Nr. 238 JUOI 20 OCfOMVRIE ANUL II. — I8T7. A BON amentelb MB MU BBBBB^. MBBHBB UMi bBESCm s =TIMPULi nsiBnb'm 3, bzcluh: bJIL JL JL W JLi JL mLiHHITM Lini» de S0 litere petit, pagina IV, 80 baal. e pagina HI, 80 bani, pe pagina U, 2 lei noi. ------------ Reclam. TteTnol linia. , ESE IN TOATE ZILELE DE LOCEO. Un numir In Cspit&lft 10 bani. Biuroul Redacţiei şi Administraţiei; Palatul „Daoia". A.ÎSTXJN'aX TOI fie priimeeo tn itriinltate: La D-nil Haatem-•Imm A Voyltr In Vienn», Walfiachgaete 10 A. OppetiJc In Vienna, Btubenbaetei 2; Budo tfuM tn Vionna , Seilerititte 2 ; Vmtmt Brdicka In Vienna, TeinfaJtatraaie 17; Philipp Ldi In Vienna, Kechenbacbgaaae 11; L. Lanţ) A^Vomp. In Peşte fi Banc* LafJUe-BuLli^r A Comp. In Parii. ScTiaorl nefraneate nn ee primeeo. Artioolele nepnblioate ie Tor arde. Un nundr In Districte 16 bul. Carenl de Bnenreiel, 17 Octomrrie. Oblig. Rurale..... 85 V, 86 Romanii . . 40 --- Impr. municipal eu pr«mil --- --- Renta Rom&n4..... --- Parie 8 luni ... Bl. 100 --- Londra » . . . 2620 2520 Viena , ..... Perii» « ..... 128IA Uimi de Tlena, 30 Oetombre. Metalice.......................63 «5 Na(ionale......................#9 80 Renta In aur...................74 #0 Lene..........................110 — Acţiunile băneai............. 830 -- CrediturI.....................21] 26 London........................117 90 Obligaţiuni rurale angare . . 70 60 » temeavar .... 77 — > transilvane ... 76 — Argint In mărfnrl............ 104 20 Ducatul........................ 6 «4 Napoleonul..................... 9 40 Mare 100 ..................... 58 36 Cuini deţ|BerlIn, 30 Oetombre. Acţiun. Clilor ferate romAne lt — Obligaţiunile romane 9%. . 55 — Priorităţile C. fer. rom. 8% 49 50 împrumutai Oppenheim , . . 771/4— Napoleonul....................14 28 Viena, termen lung.............— — Pari. 4 eourt .... 81 20 Calendarul ŞUel Juol 20 Oetomvrie (1 Noemvrie). Patronul <)ilel: Martirul Artheinie Rda&ritiil mirelui; 6 ore 36 Moaitent< crede că ministerial aotua va remănea pAnS |a deschiderea corpurilor legiuitoare. Acelaşi ziar desminte ştirile relative la o nonă dieolvare a camerei şi declară că ştirile despre lovitura de stat snnt ridicole. Berna. 37 Oet om vrie. .Corriere d’Italia* deeminte ştirea. comunicată de cătră ziarele din Vieni că Poarta ar fi remoniftat intr’o notă adresată cabinetului Italian contra intrigelor agenţilor italieni din provinciile slave. SCIRI TELEGRAFICE ALE «TIMPULUI, (Ageiţla Havat). — Serviciul de li 80 Oetomvrie, 4 ore seara. — Telegramă a marelui duce Nicolae. Bogota. 17 Oetomvrie. Erl, la 1G Oetomvrie, trupele din gardă, sub comanda generalului Gnrko, afl încon-giorat poeiţinnea întărită a Tnrcilor la Te-leş, pe şoseaua Sofiei, şi afl deschis focul din 27 tonuri. După 2 ore de canonadă, garnieonn compuiă de 7 tabore de infanterie cu 3 tunari sub comanda lui JsmaiL Hakki-paşa, a capitulat şi a depus armele. 300 oameni afl pntut scăpa; restul precum şi paşa şi 100 ofiţeri se află proviaorifl la Gorny-Dubniak şi afl să fie puşi în libertate, dar Ismail-Hakki şi câţi-va ofiţeri afl preferit să rămână prisonierl. In această luptă , afl luat parte o brigadă din a doua divisiune de cavalerie a gardei şi brigada Cazacilor de Caucas. Perderile noastre afl fost: din infanterie, 1 mort şi 25 răniţi din regimentul lăncieri-lor, care a atacat infanteria : 6 ofiţeri şi 50 soldaţi afară din lnptă. Restul perde-riloT nn e încă cunoscut, dar în ori-ce cas e neînsemnat. Tlena, 30 Octemrrie. Noutăţile de pe câmpul de reebel spun ca tot spaţinl coprins între drumul Lov-ciei şi rial Vid este oîspst ue tiraliori din garda imperială rusă. Cercul de înconjurare are o întindere da nouă leghe şi este ocupat de 80,000 oameni. La Constantinopole domnesce temerea despre o rea schimbare a stării de lucruri în Balgaria. Mukhtar-paşacere neîncetat ajutoare, dar toate ajutoarele disponibile afl fost trimise la Şipka. Şnmla, 28 Oetomvrie. Snleiman-paşa a sosit aici. Trupele de lângă Rasgrad campează Bub corturi; cavaleria se află în cantonamente. Treblxoida. 28 Octomrrie. S’a trămip Ia Erzerum o mare cantitate de provisiunl; 2,000 oameni uşor răniţi afl părăait Erzernmnl, 2,800 răniţi mal grefl afl rămas în acel oraş. Tnrcil aii părăsit Tapraksleh, retrăgându-se la Ert rum, pe drumul de la Haeankaleh. Conitaatlnopol, 29 Oetomvrie. Snleiman-paşa s’a Întors srl la Rasgrad dnpă ce a Întărit garnisoana din Bazargik, şi a ordonat să se ridice Incrărl de apărare în prevederea unul atac din partea unnl corp rosesc din Dobrogea. S’afl aşezat ante-pos-turî de cavaleria in satele din prejnrul Itasgradnlul. Nu s’s publicat nici o telegramă în privinţa Orkhaniel safl a Plevnel. Mukbtar-paşa, întărit prin corpul Ini Ismail-IIakki şi-a aşezat cnartierul-generale între Ka-prikioi şi Zevin. BOC0BESCI « OCTOHTB1E Ziarele europene constata cu uimire, câ Ismail-paşa In curs de opt zile a isbutit a face o cale de 40 mile $i a’şl opera juncţiuntea cu rămăşi- ţele corpului Iul Mukhtar-paşa. Dupâ ce juncţiunea este un fapt Împlinit, nu rem&ne Îndoiala, ca In curănd va trebui sa aiba loc o noua lupta decisiva, de oare ce Mukhtar-paşa Işt da silinţa sa oprească pe ruşi In Înaintarea lor spre Erzerum. Indata ce ruşii ar isbuti să se aproprie de Erzerum. campania din Asia este definitiv bo ţâri ta, de oare ce oraşul Erzerum nu este apârat de fortifi-caţiunl moderne, care ar putea sa resiste unul atac serios. Un singur fort este pe o Înălţime din apropia-rea oraşului, care fiind ocupat de către inimici, gamisoanel din oraş nu 11 rămâne de căt sa capituleze. Ast-fel la anul 1829 oraşul Erzerum a capitulat după ce s'aO descărcat asupra lui vre-o suta bombe. Yăzend strimtorarea turcilor in Asia, cabinetul englezesc ’şl dâ toata silinţa de a opri prin operaţiuni diplomatice pe ruşi In înaintarea lor. Ast-fel ’şl esplicâ ziarele din Austria şi Germania ştirile despre stăruinţele pacinice ale Engliterel. Se asigură că Sultannl ar fi stăruit ca Englitera să mijlocească pentru în-cheiarea păcii şi că In urma acestei stăruinţe cabinetul englezesc ar fi hotârlt a face o încercare serioasă. Aceste ştiri aft produs cu deosebire In ziarele din Pesta şi Vienaoviuă sensaţiune; ele sunt Insă primite cn reservă. Ancă mal nainte de lupta de la Aladşa-Dagh mal multe din cabinetele europene ar fi declarat, că ori-ce încercare de a restabili pacea, Ie pare zadarnică, cătă vreme la Plevna ori la Iantra nu se va da o luptă decisivă. Is-bănda de la Aladşa-Dagh nu e privită, ca un eveniment, care ar putea să hotărască pe Poartă a ceda. .Wiener Abenpost* comunică ştirile despre încercările de a restabili pacea prin următoarele cuvinte ; .Alaltă-erl s'aă ivit in cercurile politice din Berlin şi Viena ştiri privitoare la Încercările de a restabili pacea. S’a făcut din Viena la Berlin şi din Berlin la Viena, Întrebare, dacă aceste ştiri sunt întemeiate. Ele aQ sosit din Londra..... Dorinţa de a vedea pacea restabilită e atăt de generală, lncăt bucuros credem, ce atăt de mult dorim. Şi noi bucuros ne am legăna lu această plăcută speranţă şi am priimi ştirea bună cn multă bucurie, de oare-ce nimic nu ar fi mal favorabil intereselor comune ale Europei, de căt o adevărată pace ; dar ştirile de pace afi stârnit atăt de adese-orl In cursul acestui resbol speranţe plăcute, fără ca să să fi arătat ramura de măslin, încât nu putem de căt aproba reserva ce şi-o impune ,Po-lit. Corr.* comunicând aceste ştiri. Nimic nu derim mal mult de cât ca cel mal apropiat viitor să ne arate câ nu aveam drept de a ne impune aceste reserve.* Ast-fel privirile tuturora sunt Îndreptate spre Plevna şi spre Iantra, unde se aşteaptă o lovitură, care să ne poată aduce speranţa de pace, ba poate chiar şi restabilirea păcii. La Iantra nu credem, că se jva da această lovitură, de oare-ce aici, dupâ informaţiunile ziarelor din Viena 65 mii turci stafl faţă cu cel puţin 130 mii ruşi şi e probabil cu Sulei-man-Paşa nu numai că nu va întreprinde atacul, dar nici nu va primi o luptă decisivă. Ar remânea dar ca soarta resbo-iulul, ori cel puţin a campaniei din acest an să se hotărască la Plevna. DIN AFAR1. Citim In »Die Presse, din 26 Oo-tomvrie : , In Constantinopol se atribue mare însemnătate unul discurs adresat de Sultanul, septemâna trecută către batalioanele gardei civice. In .acel discurs el a rostit speranţa de a vedea In curând, graţiâ isbândelor armatelor imperiale, Incbeiându-se o pace onorabilă, şi de a avea, ca şi In cursul resboiulul, sprijinul eficace al tutulor cetăţenilor imperiului pentru realisarea reformelor şi regenerarea Turciei. Acestor cuvinte li se dâ o deosebită greutate, dupâ cum se scrie către „Politische Correspondent.* Ele se esplicâ lutr’un sens pacinic, observând că Sultanul le a adresat mal ales pentru partita esaltată care predică necontenit resboiul până la cuţit. In sprijinul acestei esplieaţiunl 9e adaogă că Turcia, dacă Ruşii afl a se mânţine iearua In Bulgâria, ceia ce pare a fi sicur, ar ajunge lntr’o stare cumplită de lipsă şi de slăbire, care ar fâce-o să primească ver-ce propunere de intervenţiune, dar care ar sili-o a face din piopria’I iniţiativă negocieri de pace, pentru a nu mal avea a reîncepe lupta In pri-mâ-vara viitoare. Cu toate aceste, guvernul turc aduce fireşte toate silinţele sale pentru a aduna ostaşi (pentru care scop s'ab şi deşertat puşcăriile) şi pentru a ’şl procura toate obiectele trebuitoare unei campanie de iarnă. Franţa.—Balotagiurile afl reieşit In favorul conservatorilor : dintre 15 deputaţi aleşi numai 4 sunt republicani. Ast fel camera viitoare va fi compusă din 320 republicani şi 210 conservatori. De şi dar nu aG isbutit a-şl crea maioritate In cameră, conservatorii sunt o minoritate imposantâ. Cu toate aceste in cercurile politice din Paris se asigură, că cabinetul Broglie-Fourtou nu se va presenta naintea corpurilor legiuitoare, ci se va retrage mal nainte de 5 Noemvrie. Chiar „Pays* organul lui Cassagnac comunică aceasta ştire, f&cSnd insă observare, câ noul cabinet se va alcătui tot din membri partidului conservator.,Fran-şais*, organul Ducelui de Broglie, fără ca să se pronunţe asupra acestui sgomot, ne asigură că mareşalul Mac-Mahon este hotărât a nu se despărţi de partidul conservator. Dupâ corespondentul ziarului .Times* mareşalul Mac-Mahon, dacă camera nu ar primi discuţiunea asupra budgetului, este hotărât a o a-m6na şi a cere de la Senat autori-saţiune spre a o disolva din noii. In aceea-şl vreme s’ar proclama starea de asedifl In întreaga Franţă. Noile alegeri ar avea să aibă loc In Aprilie, pentru ca corpurile legiuitoare să se poată întruni mal nainte de deschiderea esposiţinnel. Anstro-Ungaria — Nereuşita negoţiărilor pentru Incheiarea tractatului comercial cu Germania a produs un vifor In ziaristică, cât şi In parlamente. Îndeosebi maghiarii aruncă toată vina asupra industriei din ţerile de peste Laita, care nu a voit să facă Germaniei nici o concesiune şi a zădărnicit prin aceasta toate sacrificiile pe care Ungaria era gata să le aducă. Interpelaţiunile, ce s’afl făcut atât In Pesta cât şi In Viena relativ la nereuşita acestor negoţiârl nu aii putut până acum sâ arunce mal multă lumină asupra In-tregel afaceri; In zilele aceste este Insă în camera din Pesta proiectul de bancă la ordinea zilei şi se crede câ tn cursul discuţiunilor sgomotoase, ce se pregătesc, ea se va lămuri. Căt pentru proiectul de bancă, cu toată oposiţiunea, ce se manifestă atât tn ziaristică, cât şi In cluburile parlamentare, e probabil câ el se va primi. Sub greutatea situaţiu-nel externe guvernul actual dispune de o maioritate sigură, care i se supune chiar şi Improtiva convingeri-rilor sale. Tocmai pentru aceea conservatorii stârnesc pentru amănarea cestiunel pc un timp, când discuţiunile s’ar putea face In deplină linişte sufletească. Sor))iâ.— Din ştirile confuse, care circulează relativ la atitudinea Serbiei, nu resultă positiv de cât câ timpul guvernul ar fi dispus să. intre In acţiune, dar pftni acum nu a luat nicT o hotârlre. Se asigură că Consulul-Qeneral rusesc Persiani a comunicat guvernului Sârbesc, că in cnrănd va sosi din arsenalele ruseşti un transport de 60,000 puşti pentru mili-ţiele serbeştl. Pentru administrarea subsidiilor ruseşti date Serbiei, în urma provocării făcute din partea Rusiei, s’a constituit un anume biu-roă, care poartă toate cheltuelilfe actuale ale armatei, plăteşte soldaţii, oficiăril şi medicii care sunt la graniţe: restul cheltuielilor se acopere din fondurile Sârbiel. Scupcina, după noua botrrăre luată In consiliul de miniştri, nu se va convoca de căt in luna Decemvrie. Dacă insă pănă atunci Serbia ar intra (n acţiune, scupcina se va convoca la momentul oportun în sesiune extra-ordinară. Spania. — După ştirile sosite din Madrid rescoala din Cuba poate să fie privită ca suprimată. Capul insurgenţilor Estrada, a fost prin3 şi trimis In Spania. Colonelil insurgenţilor Belbo, Dantisteoan, Mariano, Valero şi Rios, dimpreună cu un mare număr de oficerl, aâ capitulat. In sflrşit preşedintele camerei revoluţionare, Mochado, a fost surprins şi a căzut in luptă. BEVISTA ZIARELOR. ,Romănia Liberă* apreciază importanţa celor din urmă lupte atât pe câmpul de resbol din Asia, cât şi pe cel din Europa şi ajunge la resultatul, că o „mare victorie in Europa, ca cea câştigată contra lui Mukhtar-paşa în Asia, ar face pe turci să ceară mediaţiunea puterilor apusene.* „Rom. Lib.“ încheie prin cuvintele : „In faţa acestor împrejurări, credem că este de datoria tutulor Românilor, fără deosebire de biserică politici, să dea un nofl avent sacrificiului, pentru ca armata noastră să se mănţină la înălţimea, la cares'a ridicat atât In faţa Ruşilor cât şi In faţa tutulor puterilor apnsane.* In urmă „România Liberă* vorbeşte despre abusurile comise in ce-stiunea „podvadelor* pentru armata rusească şi arată că : „Intendenţa rusească judecând că este mal uşor pentru dânsa de a concede această sarcină unul al treilea de cât să aibă un servicii! special al său, s’a învoit cu dd. Moldovanu-Botezatu, căruia II numără zece lei de car, socotindu-I plusul de patru lei drept indemnisare pentru munca şi eheltuelile lor, contra îndestulării la timp cu carele necesarie.* „Pressa* de la 1!) Octomvrie începe prin cuvintele : „Numai câte-va săptămâni ne mal despart de întrunirea în sesiune ordinară a Corpurilor Legiuitoare. Membrii guvernului aâ început a mal părăsi câmpul de răsboiâ din Bulgaria, spre a se aduna în Capitală şi a medita adânc asupra mijloacelor celor mai nemerite, spre a înlătura furtuna ce se apropie, şi din care lesne poate resulta o crisâ ministerială. Căci, ne place a crede că, aceea, cari se numesc mandatari al naţiu-nel şi cari aă avut acum ocasiunea a se convinge, cât de puţin purtarea guvernanţilor noştri a fost în acord cu interesele naţiunel, vor osândi, fără şovăire, politica aventuroasă şi plină de pericole, întreprinsă de Cabinetul Brătiano-Cogălniceanu. Ne place a crede, zicem, că oricât de mari ar fi legăturile unora din deputaţi şi senatori cu aceea ce se pretind a fi miniştrii liberall-naţionall, Domniele lor vor şti a pune, In asemenea momente grele, interesele patriei mal presus de nişte afecţiuni personale, saâ interese de partit. Ţara este In mare suferinţă! Acesta este un adevăr, ce nu se mal poate tăgădui, nici chiar de către cel mal fanatici partisanl al ministerului radical. Resbelul de agresiune, întreprins de d-nil miniştrii, pe răspunderea d-lor, a contribuit până acum, ca toate afacerile interioare ale Statului să ajungă într’o stare deplorabilă. Banii s’aâ cheltuit cu profusiune; la fie-care sfirşit de lună vedem cerân-du-se şi acordându-se noul credite e-straordinare. Unde vom ajunge cu modul acesta ? Şi este oare permis câtor-va oameni, a dispune, ca nişte nuol dictatori, de soarta a 5 milioane de Români, fără ca să li se arate, ce aâ să dobândească în schimbul atâtor sacrificii ? Independinţa? O dobândeam pe calea diplomatică, şi fără a jertfi 10 saâ 15,000 de oameni. Gloria militară? Am arătat, printr’una din revistele noastre trecute, câte lacrimi şi dureri aâ costat pe naţiuni aceste vorbe, menite a escita amorul propriâ al popoarelor, când acest a-amor propria este mişcat In timpuri neoportune ? Pentru ce dar aţi întreprins, d-lor miniştrii, această campanie sângeroasă dincolo de Dunăre, în Bulgaria?* Desvoltănd mal departe această idee, „Pressa* închee prin cuvintele : „Representaţiunea naţională, Înaintea căreia veţi fi datori a da socoteală, In curând, de purtarea d-v., nu ne îndoim, după cum am zis, că va desaproba politica necorectâ, ce aţi urmat, şi că, precum s’a arătat de severă contra unul guvern neamic, tot ast-fel va avea curagiul a desaproba faptele greşite ale amicilor săi politici!* „Românul* constată, că lipsind la căile ferate indestulătorul număr de vagoane, transporturile nu se pot face după cum ar cere trebuinţele capitalei. Cu deosebire însă simţită este lipsa de cărbuni pentru gaz şi lemne, şi spereazâ că cât mal curând direcţia căilor ferate va lua măsuri pentru înlăturarea acestor rele. Atât primarul capitalei, cât şi şi ministrul lucrărilor publice aâ in-t rvenit In această afacere. In urmă „Românul* revine asupra cestiunel intrunirilor partidului conservator, arată că guvernul actual este pentru libertatea cuvântului şi încheie prin cuvintele: ’i?„Avurăm plăcerea d’aciti mal deu-nă-zl în cjiarnl „le Siâcle,” admirarea ce arată că in România, în timp de resbel, domneşte absolută libertate, ba încă licenţa cea mal desfrânată „căci s'aă văzut,, adaogă „le Siâcle,, „unele fol scriind: să se spânzure pe piaţa teatrului, d. Ion Brătianu, preşedintele consiliului, şi d, C. A Ro-setti, preşedintele Camerei, şi nimene nu s’a turburat,. Libertatea dară fiid absolută, pentru ce acele cinci saâ şeapte coloane întărite si prin epistola d-lul C. R. Rădulescu ? Noi am zis să se desmintă calomnia că s’ar face un manifest către străini. Am cerut însă şi cerem manifeste către Români, programe şi ori ce va fi, care să fie citite de toţi şi prin urmare şi de Capul Statului, care trebue, după noi, s’auză pe toţi, ca să cunoască ast-fel tot-d'a-una adevărul în toată frumuseţea lui. Aceasta fiind credinţa noastră, nu mal avem nimic alt de zis de cât că vom citi cu luare aminte şi cu considerare orl-ce programe şi niani-festurl vor publica partitele din ţară.* „Liberul Cugetător*, In numărul de la 17 Octomvrie, începe ast-fel: „Ziarele conservatoare nu încetează de a arunca tot felul de invective şi calomnii,— care mal de cari mai puţin conforme cu regulile bunel cuviinţe, — în contra guvernulur actual; unele merg cu cutesanţa mal departe, nesocotesc persoanele d-lor miniştri şi’şl îndreptează săgeţile lor de moarte asupra persoanei eminentului cetăţean C. A. Rosseti, susţinând că d-sa e ministru la toate departamentele şi că toate câte se fac—şi după d-lor nu mal răâ — se fac prin veteranul luptător al democraţiei române*. Destul! — Ştim cu cine avem a face. 0 MESURA CA MULTE Publicăm următoarea circulară a d-lul ministru al agriculturel, co-mercinlul şi lucrărilor publice şi ne reservâm n reveni într’un viitor număr asupra el: Domnule prefect, Sunt câţl-va ani de când mal toate judeţele ţSreî aB manifestat dorinţa de a înfiinţa scoale de meserii; nnele dintre consilierile general», pentru asatisfaco, intrn cât este cn putinţă, o trebuinţa atât de simţită de ţara întreagă, aB pas la cale înfiinţarea de asemenea scoli. Intre acestea pot cita judeţele DoIjiB, Mehedinţi, Roma-naţi, Prahova, Bazăul şi Bacăul. Alte judeţe snnt pe cale de a imita exemplul dat. Ast-fel dar, pntem constata cu fericire că s'a stabilit de la nn capăt al ţărei la cel-alt nn curent cât se poate de favorabil in privinţa învăţământului profesional al diferitelor meserii. ' Aceet fapt atât de îmbnenrător, ce do-vedesce că Românii B’afi convins cam că, in timpul de faţă, creaţinnea şi desvolta. rea diferitelor industrii este o eestinne vitală pentru ţara noastră, că a mai amâna creaţinnea stabilimentelor de învăţământ profesional industrial este a do eBpnne de bnnă-voe a rămânea iu mijlocul Europei industriale o naţiune numai agricolă. Este adevărat, d-le prefect, că agricultura este şi va fi în tot-d'a-una temelia producţiunei noastre naţionale, însă, nu este mal puţin învederat că interesele de prima ordine reclamă ca alătnrî cn agricultura să avem şi o industrie; şi oceastâ pentrn că între aceste doă mari ramuri de producţiune esistă cea mal strânsă legătură. Intrn cât privesce desvoltarea lor respectivă, astăzi este în deobsce cunoscut că în acele ţări unde indn tria este înflorită, agricultura este prosperă. Nn avem dar de cât să ne felicităm cn toţii despre această fericită pornire a judeţelor pentrn a favorisa învăţământul măe-striilor. Aceasta însă ne îndatorează tot de odată să veghiăm de aproape pentru ca stabilimentele de învăţământ industrial să fie organisate in mod corespunzător cu trebuinţele cele mai simţite ale ţărei, şi în acelaşi timp pe base în destul de temeinice ea să le asignreze durata. Pentrn că nn s’a observat cu îndestulă îngrijire aceste condiţinni neapărate pentrn înflorirea ori cărui stabiliment de instrucţiune, s’a întâmplat că unele judeţe s’aă grăbit a înfiinţa scoli de meserii, şi dnpă dnol safi trei ani de esistenţă le-aB desfiinţat; altele le-aB dat o organisaţiune necorespunzătoare cn cerinţele noastre economice, astfel că junii eşiţî dintr’ânsele, în loc să prac-ticeze meseriile ce aii învăţat, afi îmbrăţişat ocnpaţinni cu totnl streine de cnnos-cinţele lor. Această direcţiune mi se pare greşită şi consecinţele sale nu pot fi de cât page ba bănească pentrn judeţe şi, până la oarecare punct, discreditarea Bcoalelor de meserii în ţara noastră. Alte cause cari aB contribnit că nnele din aceste scoale să nn poată prospera, a fost, pe de o parte, lipsa de mijloace de oare ce nu toate judeţele pot dispune de fondurile necesarii pentru înfiinţarea unei scoale de meserii bine organisată; eară pe * de alta pentrn că conducerea lor a fost • încredinţată unor persoane lipsite decnnos-cinţele technice ce se cer capilor unor a* " tari stabilimente. îndemnat, D-le prefect, de fericita dispo- ^ siţinne ce aB manifestat consiliele judeţene pentru a înfiinţa scoale de meserii, cred de a mea datorie, a vă face cunoscut că viitorul acestor stabilimente atârnă, Iu mafe parte, de organisaţinnea c ■ li se va da, de mijloacele ce li se vor asigura pentru a putea funcţiona. Pentru acest Bferşit, părerea mea este că ar fi mai bine ca consiliele judeţene să prevază o snb-venţiune pentru şcoala de meserii, fără însă să hotărască înfiinţarea unui asemenea stabiliment in judeţul respectiv. Odată ce toate judeţele vor vota asemenea sub-venţinnl, eB me voia grăbi a presanta Corpurilor Legiuitoare nn project de lege prin care să se hotărască câte şcoale de arte şi meserii trebue înfiinţate şi in care annme localitate. Procedând cn mod ni acesta, D-le prefect, vom putea înfiinţa in câte-va oraşe ale ţărei şcoale de arte şi meserii, bine înzestrate iu care toata judeţele vor putea trimite nn număr de jnnl, potrivit cn snb-veuţinnea ce vor acordu. Sper, d-le Prefect, că d-nii consiliari vor împărtăşi părerea m>a în această ces-tiune, de oare-ce este fondată pe o îndelungată experienţă şi pe nn studiB făcut debărbaţii cari se interesează la imprăştie-erea învăţământului artelor şi maeştrilor in ţara noastră SciB că fie-care judeţ ar ţine să aibă şcoala sa de meserii, şi dovrdă despre aceasta este că deja 8 dintr'ânsele afi înfiinţat asemenea şcoale. S’ar părea că acest mod de a proceda este de încurajat; eB cred din contra. Şi în adevăr, orl-cât de BÎmţită ar fi lipsa de meseriaşi români, totuşi trebue să recunoascem că 33 de şcole de meserii ar fi prea multe pentru o ţară ca a noastră, şi, între alte uvinte, pentru acela al lipsei de personal învăţător şi a fondurilor trebuincioase pentru ca aceste şcoale să fie organisate in mod serioB. Intrn cât privesce şcoalele esistente, re-mâne ca consiliat general să judece daca fondările judeţelor permit a le întreţine şi daca resnltatele ce produc sunt de natură a încuragia desvoltarea lor. Primiţi, vă rog d-le Prefect, etc. Ministru, P. S. Autelian. No. 40,895 1877, Octomvrie 12. (Monitorul). ’l J BULGARII. Citim în „România Liberă*: Domnult redac!ory . . . * In stimabila! d-v. ziar de la 7 Octomvrie, am v&ut inserată o scrisoare a d-Ioî I. Sarici din Brăila, (dopa cnm crez de origina bulgară) prin care vine b8 proteste contra cavântulul de laepitet oe marele dace Nicolae a aplicat, naţiune! balgare; d. Savicî se încearcă prin acel articol a veni eă arate pe bulgari ca nişte martiri, şi să se îucerce a’i epăla de acest meritat epitet. Până a nn trece în Bulgaria şi pBnfi a nn vedea pe bulgari în propriul lor pă MIHAIL STROGOFF SAU CURIERUL ŢARULUI (Urmarea 2G-a). XII. Cu toate acestea, de când a puB piciorul pe pământul Siberian adevăratele pericole începeai! pentrn Mihail Strogoff. Dacii cei doi corespondenţi nn se înşelai!, dacii Ivan Ogareff treense graniţa, apoi trebuia sa lucreze cn maî mare băgare de seamă. Acnm împrejurările luaseră o alta f5ţS, de oare-ce spionii tartari trebuia să furnice prin provinciile Siberiene. Dacă incog-nitnl M era descoperit, dacă calitatea lui de curier al Ţarnluî era dată pe faţă apoi se sfârşia cu misiunea Ini şi poate chiar cu viaţa. Mihail Strogoff simţi atunci maî mare greutatea respundereî ce cădea asupra Ini. Pe când lucrurile st&îl ast-fel în trăsura cea d’ânteii!, ce se petrecea oare in cea de a doua? Nimic alt de cât lucruri foarte obicinuite. Aîcide Jolivet vorbea în frâne, Harry Blonnt respondea prin monosilabe. Fiecare privea lucrurile îu felul săQ şi lua note despre unele întâmplări de călătorie— întâmplări care de aminterî ai! fost prea pnţin deosebite în aceasta străbatere acelor d’ânteii! provincii din Siberia de apus. La fie-care staţie de poştă, cel doî corespondenţi se dai! jos şi se vedeai! cu Mihail Strogoff. Când pe la staţiile poştale nn era vorba de mâncare, Nadia nn se da jos dnpe ta-rentaş. Când trebnia să dejuneze sa ii să prânzească, ea venin de se aşeza la masă; dară tot-d’auna foarte cumpătată, nu se amesteca de cât prea puţin în conversaţie. Alcide Jolivet, fără ca au iasă câtn-şî de pnţin din marginile bunei cuviinţe, nn înceta de a face complimente tinerel Livo-niane, pe care el o găsea încântătoare. Admira mal cu seamă energia tăcută ce arăta în mijlocul oboselelor unei căletoriî ce se făcea în nisce condiţii aşa de grele. Aceste poposirl silite nn plăceai! de Ioc lui Mihail Strogoff. De aceea grăbea plecarea la f^e-care staţie, lnând re ede pe şefii de poştă, dând zor iemcikilor şi grăbind înhâmarea cailor. Apoi, sferşind repede mâncarea,—foarte repede tot-d’anna pentru Harry Blonnt, care mânca cu mă-sară—se pornea iote, şi gazetarii şi el erad duşi ca de voituri, căci plătiad ca nisce prinţi şi dupe cnm zicea Alcide Jolivet, >cu Vulturi de Rusia* (poli imperiali). Nicî nn mal e vorbă că Harry Blonnt facă prea puţină cheltuială vis-â-vis de tânăra fată. Pentrn dânsul aceasta era un subiect rar de conversaţiune asupra căruia nn căuta nicT odată aă vorbească cu tovarăşii Ini. Aceast cinstit gentleman, n’avea obiceiQ să facă două lucruri de odată. Alcide Jolivet, întrebându-1 odată cam ce verstă putea sa aibă jnna Livoniană — Oare juna Livoniană ? răspunse acesta cu aerai cel mal serios din lame înohi-zeud ochi! pe jumătate. — El, pentrn D-zed, sora lui Nicolae Korpanoff. — Oe, i-e soră ? — Ba nn, bunică, respunse Alcide Jolivet, bcob din fire de atâta nepăsare. Ce vârstă II dai? — Daca aş fi văzut'o născându-se, «gş şti, respunse scurt Harry Blount, ca nn om care nn vrea să se amestece în treburile altora. Ţara ce strebătead atunci cele doe taren-taşe era mal maî pustie. Timpul era destnl de frumos, cerni înorat pe jumătate şi căldura de suferit. Cn nisce trăsuri puBe pe arcuri maî bune, călătorii n’ar fi avut a se plânge de călătorie. Ei mergeai! cum merg berlinele de poşte în Rusia, adică cu o iuţială minunată. Dar dacă ţara părea părăsită, această părăsire atârna de la împrejurările de f*ţ£* Prin câmpii se vede prea puţin saă nici de cnm din acei ţărani siberian! cn obrajii galbeni şi serioşi pejeare o renumită călătoare ÎI a asemănat cu Castilianiî. Pe ici pe colea câte-va sate deja părăsite, ceea ce do-dovedea apropiarea oştilor tartare. Locuitorii ducând cq Bine turmele lor de ol, cămilele şi caii lor, fagiaeră prin câmpiile de la mează noapte. Câte-va triburi din horda cea mare a Kirkizilor nomazi rămase credincioase stăpânire» ruseşti, ’şl mutaseră corturile lor dincolo de Irtihe şi Obi ca Bă scape de jafarile năvălitorilor. Din fericire serviciul de poştă Be făcea tot mereil regalat. De asemenea şi Berviciul telegrafului până în punctele unde se maî ţinea firul. La fie-care staţie, şefii de poştă înlesniail caii în condiţiuuile regulamentului; la fiecare staţie telegrafică, amploiaţii aşezaţi la binronrile lor, transmiterii depeşile ce li se încredinţai!, neintârziindu-le de cât pentru telegramele de stat. Prin urmare Harry Blount şi Alcide Jolivet s’aO folosit de telegraf în toată voia lor. Până aicea dară călătoria Iul Mihail Strogoff se săvârşi» în condiţionl satisfăcătoare. Curierul Ţarului nu încercase nici o întârziere, şi dacă reuşia a trece peste linia ocupată înaintea Krasnoiarskolal de Tartarii lui Feofar Khan, era sigar d’a ajunge înaintea lui Irkuţsk şi îa cel mai scurt timp ce câştigase până atunci. A doua zi dupe plecarea celor duoă ta-rentaşe din Ekaterimburg ajlingeai! la orăşelul Talugink la şeapte ore de dimineaţă, după ce străbătuseră o distanţă de duoă sute două-zeci verste, fără rre-o întâmplare însemnată. Aci s'a jertfit o jumătate oră pentru dejun. După aceea, călătorii’şî reîncepură drumul cu o iuţeală pe care tăgăduirea a câtor-va copeici puteai! numai să o esplice. In aceiaşi zi 22 IaiiQ, pe la orele 1 din noapte, cele duoă tarentaşe ajungeai! la Tiumen, şease-zeol verste mai departe. Tiumen a căruia populaţie obicinuită, este de zece mii oameni, număra pe atunci îndoit. Acest oraş, cel d'ântâii! centra industrial pe care Ruşii ’l înfiinţară în Siberia, unde se văd frnmoase uzine metalurgice şi taruătoria de clopote, nn înfăţişase nici O dată o fierbere atât de mare. Ceî duol corespondenţi merseră numai de cât dnpă noutăţi. Acelea pe cari le a- TIMPUL ilnt, am crezut ţi efi, ca alţi romănt, că laţii bulgari sânt în adevăr martirizaţi ţi i jefuiţi p« nedrept da barbarii turti. DupS ca am vîzut acest popor, ini-am cbimbat ideia ţi am crezut ţi crez cS Iţi •srită Boarta lor. 1. Pentru că acest popor, afara de pu-ini orăşeni tineri, este cufundat în cea mai irofnndS barbarie, nn ara alt Btjmnezefi ii altă credinţă de cât baniî; pentru el, o-îoare, demnitate, naţionalitate, patrie sunt ocrnri atât da necunoscuta ; ca ţi limba ibinszi la noi, pentru a fi în bună rela-[inne cu turcii, fără cel mal nric scrupul d dafi tot ce a8 mal scump pentru bani fi favoare. Tatăl e în stare a'ţl vinde pe ini săi) ce ar simţi de patrie turcilor. Legăturile între turci ţi bulgari snut aţa de itrinse, in cât spionagiul prin el se face. 2) Acest popor pentru care Knsia ţi Ro-nSnia şi-afl sacrificat mii de fii, e’ad »-Itat foarte necnnoscător ţi a fost tot-tuna gata a-I vinde turcilor, cu care nu ncetează de a fi in relaţiunl, arătăndu-le nişcările armatelor aliate. ' Un căpitan romăn rănit cerea unnl bulgar puţină apă, pe când trecea cu ambulanţa printr'un sat numit Mnselim Kioi ; n'a voit a-I da cerănd 50 bani, un tătar Îndată aduse apă nevrând a primi nimic. V'aţI oiţa mai multe exemple, dar camarazii mei ofiţeri ţi soldaţi răniţi pot a spune ce sunt bulgarii. La apalul do a ae înrola pentrn apărarea patriei lor, n’aO reapnns de cât din ba’garii aflaţi ţi creecnţt In România. Nici anul din Tnrcia nn a'a înrolat. In rara-mat, el sunt mulţumiţi cu turcit ţi nuoă nu ne urează de cât nesuocese. Vă rog a insera aceasta ea respons d-lul Sarici ţi v? mulţumeşte anticipat. Du militar ros a rânit In resbel pentrn lilierarea bulgarilor CRONICA Arme. Comitetul permanent al districtului Ilfov, a subscris 5,000 lsi pentru arm e. Plăţile Mustiţtes, Olteniţa, NegoescI precum ţi capitala diu Ilfov, sfi subscris de o potrivă 30,000 de lei. Comitetul pentru cumpărare de arme din Doroboin, a subscris 2,050, striaţi numai din oraşul DorohoiO. Cam 80 bat Rora&nil. — Un ziar lon-don an schiţează ast-fel modul cnm să bat soldaţii noştri: Eată tactica întrebuinţată de Români spre a ţine piept atacnrilor Tnrcilor. îndată ce nn detaşament poposesce undeva, cea d’ăntâii) grije a trupei este de a face ridicători de pământ. Mişcările armatei annt urmate cn rânduri de şanţuri, ou cari se acoperă. Soldaţii fac mănnchi foarte de tari de tglpine de porumb ţi neoperă şanţurile. Fie-care companie este prevăzută cn patra scări pe cari le aplică la trebuinţă pe parapete ţi cn oari acoperi deschizăturile ţânţarilor. Soldatul trage cn o mare băgare de seamă; oobesce încet, dar dă lovitură sigură. Nu prea prăpădesce muniţie. înduri voios mar- dncesfi fugarii siberian! de pe teatral de resboifi nn era fi de bune semne. Se zicea între altele, că armata Ini Feo-fer-Khan se apropia repede de valea Ishi-mulai, ţi să asigura că căpetenia tartară ' avea să dea în curând mâna cn colonelul Iran Ogareff, dacă nn o ţi făcuse aceasta. F-şia deci de aci urmarea firească că operaţiunile se vor grăbi la resăritnl Siberiei cu cea mal mare activitate. Cât despre oştirile rasesci, apoi acestea afl trebuit aă fie chemate mai cu deosebire din provinciile europeane ale Rusiei, şi fiind âncă destul de depărtate, nu puteau să fie puse în faţa invasid. Cu toate acestea, Cazacii din guvernământul Tobolsk mergeai) cn pas grabnic spre Tomsk, cn speranţa de a tăia coloanele tartare. La opt ore seara, âncă şeaee zeci ţi cinci verste erai) străbătute înfugamarede cele duo? tarentase ţi ajungeaţi la Ialntoroevk. Se schimbară caii, ţi la aşirea din oraş, rinl Tobol fa traant pe o plată. Apele Ini foarte liniştite făceai) lesne acest fel de trecere, oare trebnia să se reinoiască de mai multe ori pe drum şl in condiţiung ' mal puţin favorabile. La miezul nopţii, al) ajuns la Novo-Za-| imtk, ca la cinal-zecl de verste de lanul Tobol, şi călătorii lăsat) In stirşitin urma şurile lungi, d»r suferă de vremea rea. Soldatul român arată o ir,bir diu oele mal vil pentru oficjriî cari dall dovezi de iuimoşis şi isprăvi. Se pricep perfect in tabărâre şi aşezarea lagă.ilor. Citim In *Pressa‘ : Uii act de bravură. - D. Căpitan Vlă-doianu, adjutantul Domnesc, a fost ataşat pe lăngă generalul Gurko, comnndantele gnnrdel imperiale.—înainte de a se începe atacul coutra armatei otomane, staţionată intre Sofia ţi Plevna, generalul Gurko trimise pe d. Căpitan Vlădoiann la cn.irti-ernl M. S. Domnitorului din Poradim, spre a’l înştiinţa, ca să se înceapă bombardarea Plevnel în acelaşi timp când se va face atadul contra Turcilor după şoseaua Sofia. — Distanţa era ca devre-o 60 chilometri, ţi trebnia să fie percnrsă in câte-va ore, pentru ca vestea să parvie la timp in cuar-tierul general. D. Căpitan Vlădoiann, străbătând adesea printre vrăjmaşi, percnrse acea distanţă in 2 ţi jum. ore, şi ajunse ast-fel la timp cu ordinal ce i se dedese.—D-sa, in nrmă a-cestni act de caragifi, a fost decorat de M. S. împăratul Rusiei cu ordinul de ,St. George', iar de M. S. Domnitorul cu .Steaua României'. Maiornl Al. Candiano-Popesco, deputatul Craiovel, pentru curaginl arătat la luarea Griviţei, b’b ridicat la gradul de lo-cot.-celouel, iar locot.-colonel Grigore Ioan, rănit în asaltul de la 7 Octonivrie, la gradul de colonei. In comâudul divÎBinnei a IV, care a operat atacnl de la 7 Octomvrie, s’afi fă-cnt următoarele schimbări : colonelul A. An gel eseu, comandantele divisinnil, este mutat, ne Bpnne ,Românul*, la comandamentul artileriei corpului de observaţiune de la Calafat, de asemenea colonelul Ser-gifi Voinescu, capul Btatnlu! major divi-siunil a IV în aceiaşi calitate la corpul de obsarvaţiune. In locul acestora s’a trecut, la comanda divisionii, generalul Racovită; la stat-iua-jor, colonelul Boteauu. (Pom. Lil.) Conferinţa anunţată de .Societatea de ajutorul mutual intre Italienii diu RomS-nia*, iu profitul răniţilor români, a a-vnt loc Duminică la 16 corent, într’una din şalele palatului universităţii din Ru-cnreşti. D. G, Bonifacio, preşedintele acestei societăţi, ţi profesore de limba italiină la liceal St. Sava, este persoană care a ţinut această conferinţă. Subiectul a fost despre >Dante Alghieri*. Conferenţiarul a tratat poema Ini Dant-sub punctul de vedere istoric, religios, sciinţifio ţi snb aspectul general artistic, cn nn succes care tentiază in adevăr d'a merge mai des a asculta pe eminentul ţi distinsul profesore de limba ţi literatură italiană. D. Qrigorie Mibăilescu, proprietar in Bărlad, ne trimite o adona adresă, in care împărtăşeşte, că a făcut d-luî ministru de finanţe arătare telegrafică despre faptnl ca lor acel pământ întrerupt in dreapta ţi in stânga de dealuri acoperite cu arbori, cele din urmă rădăcini ale munţilor Urali. Aci începea in adevăr ceea ce se chiamă steppa siberiană, care ae prelungesc” până în împrejurimile Krasnoiarskulni. Aci era câmpia fără margini, un fal de pustiii întins aooperit eu arbori, la marginile căruia vine de se amestecă pămentu! cu cerul pe o curbă ce or cine ar ti zis că e trasă cu compesul. Această Btepps nn înfăţişa privirilor de cât profitai stâlpilor de telegraf aşezaţi de amândouă părţile drumului, şi pe cari firele vibrafi la adiere ca coardele unei harpe. Drumul ţi el nu se deosibea de restul câmpiei de cât prin pulberea subţire ce se se ridica sub roatele tarentaselor. In această întindere albnie, pe cari bo perdeai) vederile, ori cine e'ar fi crezut intr'o pustie. Mihail Strogoff ţi companonil săi ce aruncară cn o inţeală ţi mal mare prin eteppă. Caii, aţâţaţi de iemcik ţi cari nu puteai fi întârziaţi de nici o piedică, devoraţi spa-ţul. Tarentaşele se rostogoleai) ca vijelia ţinând dramul drept spre Ishim, unde cel doi corespondenţi trebuia să se oprească, dacă nici un eveniment nu venea să le schimbeitinerarul. (Va urma) advocatul Pansit Arm&ţ, dat in judecată, tot mai funcţionează. Alaltă eri seara s’afi adns la poliţia capitalei uoi băieţi bulgari, anul de cinci, alta! de dol-spre-zece nul. întrebaţi fiind de cătră nn bulgar de unde vin ţi cine sânt, ei spuneai) că afi scăpat ca prin ini-nnne de 1h Plevna, undi* tatăl, arama ţi o soră a lor afi fost măcelăriţi de cătră tnrcl. De la Plevna afi venit pe jos până la Ginrgifi, iară aici raţii i-afi luat in tren şi i-afi adus la Bacureţti. D-!e Redactor.—In cronica ziaralni d-v. de eri, am văznt că faceţi relatare de ordonanţa poliţiei de a se stârpi cânii baga-bonzi. Ca ocasia acestei ordonanţe, vă pot espune un fapt care stă in legătură cn luarea acestei măsuri folositoare. Iu câmpiile Bulgariei, şi mai ales in vecinătatea localităţilor nndes’afi dat lapte, câinii afi devenit mai de temnt de cât fiarele selbutice ; dedaudu-se cn carnea cadavrelor ouienesci, ce zac prin şanţurile Plev-nii, aceste animale domestice atncă pe oameni cu o furie nemal pomenită. — Un amic, doctor la nn spital de răniţi, ’ml po-vestesce că Intre bolnavi araţi pe doi mnş-caţi de câini. Aceste muşcături sunt cu atât mai rele mai ales că produc infecţie ţi cansează mortăciuni. — Trebue Bă se ia măsnri ca să nu treacă asemenea fiare dincoace de Dunăre, Incrn care se înlesnesce mal cu seamă cn negustorii ambulanţi cari furnică prin toate părţile. 'Presa, denunţase în zilele trecute faptul, că in o cârciumă de la colţul stradel Herăstrăului se joacă cărţi. Constatăm că în urma acestei denunţări poliţia a luat măsurile necesare ţi a surprins pe onora-rabila companie tocmai în deplină acţiune. Sperăm dar că in viitor această cârciumă va fi scutită de cartofori. Dnpă informaţinnile positive, ce le avem, la cele mai multe cârciume din Bucureşti şe găseşte tu fund câte o odăiţă tainică, in care nu numai se joacă cărţi ci se organisează ori chiar se îndeplinesc deosebite fapte, pe care poliţia este menită a le im-pedeca. Ar fi dar de dorit ca poliţia, începând odată cu siBtenral surprinderilor, bs urmeze piiuâ in sfârşit. Un nou ziar ilustrat. —Aflăm că In cursul lunel viitoare va eşi o noâ foaiă ilustrată, coprinzând faptele zilei, politică, literatură şi sci-inţă. continuarea „Râsboiulul* sub acelaşi nume. Fie-care număr va coprinde patru gravuri lucrate In Londra de cel mal buni zincografi. Cu redacţia este însărcinat d. Gr. H. Grandea, iar cu ilustraţia unul din talentuoşil pictori francesl, d. Ilenric Muller. Esemplarul de opt pagine, garmond şi. petit, nu va coBta de cât preţul obicinuit al ziarelor, 10 bani. PHBPICTDBA POLITIEI CAPITALII 0RD0X.1XŢE Având in vedere forţările ţi diferitele prejudicii ce se causez zilnic pasagerilor de prin diferite hoteluri din Capitală; Având asemenea ia vedere ordonanţele anterioare cari fac direct respnmjitorî pe hotelieri pentru orl-ce pagube se vor cauza pasagerilor in timpul cât vor locui in hoţel. Ordonăm *. 1. Ca toţi hotelierii să comunice pasagerilor sosiţi în hotelurile d-lor disposiţiile regulamentelor ţi ordonanţelor anterioare, ca toţi banii ţi efectelo de valoare ce vor aven asnpră-Ie să le depue hotelierului, lnând pentru aceste chitanţă în schimbul banilor ţi objectelor depuse, ţi 2. Veri-ce pasager care nu se va conforma presantei ordonanţe pierde dreptul de a reclama sumele ce i s'ar fura in timpul locuinţei sale in hotel Văzând nenumăratele reclamaţii ce primim cotidian de la cărăuşi în contra is-raeliţilor furnisori al armatei Imperiale Ruse, ţi prin care arată că li ze refuaă plata integrală a preţinlnl transportorilor efeetnate la diferitele puncte ale ţărel; Vizând ţi nenumăratele fraude la cari sunt espuţî cărunţii, din causă că mai nici o-dată nu aşterne prin scris convenţiunile intervenite intre dânşii ţi farnisorii armatei imperiale Rose; Ordouăm : Ca pe viitor nici o încărcare de material să nn se mai ipoută face la gare safi alte locuri din raional acestei comune, până ce sub-comisarnl respeciv al localul iucăr-cărei nn va semna actul conveuţianel remis în mâinele cărăuşului, ţi în care să 9e indice preţul ţi distanţa transportului, calităţii ţi cantităţii furniturilor încărcate de fie-care cărăuşi, precum şi acomptul dat. Toţi d-nii comisari ţi agenţi adminis-tratvii sunt ţinuţi a observa strict aplicarea diaposiţiunilor ordonanţei de fuciă. Această ordonanţă Be va afişa ţi pn-plica prin .Monitor.. Dată astă-zl, la 6 Septemhrie 1877. COMITETUL LNST1UIT in ORAŞUL PLOESCI pentru cumpărarea de arme necesarii Armatei Romane. (Urmare). LISTA No. 86. încredinţată d-lui Primar al comnntî Tirgu-joru nou. Tudor Nedelcu, lei 10. — Dinu Mihal-cea, 10. — Dumitru Procopieanu, 5. — Teodor Nicnlescn, 5. — Constantin La-zăr, 3. — Nicolae Stancin, 4. — Ghiţă Gheorghe, 4. — Gheorghe N. Viţel, 2. — Gheorghe Nicolae, 1. — Dumitra Alecse, 4. — Ion Gheorghe, 2. — Mincn Dumitra, 2. — Vaeile Badea, 2. — Ilie Dinu, I. — Christea Dinu, 2. — Gheorghe N. Lunga, 1. — Nicolae Dumitriu, 1.—Anonim, 1.—Gheorghe L. Ciobanu, 1.—Constantin N. Tatn, 1. — David Gheorghe, 1. —Petre Telegeann, 50 b.—Dn mitra Stroe 50 b. — Anghel Zamfir, 50 b.— Ion Ur-deală, 50 b. — Radu Ion, 50 b. —Tudor Ion, 50 b. — Ion Stan, 1. — Dobre Dumitru, 6. — Dumitru Stan, 2. — Pr. A. Ionescu, 4. — Nicolae Pantazi, 2. — Io-niţă Dumitru, 3. — Comşa Nicolae, 1. — Tudor G. Lunga, 1. — Tudor Mihaifi, 1. —Mihalache Apsea, 1. — Ghinea Ştefan, 1. — Chiriceanu Andrei, 1. — Niţă Va-eilescn, I. — Mihaifi Ion, 1. — Ion C Creţn, 2. — LISTA No. 137. încredinţată (Piui primar al comunii Tar* gujoru-vecăiu. Chivn D. Rainovici, lei 4. — Costache Orăşeanu, 4.—Ioan Istrate, 2.—Iooiţă Ră-dol, 2.—Anton Rădnlescn, 2.—Radu I. Militam, 2.—Vaeile D. Climpeann, 2.—Stoi-cea Ivan, 2.—Ioan Coman 1 50 b.—Nae Simon, 2.—Grigore Ionescu, 4.—Petrache Săvescn, 2.— Uristache Ivan, 4.—Dnmi-trachs Panait, 2.—Gheorghe V. Christea 1 50. —Ioan Monasteann, 1 50.—Constantin Grigore, 2. —Const. Iamandi, 2.—Ioan Tndorache, 2.—Coman Gheorghe, 2. —Ni-oolae Coman, 1.--Barba Andronache, 2.— Dinu Preda, 1 50.—Florea Dumitru, 1.— Tudor Ilie, 1.—Stancin Preda, 1 150.—Nicolae Chirsticel, 2 50.—Ştefan Gheorghe Petre Nicolae, 2.—Pena Christea, 2.—Mi-toi Păun, 2.—Tache Gavrilă, 1 50.—Va-Bile S. Jilescu, 3.—Vasilache Cotlentehi, 4.—Bucur Tudor, 2.—Ioan Nicolae, 2.— (Va urma.) ULTIME SCIR I TELEGRAFICE (Agenţi Havss). —Serviciul de la 31 Ootomvrie, 9 ore dimineaţa— Vlon» 30 Octomvrie. Fostul inare-vizir, Mehemed-Ruţdi este in capul partidului ce stărneşte pe lângă Sultan pentru înebeinrea păcii. Seralevs, 39 Octomvrie. Trupele înrolate din Albania snnt concentrate in Novi-Bazar. O parte din aceste trupe va pleca spre Moutenegru, eară altă parte va da întărire lui Sefket-paţ a Vlena, 80 Octomvrie. Se crede in genere că Plevna va cădea in cnrs de o lână de zile dacă Renf-paţa. nn ar isbnti a trece Balcanii pe Ia Şipca lacra cnre de loc nn e probabil. Bagnss, 29 Octomvrie. Preşedintele Senatului muntenegrean, însoţit de Principesa Milena ţi de fini el, a plecat de aici la Neapoli. Se crede că el este însărcinat cu o misiune importantă pe lângă guvernai italian. Paris, 30 Octomvrie. Se annnţă din Viena că cabinetul cis-leitan a protestat in contra propriril ordonată de admiuistria ungurească a şinelor destinate pentrn România snb pretext de contra-bandă de resboifi. Ungaria a refusat a înapoia şinele bazându-se p„ neutralitatea monarebiei, care interzice transportarea a orl-ce articole care ar putea aduce vStămare unuia safi celui l’alt din beligeranţi.. New-Terk, 29 Octombrie. D. Houghton este numit ministru al Americei in Rusia. Ziarele americane publică scirl private şi autentice diu Japonia venite prin San-Francisco ţi spunând că Anglia stăruesce a împărtăşi toate avantagale date Japoniei în tractatul ce deschide Coreea oomercinlnl. Japonia refusă de a se nni la această cerere. Ruşii consimt a Bprijini acest re-fus, cu condiţie ca Japonia să se lase de pretenţiunile de a avea un port la intrarea Septemtrională ţi să-ţi aleagă nnnl la Bndnl Coreei. Borna, 31 Octomvrie. Sgomotnl despre demisiunea cabinetului Depretis ţi înlocuirea lui cu d. Crispi, este cn desăvârşire fals. — Serviciul de- la 31 Octomvrie smeazi — Paris, 30 Octomvrie. In urma unul consilii) de miniştri, ce s'a ţinut azi dimineaţă, se pare sigur că nici schimbare de cabinet nn se va face până Ia 5 Noemvrie. Preşedintele repnblicel se va afla atunci in faţa a dno? politice eetreme : o politică de resistenţă safi o politică de concesiuni complecte cameril deputaţilor alegând nn cabinet din stânga. Mnlţl cred că preşedintele va cerca cn o politică de transacţinne întemeiată pe drepturile representaţinnii ce afi proporţional majorităţile Senatului ţi ale Ca-merii, spre a pa tea, cn elemente din centrul drept al Senatului ţi cu elemente din gtănga Cameril, stabili nnirea între cele do? pateri. Dacele Audiflret Pasquier, oa preşedinte al Senatnlni, ar fi negreşit designat spre a pregăti transacţia. A eşit de snb tipar şi se află de vânzare la magasinele de musicA ale d-lor Gebauer şi Şandrovits, şi la autor: CÂNTECUL ROŞIORILOR IDE LA VBDB- Dedicat MSriel-Sale DOMTOBULUI BOMANILOB CABOL L Poesia de Logo temut de] stat oujer, V. C- UsiDIjHII PKNTRDjVOCB SI PLANO de • CAROL PAŞILL jon. Preţul 1 lefi ţi 50 bani. A eşit de sub tipar : TOMUL II. din CURSUL DE DREPT CIVILE conţi ni nd Succesiunile al iniestant in 655 pagine eu garmoni lucrai. de FILEM0N I L I A Stenograf la Adunarea deputaţilor şi advocat. Se află de vânzare la librăriele cele mal principale cil preţul de 10 lei uol; iar tomul I, cu preţul de 20 .el noi. Va apare In curând tomul III, conţinând testamentele şi donaţiu-nile In vre-o 600—800 pagini. I TIMPUL Officiil de advocatura Pentru înlesnirea clienţilor mei am infiiin-ţat un OfHcitl de advocaturil, Calea Mo-goşoiel No. 86 nude me void alia în tiite Jilele, dimiueţa de la S până la 11 ore, cn sincepera de la 23 Octombre corent. Oftici il ae însărcinez» şi cu acte de notariat şi urmăriri. Direcţiunea Poştelor şi Telegrafelor este agată a 'mi depene la Ofticii! veri-ce scri-rore sad telegramă îmi va fi adresată. 640—3. Petre Grăclistf'iiu. A EŞIT DE SUB TIPAR 51 se afla de vOnJare LA TIPOGRAFIA THIEL & WEISS A oşit de sub tipar : Manual de Comptabilitate In partidă dublă şi simpla pentru usul scolelor de aiubelo sexe, do DtMITRIB IAROU Deposit la librăria Fraţii Ioaniţiu, Lipscani. Preţul 80 Hani. S’a pus snb tipar şi Economia domestică cn Coniptabilitatea domestică LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul român ¥Tw din Germania de Un prolesor Nord, care aabsol- vat academia He oferă a preda in nrmătorele sciiuţe: Desemn şi pictură, geometria, matematica şi îngenere tote sciinţele necesare pentru pregătirea de a pntea intra în şcolele snperiore. Afară de aceste va putea da lec-ţiuni de piano, de limba francesă şi englesă. A se adresa Strada Virgilin No. 6 bis, seil la Tipografia Thiel k Weiss. de DIMITKIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n. D. Yioreanu Sl^uaS- ciţiul profesiune! de advocat. Strada Polonă No. 21. E8PO8IT STRADA EPISCOPIEI No. 4 LA .3TEOGORILE NEGRU* OC AS I U NE RARĂ VINURI NATURALE I IST VECHI DE 4, 8 ŞI II ANI FLACOANE SI CU OCAUA cu preţuri fOrte reduse şi neauŞite pgnii acum INDIGENE AL RE ŞI NEGRE De Cotnari I Os 06lu Mar* I Băşicaţi oişanl I Mischet | Negru Vărtoi ueştl | RaŞeshia | Timăiăii VINURI STREI IST E Drig Odob Oe Champagne , Bordeaux en gros şi eu detail De Rhin ll Malaga > Ungaria ||, Madera |] Cherry | Muscat Lunel Nu ptfte coocura nimeni cu mine nici în privinţa calităţii vinurilor gi nici în c«ea ce privoace preţul lor. pnveace preţu NB. Liqueururl, Diferite Cogrucurl vieux ?i fin Champagne, Ţuică veche naturală ţi Unt-de-lemn de Toscana. 3VE- THEODORESCU. FRĂGEQIMEA TINEREŢE! A PELEl RAVISSANTE de Dr. LEJ088E, Paris. I Acest mijloc de purilicaţiunea pelel, recunoscut In Iotă lumea, ii arătat ca cel mal bun şi cel mal activ din tdte mijldcele de infruniusi-ţuiT spre a depărta sigur pete de sore, coloritul sbrelut, roşeţa, pete galbene, precum şi tote necuriţeniele pelel. RAVISSANTE dă pelel o Irăgeţiime a tinerelei forte frumbsă rosa-deachisă şi ca de catife, face pelea şi mănile alb* lucitor şi delicat, eete recoritdre şi păstrejă pelea tragedă pună in vîrsta cea mal Înaintată. NEFALSIFICAT ae găarsre în BucureacI numai a d-nu BRUS, FARMACIA LA SPERANŢA. PPEŢUL: I flacon mare 8 Ir., I flacon mic 5 (r. Deposit general la H. SCHWARZ, Budapest M arie Va criegasBB No. 9. 595. Districtnl Moşia Inoteşti rendt'-ijă de la Sfântul George viitor 1873. Doritorii se vor adresa Ia D-nu N. Bonrki Calea Mogoşoieî No. 17-t. (368-0) 2000 fr. se cere cu îm- prumutare, ipot0c5 ’ mo?ie cn venit de 100 galbeni. Acesta moşie este şi de venijare, A se adresa în strada Ic6nei No. 10, de la 7 — IO ore dimineţa şi sera de la 7—9 ore. (629—0) A eşit de snb tipar şi se află de vânzare la magasiile de mnsică Gebauer şi landa & Sandrovitz: DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei MnreştSnn HYMN EROIC peetru patru voci cu acompaniament de plano de LEOPLD STERN. Preţul i Le 0 nod. BUCURESOI Tipografî-editorî Thiel & Weias, palatul .Dacia.* DESFACERE TOTALA 0PERILE MUSICALE imprimate in ediţiunea ndstră THIEL eSc WEISS, TYPOQRAFI Strada Lipscani, palatul ,Dacia.* FR. C. CONSTANTINESCO D., 8ouvenir de Zisin, Valso pour pianoforte............. 2 CARLSON C., Quatre morceaux Roumaina, pour pianoforte................... 2 FLECHTENMCHER A., Muma Iul Ştefan, pentru o voce şi piano............... 1 GEORGESCU TH., Douu suspine, rom. peDtru o voce ou piano................ X , . Spune, rom. naţională, pentru o vcoe cu piano........... 1 KRATOCHWIL A. K. Hora, Vidţa României pentra piano ..................... 1 MEDEK J. W., România, Quadrille de Conocrt pentru piano................. 4 MUSICESCO Q., Rânduiala cununiei pentru piano........................... 5 STERN L., op. 10, Der Wunach (Dorinţa) fur Singst. und Clavierb......... 2 11. Lebeurohl (Adio Moldova) Singst. und Clavierb......... 1 4. Grande Etude pour pianoforte.......................... 1 17. Hora. Mariăra pentru pianoforte....................... 1 18. Durerea ml este mare, Valae brii. pentru piano........ 2 19. Visuri Ce de ccpil, Quadrille pentru piano ........ 2 La Favorite, 8chottiech pour piano........................... 1 Iţik-Polka pentru piano.................................. 1 op. 20. Apele de la Văcăresc!, Schottsicb pour piano ....... 1 VLEUX £.. Marţhe de Cavalerie poar piano ............................ 2 Tdta tocate se vflnd ou rabat de 25,,. N 40 40 40 op. op. op. op. op. 50 50 20 IENERBERQ- | NA, j, t- FABRICA XjAv.IsTIDOTJX-'WIElNrEREdEFtGF M. J ELSINGER et Fii la VIENA famiseză contra casa safl â conto, livrabile Ia Viena. j Muşamale de căruţe şi Mantale de pltiie . cât mai repede şi in cele mai mari cantităţi. (632—.0) w wi Recomand bogatul meu asortiment de felurita Piannri şi Pianine din cele mai renumite Fabrici ale Europei cn preţuri forte scăpate. Wilhelmiue Scltreiber (613). Calea Mogobiei No. 23. FABRICA de CHARTIE MECHANICA de la ZÂRNESCI, LĂNGA BRAŞOV produce chârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mai mari unitate dentrn (Jiare A se adresa la direcţiunea num tei fabrice in Braşov, Strada Catarina No. 402. De închiriat. Casele din jStrada Radu-Vodă No. 17, compDse din 7 camere, depen-dinţl forte lncăpâtdre , grajd de 4 cal, şopron, 3 magazii, 4 cărţi şi 2 grădini, se închiriată de la St. Dimitrie viitor. Doritorii se vor adresa tn Strada iColţea No. 66. (737—0) FRUMUSEŢI! Ca mijloc neîntrecut pentru înfrumuseţarea pelel s'afl recunoscut de tote damele cea cercetată de autorităţi, eecelenta, nevătămătdrea şi adevărata CE SE POATE CAPATA PKMTRU » FBA.IVCI LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LINGrERIA DIN VIENA Pentru Pentru Pentru 5 Irincl: Pentru 4 franci : Pentru 5 franci: Pentrn 4 franci: Pentru 5 franci : Pentru 4 franci*. Pentru 4 franci: Pentru 5 franci: Calea Mogoşdiel Pulais Pentru 50 bani: I oot Pichet de vară. Pentru 5 Irancl: 0 cămaşă de Oxford englee. 4 franci 50 bani: I pâreohe pantaloana pentru călăreţi. 6 franci: 6 perechi manchete ort ce faeon. 2 garnituri colorate de dame. 12 gulere engl., in orl-care fason şi mărime. 6 părechl ciorapi patentate. 6 gulere moderne pentru dame, după alegere. 12 batiste albe de pânză adevărată. 12 batiste bine colorate tivite şi spălate. 6 prosdpo de pănxă curată. 6 şervete da masă de pâuă adevărată. Pentru 6 franci: 12 şervete albe de ceaid. Pentru 5 franol: 1 cămaşă modernă, simplă săfi brodată. Pentru 4 franci: 2 batiste cu monograme fin brodate. Pentru 5 franci: l batistă francesă fin brodată cu dantele. Pentrn 3—8 franci: 1 corset de damă Pentra 6>/j franci: 0 cămaşă de nbpte. Pentra 4 franc!-. 3 pepturl En brodate pentra cămăşi de bărbaţi. 2 gamiture fine şi moderne pentru dame (gulerul |i manşete). 1 camison modern brodat. X faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafd. 1 cămaşă sefl. o pereche de ismene de damS, bogat brodate. 1 cravată de damă, adevărată Crâme-Dentelle. 1 fustă costum plissd. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de coţi = I bucată Chilon Irenţuzeae. Pentru 10 trancl: 1 bucată Robe d’enlantş de toile. Pentru 18—24 Irancl: I bucată Tartan englei de 5 coţi. Pentru 20 trancl -. 24 coţi Pichet. Pentru 20 franci: I bucată Manta de bale. Pentru 18— 24 franci: 1 bucată pâniă de Rumborg, de 36—44 coţi. Pentra 55— 68 franc! : 1 bucată pănsă de Belgia de 60 coţr. Pentra 75 108 franci: X bucată pănsă Coronajde 58 coţi. Pentru 115—210 franci : 1 bucată Toile Batiste francei. Pentru 12—22 franc!. Plapumă de lină forte fine. Afară de articoIile menţionate ac găseşte tnt-d'a-nna trucouri complecte. Calea Mogoş6ieI Palatnl ,,I)aeia“. ComănŞiledin districte însoţite cu preţul respectiv se vor electua («arta grabaic oonseiinciss Pontru 5 franci: Pentrn 5 franci: Pontru 5 franci: Pentru 5 franci: Pentru 5 franol: Pentru 5 franci: Pentru 5 franci ,* ' • - ■ 1 ANUNCIU IMPORTANT. PCEL HAI VECHID SI RENUMIŢII HAÎASIN « LA STfiUA ALBĂ CQ SLTB FIRMA ©Mim® y 0 Strada Carol I No.*o. Strada Carol I No. 6. ^ (Curtea Verii ie) vis-il-vis de Sig. Prager. (Cnrtea Tech ie) vis-â-rfs de 8ig. Prager. Am on6re a însciinţa pe onor. PT. Public că mi-a sosit pentrn sesonal de iarnă nn bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copii, dnpă fasonele cele din nrmă, — precum şi nn mare transport de Cisme lungi de Lak răsese, de Incbt şi de Vace, ca şi Mantate de Cauciuc pentru ploe, prima calitate; asemenea şi Galoşi de Gumi- Snb-semnatul adne mulţumirile mele onor. PT. Pablic pentru încredere ce a dat menţionatei mele firme de nn interval de 12 ani care pănă acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mărfeî ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acum înainte, va bine-voî aî da concursul şed găsind tot-d’a-nna atât mărfuri fine şi fasonate cât şi preţuri forte moderate. Cu totă stima ti ti i> PH1LIPP GOLDSTEIN. ATELIE R DE FOTOGRAFIE şi PICTURĂ X. F. MANDI efe Comp 21, Calea Mogoşioel 21; vis-i-vis de cofetăria Capşa. Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictară, de orl-ce fel de mărime, în model cel mai noi! şi elegant aprobat în cel maî înalt grad prin E foeră nn lucru solid frumos cu fidelitatea a natnreî. mărime, k care ee L rwwwii J0SEF GEU1TBAUM LA BULL E! JARDINIERE 20, Colţul Bulevardului şi Stradol MogoşdieT, Casele Grecănu, 20 Aduc la cunoscinţa onor. Public cîl mf’am asortat Magusinul cu MENCICOAFFE, PALTOANE â la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantal6ne de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-datâ înştiinţe^ cit am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mal modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mai moderate. jongf ««CjugoAu»* Furnisorul Curţii, „A LA BELLE JARDINIERE», 20 Colţul BulevsrdaluT, 20.