilor cari se fac in capitală. A-cnm aceşti indiviiji operesă cu cea mai mare entezantă. Poliţia aste insă datâro a face să înceteze impunitatea acestor indivizi periculoşi. Pe cei fără servicifi să ’I rădice, scoţându’i diu capitala şi trămin-ţându’i la locul de nude sunt, cnm fuce poliţia iu tâte oraşele biue păzite. Recomandăm asemenea o priveghere din cele mal severe şi asnpra servitorilor cari suut la stăpâni.
   In momentul acesta priimim de la Rămnicn-Sârat următdrea telegramă: D-lut redactare al diarulut TIMPUL.
  Consiliul Ramuicul-Sărat, pentrn capri-cifi, mă esclnde din listele colegialul al II, revenind ntnpra inxcriereî. Trei file n cântat pe primar şi membrii ca sa dovedesc censul. N’am găsit pe nimenea. N’n-vem cui contesta alegătorii recrutaţi fără cens.
                                                                                                                                                                                                            Gr. Damian.
SCIRI SOSITE CD POSTA DIN URMA
                                                                                                                                                                                                                                                       Roma, i Fevruari»
    Papa a dat astăiji la vr’o donă-ijecî de persnne sfânta onminicătnrâ, âră la nmiaijă-(ji a primit vr’o 70 persâne. Starea sănătăţii Papei e îmbnenrătore.
                                                                                                                                                                                                                                             St. i'etersbirţ, 6 Fevruarie.
    Depeşa circulară a Rusiei a fost trămisă Ambasadorilor din Berlin , Viena , Paris , Londra şi Roma.
                                                                                                                                                                                                                                                      Pesta, 5 Fevruarie.
    In cestiunea băncei naţionale se aşteptă pe mâne o hotărire definitivă.
                                                                                                                                                                                                                                                       Viena. 6 Favruarie.
    Corniţele Audrasy a avut astăij î iutre-vorbiri cu Ambasadorii Werther, Corti ş-ghaudordy.
                                                                                                                                                                                                                                                     Lon lra, 6 Fevruarie.
    ,Times,4 vorbind despre nota circulară a Rusiei, (jiCB că fără îndoială, guvernul engles, In inţelegera cu parlamentul, va da la acesta notă un răspuns, in caro va declara, că ţiiud semă de interesele salo şi măuţinereu păcii, este hotărit a aştepta mersul evenimentelor. Decu Rusia ar voi ■ă intre numai de cât iu acţiune, uh ii râmâue de cât să o facă pe răspunderea sa. Nota lui Gorciakofi" anevoiă va putea să micşorede neîncrederea Englitereî: din contra ea va fi privită ca o provocaţiune spre a inccpe resbelnl, din care, intru cât Turcia ar rămânea isolată, negreşit Rusia va grăbi sa tragă folos.
                          Roma. fl Fcbruari.-.
    In cercurile diplomatice se vorbeşte, că in curând ar avea să se incheie intre Rusia şi Eranţa nn tractat, in care orî-ce atic îndreptat contra tractatului de la Paris ar fi deelnrat de casus belii. De altă parte se vorbeşte, că Salisburv ar fi in-credinţnt pe Melegarî, că In cas de resbel Anglia va rămânea neutră.
                          Viena, 6 Februarie.
    Nota circulară a Rusiei e aici privită ca un act, prin care îl dă Europei a înţelege, că este hotărîtă a intra şi singură
in noţinno. Chandordy şi Corti astăijî plecă de nici. \\ erther a plecat pe donă (Iile.
                 Conetnntinopole, § Februarie, intre condiţinnilo propuse de către Portă pentrn iucheiarea păcii este şi aceea, ca Serbia să dea jidanilor drepturi politice.
                                                                                                                                                                                                                                                              I'arls, 6 Kcbrunrii*.
    jMoniteur, combate apreţiările Ziarului
•  l imes, asupra notei circulare a Rusiei.
•  VMinnei» orientală, Zic#* .Monitenr,, tie-bnirştn să rămâie o cestiune europeană şi tocmai pentru nenea Rusia nu pota av«s nici datorii, nici respons ibilitat*
de cele-l’alte puteri.
                                                                                                                                                                                                                                                             Viena, 7 Februarie.
    Se susţine, ca Midhut Puşi a fost res-turuat prin influinţi Rusiei.
                                                                                                                                                                                                                                                             Viena, 7 Februarie.
    Se vorbeşte ca positiv, că erî s’a inche-int Intre România şi Rusia un tractat privitor la trecerea armatei peste teritoriul Românesc, fără insă ca s,1 se hotărescă ceva in privinţa cooperării României.
   BULETIN METEOROLOGIC
   Temperatura.— In nâptea dc Joi 27 spre Vineri 28 Iannrie termometrografnl s'a sco-borit la 3 şi juni. grade centigrade snbt 0.
   A(li Vineri 28 Ianuarie... 9 ore dimiuata,
la 0.. insă la nmbră, iar la sore, la 11
ore: s’a urcat la 15 grade centigr. mai sus de 0.
   înălţimea Birometrică este de 755 şi jum. milimetre, depresiunea, incepntă de alaltăeri, forte însemnată ieri, a fost nn indicifi de schimbarea temperatnrel, prin micşorarea gerului şi timp frumos, iar nu prin ploae, cea ce se putea presupune, dâcă barometrul nu s’ar fi urcat de ieri cu 7 milimetre, spre variabil.
                         A. Sc. Ghici.
Primarnl comunei Bucur osci.
                                                                                              INSCIINŢARE
   Conform art. 33 şi 31 din legea electorale, consiliul comunal din capitală prin Înţelegere cu cele-lalt.e consilii din judeţul Ilfov a procedat la rivisuirea şi formarea listelor electorale provizorii (de Camera şi Senat) pe anul corent 1877. avfnd de basâ ultimele roluri de contribnţiiml formate acum din noii pentru periodul viitor de cinci ani 1877 — 81.
   Aceste liste electorale provisorii pe anul curent s’ad şi afişat In cea d’ăntăi Duminecă dupe cincisprezece Ianuarie, adică la 16 ale acestei luni.
   I’ersdnele care nu se vor vedea Înscrise In fisele 1 iste şi care vor Însuşi calităţile cerute de lege rSraăn In drept a reclama consiliului comunal In .termen de trei sfeptâmănl de la data afişerel" Înscrierea d-lor şed ştergerea orl-cărul individ omis sâd nedrept in.scris In lista colegiului In care el Însuşi face parte, conform art. 37 din lege.
   ţlisul termen de .trei s&ptâuiănl* acordat de legea electorală se so-cotpsce „de la 16 Ianuarie curent „păuâ la ş6pte Februarie viitor in-„clusiv la şeşe ore sera*, In care timp consiliul comunal va ţinea şedinţele s61e In permanenţă conform Art. 13 şi 44 din leg.-; şi va primi orl-re fel de reclamaţiunl. relative I < listele electorale. După expirarea acestui tirmen acordat de lege. nici o reclamaţiune nu se mal pdte priimi.
   Autoritatea comunală d^r a găsit de trebuinţă a pulica şi prin presă disposiţiunea legei spre seiinţa tuturor domnilor alegători din capitală. şi mal cu semă pentru c.jl cari ad dreptul a face parte din colegiul LII şi al IV şi care mulţi din d lor fiind chiriaşi sunt siliţi n’şl schimba domiciliul In fie care an şi ast-fel pdte să nu fie toţi scrişi In roluri cu adevăratul d-lor domicilid, şi prin urmare nici In liste, care după lege (art. 33) se revisuesc şi se pregătesc In fie-eare sn după rolurile de contribuţiunf.
   De aceia persdnele care se inte rese^O de listele electorale provisorii pe anul curent 1877 şi care doresc a fi Înscrişi esact Iii cele definitive, sunt invitaţi să bine-voiască a veni la Primărie la serviciul secretariatului In arătatul termen de trei săptămâni (adică pănă la şăpte Februarie viitor) Iu orl-ee ij: şi oră de lucrare, spre a vedea listele, care sunt puse la disposiţiunea fie-rănil alegător conform legei.
   Primar I G MÂNU.
      Sic-retir General l. /. SMne/s.u-No. 8oG         1877 Ianuarie ltf
WWW*
1
,,
CURS DE EFECTE PUBLICE SI DE DE71SE
                                                                                                                                        liiupurt^eT, 29 /«nu/ir*i« l$77.
           VALOAREA             Csvrnie Offeriie Preci 
                                                  flcD 
       Oblig. Kurale . lf> 1864 ♦ 9*/i  90 Vi       79 
, 9 eşîto la sorţ!                      <*4            
Impr. Opppnh**iin 8**/o 1866            74             
Oblig. Ooiuonialc 8''/o 1871    73                 78< 
            , , pşi te la sorţi 97      98             
, CrPilit fonc Rur. 7"/o        70      70 V*      70' 
, Credit fonc. Urban                    R»         --- 
Impr. Mim. Cap. 80'/o! 1875     ---     OH             
P- nai! (300) clol'ln.lă fr. 10         120            
AcJilCăilc f*r.rom. 5" n 18<îS                   _     
         > priorităţi 6"/o 1868         ---      ---   
Dacia C-'. dc Assie.            ---              ---   
       Act. (fr. 500) 8"/0 1871 ---     230        230 
Remania C-<« tic Assu?.                 ---      ---   
        AcL (fr. 200) 8" o 1873 ---     «0             
Mandate........                 ---     ---      ---   
Impr. Municipale fr. 20                                
Act. financiare Române8%                               
Căile ferate Ottomane                                  
Act (fr. 400) 3’/o              ---     50             
Renta Români......                                     
            CUPOANE                                    
  Oblig. Rurale p. Octomb a. c,                        
                , Domemale ....         97             
, Fonciare rurale . .           ---     ---      ---   
, Comunale ....                         ---      ---   
            DEVISE                                     
                                                 ---   
Maraeille........               V930               993 
Km," .cs........                                       
An?*1 ..........                                       
Londra .........                2510    t*l2'      251 
L n D~' dvm.cil.....            ---              ---   
Hamburg........                 ---     ---      ---   
Amsterdam.......                ---     ---      ---   
Viena .........                 ---     ---            
Bi'rlin.........                ---     1 * 1 .     12 
Lipsea .........                ---     1221 ,         
Escompt........                 12      13             
Lira Ottomană......             ---     ---      ---   
       Galbenu austr. . . . • • ---*             ---   
Agi o c. Argint. . .
                                                                                                                                                                                                                      IURSUL VIENBI
                                                                                                                                                                                                              Viena, 9 Februarie (st. u.)
Metalice.....................
Naţionale.....................
Renta în aur...................
Lose..........................
Acţiunile bănceî..............
Creditori......................
London ........................
                                                                                                                                                                                                         Obligaţiuni rurale ungare . . .
      , temeşvar...............
      ,    transilvane . . . .
Argint în mărfuri..............
Ducatul........................
Napoleonul.....................
Marc 100.......................
1877.
63 —
68 55
: i 5 111 50 835 — 1 <8 123 73 71 71 IM
20
00
50
75
75
50
88
83 '/> 45
SALA CIRCULUI
  Duminecă, 30 Ianuarie 1877
BALU MASCAŢI]
                                                                                              Musica Militară a Regiment, l-iu sub conducerea D-luî Capelmaestru SCHOLTISCH, va esecuta cele mal noul arii de Dans şi plăcnta bandă de lăutari sub conducerea D-luî ŞERB AN (fostă sub conducerea decedatului N1ŢĂ COLŢATU) va esecuta cele mal douî arii Naţio:.ale şi de Salon.
începutul la 81/* ore 8<$ra

TELÎGRAPH. GAZ S! APA
                                                                                                                Strada Stirbey-Vodă No. 33.
  Stabilimentul tiaudineau, Văile & C-i,\ trecând . iu posesiunea sub-semnaţilor încă din Maiu cspirat, D-nu Văile represen-tantul veche! firme, nu mat are nici un fel de amestec seu drepturi in acostă afacere.
                                                                                                                                                                                                                             Anton I. Engels & Teiriclt.
  388,3-1.
nTTprpirr nr îttMfl 1
LUaLfllkL U Ulii ii iei, chiar când dinţii sunt găuriţi şi vătămaţi, se inlătureză la moment şi pentru tot-d’a-1111a prin celebrul Estract din India. Acesta n’ar trebui să lipscscă in nici o familia din causa efectului escelent. Adevăratul estract se găsesce numai în singurul de-posit pentru BucurescI la Farmacia Curţii a lui Rudolf Schmettau şi pentru Focşani ■a Farmacia Stenner.          383
o turna profesoara le plano Stl"
UV       1       V V. uită de o'.t —
    a dama,
                                                                                                                                                                                 • r*r r • •* u tk• -
rinţu de limba jfcrnianăt »ng'3, fmaeeii li ţnano him% muţii. un loc. A «a udi^a (a Tipo«ru!m Thiol A Wei».
                                                                                                                                                                      IA nmU MIMSTIiltlEL
                                                                                             Preţul I Franc.
                                                                                                                                                                    Se găsesce de vânture la Tipografi» Tlllel & AVciS. Von^fiLoril
priiinesu raliatul obicinuit.
DE ARENDAT
ţinui private, şi rogă a depune adresele respective la administraţiunea acestui (jiar sub cifrele S. S. No- 32.      385,0-1.
MOŞIA CARSTESt’ V. iluofi ţioştil depărtare de Bn urcsci, şi 1 poştă de Ploescl, — de la St. Uporge 1877.
                 doctoru Turnescu
  388,3-1.   BucurescI calea moşilor No. 55.
                                                    DK MII DK DOAMNE RKCUN08CUTÂ
                                                             R AVISS ANT E
Remedia incomparabil şi novătămătorii pentru înfrumuseţarea peli! aprobat nuteri-
tentic de I»r. LKJOSSE l’aris.
                                                                                           Dtpou principal ji de espesijitia H. SchwarZ, Biidapt$t,Cni; crsitătsplatz No. 2,1,25 1'reţu: un flacon mare 5 fr., nn flacon mică 3 fr.
         Acest remedii! de pnrificaţiune de pole recunoscută în totă lumea, produceîa moment culoroa cea mai tandra şi sănătosă, purifică şi întineresco pelea, produce obrazului uu colorit fraget, producând elasticitate şi moliciune, depărtâud pentru tot-d’a-una pete, lintiţe, alunice, şi reşcţă de nas şi obraz, încât praful de orez set! orî-cealt dres nu mal e de trebuinţă. Depoul in BucurescX la d-nu F. Fruss, farmacist la *Sveranta‘.
  An sosit chiar acum:
APARATE DE ESCAMOTERIE
                                                                          şi alte articole de petrecere;
                                                                                                                                             1ASCI, rUlCIE, SRI'CI
                                                                         şi unelte pentru baluri mascate
Focuri de artificie peutru saldue.
                                                                          Preţurile cele mai eftine.
                                                                                                                                    CAROL WETZEL
.3. Strada Carol 3. :'6(i-3-2.
                                                                                       SOCIKTATEA
                                                                                              pentru
   INVEŢÂTURA POPORULUI ROMÂN
                                                                                       (SECŢIUNEA CENTRALE)
   Domnii membri sunt invitaţi a se întruni in şedinţă, la 30 ale curentei, la orele 1 p. m.,in localul Eforiei Spitalelor civile, la ordinea ijileî fiind : nnmirea comisiuneî pentru verificarea socotelelor pe anul trecut, votarea budgetului pe anul curent, alegerea comitetului precum şi alte cestiunî de interes pentru Societate.
   Preşedinte: C. Bosianu.
     Secretar: M Paciurea.
UIMII! CONŢII TUT0U1R I0AL8L0II
                      Recomandate de toţi medici Europei, sunt re-tiradele dupe un sistem englez a st-fel numite „Water Closette.*
                        Dupe nenumărate încercări destul de dificile, am reuşita avangiaasemenearetirade cu re-servoire de apă. încheiate hermetic, pentru oprirea orl-cărul miros desagrea-bil. şi ale confecţiona cu totul gata pentru orl-ce lac. ast-fel ca fie-cine să le pdtă aşetja: mal ales celui din provincie li-se oferă prin sistemul meu un mijloc fdrte uşor de a şi-le procura unde vor voi.
   Preţurile se nrată îndată dupe trătarea măsurel. qualităţel lemnului şi mărimeî maşinel.
   In comun preţurile sunt de la Franci 120 pftnă la 300.
                                          MftRCUS LITTMAN
                                  Fabrică dc U'ater-Closette hermeticc
      I 3 .i _24—10                     BucurescI, calea MogoşOel No
                                       'serww'W'
L
âN.                       h
te hermetxce              L
logojfSel No. 28.
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
*   PHARMACIA L_A_ „S2PERt-A.3STTX-A.“
X             .8, CALEA MOOOŞOAE1, 26. J
* DEPOUL MEDICAMENTELOR FRANCESE. JJ
y Obiecte de Cauciue şi Articole de Toalete. — Asemenea se angajezi a efectua orl-ce eo- y y          mande din resiortul medical. brus. %
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
***** I I ■ ’  I >»»»»»»
DE ÎNCHIRIAT^
                                                                   cu preţuri moderate
Apartamente, Prăvălie şi Localul
                                                            CE’LLI OQCUPÂ BANCA DE BUCURESCI
                                                                       precum şi nn
                                                      apartament in fosta casa kesch în faţa teatrului naţional
                                                          Informaţiunt la Direcţiunea Societăţii „ DAC/A*
LA TYPOGRAFIA TUI EL & WEISS
                                                     PALATUL .DACIA.» şi la t6te libr&riilo din ţdră •• a(!a ,U vin. Jar*:
METODA DE CODA NATDRALA
                                                                                                        drept contrast la
VĂTĂMĂRILE practicei medicale
                                                                                              Singura şi sigura pază, contra morsei premature şi lângezirei cronice de
                                                                                                       Aug. Wilh. Konig.
                                                                                                   PREŢ DL 2 LEI NDOI.
     REGULILE
  CE TliKDUE PĂŞITE
                                                                          pentru â
AJUNGE Li 0 BATRANETA ÎNAINTATA
                                                                       l'RKŢUL 50 CENTIM.
SOCIETATEA DE ASSIGURA IE
FONDATA I2NT ATSTXJt. 1888.
     Aducem la cunoscinţa onor. public, că societatea assigureză centra daunelor provenite de incendia la clădiri şi obiecte miscă-t6re; contra daunelor eausate jirin grindină , şi contra daunelor causate mărfurilor transportate pe apă.
     Asemena assigureză (Jestre pentru copil în tote combinaţiunile cerute, şi asupra caşurilor de mdrte.
     Informaţiunile se dă la sub-scrisa agenţiă generală şi la a- I genţi ile el de prin districte
                                                                                    Agent general pentru România
                                                                              A I) O L F WEIN ll E U G
                                                                               Colţul stradel şi curtea vechie (hanu roşia).
                III II I I I 1'1’fO IIM       Vf TI1» fi I ■ IPTTtTP
                                                                imprimate în ediţiunea ndstră
THTEL Sc WEISS, TYPOGRAFI
                                                               Strada Lipscani, palatul .Daoia.»
CONSTANTINESCO D., Souvenir de Zisin, Valse pour piunofort» . CARLSON C., Quatre morceaux Roumains, pour pianoforte .... KLECHTENMOHER A., Muma luî Ştefan, pentru o voee p pian» GEORGE8CU TH., Două suspine, rom. pentru o voce c» piano
       ,        „ Spune, rom. naţionalA, pentru o voee eu piane
KR4TOCHWIL A. K.. Hora, Vieţa României pentru piano.
MEDEK J. \V., România, Quadrifle d» Concert pentru piano
MUS1CESCO G., Rânduiala cununiei pentru piano...........
STERN L., op. 10, Der IVunsch (Dorinţa) fur ocingst. und Clavierb. .
         9 op. 11. Lpbcwohl (Adio Moldova) Singst. und Clavierb. .
            op. 4. Grande Etude pour pianoforte..................
            op. 17. Hora. Maridra pentru pianoforte..............
         ’ op. 18. Durerea ml este mare, ViUe brii. pentru piano . op. 19. Visuri Ce de copii, Quadrille pentru piano
         , La Favorite, Schottiscb pour piano................
         » Itik-Polka pentru piano................. • •
         , oj). 20. Apele de lâ Văcăresc!, Schottiscb pour piano
VIEUX E.. Marche de Cavalerie pour piano ...................
         T6te aceste se vend cu rabat de 25
CEL MÂÎ MARE MAGAS1N
IDE
HAINE CONFEGTIOMTE si de ARTICOLE de MODA
 IIsT ROMAINTA
om. iiinvnAiJVf
                   .% H. IS„ «C:
                                              Clţul ltulcvanliil.il   Grcnuiiu.       • d c„ r . 1K< „ nslo».          « piu
       Devenind situaţie din di in di mnl criinft şi tiind-că -untem iir**u Incărcuţl cu mărfurile. 1' . } . numai 1» noi so |>ot găsi hainele
vedea prin cele espu*e In galantare)* magaainulul nostru. — Rugăm po Onor. Public a'şl da osteni lă de a ne »1‘ ' ' ^
    ni.ii moderne, croite dupft jurualplc cele mul nouor cu prcoiunlp In lul^vAr mlmimbil de eftine.
                                            IM DKOSEBIT RECOMANDAM:                           Ţ i rjiŢT/> Ţ 7 QTVTTC
                                             In i i -una •       un             __^      HA       ‘ Ulii ((€ Sili
                                          ~pq~ a TTvrTP,
Palt6no i la. Lord Salis’bury
sosite chiar acuma.
25 franci bucata, bucata.
Col mal mare asortiment do Articole de modă* CAMAŞI^«^,l,*^;®^oS_ GR-o-]srBAiJ3^L
Coraandelo din provincie «• efectu.'ză cu cea mai mure promptitudine; lucrurile ce nu vor conveni *e priimesc Inajiol.
[ Colţul Bulevardului cassa Grecl*<lUî


TipogrxHa Thtel A \A eiae I alxtul ,Daci»