Nr. 237 MERCURI 19 OCTOMVRIE ANDL II. - 1R77. ABONAMENTELB in Tom somamu: i nn...........; , , U II t 6 luni............. *< i 8 lnnl ..........» * l2 IN STUINATiTl: s ta..............* * 80 INSISTIUN1 SI BICLAMi: inln da 80 litare patit, pnfţin» IV, 80 buni. a puţina III, 80 bani, pe paţina II, 8 lai noi. RMltme I lei noi lini*. TIMPUL ESK IN TOATE ZILELE DE LOCRO. Uo numfir In Capitali 10 bani. Bluroul Reclacţiol şi Ad m i n ie t r n ; iol: Halatul „Daoia- A. IST XTIST OI XTHI 8« priiojOac tu străinătate: La D*nil Haastm-tlsin ± VogUr In Vienna, Wal6ichgft«e 10 A. OppelUc In Vienna, Stubenbnstei 2; Rwio-M04M In Vienna , Seilerstătte 2 ; Vin&mt Hrdieka in VieDD», Teinfai titrau*'1 17; Philipp Utb in Vienna, EsebenbîWîhîcrvAH* 11; I* Istnj ă Comp. in Peşta şi liova*haffil*-Hulitor * Comp. in Parii. Soritorl nefranoate aa se primesc. Artioolele uepuhlicate se vor arde. lin număr In Districte 15 bani. irul de Baevesel, 17 Octomvrie. Cnrsal Ae Tlena, 29 Octoubre. blig. Kur*le ..... 851/* 85ih , Domeni*lej . . . 741/, 7i>/l Naţionale........ . 55 70 fiuicifcr rural . , 74 7»»„ Renta In aur....... urbivn . 64 Lo«e........... . 1 IO 16 „pr, municipal al Capit. 72 --- Acţiunile bAncel . . . . . . 884 His. ..... 125 --- Iblig. Duel. . . . 200 _ London ......... .117 85 , Romani* .... 40 --- Obligaţiuni rurale ungare . . 78 26 »pr. municipal eu premii --- --- * temeşvar . . . . 79 25 lenta Rom&n&..... --- --- » transilvane . „ . 74 70 arii 3 luni - , . B . 190 --- Argint In mArfurl . . 104 40 ondr. . .....2520 1520 j Ducatul....... lena . ..... _ --- N.poleonnl........ 'erlin » ..... 1*31/. • Maro 100 .... Canal de Berlin, 29 Octombre. PLEC A. UE A. TRENUR Acţtun. Oftilor ferate ruai&ne 14 30 Biginiel-SseiTi Obligaţiunile romAne 6<7o. . 54 50 Bueuresci . . 8.15 b 10.- .1 5.11 4 6.46 4 Priorităţile C. fer. rom. 8% 4'» --- Ploesel . . . 9.50 0 12.05 1 8.45 n 12-10 împrumutul Oppenbeim . . . 76 --- Brăila..... 1.53 d 5.45 c 7.15 d Tecuoifl..... 11.30 n 5.10 Napoleonul ......... 19 28 Teoucifl..... 4.38 n 11.40 } 3.08 n 8.10 n 8.58 3 V^ena, termen lung..... --- --- Roman . . . 9.05 d 4.54Ş Ploesel .... 7.12 3 2.45d Paxit , icurt .... 81 30 Buceva, sosire . . 12.03 d 9.55 d Bucurescl, sosire 8.30 d 4.30 3 Calendar ol «filei Bncureacl ---Torcl.ro»» Tercltro va---Bncureacl Mercurl 19 (31 Octombre). Bncurescl . . . . . . . 8. - d 6.05 o Vdrciorova . . Patronul dilel: Profetul Joii Piteşti..... . . . 11.21 d 10.15 d Craiova . . . . . . 11.44 ( Răa&ritul săratul: 6 ore 34 mm. Slatina..... . . . 2.--- d Slatina .... Apusul sărelul : 4 ore 64 min. Craiova..... . . . 4.17 3 Piteşti ..... 7.15 3 Faaele lunel 5 Ultim Quart. Vârciorova, sosire . . . 9.01 n Buouresct, tocire . . . 7.403 11.203 jBncarescI— Giurgiu Bucareacl...................P.l5d 6.05 o Giurgiu, socire...........11.35.) 8.27 Wlurgla — Wncnreacl Giurgiu.................7.26^ 4.65 n Buourescl, sosire . . . . 9.48 fl 7.17 <} Ga laţi — Bărboşi Galaţi.............1.20 n 8.25 <1 7.30 Bar boţi, «oii re . , 1.55 n 9.— 8.05 n Bărboşi -Galaţi Bărboşi............2.55 □ 6.25 n 7.25 n Galaţi sosire . . . 3.30 n 7.— n 8.— scuti TELEGRAFICE din FOIDE STRĂINE. CooiUntinopol. 2b OctomTrie. ,Agonţia Havan* comunici din Raagrad giiraa, ci rafii a fi perdat in lupta ce a a-Tot loo la 23 c. lingi lovan-Ciflic 800 oa-meul. Tot atât afi perdnt fi in lopta do Ia Talif. CoBitaatlaepel, 15 Octomvrie. Guvernatorul din Erzornm ia toate mS-im.e j>ro a pana orafnl in atare de a-ptrare. In urma prorocirii lot, Iamail-pafa trimiae o parte din trupele aale la Toprak-Kaleh, pentru ca ae ocupe trecitoarea de la Haeean-Kaleh fi ai impedice pe rnfl a face nn atac indirect.—In nrma relei atărl sanitare ee ra schimba garnieoana din Si-liatra, fiind câte-ra batalioane înlocuite prin altoie. Loadra, 2b Ocbomrria. ,Oficial Reater* comunici din Conatan-tinopol nrm&toarele : Soleiman-paşa e’a intore la Şomla fi ra pleca spre a face inapecţinnl Ja Varnor.—Ia trecătoares de la Şipca mortierele tnrcefti urmează a bombarda forţai St. Nicolae.—Un detaşament tnroesc a trecnt la 24 c. Lomul fl-a Înaintat spre Iaslar. Constant I no pol, 26 Octomvrie. O depefi a Ini Sulei man-pafa, trimişi de la Raegrad comunici următoarele: ieri nn corp tnrceec de 36 batalioane infanterie, opt baterii artilerie fi mal mnlts regimente de caralerie a ocupat poeiţinnile de la loran-Cifiic, ocupate de citre trapele comandate de Aesef-pap, comandantul de Ia Kadikioi. După o lnpti Inver-fnuată de mal raniţe ore trapele tnrcefti afi Incepnt a ce da din teren, ele afi primit inei ajutor fi In afirfit afi reepina pe rnfl, care afi lisat pe câmpnl de bitaie 800 morţi fi 5 prisonierl, Tnrcil afi perdnt 00 morţi, Intre care eSţl-ra ofiţeri fi 240 riniţl, Intre care 15 ofiţarl. O depefi a Ini Şefkat-pafa trimişi din Orcbanie, annnţi ci rnfil, care afi ficat nn atac asupra porţiunilor de la Telif pe foaeana Pier nai, afi fost reepinfl; cu toate acestea cazacii afi isbntit ai strice telegrafnl. Coaitaatlaopol, 25 Octombre. Comandantul din Rnicinc anunţi, ci lnnl noaptea 100 turci afi trecnt pe bircl Dunărea ia apropierea Giurgiului, afi atacat arantpoetnrile ruseşti fi afi ucis vre-o 30 oameni. Mercur! nn detafamont rnsesc compui de 12 batalioane infanterie, 1 regiment de cavalerie fi 2 baterii afi atacat poaiţionile tnrcefti de la Pyrgoe, dar a foit reapina. Rafii afi perdat 150 morţi fi vre-o 300 răniţi. CoaataBtliapnl. 29 Oetomvne. Sefkat-pafa annnţi, ci Iu cea din urmi luptă de la Telif perderea rufilor a fost de 1000 morţi fi riniţl. Turcii afi perdnt 50 oameni. S’afi luat măeuri spre a goni cavaleria rusească, ce ocupi poaiţinnile de la Telif, între Plevna fi Orhania. Mnkhtar-Paţa annnţi ei mercnrl trei regimente de cavalerie roaaftl, cu artilerie, care înainta» spre Zewin, afi foat respinse de citre tnrcl. Ele i’afi rotraa spre Mulle-dnr, earl turcii afi înaintat fi afi ocupat poeiţinnile de la Gnedisonr, P*rk, 16 Octomvrie. In Elisee a’a reapindit convingerea ei nn rămâne alta de cât Împăciuirea cu republi- canii moderaţi. Dopă disposiţiunile ce ee manifestă in Senat nn mal e de creznt ci o a doua disolvare a Camerei a’ar putea face firi lovituri de etat. Afară de aceaeta toţi ambasadorii raportează ci o a dona disolvare a Camerei ar prodnce cea mal rea impreainne in străinătate. Ţiind seamă de toate aceste, marefalnl Mac-Mahon a însărcinat pe membrii csbinetnlnl dispnfl la tmpăcinire, a se ee pune în înţelegere cu central stâng. SCIRI TELEGRAFICE ALE «TIMPULUI, (igeatla Havas). — Servieiul de la 22 Oetciavrla, 4 ere atara. — Caaalantlnopol, 18 Octomvrie. O telegramă a Ini Ismail-pafa confirmă aoairea-I la Koprikaol. Mnkhtar-paşa tele-grafiază din partea Ini că aatăzl s'a aă-vârfit joncţiunea celor do? armate. Depaşile din Şipka fi Raagrnd nn semnalează nimica nofi; nici o scire n’a sosit din Plevna. Bombardarea Rasciucnlul fi Silistrieî urmează. Vleaa, 18 Ootamvrie. Soleiman-pafa a ajuns la Bazargik. A dona zi a inspectat oştirile. Paria, 29 Octomvrie. Estă re nltatnl celor cinaT--pra-zece ba-lotaginrl ce a’afi ficat eri: s’afi alee nn-apre-zece conservatori fi patrn republicani. Camera se ra compune din 320 republicani fi 210 Conservatori. Parte, 19 Octomvre. Midbat-pafa este actualmente la Nisa. In alegerile de bnlotagifi ce a'afi făcut DumiDeci, candidaţii republioanl din trei circumacripţinnl s’afi abţinut socotindu-se ca valabil alefl la 14 Octomvrie. BUCDRESCI 8Lo OCTOMVRIE De câbe-va zile telegraful ne a adus pe rând mal multe ştiri Îmbucurătoare despre operaţiunele armatelor ruseşti atât pe cămpil de bâ-tăliâ din Asia cătşi din Europa. Mal ăntâl aflarăm Btrălucita Învingere din Armenia unde cea mal mare parte a trupelor Iul Mukhtar-Paşa a fost distrusă sad prinsă. Mal apoi veni ştirea luptei de la Gorny-Dubnik, unde generalul Gurko a luat posiţinne la sud-vestul Plev-nel, interceptând marea comunica-ţiune cu Orhanie şi Sofia. Ieri, In fine, telegraful ne a transmis ştirea unei noi Învingeri la Teleş, mic orăşel ce se află la miazănoapte de Dubnik chiar pe drumul care conduce de la Plevna la Orhanie. Această de pe urmă afacere a adaos ultima verigă ce mal trebuia pentru alnchide lanţul In care armata ruso-romănă ţine Închis pe Osman-Paşa cu toată oştirea lui In retransamen-tele Plevnef. Ne bucurăm şi ne fe- licităm din fundul inimel de aceste strălucite isbănzl, căci, după opiniu-nea bărbaţilor competenţi, ele sunt de natură a avea o influenţă decisivă asupra căderel apropiată şi inevitabilă a Plevnel, şi, prin conse-cuenţă, asupra lntregel campanii din Bulgaria. Ne bucurăm şi ne felicităm de aceste fericite Împrejurări cu atăt mal mult cu căt ne iartă a spera, că ele vor Înlesni Puterilor europeane Încercarea unei intervenţiunl pentru ln-cheiarea păcel. Această pace noi o dorim din toate puterile noastre ; aşteptăm cu o nerăbdare febrilă sfârşitul unul resboill rare a costat deja atăt sănge şi a-tătea milioane, unul resboill care pentru noi, Romănil, este mal presus de mijloacele noastre de tot felul. Dea Dumnezeii ca speranţele ce deşteaptă In noi ultimele victorii 9ă nu fie amăgite! DIN AFARA. Austro-Ungaria. — Negoţiările pentru încheiarea tractatului comer-mercial cu Germania afi fost curmate. Eată ce zice ,Fren denblatt* relativ la această : .Suntem informaţi că astă-dată curmarea negoţiărilor comerciale cu Germania trebueşte să fie privită ca definitivă. Plenipotenţiarii germani Hasselbach şi Huberafişi plecat din Viena. Ideia de a inaugura nn pro-visorifl pe basa fostului tractat comercial e privită ca esclusă. Austria o respinge din motive atăt economice, căt şi financiare.* Guvernul german ar fi apoi cu atăt mal mult contra acestui provisorifi, cu căt el nici o dată nu a stăruit din tot adinsul pentru Incheerea tractatului comercial cu Austria. De o cam dată se va stabili un Btadiu de transiţinne pentru 3 sad cel mult C luni. După 6 luni se va introduce Rpol tariful autonom. Ziarele atăt din Peşta, căt şi din Viena discută nereuşita negoţiărilor cu mult zel şi cu deosebire cele din Pesta arată, că după ce tractatul comercial cu Germania nu s’a putut Încheia, nici nu mal poate fi vorba de renoirea pactului dualistic, de oare-ce, adoptăndu-se sistema tarifelor autonome, Ungaria ar fi pusă faţă cu ţările de peste Laita In po-Biţia unei colonii. Franţa. — Ziarele din Paris comunică ştirea, că la Începutul se-siunel parlamentare mareşalul Mac-Mahon va adresa camerei un mesa- giu, In care se vor precisa relaţiu-nile Intre cameră şi preşedintele re-publicel. Pănâ acum nu se ştie despre aceBt mesagiu, de căt că proec-tul făcut de către ministrul de interne Fourtou a fost primit In consiliul de miniştri ţinut la 23 Octomvrie. Despre retragerea cabinetului de o camdatâ nici nu poate fi vorbă. „Franţais*, organnl Ducelui de Bro-glie, respunz&nd ziarelor republicane, declară că mareşalul Mac-Mahon nici odată n'a avut intenţiunea de a se despărţi de guvernul actual şi că ce-stiunea alcătuirii unul cabinet din centrul stâng nu a fost încă centrul discuţiunel. Intre conservatori neînţelegerile din ce In ce tot mal mult se pronunţă. După ce Bonapartiştii aă declarat. că sunt gata a da toată sprijinirea unul cabinet republican moderat, Orleaniştil recunosc că Franţa este pentru republică şi ducele de Âumale a declarat, că este pentru legalitate. Italia. — Preşedintele Camerei, Crispi, s’a întors din călătoria sa şi ziarele italiane cu această ocasiune se grăbesc a da espresie bucuriei ce, se manifestă In opinia publică a Italiei pentru buna primire, ce i-s'a făcut atât In Viena. cât şi In Pesta. .Italie,* răspuuzănd la bânuelile manifestate In unele ziare austriaca, declară că era luptelor Intre Italia şi Austria s’a sfârşit şi că, de când împăratul Francisc Iosif a călătorit la Veneţia, Italia nu mal are nimic de a pretinde de la Austria, ci se bucură de sancţionarea, ce s’a dat graniţelor el actuale. RESBOIUL Plevna este impresurată : acesta e marele fapt al zilei. Luni şi iarăşi luni de zile afl trecut de când Ostnan-paşa stă ca o stavilă neclintită la cotul oştirilor ruseştr; atacuri şi in-râşl atacuri s'aă făcut spre a'l mijea din locul primejdios, la care s’a încuibat; o armată întreagă s’a risipit şi sute de milioane s'afl cheltuit In cureul luptelor Îndreptate asupra Întăririlor Iul : el stă Insă tot la lecui, la care s'a ivit cu atâta lipsă de Bgomot, resistă şi tace. Isbânda va fi foarte scumpă, dar cu cât mal scumpă, cu atât mal mare va fi. După raporturile comunicate de către ziarele din Viena, Osman-paşa ar avea la Plevna peste 100 mii oameni şi tocmai acest număr e cea mal mare primejdie pentru dănsul. Dacă In adevăr armata de la Plevna este atât de numeroasă, atunci peste puţine zile ea va suferi In lipsă de hrană; iară dacă ar fi mal mică, ea nu va putea rasista inimicului, care o împresoară. Succesele, pe care le-a avut generalul Gurko pe şoseaua Plevna Orhania, nfl hotărlt soarta Plevnel. Era de temut, că Ssfket-paşa, ina-intănd cu un corp mal mare de la Orhania, ar putea să gonească pe ruşi de la Gorni-Dubnik. acum 'Insă, după ce trupele ruseştr aii ocupat posiţiunile fortificate de la Teliş. a-ceastâ temere abia mal poate avea loc. Deasemenea s’a zădărnicit speranţa lui Osraan-Paşa de a i se înlesni situaţiunea In urma unul atac făcut asupra liniei de la lantra. Afi trecut mal multe săptămâni de zile. şi Suleiman Paşa, care se angagiase a face acest atac, in loc de a-1 face, petrece în inspecţiunl şi pregăteşte cartierul de iarnă pentru trupele de subt comanda sa. După toate aceste Înţelegem, cum ziaiele din streinâtate, fără deosebire, privesc căderea Plevnel ca o ceştiune numai de timp. îndeobşte se crede Insă, că Osman Paşa nu va capitula, ci văzănd că nu se mal poate mănţinea In posiţiunile sale va cerca o ieşire, căutând sâstrăbatâ printre rândurile inimicilor. Aceasta va trebui să se Întâmple cât mal curând, de oare-ce iarna se apropie şi aprovisionamentele de la Plevna t.rebuesc să fie foarte scăzute. Pe câmpul de râsboifi din Asia situaţiunea este aproape neschimbată. Ruşii lnaintă^ă cu paşi răpeijl In tdte părţile ; bombardarea Karsulul se urmează cu energie. O depeşă sosită astăzi de la Con-stantinopole confirmă scireu. că lsmail Paşa şi Muktar Paşa şi-afi operat joncţiunea. Vom vedea lutru cât a-c*'stă operaţiune va putea să schimbe situaţiunea şi Intru cât noua înjghebată armată va putea să oprească pe ruşi In Înaintarea lor spre Erzerum. REVISTA ZIARELOR. »Pres9a* de la 18 Octomvrie dă expresie mirării, ce o coprinde, văzând că organele guvernamentale se miră, cum conservatorii nfi cutezat să se Întrunească şi se discute situaţiunea. La această mirare prefăcută, „Pressa* respunde prin următoarele cuvinte bine-simţite : „De ce nu se gândesc că şi cel din opositiune, de toate nuanţele, se interesează de această ţară, măcar cât şi d-lor; că daca vor esamina bine lucrurile, vor vedea că. In oposiţiu-nea de astă-zl, se află noâ părţi din zece din ţară, care represintă tot ce ţara are mal distins, ca capacitate, TIMPUL ca sciinţft, ca talent, ca avere, ca tradiţinne, ca nume 1 Cum dar ar putea crede, cft asemenea oameni pot sta nepăsători şi indeferinţl, cilnd vfid relele ce'l băntue şi ruinele ce 'I ameninţa? Poate fi permisă iudefe-rinţa acelora ce nu a£i nimi; a perde, sub ori-ce punct de vedere, şi cari, la un moment dat. scapă de toate, trecând graniţa. Aceasta Insă, nu poate fi permis acelora ce ah ceva a pierde, şi cari sunt mal mult legaţi cu lucrul public. Ni se pare eh iar cft, ar fi ovinii neertată, ar fi o crimft. din partea unora ea aceştia, indiferinţa şi nepăsarea.* In urmii „Pressa* reproduce scrisoarea d. C. R. Rildulescu şi dil ec-spresie dorinţei, de a vedea pe „cei In drept* respunzOnd la Întrebările fâcute Intr'ânsa. .Romftnul' urmează a se făli cu enunciaţiunile ziarelor europene asupra bărbăţiei oştenilor romănl de pe cAmpul de resboiă şi a-şl da astfel silinţă să dispuie opinia publică In favorul guvernului, care i-a făcut să treacă Dunărea. .Romănia Liberă*, Intr'un articol ţinut pe un diapason foarte transcendental, nu înţelege cum oposi-ţiunea Încă de pe acum îşi pune întrebarea: ce foloase vom căştiga prin sacrificiile ce le aducem In resboiul actual. Această întrebare ar fi .teribilă,* de oare-ce .ltomănia Liberă* crede, că numai după resboih vom putea şti, care sunt foloasele Iul. Raţionamentul fără Îndoială e foarte neobicinuit, de oare-ce îndeobşte In-nainte de a intra In resboih, statele îşi precisează anumite scopuri, pe care vor să le ajungă prin resbol, de oarece s’ah convins că fără de resbol nu le mal pot ajunge. Şi oposiţiunea zice tocmai, că statul român nu are nici nn scop bine-cuvSntat, pe care nu l’ar fi putut ajunge fără de resbol chiar mal bine, de cât aducând sacrificiile mari, pe care le aduce. Credem dar, că .Rom. Lib.‘ pune cestiunea Intr’nn mod cu totul fals: Întrebarea nu e, ce vom dobândi, ci ce am dori să dobândim* din acest resboih. Nu e dar adevărat că : .presa oposiţiunil comite aceea şl eroare, care se impută comandanţilor de la Plevna, când voiah să ia forturile numai prin asalturi.* Presa o-posiţiunil nu voieşte să ia nimic : ea se mărgineşte a face, ce presa guvernamentală ar fi trebuit sâ facă mal nainte de declararea resboiulul, adică a constata, că noi nu avem destule interese positive angagiate In resboiul actual, pentru ca cooperarea noastră cu toate puterile, de care dispunem, să fie motivată. Nu vrea dar să ia cu asalt, ci constată că nu e proape nimic de luat prin asalturi. IPâSIIINSA DE LA CLOSAKI Ziarele din Viena comunică ştirea, că agentul de la Viena a cerut, în numele guvernului roinăn, scuse o ficiale pentru alarma ce s’a făcut din causa invasiunel celor 1500 secul Închipuiţi. „Prciudenblatt*, ocu-pândii se de această cestiuno într’un articol mal lung, găseşte, că atât desminţirea dată în .Monitorul oficial*, cât şi scusele guvernului sunt o îndestulătoare satisfacţiune pentru cabinetul austriac. Ziarele din Viena se miră însă, că politicii şi ziariştii români şi in special cel de la .Românul* nn sunt mulţumiţi de blamul*, pe care T:ih suferit şi urmează a da cestiunil dimensiuni mal mari. Ca dovadă despre aceasta, .Freindenblatt* comunică cititorilor sel o parte din articolul, pe care .Românul' l’a publicat relativ la .manifestul', pe care noi îl bănuiam de apocrif. Nu se poate nimic mal ridicol de cât în articol emfatic clin „Românul* tradus în o limba serioasă, In care toate cuvintele ah Înţelesul lor bine-cuvăntat ; suntem dar mâhniţi a vedea aceste aiurări ale uuul ziar român „serios* intr'un ziar străin ; ne pare însă bine, că cu această ocasiune „Frem-denblatt* ne dă relativ la provenienţa „ manifestului", desluşirile, pe care „Timpul* le ceruse do la „Românul* fără a le fi primit. Eatâ ce zice „Fredenblatt. : „Ce fel de manifest e acela ? Ce fel de dovadă, din care lumea să se poată convinge, că maghiarii au făcut toate pregătirile spre a năvăli in România? — Respunsul la aceste întrebări va arăta, cât de ridicolă e patetica „Românului.. — Manifestul, care stirneşte sacrul foc al mâniei în organul oficios al guvernului Român, nu este de cât moftul, pe care Tu publicat o foae umoristică obscură diu Pesta }i l a împănat cu numele Klapka, Iokui, Kaset. etc. (Vivat sequens). .Românul, ia acest humbug, care încă de de mult a fost cunoscut, drept lucru serios.* „Fredenblatt. sfârşeşte prin cuvintele : „Ori .Românul, este un înşelător ori ei este însu-şt înşelat, ori poate este şi una şi alta la un loc: un înşelător înşelat. — Ar fi de dorit sâ ni se dea o desluşire relativ la a- ceasta. Roate ne ar da-o „Monitorul.. Poate ne-a da-o „Monitorul., zicem şi noi. De o cara-datâ să aşteptăm şi să ue mărginim a da expresie mirării, ce no suprinde, vCzeud cum un organ .serios, ca .Românul, poate să compromiţă ziarisiica română prin nişte apucături atât de nu ştim acum am zice,—ca şi aceea de lua o farsă dintr'o foae umoristică drept lucru serios, eu care sâ alarmeze lumea. C K 0 N I c A Domnului redactor al ziarului „Prcssa*. D-le redactor! — Miilţămindu-vă, mal intuia, pentru solicitudinea ce arătaţi iu privinţa ratăţ^nilor, ptTiniteţi’ini a fice aci o rectificare relatare! faptului petrecut la domiciliul uieu, in seara de 2 Outomvrie curent, unde s'afi presintat, în lipsa mea din capitală, mal nuilţi gnardiştî, şi de caro relatează , Pressa* de la 5 ale curentei pe pagina II, precum şi „Timpul* prin reproducere. Sub-scrisnl, fiind absinte din capitală de mal multe luni pentru căutarea sunetăţei, ni'am întors la domicilia la 7 ale curentei, când mi s’au relatat de servitori cele petrecute în lipsa mea. Ea, caro me credeam în regală faţă cu serviciul gnardei orăşenesc!, având cerut congediB până la 1 No-eu brie, (care mi a’a spus acum că s’a revocat), nu mg aşteptam a fi urmărit, cum mu fost, de un ordin do arestare. Aflând cele petrecute în lipsă'mî şi citind cele relatate de ziare, m’aui des la legiunea cu-loirei de galben, şi mi s’u spus, că nu i s comunicase congtdinl med, şi că nepresin-tâiulu-me la servicid, am fost urmărit cu ordin de arestare. De aci a resultat acea visitare a domiciliului med pe la 3 ore seara. Servitorii spnind geardiştilor că sunt la vie, şi retuşând de a deşchide poarta, s’a nrmat, neapărat, larma în auzul vecinilor; dar, in interesul adevărului, sunt dator a spuue, că poarta rămâind închisă, uicî un guardist n’a pătruns în curte sad in casă, ci s'ad retras, coDvingeudu-se, io cele diu urmă, de absenţa mea. Bine-voiţî, vă rog d-le redactor, a publica aceste rânduri, spre o moi justă lămurire a faptului petrecul. Pr imiţi etc. Sava A'. Şoimescu. Ni se face împărtăşire despre nn şir de escese, pe care le-ar fi comis câţl-va călăraşi in comnna Streini-Dobreni. După raportul, ce ni se trimite, aceşti călăraşi, cn totul vre-o zece inşi, conduşi de ud ser-geut diu eserdroncl de Ilfov, ar fi streba-tnt cu săbiile scoase de alungul uliţelor şi ar fi bătut pe un cârciumar , pe care l’ad şi legat apoi cot la cot şi l’ad dus cu sine. De asemenea el ar fi bătut pe primarul comunei Streini-Dobreni şi pe alte per-Bo.ne, care voiad să puie espăt exceselor. Na ştim intru cât toate aceste sunt adevărate. Chiar însă fiind adevărate, dorinţa raportorului, de a atrage atenţiunea d-lui „ministru de resbol* asupra acestor excese, nu se poete in plini, de oare-ce dacă d-1 ministrn de „interno* nu dispuue de organe, care ar putea să menţie ordinsa publică iu nişte vremi atât de anormale ca colo de astă-zî, ministrul de resbol, preocupat de ale resboiulul, nn poate să se ocupe cn asemenea bagatele. Ni se nml trimite din Piatra nn raport foarte lung şi detaiat despre abusorile de putere, ce se comit de către oamenii admi-nihlrnţinneî. Intre altele nn velăşel din comuna Bnhnşi n bătut pe nn ţăran, In cât peste câte-va zile a nmrit în spital. Văduva, rămasă cu (i copil, s’a adresat la primar, la snb-prefect, şi la procuror; nn a isbntit insă chiar nici a făcu să se ia măsuri pentru constatarea ftptulnl. Soţul ei a fost îngropat de U spital drept un om, cara a murit de moarto fireasiâ, eară vătăşelul ucigaş s’a făcut nevăzut. — Astfel toată cestiunea s’a fJcnt mnşarua. D. Grigorie Mihăilescu, proprietar din Berlsd ne trimite o adresă timbrată (25 b.j, prin caro ne comunică citaţiunea nn-mărul 23,78 a tribunalului de Tntova, din care resnltă, că advoc.tul Panaite Arniaş este dat în judecată pentru sustragere do acte publice. D. Gr. Mihăilescu se miră, cn advocatul P. Arranş cn toate acestea ,el mai funcţionează încă.* Citim pe zidurile Capitalei o ordonanţă a prefectura! de poliţie din capitală: are de scop disupliuarea cânilor. Nu putem de cât să lăudăm această măsură, de oare-ce in adevăr numai in Constantinopoî se mal găsesc atât de mult! şi atât da liberi căni ca la noi. Credem însă, că prefectura de poliţie işi face ilnsiuul asupra efectului, pe care il va produce ordonanţa sa, ba credem chiar, că o peste putinţă a pune iu lucrare acest nod „regulament* pentru câni. Se ordonă, ca cânii, să poarte botniţe şi câte o sgardă, pe care să fie pus numele stăpânului respectiv. Şi ducă stăpânii dd vor cumpăra botniţe ? şi dacă el nn-şî vor pune numele pe sgarda regulamentară? Se mulţumeşte poliţin cu eon-seiiaţa de a fi dat nu ordin ori este hotărâtă a stărui cn energie, ca el sa fie executat ? Dacă se mulţumeşte eu ordinul, atunci el era un lucru zadarnic; eară dacă e hotărâtă a face ca să fie executat, atunci ne cere prea mult, de oare-ce suut prea mulţi câni în Bucureşti.— Am fi dar mulţumiţi să vedem că cel puţin în parte poliţia va observa însă-şl ordinele sale proprii, gonind cânii de pe stradele principale. nea cu salarie mal mici de cât institutor claselor primare. Relativ la aceasta toţi profesorii ad pri testat şi se speră că vor fi auziţi. Pablicul laşan, un fără o vie gatisfM ţiune a asistat la suprinzătoarea desfăţi rare de activitate a comitetului ceutaal M doamne din nrbea noastră, care de la 1. ceputul Iu! Maiu şi până la începutul l August b1 anului present, a găsit putinţa 1 întocmi o ambulanţă pe câmpul de lupi şi un opital la Turnu-Măgorele, ambele îl fiinţate, in total, şi întreţinute cn fanda rile udnnste de el. Toate relaţiunile ce primim, în privi» funcţionării acestor lăudabile creaţinnî, ri mal pnţin şi binele ce zic chiar şi ziarel străine, după ele nu sunt de cât atâte probe despre prefecta lor organisare. N' am încetat, chiar de atucl, a aduce uri rile noastre cele mai căldurease inimilo generoase din comitet, care cu atâta de votnmeut, ad venit în njatorul braviloi noştri ostaşi răniţi. Aflăm că tot acest comitet mal organl sează un al doilea spital in Iaşi, pentr 50 răniţi şi că ca medici a ataşat pe buni şi cunosenţii noştri concetăţeni românii] d-nit Dr. Cinre Biui clin şi Filipesco, medici atât de stimaţi de publicai nostru pen-i tru sciinţa şi patriotismul lor. Ni se re latează că mal totul este gata, şi că coo mitetnl nn aşteaptă de cât însemnarea casei de către d. Prefect, pintru a trece ime- ■ diat la instalarea zienlni spital, şi aceste întocmit şi întreţinnt tot cn spesele et- miletului. Cea mal mare parte din doamnele mem- i bre ele zisului comitet ad lat asupra lor, i! una câte un crivat, altele câte două. Ve- 1 nerabila doamna Măria Roznovano, Viee ' Preşedinta, a Inat 10 paturi; se anunţă şl alte însemnate oferte in această privire aşe in cât chiar nici fondurile comitetu-luî nn vor fi îdcî întrebuinţate, (fonduri care afară de acele ce sunt la Măria Si Doamna, în cătime 18,000 fr. consistă în noua sumă de aproape 12,000 fr. şi car» I peste curând va mal avea nn însemnat sporii I A fost de ajuns iniţiativa luată de comă-tet, pentru ca sufletele nobile să t -robească de a uşura sarcina comitetului. 0-noare Doamnelor din comitetul central I I Onoare generosului pnblic care cn atâta durere, se înprijeşte de bravit noştri fraţi de sub arme. Ni se mai relatează că comitetul contrai a mal pregătit spre a pleca zilele acestea la armată şi la spitalul diri Turnu-Măgurele o bună cn.ntitatede vio, > rachid, tutun şi nn mare număr de cămări; 400 alămâi a fost deja espeduite, (Curierul Balasan) ‘Corespondenţa provincială, din Piatra află cu şi micul număr de 25 călăraşi, ce mai erad concentraţi în capitală acestui districtului a primit ordin de a porni spre Plevna zilele acestea. întârzierea este numai până ce ee vor mai rechiziţiona câţiva cui, pe -ari să ’I ia cn dânşii. Acelaşi ziar anunţă că: Primăria locală a numit o coruisinne care să se ocupe cn reducerea salarielor profesorilor de la gimnazid. După cât aflăm din svonul respândit, d-nil profesori vor remâ- YARIETATI O mamă cart se măriţi după fiul el. Ditt Bistritz (Boemia) ziarul „Nar Lis.„ a prii-, mit următoarea corespoudiuţă; „Proprietarul de aici P., un domn bătr.>n dar bogat, dupe moartea Boţiei Bale, a luat in ; casă u fetiţă tâuără şi săracă, care să in- » grijeuscă de trebile economiei. Fetiţa dee- I volta o sirguinţă neobicinuită, şi iu puţini ani ajunse fată mare. Proprietarul era fo- M1HA1L STROGOFF SAU CURIERUL ŢARULUI (Urmarea 25-a). XI. După şase ore de drum, aneudoă căruţele, mergând una după alta, njnugead la Ekaterinbnrg, fără vre-o întâmplare supă răcioasă. Cea dintâid flinta cu caro jurnaliştii detera ochi la nşi cas-i do poştă fu iein-cikul lor care se părea că-I aşteaptă. Acest rus de treabă aven un obraz in adevăr vesel şi, fără vre-o genă, cu o hiul snrâdind, înainta spre pasagerii săi şi îd-tinze idn-le mâua, le ceru baheiş. Adevărul ne sile-ce a spune că furia Ini Harry Blonnt izbucni cn o înverşunare atât de britanică, in cât dacă iemcikul nu se da îndărăt, o lovitură de pumn, dată dupe toate regalele boxului, i-ar fi plătit „na votka* peste obraz. Alcide Jolivet, din potrivă, văzând mânia asta, ridea de se rupea şi cum n’a mal ris el poate vre-o dată. — Dar, nre dreptate, nenorocitul ăsta, striga el. Este io dreptul sâii, scumpo confrate. Nn e greşala Ini daca noi n’am găsit mijloc ca să ne ţinem de urmele lui.* Şi scoţând oâţi-va kopeicl din pozuuar; — 'ţine, prietine, zise el dându'i iem-cikulni, ia. Dacă nu i-ai câştigat, asta nu e gr-şala ta. Asta npoî îndoi furin Iui Harry Ulount care vroia să so lego de şeful do staţio şi să-i facă nn proces. — IIu procos iu Rusia, strigă Alcide Jolivet. Dar dacă lucrurile nu s'ar schimba, apoi nn al să-î vezi sfârşitul. Nu sciî dar istoria acelei doîce rusesc! care reclama doă-spre-zeca luni de alăptat de la familia copilului ? — N’o scid, răspnuse Harry Ulount. — Atunci nn sciî ce a ajuns acest copil dădăcit, când se dete sentinţa prin care câştigă? — Şi ce a ajuns, rogu-te? Colonel de husari de gardă. Şi la acest răspuns toţi isbucniră in risete. Cât despre Alcide Jolivet, inrântat de poveste-!, 'şl scoase carnetul din buznnar şi înscrise surîzâiid această însemnare ca merită a rămâuea in dicţionarul moscovit : „Telegă, căruţă rusească cu patru roate —când pleacă, şi cu doă când ajnnge. XII. Ekaterinbnrg, geografic, este nn oraş din Asia, căci este aşezat dincolo de munţii Urali, pe colo diu urină poale de resarit ale acestor munţi. Dar ea depinde de guvernamental Permnluî, şi, prin nrniare, este coprinsn intr’nua din marile împur-ţiri ale Rusiei de Europa. Această nere-gularitate administrativă ’şî are cnvântul de a fi. Acest oraş este ca o bucată a Siberiei in gnra rusească. Nici Mihail Strogoff, nici cel doi corespondenţi nu putând să întâmpine greutăţi la găsirea mijloacelor de transport iutr'un oraş aşa de mare, fundat la 1723. La Ekatorinburg se ridic ă «el dintâi palat de monede din tot imperiul ras; acolo este concentrata direcţia generală a minelor. Acest oraş e*te deci un centru de industrie însemnat, îutr’o ţară unde sunt in iinbe'şug usine de topit metale şi alte es-ploataţii şi unde se spală platina şi nurul. „1“ timpul acosta, populuţiunea Kk kteriu-bnrgnltil să mărise foarte. Ruşi ori Siberian!, se grămădiseră aci, fugind d ii provinciile deja năvălite de bordeie Iul Feofor-Khan, şi mai cu seamă din ţara Kirkizi-lor, care se iutiude la minză-zi şi npua de Irticbe şi până la graniţele Tarkhestanulul. Dacă deci mijloacele de transport erad auevoe de găsit spre a merge la Ekaterinbnrg, erad din potriva foarte multe spre a pleca de la acest oraş. In împrejurările de faţă, călătorii se îngrijead puţin ce e drept, a se aventura pe drumurile siberiene. Din această potrivire de circumstanţe resultă ca Harry B onnt şi Alcide Jolivet găsiră lesne să în’ocuească cn O telegă întreagă, renumita telegă pe jumătate care ii adusese bine-râd ia Ekate-riuburg. Cât d-spre Mihail Strogoff, tarrntaşnl era iu puteree lui, acesta nu suferise aşa mult de călîtoria prin munţii Urali, şi era destui să înhame trei cai buni pentru ce să ’l ducă ca vftutnl pe drumul Irkuţsknlnl. Pană In Tiumen şi chiar până la Novo-Zaimskeoi, acest drum trebuia să fie destul de gloduros, pentru că pătrundea prin nii.ee ridicături ciudate de păinâut, cari erad o urmare a coastelor Ur&lilor. Dar după trecerea Novo-Z iimekulnl, începea acea pustie nemărginită, care se întinde până lângă Krasuoiarsk, pe nn sp»t de ° mie şenpte sute verste aprospe. Se seie oă cel doi corespondenţi aveafi de gând să se ducă la I hiro, adică ea la gense sute tr. i-zeci de verste de la Ekate- rimburg. Acolo trebuia să se hotărască î după împrejurări, apoi a o apuca spre ţă- I rile năvălite, ori împrennă, ori despărţiţi, după cum instinctul lor de vânători era i să’i asvirle pe aceleaşi urme sad pe urme i deosebite. Dar, acest drum de la Ekaterinburg la î I Ishim—care se îndreaptă Bpre Irknţsk — I era singornl dram ee pntea să apuce Mi- I hai! Strogoff. Numai că el, care nu umbla după noutăţi, şi care ar fl vrut din po« u trivă sâ ocolească ţările bântuite de năvălitori, era foarte hotărât de a nu se o- | j pri niiăirl. — Domnilor, zise el atunci noilor săi to- il varăşî, aş! fi foarte mulţumit ca să fac '1 cu d- voastră o parte din călătoria mea, •-1 dar mâ crez dator să vă prevestesc, că o! sunt foarte grăbit ca să ejung cât mal H iute la Umsk, fiind-că soră-mea şi ed ne I ducem acolo Ră întâlnim pe maica uoas- i tră. Cine Bcie dacă vom ajunge până ce ,* Tartarii să nu năvălească şi in acest oraş I M Nu mă voi opri deci la staţiile poştale, ir de cât numai ca să schimb Caii şi am să s merg zioa fi noaptea. — Apoi gi noi avem de gând sA facem tot oya, răspunse Harry Blount — Fie, zise Mihai 1 Strogoff; dar nn â TIMPUL arta mulţumit ou oonduoerea iconomial cas-"ice; ceea ce insă îl căşuna nelinişte, ara fiul eăB în vârită pa 25 nn!, oara promi-taa a deveni un riaipitor. Nu de mult, bătrânul ae bolntvi aţa, ei ara teamă că va muri.. Pe patul de moarte el chemi la sine pe juna aa econoami fi ae cununi co ea. Doi zile după această cununie ciudaţi bi-trinul repoei Ş> denumi pe soţia aa do moştenitoare universală, Uimirea oamenilor din comuni crescu şi mal tare, anxind dupi aceea, ci moştenitoarea a avut releţinnl de umor cu fiul riaipitor şi ci cu ştirea Iu! ar fi devenit ea soţia tatălui săB. Acum ar# si ae serbeze a doa cununie: fiul are de fţand ai ae căsătorească cu mumi-sa.... fireace dupi ce mai întâi se vor fi inlă-turat unele pedicl impuse mirilor din partea antontiţilor niaericoscl. (Mhmil Carpaţilor). Magiaril din Fiumt, - acrie ,Politik»— celebrând pretinsele victori! tnrceşt!, cu-treeraQ stradela strigând: ,Triiaeci turcii. , Soldaţii din regimentul de linie Ku-şevicl compus din Români, considerând urft-rilo tnrco-fililor ca insulte şi bitjocure la adresa conaţionalilor lor, care bs luptă in contra Tnreilor, ai.năvălit asupra lor; oamenii po'iţiel luând pe demonstmtori sub scutul lor, s'a ficnt tntro dânşii şi soldaţii Români o ciocnire sângeroasă, in care ai fost răniţi doi agenţi poliţienesc!, şi annme comisarul Wolf şi un serginte poliţienesc.» Familia. PRIJICTOBA POLITII! CAPITALII ORDONANŢA Asupra otelurilor, paspoartelor şi biletelor de a putea locui oraşuli Noi Prefectul Poliţiei Capitaltî, Considerând că legile şi regulamentele privitoare la otelnrl, hanuri, apartamente mobilate, la paspoarte şi bilete de a locni oraşul, nu Bunt esecntate în mod satisfăcător; Considerând că această stare de Incrnri facilită vagabonzilor şi oamenilor fără că-pătâii, străinilor orsşnlnl Bncnrescl şi altora, mijloaoele de a se snstrnge atenţin-nel şi supraveghere! antoritiţel; Considerând că este neapărat in intere-snl securi ţiţei publice, a face să se esecnts on mal multă stricteţă diaposiţiile legislative şi regulamentele privitoare la aceasta; ■ In puterea dreptului, ce ne dă legea şi regulamentele stabilimentelor publice, Ordonăm următoarele : Ari. 1. Aed cs eeecntă profesia de ote-lierl, hangii, inchirietorl de apartamente şi odăi mobilate sunt ţinnţl a avea nn registru timbrat, pentru a înscrie călătorii români şi străini (până la 1 Septemvrie se pot servi de registrele vechi acei ce nn le vor avea timbrate, vor continua • se servi cn ele). Registrul trebne să fie numerotat şi parafat de comisarul oircum-scipţiel. Art. 2. Otelieril, hangii, inchirietorii de apartamente şi odăi mobilate, snnt obligaţi a înscrie pe fie-care zi, nelăsând goluri, numele, pronumele, vârsta, domiciliul , ardeţi nici nu minut. Luaţi cu cuirie saă cumpăraţi o trăsură a caria. . . — A căria jumătate din dărăt — adaose Alcide Jolivet — să bine-voisBcă a ajunge d'o dată cu jumătatea dinainte până la labim. După o jumătate oră, isteţul Frances găsise, nu e vorba lesne, nn tarentas a-prospe CB scela al Ini Mihail Strogoff, şi in cmra se aşezară el şi soţul lui. Mihail Strogoff şi Nadia ’şi relnară loc in ta ren tuşei lor, şi pe la amiază, cele doă trăsuri plecară împreună din Ekate-rinbnrg. Nadia ajunsese în sfârşit în Siberia şi pe acea lungă cala ce duce la likuţsk. Oar! trebuia să fie atunci gândurile junei Livoniace ? TrG cal iuţi 0 duceaB prin nceastă ţară de esilifl unda tatăl el era oeâodit să trăiască mult timp poate, şi atât da departe de ţara in «are s'a născut Dar ea d'abia se nitn cum se desflşn-r*B la vederile sale acele Întinsa stepe, cari, pentru moment, i-se Închiseră, pentru că privirile sale mergeatt mal departe de orizont, pe dnpă care căuta faţa evitatului. E> »n lua seama la nimic din ţar* pe care o străbăten cn o iuţeală de cinelor»-zace verste pe ori, nn se uita de loc obicinuit şi profesia acelor ce se vor culca la dânşii o singură noapte. Registrul trebne să indice data sosire! şi plecărel fi».cărui călător. Art 3. Ot lierii, hangii, înohirietotii de apartamente s»B de camere mobi'ate, sunt ţinuţi a presont* registrul lor la orl-ce cerere făcută, fie din partea comisarului de poliţie, care le visiteoză saii din partea agenţilor poliţieuenci, insărcinaţi cn inspecţia, carii aB dreptul să in vizeze. Art. 4. Acel ce nu se vor conformadis-posiţiilor prescrise mai sns, li se vor aplica pedepsele prescrise de lege. (Amenda de 10 până li 13 lei, art. 3-13 din codul penal, închisoare de 5 zile depline in cas de recidivă art. 302 codul penal). Art fi. Le este sever oprit da a înscrie cn cnnoacinţă in registrele lor, sub nume mincinoase snB pivsnpuse persoine ce le locnesc, sub pedeapsa pronnnciată prin art. 135 din codul penal (închisoare de la fi zile la nna lnnă). Le este oprit asemenea de a da locuinţă vagabonzilor şi cerşetorilor şi oamenilor fără căpătâiB. Art. G. Otelieril, hangii, Inchirietorii n-pertamente'or şi canierilor mobilate vor a-dnce la prefectnra poliţiei capitalei înainte de 12 ore (prânzul) o notă de toţi călătorii cari vor fi sosit in al lor otel, han siB camere mobilate. Trei (Jile după sosire, toţi călătorii sunt ţinuţi a se presenta ia prefectura poliţiei, pentrn a obţine nn bilet spra a putea locui în capitalii. Art. 7. Pnspoartele supuşilor streini nu se vor lua, pentru ca în liaip de 18 ore de la aosire, să se poată presenta sutori-lăţel guvernământului lor reprezentat prin consuli, şi în utitiS a obţine de la prefectura poliţiei un bilet de a putea locni in Bncnrescl. Vilele şi bilete'e dn liberă locuire a Capitalei, nu se vor acorda supuşilor putorilor represintate în Bncnrescl, de cât după recnnoascerea autorităţilor consulare respective. Şi supuşilor puterilor nerepresintote, de cât dupe atest iţia a duo! cetăţeni bine cunoscuţi. Art. 8. Streinii ce nn Bnnt In stare de a se putea face cnnoscnţî representanţilor guvernelor lor, din cause politice saB alte, trebne ca in 21 oro dnpă sosire, a se presenta la prefectura poliţiei, pentru a viza pas-poartelelor, wsu a obţine nn bi'.etde a patea locui capitala. Art. 9. 0rl.ee voiajor găsit fără paş-port, va fi pus la disposiţia tribunalelor, numai dacă Un va avea garant nu cetă-ţian stabilit. Art. 10. Acel ce vor fi obţinnt un bilet de a putea locui iu oraş, inainte da a se mula iu o casă saB apartament mobilat, sunt ţinuţi in termen de 24 ore, a-le remite stăpânului casei, care, Ia rândul b?8, este ţinut a incnnoştiinţa pe comisarul dcspărţirel tn acelaş termen. Art. II. Persoane e cari daB cu chirie apartamente saB camere mobilate, sunt ţinuţi a avea registru şi a se snpuno la formalităţile prescrise ptiu art. 1, 2 şi 8 din această ordonanţă. Abaterile Be vor pedepsi conform cu legea. Art. 359 şi 392 rodul penal. Art. 12. Toţi locnitoril din Bncureşti cari vor primi a găzdui străinii acestui Ia acele ţinuturi ale Siberiei de apus, atât de nepotrivite cu ţinuturile de răsărit. Aci, in adevăr, puţine câmpii cultivate, uu pământ sărac, cel puţin la suprafaţă, căci in intrul Ini, coprinde cn imbelşogare fier, aramă, platina, «ur. De asemenea pretutindeni esploataţiî industriale, dar rar stabiliment» agricole. Şi cum să găsească cine-va braţe ca sa cultive pământul, să semene câmpiile, să recolte secerişurile, când este mai mănos de a scotăci pământul cu minele? Aci, ţăranul a f..cut loc minierului. Caeiuaua pretutindeni şi greblă nicăarf. Cu toate acestea, gândurile Nadiei lăsau câte odată depărtatele provincii ale lacului Baikal şi se intorceafi la Htirea el de faţă. înfăţişarea tatălui s?B se mirşo a puţin, şi vi dea ear pe generosul ei tovarăş, mai intâiB pe drumul (le fier de la Vladimir, nnde vre-o hotărâre cerească i'l pnsese in cale pentru intâia-ş! Ltu. Ea şi reinintea îngrijirile ce-I da In timpul oălătoriei, venirea Iul la poliţia din Nijoi-Novgorod, simplitatea amicală cu care ii vorbea, chemând-o cu numele de soră, neadormita Ini veghere cât ţinu coborirea pe Volga, in sfârşit tot ce făcuse, in acea groaznică noapte de vijelie prin munţii U- oraş, sunt ţiunţl a face cnnoscut .comisarului culoarel', iu timp de 21 ore. Alt. 13. Pilz.itorii saB pirtnril cnselor nelocuite şi in oare sa vor primi persoana străine oraşului Bucureşti, sunt iis-mone.» ţinuţi n face onnosent in 21 ore comisa-rulnl culoare'. Art. II. Di posiţiile prevăzute prin codul pena! nrt. 52 şi 31G se vor aplica in caşurile prevăzute mal sus lasrt 12 şi 11. Art. 15. Contravenţiile se vor constata prin proces-verbal, pentru a putea fi urmărite înaintea tribnn ilelor conf. legii >r. Art. Io. D'sposiţiile ordonanţelor precedente, care nn vor fi contirie nce-tia vor continua de a fi executat . Art. 17. Această ordonanţă va fi imprimată, publicată şi afişată. Comisarii, oficeril de gendarml, sub-co mişuni şi t iţi agenţii poliţieneşti snnt insărcinaţi de a stărui la esec.atarea noestel ordonnnanţe fie caro in parte ce'l priveşte. Prefectul poliţiei capitulai: A’. Mi/iai. SOLDAŢII 11ANITI •« * Doamnei Marin Ronnov uui, prvţe^nta comitetului doamnelor din Inţt pentru ajutor ii răniţilor. Grifiţi 0 Octombrie, 1877. Doamna mcay Divizia a 4-a car© a fo*t cea nmî încerca Ui do focul inimicnlnî trecând ftstl-zt în reservl, socotesc momentul priincios cn, în nu mei o rlniţilor cari aîl glait pururea la d-voastirt ni nemărginiţi polncitudine, si v5 mulţumesc felicitând în ncelnşî timp comitetul din Inşî pentru alegerea ce a filcnt în persoana d-voastra ; permito-ţim a v? aduce încu o-datl omagiul recunos-cinţeî mele pentru cu rugi ol şi umanitate cu care aţi îndeplinit greaua şi gingaşa d-voastră sarcinîî, şi priimiţî încredinţarea prea decsebitel mele rons;deraţianî. Comandantul Dîviîtc! a 4-a. Colonfî, Augolescu. Verbiţa, 10 Octonvrie, 1877. Doamna tnta, Din momentul de când Divisia 4-a a ejuni peste Donfire şi pana asta 7.1 când din înalt ordin aceastl divisie a trecut în a dona linie, ambulanţa damelor din Inşi, a dat probe da nu devotament şi de nn zel demn de laudl. Diamn Eugenia Conduratn în particular n’a încetat de a da îngrijirile d-sule răniţilor despreţuind oltene ile şi intemperiile, a a ajutat continui serviciu!' medico-chirurgical în delicata sa misiune. Permiteţi-ml a vS arlti via m^a gratitudine şi a v6 felicita de alegerea ce aţi facnt în persoana d-neî Eugenia Conduratn. Bine-voiţî v5 rog, doamna mea, a primi încredinţarea prea 09ebiteî mele stime şi consideraţii. Comand intui divinei a 4-a. Colonel, Angelescu. COMITETUL CENTRAL. pentru Ajutorul ostaşilor Români rilniţl Doamnei Eugenia Conduratu. /toamna mea. Comitetul a luat, cu cea mai vie satis-fncţinne, cuaoştiinţă deB ire patrioticul devotament ce punsţl întru îngrijirea bravilor noştri ostaşi răniţi. Sunt fericită, d-na mei, a fi însărcinată din partea întregului Comitet du a ve trans- ral, spra a-I apăra viaţa cu pericolul vieţii Ini. Nadia se gândea deci la Mihail Stro-goff. Ea mulţumea Iul DumntzeB că ’I n pus la vreme in cale pe «cest puternic a-părator, acest amic ca inimă şi discret. Ea se siinţiu in deplină siguranţă pe lângă dansul, sub paza lui. Un adevărat frate nn ar fi pntut face mal mnlt. Nn se mal temea de nici o piedică, şi se .-redea ucnm signră de u ajunge la ţinta dorită. Cât despre Mihail Strogoff, el vorbea puţin şi cugeta mult. El din parte-i mulţn-mia Iul Dumnezeu ca'i-a dat in întâlnirea Nadiei, d’o dată cu mijlocul de a-şî ascunde mal sigur adevărate persoană, şi o faptă bună do împlinit. Inimoşia liniştită a tinerii fete era tocmai pe placul acestui snflet tare. Uă nu era în adevăr sora lui? El cerca tot ntâtA respect şi iubire pen-trn frumoasa şi viteaza-i tovarăşă. El simţi că in această fată era nna din «cele inimi carate ji rare, pe care cine-va ponte pnna preţ. (Va urma) mito osnresinnov tutulor simţimeutelor sale de recnnoştiiuţă pentru demna şi nobila voastră pnrt >re. Neobosită în activitite, infr uitând toate ostenelile şi chiar puri -olil -, aducând mân-gâurea şi nşurnrea pestu tot lucul unde snf riuţele o cere, nccruţand nici un sa-crificiB şi nepriimind altă resplatâ du rât sntisficţiunra de a fi fo-t In postai de abnegnţiiine când ceasul a sunat : acestea sunt mnltiplele şi onorificile titluri ce aţi dobândit la gratitudinen tuturora. Urmaţi, d-na iuea, cu frumoasa misiune ce a’ţl luni; bine-cuvântarile tntnlor nu vor lipsi a vă însoţi pe grenna şi dureroasă cale pe care păşiţi. Dumnezeii sn ve ajute şi să vă susţină în indoplinir-a 9arcinel ce cu atâta cnragiB aţi întreprins. Primiţi, stimata mea d-na, şi cn această ocasiunc, asigurarea tntnlor simţimentelor mele de deosebită stimaşi consi leraţiune. Măria Itoset Rosnovanu, Preşedinta. Sofia Ccaur A.lan, Secretara. COMITETUL 1NSTUJIT in ORAŞUL PLOESCI pentru eunipArarfii de arme uewsaril Armatei lloinânc. (Urmare). LISTA No. 90. iturc/inpUii il-lul Primar ai cam. if/gitrcni tlin plasa /■ilipcftt. D. Mich.il E.l imon, com. Comnna, lei 20. — Vasile Davidescu, Măgursnî, 20.— Q. I. Ungnreanu, 1,—Ioniţă Chivu, 1.— PrLjtn Ion NiculcBcn, 10.—Şurbnn Sudito, D. Dobrescn, 10. — Alecsandrn Popuscn, 10. —Ioin Popa, 4.—Stan lonescn, 5. — Gtrigorie V. Bălescu, 3.—0. Niţescn, 4.— Matei Apostoleaou, b. 5-b — Grigorie Făr-căşeanu, 1. — Ştefan Scorţaru, 2. — Petre Mocsnu, 1.—Mih. Tatu, 1. -Vasile Din.i-traehe, 1.—Costache D irmenescu, 5. —Pr. Costache G-orgescu, 5.— Ioau Popescu, 2.— Dumitru Andrei, 2. — Pr. loan Stoicescu, 5.—Bucur Ganoa, 4.—Tudor Coman, 1.— Vasi.e R. Negrescn, 1.—Voicu Papncu, 1.—Dinu Papncu, 1.—Petre loan Voicu, 3.—loan Coman, 2.—Ioau Rutesen, 4.— tija du Papucn, 1. —Năetase Rătescu, 2.--Dina Negrescn, 1.—loan Poamă, 3. — Gheorghe I. Popcscn, l.- -Ionn Popescn, 3.—Nicola-'Jigonescu, 1.—Oprea Cismarn, 1. — Hristen Ghiocuşî, 1.—loan G. Busde-rea, 2.—Dumitru Bicin, 1—50. — Stanca Chiţuleseu, 10.—Tudoraclie Ivan, 1.—Tu-dorache Drăghiceann, 1.—Grigore Chivuţă, loan Ilină, 1.—Zafiir lonescn, 2.—Nicoiae Suvu, 1.—Gheorghe N. Alexe, I.—Dumitru Gavrilescu, 2,—Grigorie Ştefen, 1.— loan Niţă Dnngu, 1.—Gavrilă M. Lichim, 1. — Costache C. Scnrţescu, 1. — Nicoiae Milo, 1.—Nicoiae Stătescn, 1. — Ioniţă An-cuţă, 50 b.—Ioniţă Eaach’, 1.—Dnţn An-dfoanche, 1.—Cost .a S. Bumbacea, 1.— Gheorghe Tatu, 1.- loan P. Pintoiu, 1.— Ioniţă Dragomir, 1 leS. LISTA No. 90. încredinţată d-M Primar al comunei Mereu i din plasa Filipesti. N. Munteann, 6 lei. — Lncn Chiriachid, 00.—,Proda Dimitrescu, 5.—Vaicu Şerban, 3.—Tănnso Vnicn, 4.—Alexe Năstase, 1.— Pr. D. D. Vintilescu. 10.—Grnden Petre, 0. —Trandafir Dobre, 3.—I. Gogainicennu, 12.—Dinu Preda, 2. —Ghiţă Voicu, 20.— 1. Drngomirescn, G.—I. Voicu, 21.—Spiri-don (proumuelonediseifrabil), 10. —Iou Moi-sesen, 2.—Simian Cuman, 10.--Radu Ţo-lnp, 8 lei. LISTA No. 135. încredinţată d-lut Primar al comunei firma Plasa Fir cu-Sec. R.dn Popescn, l lei.—Ivan Popn, 4.— Tanase PopeRcn, 2.—Costantin llie, 2. — George Drâgulâneacn, 2.—Pavel Pavel, 2 şi 50 bani. — R. Poseecn, 10. lordache Licsnndrn, 2.—Ion Din, 2 şi 50 bani.— EnnclieGeorg.-, 2.—Constantin George 2.— Ioniţă Popa, 2 şi 50.--Anica Grigore, 2. —Dumitru Dinu, 2. — Nicoiae Dune», 1 şi 50 bani.- -Mih ti Nicoiae 2 şi 50 bnnl. — Panait Radu, 2. — Micolne sin Nicoiae, 1 şi 50 bani.—Nicoiae Gherban, 1 şi 50 bani, Andrei Andronnche, 2.—Andrei Ene, 1 şi 50 bnnl. - - Ion Militam, t şi 50 bani. — Ion Sundri, 1 şi 50 bani.—LaxSr George, 2 şi 50 bani.—Dinu Constantin, 2 şi 50 bani.— Ion Preda, 2 şi 50 bani.- Stan Marin, 2 şi 50 bnnl.—Grigore Dumitru, 2 şi 50 bani.— Nicoiae Zamfir, 2 şi 50 bani.— Ioniţă Constantin, 2. —Ţinea Răducanu, 2' —Şerban Dumitru, 2.—Gg. Mnşat, 1 50 bani.—Niţă I Zăgăncseu, 2 50 bani —Ioniţă Nicoiae, 2.— Viş.ni Petre 1 50 bani.— Zamfir Gheorghe, 2 50 b«uî,—Constantin Gli-'orgbe, 2.—Stoica Ghica, 2. — Nicoiae Nica, 2 50 binî.— Sandu Zamfir, 2. — Gheorghe Martin, 2 50 bani.- Petre Gheor-gh1, 2.—Manole Zamfir, 2.— Uie Manea, 2.—Grigore ^du , 2 50 bani.—Gheorghe Andrei, 2.— Constantin Albn 2.—Nicoiae lordsche, 2. — Ion Andrei, I 50 bani. — Zamfir Stan, 2.—Stan Stancin, 2. — Jor-daclie Nico’ae, | 50 hani.—Ion Radu Dinu, 1 50 bani. — Radu i)inn, 1 50 bani. — Gheorghe Dobre, 2. — lordache Preda, 1 50 uanî.- Unda Nicoiae, 2. —Gheorghe Nico-loe 2 50 uanî. — Tunase Gheorghe, 2 50 bani. -Constantin Gheorge, 1 50 bani. — Alixandrn Radn, 2. — Costache Irimia, 2. —Sandu Gheorgh*, 2.-Preda Mitei 2 50 b ml.—Simeon Preda. 2 50 bnnl.—Chiriţă Mnşat, 2 50 hani. — Stoica Zamfir, 2 50 bani. — Tudornche Nicoiae, 2 50 bani. — Stoica Tudor, 1 50 b,.nT,—Spiridon (pronumele nediscifrnbil) 2 50 bani. — Gheor-ghe Lrdache, 2 50 bani. — Putrnche Sandu, 2 50 binî. —Nico’a loan, 1 50.—Marin Sandu, 1 50. —Andrei Alb?, 1 50 bani. Bonn Stancin , 1 50 bani.—Ion Petrache, 1 50 li .ui. —Ion Radu Mâauruiu, 1.—Ion N. Dorobanţii. (Va urma) A eşit do sub tipar în editări E. GRAVE & Comp. Calea Moşeşeae', Ne. 40. — Pista Teatrala! CALENDARUL PROGRESULUI PE ANDL 1878. care pe lângă materia calendaristică ati coprinde noa tarifa a timbrului nrangială in mod alfabetic, nn vela istorică şi originală Constandin Ma • racordai, compusa de N. 0. POPESCU ISTORIA RESBKLDLUI RUSO TORC ilustrată cu mai multe tablouri colorate re-presentâod diferite episoiie r cs lainici şi mal multe ale scrieri literarii. Preţul unui exemplar cn tablourile Doi lei noi NB. Spre a se evita orî-ce confasinue, sub-semnatul, incunosciinţez pe onor, lectori cnm că am încetat d’a lua parte la redacţiunea Calendarului pentru top, al tib imutul şi cel amusant ediţia H. Warth». N D Popescu. A pşit de sub tipar şi se afli de vânzare la magasinole de musieft ale d-lor Gebauer şi Şandrovits, şi la autor : CÂNTECUL ROŞIORILOR DE DA. VEDE. Dedicat Miriel-Sale DOMKIMIII ROMANILOR CAEOL L Poesia de Locoteaent de stat m«Jer H. C. MANIUIiEdU I'KNTRU VOCE SI PIAN0 ie CABOL PAŞ1LL jnn. Preţul 1 leB şi 50 bani. A eşit de sub tipar : TOMUL II. din CURSUL DE DREPT CIVILE <*i Succtsmttife ab inlistant In €55 pa- gine cu garm^mi lucrat. de FILEM0N IUA Stenograf la Adunarea deputaţilor ţi advocat. Se nflâ »le vânzare la libr&riele cele mnl principale cu preţlll (le 10 Iei uol; iar tomul I. eu preţul de 20 Iei nel- Va apare tn curând tomul III, oonţinând testamentele şi donaţin-nile i:i vre-o 600—800 pagini. TIMPUL Officift d© advocatură Pentru înlesnirea clienţilor mei ftm infiiin-ţat nn OfBclil d« ad vocal ură, Calea Mo-goşdiel No. 86 nnde m? voifl aH« in tote ijilele, dimineţa de la 8 panii la 11 ore, cn Incepera de la 23 Octonibre coreut. orndil se insărcineză fi ca nete de notariat şi urmăriri. Direcţiunea Poştelor şi Telegrafelor este rugată a’ml depune la Ofllcill verl-ce scri-*ore sad telegramă îmi va fi adresată. 640—3. Petre GrădişU'iiu. A EŞIT DE SUB TIPAR 51 se &BK de v^n^are LA TIPOGRAFIA TBIEL & WEISS LA TOATE LIBRĂRIILE: STAREA FINANCIARA A ROMÂNIEI Discursuri rostite In parlamentul român de DIMITRIE A. STURDZA Preţul 2 Lei n. A eşit de sub tipar : Manual de Comptabilitato în PARTIDA DUBL.A Şl SIMPLA pentru usul scdlelor de ambele «axe, do DIMITRIE IAROU Deposit la librăria Fraţii loaniţiu, Lipscani. Preţul 8» Hani. S’a pus sub tipar şi Economia domestică cn Coruptibilitatea domestică La Tipografia THIKL & WEISS şi la tote librăriele din ţeră se află de vânzare: DICŢIONAR PORTATIV GERM AND-RfLMAN de THEOCI1AR ALEX1 Preţul 3 leî 20 bani. Un profesor Nord, care a absol- vat academia se oferă a preda LECTUJMK in nrmătorele sciinţe : Desemn şi pictură, geometria, matematica şi ingenere tdte sciinţele necesare pentru pregătirea de a putea intra în şcotele soperiore. Afară de aceste va putea da lec-ţinni de piano, de limba francesă şi englesă. A se adresa Strada Virgilin No. 0 bis, »ed la Tipografia Thiel 4 Weiss. D. Vioreanu Sfareluat^el'- ciţiul profesinneî de advocat. Strada Polonă No. 21. E8P08IT STRADA EPISCOPIEI No. 4 LA .STRCGURILE NEGRC* OG AS I U NE RARĂ VINURI NATURALE VECHI DE 4, 8 ŞI II ANI I IST FLACOANE SI CU OCAUA cn preţuri fdrte reduse şi uenuŞite piui! acum V* Os Cituirl , Drişişanl . Odisiştl INDIGENE ALBE ŞI NEGRE IO» Oblu Mar» Băşicaţi Misohil Negru Vârlo» RaŞashii Timiltii V I MU R I 9 T R E I N B 0» Cbampagaa , Bordaaui en gros şi en detail 0a Rbla j Malaga > Ungaria || Madara Chtrry Muscat Lungi Nu pite concura nimeni cu mine nici In privinţa calităţii vinurilor şi nici In ceea ce privesce preţul lor. MB. Ligutarurl, Diftrit» Ctgnacurl viaui şi rin Champagn». Ţuici «eeh» naturali şi Uat.da-laaiB d« Toieana. 2\A. THEODORESCU. OPERILE MUSICALE imprimate in ediţiunea ndatri THIEL <3c WEISS, TYPOQ-RAFI Strada Lipscani, palatul » Dacia.4 FR. C. CONSTANTINE8CO D., Boavenir de Zizin, Valse poar pianoforte..... 3 — OARLSON O., Quatre morceaax RoumainB, pour pianoforte........... 2 — FLECHTENMCHER A., Muma Iul Ştefan, pentru o voce ţi piano......... 1 50 GEOBGEBCU TH., Doutî suspine, rom. pentru o voce eu piano....... 1 40 . , Spune, rom. naţională, pentru o vioc cu piano. 1 40 KBATOCHWIL A. K.. Uora, Vidţa României p-sntr* piano......... 1 40 MKDEK J. W., România, Quadrille de Conoert pentru piano........... 4 — MDSICRSCO G.f Rânduiala cununiei pentru piano................... 5 — STERN L., op. 10, Der VVanacb (Dorinţa) fflr Singst. und Clavierb. 2 — . op. 11. Lebewohl (Adio Moldova) Singst. und Clavierb.. 1 5o • op. 4. Qrande Etnde pour pianoforte................... 1 bo B op. 17. Hora. M&ri6ra pentra pianoforte .............. 1 20 » op. 18. Durerea 'ml este mare, Vaite brii. pentru piano. 3 — • op. 19. Visuri Ce de ccpil, Quadrille pentru piano 2 — » La Favorite, Schottisch pour piano .......*........... I 35 » Iţik-Polka pentru piano................................. 1 — » Op. 30. Apele de la Văcăresc!, Bcbottsicb pour piano. 1 50 VIKUX E.. Marche de Cavalerie pour piano ....................... 2 — T6t« aceste se v&nd cu rabat de 35»*. O jună damă germană cu cnuoscinţS de unii multe limbi, voesce n se augnj.i ca guvernantă saQ menageră la o familie în Galaţi saQ in districte. A Be adresa la Ţigănuşi vichid vis-â-vis de poliţie în Galaţi. Loisa Hertt. LEC'i'IUNI PAliTIOOLARE de MATE TS/I ATICI C. Brailoiu, fiul 47 Sturda ScauntU 47. 2000 fr. se cer© cu împrumutare, vPBSCSde ”o°f galbeni. Acestă moşie este şi de vânzare. A se adresa în strada Iconei No. 10, de la 7 —10 ord dimineţa şi sera de la 7—9 ore. (629—0) BEJR-Q- J J-IR- FABRICA LANDOUT-WIENERBERG M J ELSINGER et Fii la VIENA, farniseză contra casa sad â conto, livrabile la Viena. Muşamale de căruţe şi Mantale de pldie cât mai repede şi in cele mal mari cantităţi. (632—.0) A eş.t de Rnb tipar şi se află de vânzare la mngasiile de musică Gehauer şi landa & Sandrovitz : DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei Mureş6nn 1-T Y TVT IST EROIC psntru patru voci cu atompaniamanl de pian» de LEOPLD STERN. Preţul i Le 0 noii. BUCURESOI Tipografl-editorI Thiel & Wei««, palatul .Dacia.* desfacere totala Recomand bogatul med asortiment de felurit* Piannrî şi Pianine din cele mai renumite Fabrici ale Europei cu preţuri forte scăcjute. Wilhelmlne Schreiber (613). Calea Mogodiei No. 23. FABRICA de CHARTIE MECHANICA de la ZARNESCI, lângă braşov produce chârtiă de tipar in diverse calităţi in formate de cele mal mari nsitate dentru (jiare A se adresa la direcţiunea nnrr tei fabrice în Braşov, Strada CatArina No. 102. De închiriat. Casele din Strada Radu-Vodă No. 17, compnse din 7 camere, depen-dinţl fdrte Incăpătdre , grajd de 4 caî, şopron, 3 magazii, 4 cărţi şi 2 grădini, se Închiriată de la St. Diinitrie viitor. Doritorii se vor adresa 1n Strada Colţea No. CG. (737—0) .............................. * * * • • • 1 ţ Am ondre a Insciinţa pe onor. mele clientele şi onor public, că MAGASINUL MEU DE TAPISSERIE ŞI DE IDEGOI^-A-TXTTISri aflătore ocnma Calea Mogoşdeî No. 23 SE VA MUTA DE LA Sf. DIMITRIE In Strada Stirbel-Vodd No. 3 în dosul Teatrului Naţional, Mulţii mind p,litru încrederea cn care am fost onorat până acuma, îmi void da t6te silinţele spre a’l păstra şi pentru viitor în orî-ce privinţă. (834-0) WHM‘1 Cu totă stima H. HONICH. MW rwwm LA TYPOGRAFIA THIEL & WEISS PALATDL .DACIA.* şi la t6te librăriile din ţ6r& se nflă de vinŞare : METODA DE COSA NATORALA drept cod trăit la VĂTĂllXjRILE PRACTICEI MEDICALE Singura ş> sigura pasă contra morţii premature şi lingeiirel cronice de Aug. Wilh. KSnig PREŢCL î LEI NDOI. REGULILE CE TREBUEPA.5ITE pentru e AJONGE LA 0 BATRANBTA ÎNAINTATA PBEŢDL 60 CENŢIM. ANUNCIU IMP0E.TA1TT. PCEL Mii VECHIO SI REH0M1T0 MiCASIH LA STfiUA ALBĂ SOB FIRMA muminp ®0î.$5’!sîîî A 11 ■ i ui 0 Strada Carol I No.’5- |0 (Curloa Vorliie) ri vis-il-vi.s dp Sig. Pragor. 0 S Strada Carol I No. 5. (Cori ea Tech le) vi.a-â-vis de Sig. Pragcr. Am on6re a insciinţa pe onor. PT. Pnblic că mi-a sosit pentru epgonnl de iarnă nn bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copii, dnpă fasonate cele din nrraă, — preenm şi un mare transport de Cisme lungi de Lak rusesc, de lucbt şi de Vacs, ca şi Mantate de Cauciuc pentru ploe, prima calitate ; asemenea şi Galoşi de Gumi. Sub-spmnatnl adne mulţumirile mele onor. PT. Public pentru încredere ce a dat menţionatei mele firme de un interval de 12 an! care păDă acuma a depus probe suficiente de fina calitate a mirfei ca şi de eftinătatea preţurilor, sperând că şi de acum înainte, va bine-vol aî da concursul seă găsind tot-d'a-nna atât mărfuri fine şi fasouate cât şi preţnrl forte moderate. Cu tdtă stima PH1LIPP GOLDSTEIN. rVOUL ATELIER DE j FOTOGRAFIE şi PICTURĂ J i JL F. 3S/T vY XT XDI <3t C°mp. I» | 21, Calea Mogoşioeî 21; vis-â-vis de cofetăria Capşa. j| Se efectuează orî-ce fel de fotografie şi pictură, da orţ-ce fel de mărime, I» in modnl cel mai nod şi elegant aprob it în cel mai înalt grad prin care se |, foeră un lucrn solid frumos cu fidelitatea a natnrel. J0SEF GErtrNBAITM L J\. BELLE J A E D I 1B I E R E 20, Colini Hulerardulaf şi Stradel Hogoşfiiel» Casele Grecinn, 21) Aduc la cunoştinţa onor. Public cil mî’am asortat Magasinul cu MENCICOAFFE, PALTOANE ă la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalrine de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-datA înştiinţe^ ca am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIORAPI, CRAVATE şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mal moderate. JONEF Furnisorul Curţii, .A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. Tipografia Thiel & Weiaa Palatul .Dacia*.