Nr. 23!) VINERI 21 OCTOMVRIE ANUL II. - 1877. ABONAMENTELE IN TOATA KOMAMA I ’* »■................. . . U' I. 48 B* 6 IqdI.......... * W Pe 3 lini....*............. • H IN BTOAMATATi: Pe»» ....................• • 60 rtaiBTUiNr si biclami: Lini» de 30 litere petit, pagi»» IV, 30 bani. e p ^ii» III, 80 buri, pe patine II. 3 Iei noi. Reclame S lei do! linia. Un număr în Capilalft 10 bani. TIMPUL ESK IN TOATE ZILELE DE LUCRU. Biuroul Kedno^iel şi A.ilminist,raţiei: Palatul ..Dacia". A.ISTTJIsrOXXJK.1 8* priim^ic In «tr&infttat*: L* D-nil Baoson-•tain A Voglar In Vitnm, WalfiiobffOMfl 10 A.. Oppolik In Fienn», 8tub«nbMt«t 1; Rado HofM lo Vienn* , S*il*ratAtte 2 j Vmmm Hrdieka In Vienna, Tfti of al titrau* 17; Pfulipp Lob In Fienna, Richonbachgiwafl II; L. I*m$ A^Contp. In Peşta |i Baoa» LafJita-IlaUiar A Comp. Io Parii. Boriaorl nfifrannafc* no «e primeia. Articole]* nopnblioat* •« TOr Arde. Un număr In Distriote 15 bani. Curmi de Beenresol, 19 OctocDrrie. Cinei de Tlenn, 31 Oetomlire. 3b 1 ifţ. Rurale..... 86 85 ................ . «4 --- , Domeniale| . . , 75 7 4 Vi Naţionale........ . 88 95 Credit fueriar rural . . 74 785/i Renta In aur ....... . 74 45 urban , «t I.K*........... . 110 50 Imiif. municipal al Cupit. 72 _ Acţiunile lilncel..... . 739 Oblifr. P*n»il .... 125 Croituri ........ . 211 40 Ob i(j. Dacia . . . 200 Lo»Iug......... . 118 - , Romani» , , 40 _ Obligaţiuni rural* uscare . . 79 --- l»'pr. municipal eu premii --- , tcmeţvur . . . 77 50 Ent:i Rom An A . _ i tranailv&ne . . 75 50 Paria 3 luni . . . 100 Argint In roArfnrl .... Unmlr* * .....2425 *520 I Ducatul....... Viena » . --- Napoleon»!........ Perlin » , 1231/. 133 Vi 1 Marc 100..... Cînnl deyBerlin, 31 Octombre. Acţiun. Okilor ferate române Obligaţiunile române 6%. . Prioritn(ile C. fer. rom. 8% împrumutul Oppenbeim . . . Napoleonul.................... Viena, termen 1 unt;......... Parii » icurt . . . . 15 - 58 75 51 35 77 00 18 28 81 20 Calendare! ijllel Vineri 31 Ortomvrie (3 Noemvrie). Patronul Şilel: Curioaul Ilorian. R&Antul idrelul: 6 ore 38 mm. Apuaul idrelol: 4 ore 51 min. Kaeele lunel: Ultim Quart. PLEO.A_!R,E.A_ TBENUR Bncereeel—Nledra Bueureicl .... 8.15 n 10.— Plo«,cl BrAila .... Tecuci d .... Roman .... Sueuva, lotire . 9.50 n 13.05 1.53 n 5.45 4.38 n 9.05 d 13.03 4 7.1» 11.40 4.34 • Iii Sucdra Roman .... Tecucifl .... BrAila . . » . Ploeacl .... Uucureeol, eoiire Needra—BoenreacI . . . . 5.11 4 8.46 d . . . . 8.45 n 13.10 d . . . . 13.30 n 5.10 1} , . . . 3.08 n 8.10 n 6.58 . . . . 7.12 d 8.30 9 I Iu Olt |Hieemeci -Ginrgln Bueureicl...........9.15iJ 6.05 4 6.58 d 2.45 i 4.30 9 Itecoreicl -VereloreT» Terclerera--- Uacireecl Bucuretcl . . . . . . . 8. - < 6.05 n Vfircioror» .... . . 6.451 Piteşti ..... . . . 11.21 ţ 10.15 n Craiora..... . . 11.44 \ Slatina..... . . . 2.-1 Slatina...... Craiora..... Piteşti ...... . . 4.421 7.15 d Vflrciorovft, «otirfl . . . 9.01 Bucorfttcl, *0*11*4 . . . 7.40 11-30 4 Giurgiu, eoiire . . Glnrgln GiurgiB.......... Buonrearl, loiire Galaţi Galaţi........... Bărboşi, loiire . . . . 11.35 9 8.27 n -Bace rosei .... 7.364 4.55 4 . . . . 9 48 4 1.17 n — Bărboşi . 1.80 n 8.25 d 7.30 4 . 1.55 n 9.— 4 8.05 n Barbeţi—Galaţi Bărboşi...........2.55 n 6.25 o 7.25 4 Galaţi loiire . . . 3.80 n 7.— n 8.-a SC1RI TELEGBAFICE din POTTjP, 9THAINR Laadra. 28 Octomrrî*. Ştirile despre încercările de mediaţiune de o dată al Încetat a mal circula. In cercările diplomatice de aici se asigurK, eă ins3-şT Poarta ar ii contestat ambasi-dorolnl Layard dreptul de a da espresie dorinţelor de pace ale Tnrciel. Signr este, că cabinetul engles s'a încredinţat, că ori ce mediaţiune ar fi /.«darnică mal înainte de a se fi dat o Inptă decisivă în Dai* gări a. , Berlin, 38 Octonmie. Astăzi înainte de amiază s'a ţinnt în eapdli rusească de aicî nn parastas pen-ttn odihna sofleteascSa marelnl dace Leach-ter.herg. Impîratnl ţi mnlţi snpnşi roţi au asistat la ceremonie. 1 Paris, 17 Oetornvre. >Jonrnal des Dăbats* comunică din Constantinopol ştirea, că Osman Paţs ar fi respins nn aJ doilea atac al roţilor. Per-derile ruşii or ar fi grozave. 8t. Petenburg, 38 Octomirie. Se comunică din Tiflie, de la 27 Oc-tonivrie, nrmătoursle 1 In noaptea de la 19 Octomvrie arier-garda lui Ismail-paşa a părăsit pe neaşteptate posiţiunile sale. înainte de a se retrage, turcii aB dat foc la 240 lăzi cn cartuşe. Trei sotnil câză-ceşti şi doă escadroane de dragoul aii placat pe urma inamiculni, afl trecut graniţele şi aB dat la trecătoarea de la Mit-snna de cite-ra sute de călăreţi tnrcl, care s’afl retras în grabă spre munţi. In urină s’afi descărcat de pe înălţimi câteva tonuri, la care ruşii nu afl ripostat, fiind-că nu dnseeeră şi tnuuri cn sine. Peste noapte s’a retras şi această parte din trnpele turceşti. La 21 Octomvrie Principele BaratofT a Acut o recunoaştere pe soseaua dela Diadin şi nn a găsit inimici. In satul Missnne turcii aS lăsat o cantitate enormă de arme şi mnniţinnT, mai mnlte corturi şi 20 bolnavi. Generalul Tergnkasoff înaintează cn grosul corpului st-fi nnmal încet, fiind căile ferate rele. 8t Petersbsrf, 28 Octomvrie. ‘Gelos, comunică din Kurukdara, de la 27 Octomvrie: Alaltă-erî afl avut loc ne-goţiărl pentru capitularea Karsulol. Spre «e «t ecop parlamentarii turceşti afl trecut iu Tagărnl rnBesc. Generalul Tergukassoff ( urmăreşte pe Ismail paşa spre Karakiiissa. Generalul Haiman a treent rîul Saghan-î’JR'i ţi a ocupat posiţiunl în dosul turcilor ce w retrag spre Erzernm. Petenbnrg, 38 Octomvrie. Se comunici din Igdyr, că la 18 O 6-mvrie dimineaţa trei coloane ale detaşamentului de Eriwan efl plecat pe urma Iul Kmall-paşa şi aB ocupat peste zi posiţiu-nile inimice până la Tşersale. Ariere-garda ,ul Ismail-peşa s’a fortificat cntreltannri , ifr ■uălţimile de la Alikotsak şi a deschis focul de artilerie cu deosebire asupra coloanei generalului Devei, care o atacase cu multă energie. Iutunerecnl şi negura aB impedecat pe Dswel de a ataca pe inimic din flancul de Ia dreapta. Proiectilele tur-cesel aB prodna eiploeiuuea unei lăzi cn mnniţinnl şi in urma acestui incident 5 oameni aB reiuas morţi. Constantinopol, 28 Octomvrie. ,Agenţia Havns* comunică următoarele: Ismail Hakki-paşa, după mal mnlte încăierări miel, pe care le-a avat mal alea la DelibHba, a sosit in Kaprikui şi astăzi ar avea să ’şî opereze joncţiunea cn Mnk-tar-paşa, care ocupă posiţiunl U Getşesnr, nn departe de Zewin. Ruşii urmează a bombarda Karsnl. Un detaşament rosesc, venind de la Ar-dahan spre Olti, a sosit la Penek. Varna, 37 Octomvrie. Ştirea, că generalul Zimerroan ar înainta spre Silistra, nn se adevereşte. Namaî un detaşament al trapelor ce staB în lagărnl fortificat dintre Cernavoda şi Rassova a făcnt acum câte-va zile o recunoascere spre Silistra, dar s'a întors poete puţin la dis-posiţinnile sale de mal nainte. Resnlt&tul acestor recunoaşteri a fost mformaţinnea că afară de forturile detaşate despre reaă-rit ţi miază-zi nn snnt trupe. Generalul Zimerman inspecţionează valnl-lnl Traian. Ragnsa, 28 Octomvrie. In Seraievo se aBÎgnră ca Marhar-paşa, Guvernatorul general al Bosniei, va pleca in zilele aceste la Novi-Bazar spre a W pune în înţelegere cu uoul generalism Me-hemed Aii paşa relativ la aprovisionarea trupelor de la graniţele sârbeşti. De asemenea vor pleca Veli-paşa, guvernatorul militar şi Silih-paşa din Mostar la Novi-Bazar spre a conferi cn Mehem«d Aii. SCIRI TELEGRAFICE ALE ‘TIMPULUI, (Agenţia Havaa). — Ssrvloiul 4» la Si Octomvrie, 4 are taara. — Corabia, 31 Octomvrie. Voind Bă’şî lărgească câmpul pentru fa-ragial corpului român, ce ocnpă spaţul aşezat intre Vidin şi Ischer, colonelul Sl&-niceann, făcu azi dimineaţă o recunoaştere spre Vadin, unde aflase că sunt aşezaţi Tnrcil. El sosi înaintea redatei de la Va-diu ocupată de trape eompnse mal cn seamă de nizaml, cari se pregătiseră la o re-sistenţă puternică atât în redată cât şi in intăriturile învecinate. Dnpe o scurtă bombardare, în timpnl căreia casarma se aprinse şi mag asinul de iarbă sări în aer, mal In acelaşi timp, redata fa laală şi o-cnpată de doă companii române. Inamicul suferi perder! mari fngind spre Kahova urmând trecătorite grele ce presentă ripa dreaptă a Donării. Lupta a ţinnt trei ore. Perderile Românilor snnt de un oficer rănit, doi soldaţi morţi şi patra răniţi. Perderile Turcilor snnt mnlt mal mari. Românii aB făcnt mnlţi priaunierl. Escadronul de la GorjiB a fost admirabil, o CenataatlDopol, 30 Octomvri*. Telegramele din Rasgrad annnţă câte-va mici hârţnell. Nici o telegramă de la Or-hsnia şi Plevna. Deci sgomotile favorabile snnt lipsite de orî-ce temeiB. Mukhtar-paş» se ţine in defensivă la Ko-prikioi. pnrnpî^T 10 Octonivri?- DUu DuUUl 1 Noemvrie. Termenul fatal pentru întrunirea corpurilor legiuitoare se apropie; articolul 95 din constituţie impuue guvernului datoria de a le convoca la 15 Noemvrie şi, vrCnd ne vrSnd, el va fi nevoit a le chema. Ţara întreagă aşteaptă acest moment solemn, căci, nici odată pănă acum, adunările n’afi fost chemate a ae Întruni In împrejurări atât de grave ca acele In care uşurinţa şi necugatarea, spre a nu zice mal mult, a miniştrilor radicalismului, ne-ad îmbrâncit! Ce deosebire In starea lucrurilor de când corpurile legiuitoare s’afl Închis şi până astă-zl! RepresentanţiI ţării se despărţiră atunci îngrijiţi de evenimentele cari avead a se desfăşura, dar ducănd cu el, In judeţele lor, convincţiunea că partea ce aveam B'lnsitTTeâbâh era pnr defensivă, spre apărarea teritoriului României. Ce prefacere Insă, ce crudă surprindere! Mal toată armata noastră a fost aruncată, pe neaşteptate. In lupta săngeroasă la care asistăm de atătea luni. Miniştri noştri s'ad crezut In drept — pentru ce şi cum, nimeni nu o poate Bpune — de a lua ofensiva şi de a trimete armata Română In Bulgaria , de a sacrifica mal multe mii de ostaşi şi de a ruina cu desăvârşire ţara! Ţara, coprinsă de fiorii nerâbdă-rel, aşteaptă de astă-dată cu atât mal mare emoţiune întrunirea corpurilor legiuitoare cu căt vede, că drama Îngrozitoare In care suntem amestecaţi, iţu este la sfârşitul el; de altă parte earna soseşte In paşi repezi cu tot cortejiil el de sufo-rinţe şi de greutăţi, şi noue contingente de oameni se cer şi se adună; nouă rechisiţiunl de tot felul se fac neîntrerupt. Se aşteaptă dar cu nerăbdare venirea Camerilor spre a vedea ce ver zice şi ce vor face representanţil na-ţiunel In faţa nesocotinţei cu care s'aâ tratat voturile lor, In faţa ne-norocilor ce s’aâ evocat. Ce vor zice In fine In faţa celor urmate pănă acum, şi ce vor face pentru a pune o stavilă răului ce merge tot crescând. Vor aproba el oare, In numele ţârii, politica aventuroasă a miniştrilor lor de predilecţiuneî Vor admite el oare a se urma înainte pe calea acestei politici ? Aci stă chestiunea, aci este nodul el. îngrijirea miniştrilor trebue să fie complitâ In faţa terminulul fatal al întrunirii Corpurilor Legiuitoare. îngrijirea imensei majorităţi ministerială din Cameră trebue să fie tot atât de cumplită! Şansele lor de 9căpare erad In sflrşirea campaniei înainte de terminul fatal de 15 Noemvrie. Dar din nenorocire, şi In adevâr putem zice din nenorocire pentru ţară, resboiul urmează Înainte, şi dee Dumnezeii ca speranţele ce punem pe recentele isbânzf de la Gorni-Dubnic şi Teliş pentru ln-cheiarea pâcir, ?ă nu fie înşelate! In această stare de lucruri, Îngrijirea asupra modulnl de procolare la 15 Noemvrie nu poate să fie de căt imensă pentru ambele părţi, guvern şi majortiate : cum se va justifica guvernul) Ce vor zice, ce vor face, ce vor decide Corpurile Legiuitoare 1 Dacă trebue să credem ceea ce se aude şioptindu-9e de vre-o căte-va zile, guvernul va fi dispensat a se justifica la 15 Noemvrie, şi mandatarii ţârii vor fi scutiţi de a se pronunţa : nimic nu vor zice, nimic nu vor face, nimic nu vor decide ! Şi iată prin ce mijloc : evenimentele fiind foarte grave, resbelul aflându-se In faza lui cea mal crâncenă, ori ce discuţinne asupra situaţiei ar fi inoportună; guvernului T-ar fi a-nevoe a se esplica; mandatarilor Ţerel le ar fi imposibil de a 'şl esprima părerea In toată libertrtea Deci, prin o moţiune a majorităţii CameriJ, s’ar cere şi s’ar adopta luarea unul congediu pentru Cameră pănă la un termin oare care, eară Senatul, neputând ţine şedinţe In absenţa Cameril deputaţilor, orice discuţiune s’ar afla amănată pănă la un moment oportun. Să fie oare adevărată această şiop-tire? — Nu o putem crede şi dacă o relatăm nu o facem aceasta de cât tocmai pentm ca să aflăm adevărul. DIN AFARA. AuKtro-Ungaria. — Situaţîunea eară-şl se lneoardă. Patru dintre miniştri din Viena afl venit la Pesta spre a conferi cu miniştri maghiari; Corniţele Audrassy de asemenea s'a întors de la Tsza-Dob; In sflrşit împăratul s'a întors dela GOdăllO la Buda. Scopul acestei mişcări neobicinuite e 1ntru(cftt-va precisat In următoarea depeşă, pe care ziarele din Viena o comunică de la 18 Octomvrie din Pesta : „Erl miniştri austriaci, Principele Auersperg, Baronul Lasser, Baronul Pretis şi cavalerul Chlumecky aft sosit aici din Viena. înainte de amia-ză-zi el ad dat visite colegilor lor maghiari, eară după amează-zi s’aâ întrunit In conferenţă. In cercurile de aici situaţiunea e privită ca foarte grea. înainte de Sâmbătă nu se crede că ministeriile vor ajunge la 9olu- ţinne, de oare-ce diferenţele sunt foarte mari. E probabil, că miniştri eislaitanl vor veni Încă odată la Pesta, ori că miniştri maghiari vor călători la Viena. Guvernul maghiar respinge orî-ce proiect de tarifă autonomă, de oarece fruntaşii partidului guvernamental din camera ungară i-afi prevenit, că aceasta ar desbina din noti maioritatea. Şi nn se crede că miniştri eislaitanl vor ceda, de oarece el se baseazft pe înţelegerea luată de mal nainte Intre ambele guverne şi stâruiesc pe lângă aceasta. Se crede că se vor face propuneri de compromise şi ast-fel transacţiunile se vor trăgăna. Poimâne consiliul de miniştri se va ţinea sub preşedinţa împăratului.* Tot din Pesta se mal comunică următoarele : „ Astâ-zl a avut loc o conferenţă confidenţială Intre miniştri maghiari şi eislaitanl, fiind de faţă şi corniţele Andrassy. Mâine va avea loc conferenţă oficială, iară pormâne se va ţinea un consiliu de miniştri sub preşedinţa împăratului. Se crede că miniştri austriac! se vor întoarce Marţi 3eara ori MercurI dimineaţa la Viena*. Din toate aceste ne lncrdinţâm, că In Austro-Ungaria iarăşi se pregăteşte o crisă, care de şi nu va produce vre-o schimbare mar Însemnată, va trebui să ţie mar multă vreme spiritele încordate şi să le distragâ de la politica externă. Frânţii. — Situaţiunea rămâne indecisă. .Le Bieu Public* de la 28 Octomvrie, comunică din Elisee, In ultima oară următoarele : .Consiliul de miniştrii s’a întrunit astă dimineaţă la noâ ceasuri sub preşedinţa mareşalului. Toţi rni-niştrir aft fost de faţă. In contra ştirilor răspândite prin mal multe ziare In numărul de astă dimineaţă, nn s'a luat incă nici o hotărâre definitivâ relativ la crisa ministerială. Hotărârile s'aâ luat relativ la n-legerile din departamente. După coasiliul de miniştrii duoele Decazes a avut o Itmgft conferinţă cu mareşalul Mac-Mahon. D-nul Fourtou şi d-nul Voisin, prefectul de poliţie, după ce aâ conferit timp mal Îndelungat cu fratele secretarului general al preşe-denţiel, afi fost primiţi de mareşalul.. Ziarele atât din Paris, cât şi cele din Austria şi Germania stâruiesc a crede, că ministerial actual se va retrage până la 7 Noemvrie a. e. şi va fi Înlocuit, dacă nu printr’un cabinet alcătuit din centrul stâng, printr'unnl alcătuit din oameni fără t TIMPUL principii politice bine definite, care să conducă numai afacerile resorturilor respective. Se înţelege, acest căbinet de transiţiune ar rămănea numai cătâ vreme nu s'ar forma o nouă grupare a partidelor. Germania.—Crisa provocată prin cererea de deuiisiune a ministrului Eulenberg a fost terminată ori cel puţin amânată. Relativ la politica externă, se asigură In cercurile politice din Berlin, că Înainte de a fi isbuenit re-sboiul, guvernul Austror-Ungariel şi al Engliterel, ar fi declarat cabinetului din St. Petersburg cu ştirea şi învoirea Principelui Rismarck, că,—afară de compensaţiunea dată Muntenegru-lul,—anexiunea chiar şi numalaunol palme din teritoriul otoman ar fi luată de către ambele puteri drept casus belii. Principele fîorciakofl' nu numai a luat cunoştinţă despre această de-claraţiune, ci ar fi şi respnns, că Rusia va procede In deplină conformitate cu intenţiunile cabinetelor europene. Comunicând această ştire, primită de la corespondentul din Berlin al foii „Montags-Revue,* ziarele din Viena pun la Îndoială exactitatea el, dând loc la bănuiala, că Rusia ar intenţiona să facă achisiţiunl teritoriale. NOUL BUCLUC UNGURESC. De câte-va zile vecinii nostril maghiari ad stirnit o nouă furtună. Guvernul maghiar a crezut de cuviinţă a opri esportarea şinelor, ce se crede că ar fi destinate pentru căile ferate ruseşti din România. Mal mult: a vrut a le confisca ca contrabandă de resboid, In cele din urmă a ordonat, ca ele să fie transportate la Viena, de unde erad aduse. Nu e destul aceasta: 300 uvrieri germani şi italieni, care voiad să treacă In România, ad fost opriţi In calea lor şi siliţi a se Întoarce la Pesta. Toate acestea guvernul maghiar le face pe basa principiului neutralităţii, susţiind că neutralitatea li impune a, nu permite să se exporte din Ungaria lucruri, care ar putea să fie folositoare pentru una ori alta din puterile beligerante. Suntem deprinşi cu lipsa de bună chibzuială a maghiarilor; el sunt un popor neastâmpărat şi Intru cât-va copilăresc : pentru aceea nici odată nu am crezut de cuviinţă a ţinea In seamă sgomotul pe care Usterneati, ori a da importanţă opintirilor lor isvorlte numai din lipsa bunului cumpăt. Am văzut meetingurile şi ilu-minaţiunile turco-file, am auzit in-terpelaţiunile emfatice şi câte alte manifestaţiuul nesărate ale maghiarilor, şi am zlmbit. Chiar atunci, când am primit ştirile despre lăzile de puşti şi despre organisarea unei in-vasiuni asupra ţării noastre, chiar şi atunci am compătimit numai pe sbnrdarnieil noştri vecini. In sfirşit, când ,Românul" ne surprinse cu ştirea, că I ăOfl de săcul. unguri ori honvezi ad năvălit peste graniţele româneşti, am tăcut; nu ne-am îndoit, nu am crezut, nu am luat nici o atitudine hotărâtă, fiind că ştiam, că avem a face cu un popor de la care toate, chiar şi absurdităţile se pot aştepta. Astă-dată nu avem insă a face cu un popor, ci cu un guvern, despre care suntem datori a crede, că ştie ce face. Chipul în care guvernul maghiar voieşte să interpreteze datoriile unul stat neutral, ne pare cel puţin foarte stranid. Principiul,. că guvernul unul stat neutral e dator a opri exportarea a orl-ce lucruri, care ar putea să fie de folos ver-uneia din puterile beligerante, ne duce direct ad absurdum. Este evident că România nu importă de cât acele obiecte care ii sunt de folos! deci, România fiind astăzi parte beligerantă, ar urma, după raţionamentul d-lul Tisza, oprirea totală a importărel ori căror obiecte venind din sad prin Ungaria. Pe lângă absurditatea faptului vine şi întrebarea foarte naturală dacă guvernul tiansleithan este competent de a deslega de la sine o chestiune care interesează întreaga monarhie. Mal mulţi deputaţi ad interpelat deja la Viena pe cabinetul cis-leithan asupra acestor fapte. Vom avea grija de a comunica cititorilor noştri respunsul la această interpelare. Până atunci, iată ce zice „Fremdenblatt* In No. săd din 28 Octomvrie despre aceasta împrejurare : „Atât lumea politică cât şi acea industrială aşteaptă cu cea mal mare nerăbdare şi Îngrijire respunsul ce va da ministrul cis-leithan la Întrebarea ce l-a adresat deputatul Zschock şi colegii săi asupra secusstriirel şinelor la Orşova. Această curioasă afacere reclamă In adevăr urgentă lămurire şi regulare. Se vorbeşte deja că compania de navigaţiune pe Dunăre refusă de a se Însărcina cu transportarea unei Însemnate furnituri de încălţăminte pentru România dacă nu i se va plăti din nainte pentru că se poate prea bine ca guvernul unguresc să declare şi cişmele de contrabandă de resbel, In care cas Societatea navigaţiunel dunărene ar fi nevoită a face gratis transportarea şi retransportarea mărfurilor In chestiune. Urmarea acestui refus ar fi transportarea cismelor pe linia Lemberg-Cernâuţl unde exportatorii nu sunt expuşi primejdiei de a vedea marfa lor declarată de guvernul unguresc ca contrabandă de resbel şi înapoiată, ba poate chiar şi confiscată. De sigur este un lucru monstruos ca acea marfă, care poate trece liber şi uelmpedicat, ca obiect de comerţ internaţional pe una din marele linii de comunicaţiune ale imperiului austro-ungar, să fie confiscată ca contrabandă de resbel pe o altă cale. Negreşit, de când dualismul e legea noastră fundamentală, ne-am deprins cu o mulţime de contraziceri: in caşul de faţă totuşi tre-bue să stăruim din tot adinsul, ca In cestiunea, ce va se zică contrabandă de resbol, guvernul din Pesta să nu hotărască după bunul sâă plac. A hotărî In cestiunea aceasta este exclusiv de competenţa guvernului imperial central căruia i se vor adresa şi remonstaţiunile eventuale pentru călcarea neutralităţii. Precum ni se asigură, ministeriul nostru de esterne nu Împărtăşeşte vederile guvernului maghiar relative la această afacere, ci din contră e de părerea, că şinele nu trebuesc să fie luate drept material de resbol. Putem dar să avem speranţa, că ministeriul nostru de esterne va pune toată stăruinţa, ca această afacere să se reguleze potrivit cu interesele industriei noastre.* După toate aceste, noi stăruim a fi de părerea, că guvernul maghiar a lipsit de la datoriile pe care le impunea neutralitatea proclamată in (imperiul Habsburgilor. Părerea noastră de rfid, de a fi siliţi se o constatăm aceasta, e cu atât mal mare, cu cât până acum credeam că numai uliţele din Ungaria credeaţi a fi oportun să-şi manifeste vrăjmăşia lor contra noastră. RESBOIUL „Journal des Debats* comunica Încă la 27 Octomvrie din Conştantinopol ştirea, că Osman a respins un al doilea atac făcut asupra Plevnel şi că perderile ruşilor ar fi fost cu această ocasiune grozave. E chiar de prisos să relevăm, că această ştire este scornisă, de oare-ce ruşii nu numai nu ad fost respinşi, ci nici nu ad atacat Plevna. Se crede chiar că oştirile aliate, acum, după ce Plevna este In adevdr împresurată, nu vor mal face nici un atac, ci vor aştepta ca Osman-Paşa să capituleze ori se facă o încercare de eşire. Cu cât mal târzid se va face această Încercare, cu atăt mal grea va fi, de oare-ce terenul din ce In ce devine tot mal apâtos şi ast-fel manevrarea cu deosebire pentru artilerie e aproape peste putinţă. Pentru aceea se crede, că Osman-Paşa nu va putea să scape de catastrofa, ce 11 aşteaptă. Ştirile despre mediaţiunea Engliterel ad Încetat a mal circula. 8e asigură, că cabinetul englezesc s’a Încredinţat că Poarta nu va sta la pace de cât după ce va fi fost sfărâmată armata lui Osman-Paşa. Buletin de la teatrul rfisboiulul Buletinul de la teatral resbelulni publicat în „Monitorul oficial* No. 229, de la 11 Octomvrie anal curent. nefiiind complect, ministerul publică din nod lista o-ficerilor morţi fi răniţi de la 7 Octomvrie; Oficiărt morţi. Căpitan Gănesca Dimitrie, din regimentul 7 de linie. Sub-Iocotenent Lemne» Dimitrie, din regimentul 7 de linie. Oficiirf răniţi. Locotenentul-colonel Grigore Ioan , din regimentul 7 de linie. Căpitan Toporanu Scarlat, din regimentn 5 de dorobanţi. Căpitan Scriban Ioan, din regimentul 5 de dorobanţi. Căpitan Dimitriu Nicolae Vasile, din regimentul 5 de dorobanţi. Căpitan Pitişteanu Alex., din batalionul de genid. Căpitan Groza Moise, din corpul de stat-major. Locotenentul StelăneBCU Vasile, din regimentul 13 de dorobanţi, Locotenentnl Marotineann Petre, din regimentul 5 de dorobanţi. Locotenentul Epnreaun Dimiţrie, din batalionul 1 de vânători. Locotenentul Oprea Vasile, din regimentul 5 de dorobanţi. Locotenentul Gafencn Vasile, din regi-mentnl 14 de dorobanţi. Locotenentul T&rşoreann Nieolae, din regimentul T de linie. Sub-locotenentnl lonescn Ioan, din regimentul 7 de linie. Sub-locotenentul Scărlătescn Filip, din regimentul 13 de dorobanţi. Sub-locotenentnl Parageni ConsL, din regimentul 7 de linie. Sub-locotenentnl Vasilescn Ioan din regimentul 13 de dorobanţi. Snb-locotenentnl Stamatopol Simion, din regimentul 7 de linie. Snb-locotenentnl Gălojcă Eugenia, i regimentul 13 de dorobanţi. Sdb-locetnnentnl Vasilescn Grigore, , regimentul 13 de dorobanţi. Sub-locotenentnl Donescn Nicolae, .1 ’ , regimentul 14 de dorobanţi. Sub-locoteneutul DiouleHcn GheorgheâfcJ al gcoalei militare de infanterie şi cai m fie, ataşat ca comandant de platou a batalionul 1 de venatorî. {Monitorul^ j\ revista ZIARELOR. „Pressa* de la 20 Octomvrie* punde la un şir de articole prin cil .Românul* 'şt dă silinţa se arar; că „Pressa* şi prin urmare pârtieb conservator, aprobase politica gu*.: nulul actual şi chiar stăruise pf tru trecerea oştirel române pe Dunăre : „Românul, e foarte strimtorat; z „Pressa* ; el vede bine câ Imprej rârile sunt grele, câ relele consecini ale greşelilor ce ad comis radical i ad Început deja să apese cump: ţara Întreagă; şi, In asemenea co diţiunl aflându-se, se silesce, In o ce chip, a arunca, de se poate, ■ părticică de solidaritate, fie cât „ mică, şi nouă, de şi am fost cu 12 tul opuşi vederilor celor de la o i ganul guvernului. Noi nu putem tăgădui că nu etrt’ dificile foarte posiţiunea confraţii noştri de la „Românul*. Cu toatoi acestea, or cât de nobile şi de cr ştinesc ar fi simţimdntul genero1 ţâţei, noi nu putem Întinde ac«l simţim&nt aşa de departe, In câ pentru a Împuţina povara cugetul J onorabililor noştri confraţi, să l contestăm veracitatea faptului, * am putut vre-o dată consilia pe a t binetul actual de a urma calea, 1 care se afiâ astăzi. Partidul de la „Pressa', Încă 01 când era la putere cabinetul deslM Martie 1871, a arfitat care este cm dinţa sa In privinţa posiţiunel ţârril faţă cu puterile semnatoare a traca tatulul din Paris; o posiţiune nei i târnatâ cu totul, dar distinctă şi ai I parată de or-ce altă Inrîurire, străin de interesul naţional. O atitudini liniştită, bine-voitoare, dar corect»! şi demnă: conformă împrejurării* zilei pe de o parte, dar In rapo-tot de o dată cu tradiţiunile noaal stre de alte timpuri; tradiţiunl de 0 d rigine, de gintă; tradiţiunl, ce ne-a Ull sat Înţelepciunea părinţilor noştril.'i Arătând apoi cum ‘Românul* i spre a dovedi, ce-l convine, ciur teşte ori chiar schimbă frasele I „Pressa* Încheie : „Asemenea mijloace, vom zice „Roi mânulul*, nu sunt nici demne, nic leale... Aceste mijloace puţin co i recte dovedesc Încă lipsa de argn; mente temeinice din partea contrai zicătorilor noştri. înţelegem să pre {sintaţl ideia noastră „Întreagă*, ţ BMeesp——————— MIHAIL STROGOFF SAU CURIERUL ŢARULUI (Urmarea 27-a). XII. Douăverate aproape deepart Novo-Zaimsk de oraşul Işhim, şi a doa zi, ’nainte de orele opt seara, aceste verste trebniad şi putead fi străbătute, cn condiţia de a nu perde nici nu minut. In cugetol celor doî iemcikl, daci călătorii an eraii nisce domni mari, saQ înalţi funcţionari, apoî eraă vrednici sa fie ast-fel, numai şi numai pentru dărnicia lor în regulamentul baheişurilor. A doa zi, 22 Iulie, in adevăr cele doă tareutaşe nu erafi departe de Jihim cn mal mnlt de trei-zecî verate. In acest moment, Mibail Strogoff zări pe dram o trăsură care mergea înaintea lnî gi care abia se deosibea în mijlocul pulberii ce ridica. De oare-ce caii Ini, mai puţin obosiţi, mergeaQ cn mnlt raaî repede, nu trebuia Ba întârzieze ca să o ajung:. Trăsura ce se vedea iu zare nu era nici tarentaş nici telegă, dar o berlină de poştă. acoperita peste tot cn praf, şi care trebuia să mai fi făcnt mai înainte o călătorie lungă. Vizitiul da în cai din toate puterile şi nu-l ţinea în fuga mare de cat cn Înjurările şi cu loviturile. Această berlină negreşit nu trecuse pe la Novo-Zaimsk şi nu venis ■ pe dramul Irkaţsknlul decât prin vre-o acle perdută pre ateppă. Mihail Strogoff şî soţii săi, vezând această berlină ce mergea în fuga mare spre Işhim, n'avură de cătun gând, să-î treacă înainte, şi să ajungă înaintea el la staţia de poşta, spre a se asigura mai nainte de toate cai disponibili. Spuseră deci o vorbă iemicikilor, cari ae găsiră numai de cât în dreptul beriineî. Mihail Strogoff ajunse cel d'întâiiî. In momentul aceBta un cap se arătă la pottiţa berlinei. Mihail Strogoff d'abia a avut timp să-i ia seama. Dar ori cât de repede trecn prin dreptul birlineî, auzi foarte desluşit, că i s a dresat, cu o voce poruncitoare, acest Cuvânt. »— Opresce*. Nu se opri. Ha din contră grăbi mal tare, şi berlina fo întrecută de cele doă tarentaşe. Atunci fu o luptă de întrecere în iuţeală, căci caii de la berlină, aţâţaţi negreşit de presenţa şi de repejunea cailor ce le apnea înainte, găsiră noi puteri ca să se ţie căte-va minute. Cate-şi trei trăsurile se făcuseră nevăzute într’un nor de pulbere. Din aceşti nori arborii, ee a uzină ca nisce scăpărăturl, pocniturile de biciO, amestecate cn ţipete de aţâţate şi interjecţii de mânie. Dar în sfîrşit Mihail Strogoff şi tovarăşii lui câştigară—lu cr o ce putea Btl fie de mare însemnătate dacă pe la staţia poştală se găseaţi puţini cal. Ce e drept, a avea la îndemână îndestul cal pentru doă căruţe, era ce-va poate mal mult de cât poate să facă un şef de diligenţe, cel puţin într’un termen scurt. Dnpă o jumătate oră, berlina, remasă la urmă, nu era de cât un punct abia văzut în zarea pustiei. Eraîî opt ore seara, când cele doă to-rentaşe ajunseră la staţia de poştă, la intrarea Ishimnlui. jgScirile despre invasie eraii din ce în ce mal rele. Oraşul era d’a dreptul ameninţat de avant-garda coloanelor tartare, şi de doă zile, autorităţile fuseseră silite afi se retragă la Tobolsk. In Isbim nn se afla nici picior măcar de funcţionar safl aoldat Mihail Strogoff, ajungând Ia poştă, ceru nnmal de cât cal pentru el. Avne a bună idee că a întrecut berlina. Trei cal numai eraii în stare de a se porni îndată. Cel alţi eraii edrobiţl de oboseală din niscai-va călătorii negreşit mari. Şeful de poştă dădu ordine să înhame. Cât despre cei doî corespondenţi, cari găsiră mal nemurit ca să remână la Işhim, nu se îngrijiră de vre-nn mijloc grabnic de transport şi porunciră să le pne trăsura în şopron. Zece minate după sosire-I la staţie, Mibail Strogoff fu insciinţat câ tarentaşul era gata. — Bine, răspunse el. Apoi ducendu-Be la cei doi jurnalişti: — Acum, domnilor, fiind căd-voastră re-maneţt la Ieliim, a venit momentul să ne despărţim. — Ce fel, domnule KorpanofF, sise Alcide Jolivet, n ai bS stal nici măcar o oră la Işhim. — Nu, domnule, şi doresc chiar să plec de la staţie pănâ să nu sosească berlina pe care am întrecut’o. — Ori adică te temi ca acel oălător să nu-ţl dispute caii de poştă... — Ţiă foarte mult ca aă înlătur ori greutate. — Atunci, d-le Korpanoff, zise Alcide Jolivet, nu ne mai remâne de cât să-ţi mulţumim încă o dată de serviciul ce ni- l’-ai făcnt şi de plăcerea ce am simţit oă lătorind împreună cn d-ta. — Este cn putinţă alt-fel să ne ma întâlnim peste câte-va zile la Omsk, a-danse Harrv Bloont. — Este cu putinţă în adevăr, respunse Mihail Strogoff, pentru că eft merg d’i i dreptul acolo. — El bine, călătorie bună, d-le Korpa- | noff, zise atnncl Alcide Jolivet şi D-zeflW să te păzească de telegă. Cei doi corespondenţi întindeaQ mâna Ini Mihail Strogoff* pentru ca să i-o strungi; cât mai cordial, când se auzi afară hnrn-itol unei trăsuri. Noma! de cât se deschise uşa casei de postă, fi se arătă un om. Acesta era călătorul cu berlina, o fiinţl cu înfăţişare militărească, in vârstă ea dl vre-o patrn-zeci de ani, nalt, ţapăn, Capei sdravău, spete largi, mustiţi dese ce at reBuceaîi în favoritele-î roşii. O sabie dt călăreţ atârna la coapsa lulşiţiuea în mâni nn biciil Bcurfc. Cal, zise el cu aerul poruncitor al unul om obicinuit a porunci: — Nu am c&I disponibili, respunse şeful ii de poştă, închinăndu-se. — ’Mi trebuesc cal numai de cât — Este peste putinţă. l TIMPUL apoi si o combateţi; dar nu înţelegem si presiutaţl cititorilor o idee străini, susţiiud că este ideea noa-stii, fiind că vfi vine mBl lesne, ast-fel schimbaţi, si o combateţi. Noi vom continua, cu toate aceste, a releva erorile, ce s’aU putut strecura, nu cu intenţinne... sub pana amigiti a confraţilor noştri!. Speram Inşi ci, de mal este timp, In )oc de a ne da o solidaritate, ce nu putem primi, va lucra mal bine .Horn inul* in Îndreptarea relelor sub cari geme ţara. Şi cine din rândurile noastre, In asemenea timpuri, nu va uita cu totul or ce alţi preocupare, cugetând numai, firi preget, la mijlocul de a ne scăpa cu toţii din greutăţile momentului... preg&tind tot de-o-d&tă ţAril un viitor sigur şi fericit !! Relativ Ia anunţarea ce am făcut ert despre un ziar ilustrat şi anume continuarea .Resboiulul* itr'uu nod format, primim următoarea desluşire: Domnule redactor, In ziarul .Timpul* de eri anunţaţi, că iu cursul Ionel viitoare va apare o noă fa ia ilustrată, continuarea ziarului ,R?s-boinl', sub acela’şl nume, scl. Pe c&t priveece apariţiunea unui noB ziar ilustrat, informaţiunea d-voastrS poate fi esactă; în ceea ce priveece insă ziarul «Răsboinl', care este proprietatea subsemnaţilor, el nn va înceta de a continua in tipografia snb forma şi proprietatea aa de azi. Această declaraţi ane ne-am simţit datori a o face faţă cn d-uiî Abonaţi şi corespondenţii noştri!, pentru a nu fi induşi in eroare. Primiţi, vă rog d-le redactor, încredinţarea deosebitei noastre stime. Thiel & Wein Tipografl-Kditorl. TABIETATI Un hoţ dt frunte. - • Ziarul »Figaro' comunică biografia şefului nneî bande de boţi. Comnnicăm din această biografie următoarele : .Hoţii, care aB jăfnit calea ferată de nord, in eflrţit mnt prinşi. Şeful lor este nn parisian, din o familie respectabilă, numit Benson. Pe vremea reeboinlnl franco-german Benson trăia in Brneela şi era de 21 ani. El e de statură mic şi trăsăturile feţei Ini exprimă foarte mnltă energie. De şi cunoscuţii Ini ’l numeau Benson, ee asigura că subt acest simplu nume se ascundea Corniţele de Montegnt, fini unul general francee. El ar fi fost silit a’şi schimba numele, fiind că colabora la nn ziar, a cărui direcţie nn corespondau cn principiile sale. De asemenea se asigura, că îndată ce familia imperială se va întoarce in Franţa, Benson iară'şi va primi vre-o înaltă funcţiune în patria sa. Şi in adevăr pretinsul Comite călătorea foarte adeee-ori la Londra şi tot-d’anna se intor- _ Ce cai sunt dar aceia ce a’afi pus la tarentaşnl ce l’am vizat la poarta staţiei ? ___ Snnt al acestui călător, raspnnse şe- fal de poştă, aretând pe Mihail Strogoff. ___ gă-I deharue... zise călătorul cn nn ton, la care numai încăpea respnns, Mihail Strogoff înaintă atnncL — Aceşti cal snnt opriţi psntrn mine, zise el. — Puţin ’ml pasă. Mie ’ml trebnesc de neapărat! Aide. late. N’am vreme de perdut. — Nici eB n’am vreme de pierdut, res-punae Mihai Strogoff care voia să fie li-*■!*■!» !• ®bia ’şi ţinea cumpătul. Nadia ere lingă el, earăşl liniştită, dar in inimă neliniştită de o scenă pe care era mal bine să o înlăture. — .Detnl. — adause călătorul. Apoi mergând spre şeful de postă; Să •• dehame caii de la torentatal Bcela, strigă el cn nn gest de ameninţare, şi caii eă se pne numai de cit la berlină. Şefal de postă, foarte încurcat, nn ecia cnl eă eeenpnnă şi ie uita la MihailS trogolf, care avea negreşit dreptul de a reeieta la nedreptele pretenţii ale călătornlnL Mihail Strogoff eeiită nn moment. Nn voia să-şl arate podaroshna, care ar fi a-tne 1 narea aminte asupra lui, dar nn voia cea cu un aer plin de tăinicie. De odată împrejurările, în care trăin, ee schimbară. El luă cu chirie o casă frumoasă, ’şi cumpăra cai şi trăsurii, iutr’uu cnvănt se făcn nn om de modă. intr’o benă dimineuţă veni insă poliţia şi ii aresta. S’a dovedit, că tatăl săB nn a fost nici comite nici general ci că, din contra, el era din o familie obscură.- - El pusese, prin o stratagemă foarte indrăsneaţă, nmna pe o sumă de 50,000 franci, şi annme cum ? Pe la sftrşitul resbuiulul el se presantă cn hârtii falsificate la Lord-roayorul din Londra, cn însărcinat din pnrton oraşului Chateaudun, care ar fi suferit atât de mult din canea resboinluî, încât avea Deapărată trebuinţă de ajutor. Lord-mayornl, nepuind câtn’şi de pnţin la iudoială cuvintele lui Benson, l'a poftit, ca pe representnntul nnni oraş la prânz şi-la dat 50,000 franci pentru fondul de ajutoare, rugându'l totodată să exprime oraşalui Cheteandun simpatiile oraşului Londra. Cât de mare fa mirarea Lord-mnyor-nlnl, când vă/.a că oraşnl Chateaudun nu îi trimite o adresă de mulţumire. In efîrşit el remonstră, şi prin răspunsul, că, de cum se fi primit vre-un ajutor, oraşul Chateau-dun nici nu a trimis pe nimeni la Londra. In nrma acestor Benson a fost arestat, trimis la Londra şi osăndit Ia muncă silnică. In închisoare a făcut o încercare de a se BÎnncide, ţinând o flacără de gaz pe pieptul desvălit, tu preajma ininieî. El a fost însă surprins şi scăpat cn o rană grea din ghiarele morţii. încă pe timpnl acesta, Benson ee împrietenise cn mai mulţi hoţi englezi şi nnmai de cât după ce şi-a dobăndit libertatea a organ leat cu ajutorul lor o bandă primejdioasă. Benson era şefnl şi spiritul conducător al acestei companii, care făcea întreprinderi mari. El se instală intr’o casă, care comunica cn edificiul poliţiei, alegăn-dn-şi ast-fel cel mai signr adăpost, de oarece tn vecinătatea ei poliţia nn bănnesce. De altmintrelea el avea complici şi intre detectivi. Cn ajutorai lor tot-dea-nna ştia să scape de la loco), nnde il căuta poliţia. Jafurile lui ee urca la milioane şi, ce e mai caracteristic, el depunea satnela, pe caae le fura, la banca Engliterei, înre-gistrăndn-le pe un nnme falş. Iu efârşit, Benson a fost prins şi osândit la 13 ani închisoare. Chiar şi in înrfai-eoare insă el etă in csrespondenţă cn banda ea, se înţeleagă cn dânsa prin deosebite semne şi in chipol acesta a condus şi ia-fal de la calea ferată de nord., Din fundul pămentului. — Ziarele franţuzeşti comunică niţlo detaiari foarte interesante despre scăparea unui om cufan-dat în nrma nneî snrpătnrl. — Un annme Prâwst săpa la Concbee, în departamentul Enre, o fantăuă. La 30 Octomvrie de odată pămentnl de snb picioarele Ini se surpă şi el dispare ecb pământ. Nimeni nn se mal îndoia, că surpăturile 1'aB omorât. Peate cinei zile insă lucrătorii, care con-tinuaB săpătura începută de densnl, auziră un glas înăduşit, ce venea de snb picioarele lor: Era Prcwst, care le strigă : 'Sunteţi in sfârşit aici., Cinci zile el stă-tuee nemâncat şi nebăut intr’an loc deşert. In zadar insă lucrătorii şi-aB dat silinţa a săpa in direcţia, din care venea glasul, de oare-ce pământul mereB ee mişca earăşl, ca dând caii, să-şl tntâr/.ieze călS-toria; şt cn toate astea nn voia aă in- _ Oeapă o luptă care ar fi putnt pune in încurcătură misiuDea Iul Cei doi jurnalişti se nitaB la el gata a-minteri a-i da mâni de ajutor dacă făcea apel la dânşii. — ,CaiI ntei vor rămânea Ia trăsnra mea, zise Mihail Strogoff, fără a ridica tonal mai mnlt de cât se cuvine nnni biet negnstor din Irkuţsk. Călătorul făcn câţl-va paşi spre Mihail Strogoff, şi pnnândn-i cn asprime mâna pe umăr ; — Aşa, ziie el cn o voce aprinsă. Nn vrei să-mi dai caii — Nn, zise Mihail Strogoff. — Ei bine, vor fi ai acela! dintre noi amândoi, rare va putea să plece. —ţ Apă-ră-te, căci nu te voi n ecaja. Si vorbind ast-fel, călătorul traBe repede sabia din teacă şi ee pase in gardă. Nadia e'a aruncat Inaiutra lui Mihail Strogoff, _ _ Havvy Blount şi Aleido Jolivet înaintară jpre el. ... ___ fju uie voi bate, zise simpla Mihail Strogoff, şipentrn ca eă-şi ţie mal bine aprinderea îşi ncmcişă braţele pe pept. — Nn te vel bate? — Nu. enb picioarele lor şi 'I ameninţa de a ee surpa din noB. După o muncă mni îndelungată, ei s'aB mulţumit u săpa o gaură prin care să poată comunica cn Pruwst, spre a-i da mâncare şi băntnră. Altă zi aB început a săpa din altă parte, dar după o muncă decâte-va zile au dat de o etâucă. In sfârşit peste 20 zile Ptrwst a fost scos din pământ. Un hun cehilor. — La 'Folies Bergâres, din Paris dă de câtă-va vreme representa-ţinni nn american, care se nnmesce căpitan 11 ove,, cn soţia sa. Lumea il admiră pentru precisiunrn, cn care ţinteşte. La depărtare de vre-o 35 paşi se pune o lumânare : căpitanul llove se culcă pe spate şi ţinteşte ponte cap ca un pistol asupra Hacărei. O singnră dată nn s'a întâmplat ca el să nn fi nimerit in cât glonţul să tae vârful macului, stingând lumânarea. Tot astfel el ţinteşte asnpra unei cărţi, făcând cn glonţnl să treacă pe la nn punct hotărât de mai nainte. — In sfârşit doamna căpiţă neasă ese pe scenă cu nn măr pe vârful chignouulul, d-1 Căpitan o ia la ţintă ş; glonţul trece prin mer. Văzând aceasta, nn parisian observă: — Această producţinne tot nu este atât de grea, ca şi aceea, când W. Teii a nimerit mărnl de pe capul fiiulul săB! — Pentru ce — ’l întrebă altul. — Pentru că Teii ţintea la capnl fiului săfi, eară Hove ţint şte la capul soţiei sale,— respunse parisianul. 0 corle roditoare.—Opera lui Victor Hugo, 'L'histoire d'uu crime,, a apărut in a 58 ediţie. Până acnm s’aB vândat din această carte 200,000 exemplare. OPERA ITALIANĂ De aproape doă săptămâni porţile teatralul nostru s’aB deschis şi amatorii de musică se desfată ascultând nemuritoarele producţiuni ale geniului mnsical italian. A trebuit să fie un Franchetti care, intr'un asemenea timp, Bă aibă cnraginl,—nn cu-ragifl inspirat de iabirea şi devotamentul ce intr'atâtea rânduri a dovedit că are către publicai român, de a ne adneeotrapă de operă. Cnraginl OBte plăcut şi folositor noă, cari, emoţionaţi de vueHe ce ne vin din spre Plevna, adânc mâhniţi de sacrificiile sângeroase ce le fac românii noştri în acel teribil loc, găsim în îmbătătoarele armonii ale operil o mângăere şi o întărire. Ne temem fosă că inbitnl nostru impre-eariB, in lipsa in cari se află de abonamente, cn toată bana sa voinţă nu o va putea duce. Se pare că d-Ini s’a înşelat in prevederile sale, şi chiar am anzit pe mnlţi amici care ’l îndeamnă de a nu mai continua cu representaţiile. Noi ’1 seim că ee află acum intr’o dificilă posiţiune, susţinut fiind numai de parter şi abandonat de freenenta-torii togilor şi am dori din tot enfletul ca să poată Ba den toate representaţiile promise, dar ne îndoim. Să trecem acuma a face o scurtă ana-lisă asnpra artiştilor ce nl-a adus d. Fran- — Nici cbiar după asta—strtgă călătorul. Şi, mai nainte de a fi oprit, vârful biciului săfi lovi umărul lui Mihail Strogoff. La această insultă, Mihail Strogoff păli grozav. Mânele’i se ridicară deschise de tot ca şi cnm avea să perie acest perso-nagiB. Dar printr’o silinţă peste măsură, reuşi să ee stăpânească. Un dnel, era ceva mal mult de cât... o întârziere, era poate chiar misinnea lui neindeplinită. Era mnlt mai bine să piarză câtu-va ore... Da, dar să inghiţă acest afront 1 — Te vel bate acum, laşule? repetă călătorul adăogând obrăsnicia pe lângă brutalitate. — Nu, respunse Mihail Strogoff, eare nu se mişcă din loc, dar care privea pe călător ochi in ochi. — Caii. şi indată !‘ ziije atunci acesta. Şi eşi din sală. Şeful de postă merse numai de cut după călător, nn fără să dea din nmerl, după ce e'a citat lnng şi lat la Mihail Strogoff cu nn aer puţin aprobator. Efectul produs asupri jurnaliştilor dea-ceaetă întâmplare neaşteptată nn putea fi inavaDtigiul Ini Mihail Strogoff. Uimirea lor era vădită. Acest voinic şi sdravăn tânăr să se lase a fi lovit ast-fel şi să nn ceară satisfacţie pentru o asemenea insultă 1 Să chetti, artişti cari merită toată atenţiunea şi toate aplaueele noastre. M.tiăntâifi aă constatăm nimica enormă la care sunt puşi cn toţii, dâudn-no in lie-caro seară un spectacol noB. In scnrtul spaţiu de zece zile văzurăm represeutându-ge pe scena italiană operile: ,Emani, Rigolutto, Uoy-Blas, Trariata* şi , Uncia de Lamermmoor' şi deja se a-llă in repetiţie ,Bărbierul şi Troveatornl.' Iu aceste opere reiuoirăm cunoscinţa cu d-na Adela Gianetti şi dd. E. Castagna, Grandi, Fradellopi, pe cari ’i auzisem din vara trecută şi lăsase in noi plăcute im-presiuni. Făcurăm o plăcută cunoseinţă cu artiştii din nnofi adnşl: d-rele Elena Teodori ni, Anastasia de Srcgiui şi dd. Rossi Romiati , Marasini şi Matca. Succesul vechilor şi nunilor artişti saţisfăcu pe deplin aşteptarea publicului nostru. D-na Giauetti se distinse şi fu aplaudată iu Cavatina, in duetul cu tenorul şi terţetul final al operei ,Emani'; in aria şi in dnetnl de amor cu tenorul din ,Buy-Blas.' Reuşita cea mai mare o avu în ,Lucia* esecutându’şi tot rolul in perfecţiune şi meritând prelungiţi ovaţinnl mai cu seamă in scena nebuniei, când publicul a chemat’o mii de înalte ori in scenă. D-na Ginnetti este o artistă demnă de a joca in teatrele de prima ordine, D-ra Teodorini, care prevestim că va deveni steana mnsicală a României, a cântat micnl rol al Madalenei din ,Rigoletto' cn atâta natural că părea o artistă consumată nu o jună cântăreaţă la inceputnl carierei sale. Cântă asemenea rolnl Casil-dei din «Rny-Blaa cn nn mai mare succes, vocea d-ei găsi intr'âusnl mijlocul de a'şi srăta mal bine comorile sale; zise can-ţona şi dnetnl săB, cn demna companion bbritonnl Grandi, într,nn mod neimpnta-bil. Primi nomerosse aplause şi dnoă buchete de fiori. Publicul stărueBce pe lângă d. Franchetti cn să pne în scenă «Bărbi-ernl', în care operă ge zice că talentata noastră ,Teodorini* a făcut o nouă crea-ţiune din rolnl RoBinei, şi.... dorinţa pu- blicului va fi in cărând satisfăcută. D-ra de Sregina, o jună artistă rasă, 'şi-a meritat călduroase aplause atăt în rolnl Gildei din Rigoletto, cât şi în rolul Violetei din Traviata. Cântă dificilă arie a Gildei in perfecţiune arătândn-ne că posede nu tril just şi intonat, cântă asemenea în tou greaua arie diu Traviata, probăndu-ne ast-fel că este o artistă cu talent şi merit. De la sexul frumos, să trecem la sexul... forte şi să începem ou : D. Eugenia Castagna care e nn artist foarte consciinţios. Cântă cn o bună scoală şi are o bană acţiune. Rolurile de Ernani, Rny-Blas, Ed^ard şi Âlfred le esecută ca nn adevărat maestru. Interpretă ca inteligenţă personagiul ce represintă, natural, fără esageraţie. Publicai a apreciat rarele sale cualităţî artistice aplandăndn’l mai de mnlte ori. Fu mare in duetul de amor din Ruv-BIbb şi in scena blestemului din Lucia. Baritonul Grandi e un cântăreţ al veche! scoale ce'ţifuce plăcere a-1 auzi. Vocea sa este întinsă, sigură in notele acute. Eiecută cu multă precisiune diferitele sale roluri in operile 'Ernani, Rny-Blas, Traviata şi Luc«■»■■■■ miiuiiM'..................... nnift Am on6re a Insciinţa pe onor. mele clientele şi onor public, că MAGASINUL MEU DE TAPISSERIE ŞI DE r)ECOK>^TIŢJ3Sri afliîtore acuma Calea Mogoşoel No. 2:1 SE VA MUTA DE LA Sf. DIMITRIE lu Strada Ştirbei-Vodă No. 3 în dosul Teatrului Naţional. Mnlţnmind pentrn încrederea cn care am fost onorat până acnran, îmi voia da t6te Bilinţele spre a’i păstra şi pentru viitor în orî-ce privinţă. (634-0) Cn totă stima H. HONICH. 'WtlWI1. WfW HPmWfTffW IlNTSTIXIUrTjRIR.IE y 9 Tote maşinelc, caii, uneltele, clădirile etc. ale fostei Companii l’arometrioe pentrn cnrăţirea latrinelor cu muşine pneumatice, prin vemjarea licitativa efectcată la 25 August a. c. trecând in posesiunea nostru, atu luat t6te măsurile pentrn ameliorarea Incrârilor, iar firma va fi: ANTREPRISA BAROMETRICĂ PENTRU CURĂŢITUL LATRINELOR Maşinale nfistre oLr marele avantagiă că se pâte cnrăţî orl-care cantitate de latrine în ori-care oră de iji sad n6pte. Aceste maşine fiind de fer şi închise hermetic, şi curăţitul lacându-se în mod pneumatic, nu pote pătrunde nici nn fel de miros atât de supărător şi vătămător sănătăţii. Localităţile cari nn permit intrarea vagonelor mart sa vor curaţi n6ptea, asemenea cn tuburi hermetice şi pneumatice. Biuronl se aflil Strada Academiei No. 25. p. Antreprisa Barometrică (639-0) direcţiunea. E8P08IT STRADA EPISCOPIEI No. 4 LA .STBOQTOILE NEGRU* OCASIUNE RARĂ VINUKI NATURALE VECHI DE 4, 8 ŞI 11 ANI T3ST FLACOANE SI O U OCAUA cu preţuri fdrte reduse şi neauzite pSnS acum INDIGENE AL UE ŞI NEGRE Da Colturi I De Dălu Mare | Băşicată , Drăgâşanl I Mijchet I Negru Vărtoi , Odobeştl I RaŞechle | Tăiuâitiă VINURI STKEINB en gros şi en det&il De Champagne I De Rhin i Malaga i Cherry » Bordeaua | , Ungaria ||j Madera i Muscat Lunel Nu pdte concura nimeni cu mine nici in privinţa calităţii vinurilor şi nici în ceea ce priresce preţul lor. NB. Liqueururi, Diferita Cognacurl vieui ţi fin Champagne. ţuici veche naturală şl Unt-de-lemn de Toscana. M. THEODORESCU. A eşit ţi se hllă de vămjiire In tote librăriile: INDICATORUL AL FA li ETIC] al logel TUIIIRIILIII SI INIlEHISTRUiKI de E>. X. GEORGIAN Preţul 1 Leii nod. LEUŢIUNI PAUTICOLARE de JVC A T B IVT A T I C I C. Brailoiu, fiul 17 Star da Scaunele 47. A eşit de sub presă şi se afin de ven-ijare Ist librăriile Socec Ă. Comp. şi Fraţii loaniţiu: inveţătcjra ELEMENTARĂ deepre Dogmele bisericel ortodoxe de răsărit de D. ST. CĂLINESCO arangintl conform programei în vigâre pentru clasa III din licee, gymnasie, scdle centrale de fete, scdle normale şi pentrn claBa II din seminarie. Preţul 85 bani. La Tipografia THIEL & WEISS şi la tdte librăriele din ţeră se află de vAnijare: DICŢIONAR PORTATIV GEKMANO-ROMAN de TUEOCII AR ALEXI Preţul 3 lei 20 bau». A eşit de sub preta : n® A IV A. pentru deprinderi în cugetare şt compoeiţiune de I)r Caianu Directorul gimnastului din Focşani. Carte antorisată de onor. minster al instrucţiune! pentrn clasele giminasiale. Deposit in Bucnreacl la librăria Socec et Comp., in Iaşi la librăria Petrini. O jună damă germană cn cnnoscinţă de mai multe limbi, voesce b se angaja ca guvernantă sad menageră la o familie in Galaţi gad în districte. A se adresa la Ţigănuşi vechia vis-â-vis de poliţie in Galaţi. Loisa Hertt. Desfacere Totală Moscenitoril defuntelul Iordache ŞerbAnescu argintarul, desfac in total sad în parte cu preciurt reduse t6tâ marfa de argintăria precum: Icdne mari şi mici , tacămurl de dulc^ţâ şi de masâ. candele diferite mărimi, cruci de botez, evanghelii, cădelniţe, potire, coşnicidre, inele şi alte diferite obiecte de argint, precum şi uneltele de lucru. D-nil amatori sunt rugaţi a se adresa In tdte filele la magasinul repausatulul, Calea Mogo-I şdier. Hanul Zlătari No. 21. (631-0) Moşia Inoteştî rendeijă de la Sfântul George viitor 1873. Doritorii se vor adresa la D-nn N. Bonrki Calea Mogoşoiei No. 174. (368-0) ANUNCIU IMPORTANT. el CSL Mii TICHII SI RENOMITO M1GASIN Pla s t fiu a albă , 8UB FIKMA sheotp mumir Strada Carol 1 No. o. (Curtea Vechie) ris-A-vis de Sig. Prager. JJ Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vis-â-vis de Sig. Prager. jj Am on6re a insciinţa pe onor. PT. Pnblic că mi-a sosit pentrn 1 «csonnl de iarnă Dn bogat asortiment de Încălţăminte pentru Bărbaţi, j Dame şi Copil, dnpă fasânele cele din urmă, — precum şi un mare [“] transport de Cisme lungi de Lik rusesc, de Iucht şi de Vacs, ca şi i Mantale de Cauciuc peDtra pl6e, prima calitate; asemenea şi Galoşi [ de Gumi. Sub-scmnatnl aduc mclţnmirile mele onor. PT. Public pentrn în- H credere ce a dat menţionatei mele firme de nn interval de 12 ani Lj j care până acuma a depns probe snficiente de fina calitate a mărfeî _ ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acum înainte, va bine-vol al da concursul sed găsind tot-d’a-una atât m&rfari fine şi fasonate cât şi preţuri fârte moderate. Cu tdtă stima MOUL ATELI E «. DE : FOTOGRAFIE şi PICTURA J I I. F. MANDI cte Comp 21, Calea MogoşioeT 21; vis â-rls de cofetăria Capşa. Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictoră , de ori-ce fel de mărime, k in modal cel mal noă şi elegant aprobat in cel mai înalt grad prin care »e f oferă nn lncrn solid frumos cn fidelitatea a natnreî. 7 Pentru Pentru Pentru Pentru Pentru 5 franci: Pentru 6 franci: 5 5 Pentru & franci: Pentru 3 franci: Pentru Pentru CE SE POATE CAPĂTĂ PENTRU » FBA.MCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA • i* LINGERIA DIN YIENA Calea Mogojdiel Palat» „Daria** Pentru S0 bani: I oot Pichet da veri. Pentru S trencl: 0 cămăşi de Oxford engles. A trend 50 bani I pSreehe pantaloene pentru călăreţi. 5 Iranel: 6 perechi manchete cri ce fason. 5 franci: 2 garnitura tolerate de dame. 5 franci : 1» gulere engl. In orl-care fason ţi mărime. 6 părechl ciorapi patentate. 6 gulere moderne pentru dame, dupi alegere franci : 12 batiste albe de p&niă adevărată, franci: 11 batiite bine oolorate tivite ţi spălate. 6 proadpe de păniă curată. 6 şervete da masă de pănsă adevărată. Pentru 5 franci: 13 şervete albe de oeaifl. Pentru 5 franci: 1 cămaşă modernă, simplă sdd brodată. Pentru 5 franci*. 2 batiste ca monograme fin brodate. Pentru 5 franci: 1 batistă franceiă fin brodată ca dantele. Pentru 3—8 franci: 1 ooraet de damă Pentru 5'/i franci -. 0 cămaşa da năpte Pentr» 5 franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 1 garniture fine şi moderne pentru dame (gulerul ţi manşete). 1 camiaon modern brodat. 1 faţă de masă oolorată ca eiuourl, pentru cafd. 1 cămaşă eeO o pereche de iemene de damă, bogat brodate. I cravată de damă, adevărată Crfime-Dentelle. 1 fustă costum plissd. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de coti — I bucată Chlfon frenţureac. Pentru 10 franci: I bucată Robe d’enfnntş de felie. Pentru 18— 24 Intnol : I bucală Tartan engles de 5 ceti. Pentru 20 trenat: 24 oo|l Pichet. Pentru 20 frânai: I bucată Mania de bale. Pentru 18 35 franci: 1 bucată pănsă de Rumburg, de 36—45 coţi. Pentru 55— 68 franci: I bucată plntă de Belgia de 60 eoţr. Pentru 75—108 franci: 1 bucată pănsă Coronulde 58 coţi. Pentru 115 *10 fiancl: 1 bucată Toile Batiste france». Pentrn 12—22 franci PlapăinJ de ltnă forte fine. Alarâ de articolile menţionate eo găseşte tot-d’a-una trusouri complecte. Calea Mogoşfilel Palatul „Dacia**. CominŞiledln diţtrlcle însoţit* cu preţul reipeotiv se vor efeotca toarte grabnic eeneelincies Pentru Pentrn Pentru franci: franci: franci: Pentru 5 franci: Pentru & franci: 5 5 Pentru Pentru franci: franci JOSEF GRUNBAUM LA BELLE JARDINIERE 20, Colţul Bulevardnlnl şi Stradel Mogoş6ieî, Casole Grec6na, 20 Aduc la cunoscin^a onor. Public ca ml’am asortat Magasinul cu MIENCICOAFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalone (le fantasie din diverse Stoffe» Tot de o-daU înştiinţ-eţi că am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistă mal modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. JONGF Pitrnisorul Cărţii, „A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20.