Nr. 238 MARTI 18 OCTOMVRIE ANUL II. - 1877. A. BONAMENTELE IM TOATA MVAMA: P# m , , t t ( ........L. i. 4® H- 6 l»1 . ' * " I I I J.. r- s iui............• •»»'■ IM smiMATAT*: P» ..................... INSXBHUNI 31 RECLAMI! Linia de 30 litere petit, p.gina IV, $0 beai. e pagina !□. 80 baal, pe pagina LI, 1 lei îol. Beolame I lai noi linia. IM număr tn Capitali 10 bani. TIMPUL KSK IN TOATE ZILELE DE LUCBD. Bluroul Hedanţiel şi Administraţiei: Palatul ,.Daoia“. A.2srxjKrcixmi 8® prlimeac tn «trAinAtAte: La D-nil Bn*u simm A Voylw In Vienna, WalSuohgoaae 10 A. Qppelik In Vienna, 8 tubenbajtei 2> Rm&o-Mosm In Vienna , SeileratAtte 2 } Vimemu Hnfeska In Vienna, Teinfoltatraaae 17 j PhUipp Lbb In Vienna, E*chenbachg**ae 11; L. Ltmş A'.Comp, In Peţta |i Bana* A Corn?. In Paria. Scrisori nefranoate na ae prim ea o. Articolele nepablioate ae 70r arde. Un număr In Diatriota 15 bani. PLECAREA TRENURILOR Canal ile Bieoresol, 15 Octombrie. Oblig. Rurala .... • 851/, 861/, » Domeniile . . . 741/, 7i‘/i Credit funciar rural . . 73 V, 73 ■/, urban Isipr. municipal ni Cnpit. 72 _ OMig. ren«iî . . . . 126 _ Oblig. Dacii .... . 200 _ n Romanii . 40 --- Impr. municipal eu premii --- --- IteaLa KomAnA . . . • 0 - --- Paria 3 luni .... --- Londra , .... 2516 Viena * .... _ --- Perlin , .... Corail Â* Vleno, 27 Octombre. Metalice ......... . 64 10 Naţionale........ . 60 86 Renta In nur....... . 74 65 hom........... Acţiunile bAncel..... . 838 Creditări ........ . 213 10 London .... ..... . 117 70 Obligaţiuni rurale nngare . . 77 75 » teme|var . . . 76 25 » tr&nailvane . . . 74 70 Argint in mArfnrl .... . 104 00 Dncatul ......... Napoleonii........ Mnrc 100........ Cartai da Berlin, 27 Octombre. Aeţiun. Cfcilor ferate romAne 14 10 Obligaţiunile romAna 4%. . 54 — PrioriUţile C. fer, rom. 8«/0 48 60 împrumutul Oppenbeim ... 73 — Napoleonul................... 16 28 Viena, termen lung..............— — Paria , acurt .... 81 80 Calendarnl ijllel Marţi 18 (30 Octombre). Patronul filei: Ap. Luca Evange listai. BOaAritu! adrelul: 8 ore 33 «nin. Apusul adrelul: 4 ore 68 min. Fosele lunel: LunA PlinA* Baooreael—8«e4ta Bucureicl .... 8.15 n 10.--- <1 Ploeacl ..... 9.50 n 12.06 d BrAila..... 1.53 n 6.46 1 116 4 Tecuci ii..... 4.38 n 11.40 j Roman..... 9.05 Ş 4.54 j Socoti, aoaire . , 19.03 4 9.65 a Bi cn rasol Verolorern Piteatl..... . . . 11.21 < 10.15 n Slatina..... Craiora ..... Vfirciorora, aoaire . . . 8.01 HaoAra—Bucoresel Sucdra........5.11 ^ 6.46 d Roman..........8.45 n 12.10 d Teouoifi . . . . .11.30 n 5.10 4 BrAila . . • . . 3.08 n 8.10 n 8.68 d Ploeacl........7.12 d 2.45 d Buoureacl, aoaire 8.30 g 4.80 g Verolarofa—Baeoreael VflrcioroTa..............0.45 d Craiora.................11.44 d Slatina..................1.51 d Piteşti..................4.42 1 7.15 d Bucnreacl, aoaire . . . 7.40 4 11.20 g IBacareocl—Glargla Buoureaol..............9.15 d 0.05 n Qiargiu, aoaire........11.85 g 8.27 4 Glargla—BncareMl Giurgifi ...............T.96IARELOB. „Independenţa Română, de la 13 Octomvrie, vorbind despre atacul nereuşit făcut de către romăn! asupra redutei de la Griviţa, începe prin următoarele cuvinte : „De asta dată ecatomba a fost deplină. încă un doliâ pentru ţară, încă văduve şi orfani lipsiţi de toate, încă o nouă sleire a puterel noastre vitale ! Corpurile Legiuitoare ai! votat apărarea teritoriului şi numai a teritoriului ; Stăpănitorul a declarat solemn respectarea voinţei naţionale ; noi cu toţii am susţinut alungarea inamicului la cas de călcare a graniţei române, şi.consiliarif tronului de sineşi aă ordonat armatei trecerea Dunărei pentru a sfărăma redutele turceşti cu carnea românească. Armata s’a ilustrat, nasce întrebarea : Ce interese am apărat ? Dacă ne-am fi asimilat radicalilor în oposiţiune, am fi luat doliul fariseilor, am fi făcut sgomot mare, am fi încercat o răsturnare în numele „naţiunel*, şi am fi esclamat : că cuţitul s’a înfipt până la mâner în peptul României, şi corpul el sângerând s'a aruncat la picioarele principilor Bismarck şi Gorciacoff. Ca români însă, cu durere de ţară, ne reculegem în tăcere, jnima ni se sfâşie, vărsăm lacrime de sânge, şi ne întrebăm cu îngrijire : Unde ne conduc puternicii zilei şi unde se vor opri cuceritorii ţârei. ? „Pressa* de la 1G Octomvrie, constatând importanţa succesului ce-a goff, vom merge împrennă până la Ishim. Lui Mihail Strogoff negreşit i-ar fi plăcut mai bine să căletoriască siiigor, dar na pntea, fără ca aceasta să pară cel puţin ciudat, căntănd a se despărţi de nişte călători ce avesB să meargă tot pe acelaş dram ca şi dânsul. Aininterî fiind-cu Alcide Jolivet şi tovarăşul săB aveaii de gând ca să sc oprească la Işhim, fără ca să urmeze nnmai de cât drnmnl spre Omsk, na era nici an inconvenient de a face cn ei această parte de călătorie. — Ei bine, domnilor, respnnse el, ne-am înţeles dară. Vom călători împreună. Apoi cn tonal cel mai indiferent: — Ştiţi d-voastră cn siguranţă cam nnde a ajnns invasia tartară?—întrebă el. — Pe legea mea, domnnle, nn ştim de cât ceea ce se spunea la Perm, respnnse Alcide Jolivet. Tartarii Ini Faofar-Klian aii năvălit in toată provincia Semipntn-tinsknlul, şi de câte-va zile coboară merefl cn mers repede rial Irtiche. Trebnie dar să te grăbeşti dacă vor-ştî ca să le apncî înainte la Omsk. — Adevărat, respnnse Mihail Strogoff. — Pe lângă acestea, se mal spnnea că colonela) Ogareff reuşise a trece graniţa dobândit generalul Gurko pe soseaua Plevna-Sofia, arată că ştirea despre acest succes a produs la noi cea mal bună impresie, In urmă „Pressa* respunde la articolul de la 13 şi 14 c. al „Românului*, arătând că nici odată partidul centru nu a aprobat politica guvernului actual şi Încheie ast-fel: „Văd dar confraţii de la „Românul*, că toate pasagele ce aft citat, şi pe cari le menţinem întru toate, nici nu aprobă, nici nu consiliă politica, prea mult periculoasă, ce guvernul a luat asupră'şl, fără scirea şi voia naţiunel. Nu putem dar de cât să repetăm că râd a făcut gavernul, lucrând astfel. Daca pe viitor se va sili a lucra mal bine, daca însuşi se va sili a repara relele ce s’aO produs şi a se evita sad micşora relele şi mal mari ce ne ameninţă, noi vom fi gata a’l aproba şi încuragia. Insă, să bine-voiască şi cel de la „Românul* a se uni cu noi, spre a conlucra la această operă de reparare şi de prevedere, şi să nu se conducă aşa cum să se perpetue gre-şalele comise, ascunzându-le sad ne-recunoscându-le; căci atunci vor face răd mare, şi poate ireparabil, nu numai guvernului ce susţin, ci chiar ţârei, al cărei fii suntem noi toţi. „România Liberă* publică următoarele : Cel ce ad a face cu on. admini-straţiune a domenielor şi pădurilor statului, constată pe fie-ce zi În fericiţii administratori o tendinţă bine pronunţată pentru căutarea moşielor statului „in regiă*, pentru esploa-tarea pădurilor cam in regiă. Poate că dd. administratori voesc să facă o esperienţâ asupra aptitudinii statului, sad mal corect a câtorva favoriţi In esploatarea pământurilor ţării, dar această grea experienţă se face în socoteala bietului contribuitor. Este cunoscut cât de răd administrator este statul şi dd. de la do-menie pot dovedi In orl-ce moment. Sunt moşii însemnate date, In trecut şi chiar presinte, unor agricultori improvizaţi, cari nu varsă În tesaurul public nici a patra parte de cât minimul preţ olerit la licitarea arenduiril, şi cu toate acestea administraţiunea persistă În sistemul săd „regesc*, strâgâneşte pe arendaşi, amână cu lunile confirmările şi păgubeşte ast-fel într’un chip înseninător tesaurul României. RESBOIUL In (Jioa de 20 Septemvrie ploia şi timpul nefavorabil a urmat a împedica operaţiunile oştirilor româno-rnse, înaintea Plevneî. Domnitornl a ordonat ca pe totă zioa snpt o haină schimbată şi că nn pntea fi departe de a ajunge Ia căpetenia Tartarilor in mijlocul ţării rescnlate. — Dar cum s’o fi aflat aceasta? întrebă Mihail Strogoff, pe care aceste noutăţi mal mnlt saă mai pnţin aproape de adevăr ’l priviaă şi T interesaB d’a dreptul. — Ei, cum se află toate lncrnrile, respnnse Alcide Jolivet. Aşa, din vânt. — Şi al cuvinte temeinice sî crezi că colonelul Ogareff este în Siberia ? — Ba am auzit chiar că a trebuit să ia drumnl de la Kazan la Ekaterinburg. — Ah! Sciai asta, d-le Jolivet? zise atunci Harrv Blonnt, pe care ’l făcu să'şi descleşteze gnra spnsa corespondentului franceB. — O seism, respnnse Alcide Jolivet, — Şi sciai că trebne să fie străvestit în ţigan? — întrebă JIarry Blonnt. — In ţigan ! strigă mai fără voie Mihail Strogoff care şi adnse aminte de pre-eenţa ţiganului bătrân la Nijni-Novgorod, călătoria lui pe „Cancas* şi debarcarea Ini la Kazan. — Sciam deBtnl de bine in cât am făcut despre arta o scrisoare verişoariî, respnnse snrizând Alcide Jolivet. nnnl din adjntanţii şi oficiăril de ordonanţă ai înălţime! Sale şi nn o6cier ros din acel ataşaţi pentrn servicii pe lângă Măria Sa să pornescă la orele S'/t dimi-neţa din Mare'e cnartir General domnesc in liniile române şi rase, nnde vor avea a lna relaţii despre înaintarea re-tranşamentelor şi a Incrărilor de apărare, a cere listă da 6menil morţi sai răniţi din zioa precedentă, a vieita bivuacurile trapelor şi a observa “tarea de cnrăţenie a tabe-rilor, a se informa despre hrana âmeni-lor, starea eănătăţeî lor, nuroărnl bolnavilor şi despre fnragiol cailor. Aceşti ofi-ciări ’şî vor da bine semă despre căile de comunicaţie şi starea lor, vor merge la ambulanţe spre a vedea cum sânt îngrijiţi bolnavii, visitând din partea Măriei Sale pe oficiării şi soldaţii aflaţi acolo, şi despre tâte aceste vor adnee in fie-care ţjt raport detaliat înălţime! Sale Domnitorului. In zioa de 30 Septemvrie timpul a urmat a fi ploios; pe la orele 4 dnpă a-mce nlanl 1» P»«orova, iară donă escadrâne |a roşiori porniră la Mahaleta |i 1 eaca-|fpu la Demirkioi. Turcii părăsiră atonei ■ grabă Koinari peste nupte, fără a aş-•pta lupta. In aceeaşi ii, escadronnl nl-3-lea din l-iul egiment de roşiori prinse imprejnrnl Maha-eteî un convoiil turcesc compus de 287 ml fi 350 ol pe care ’l inaintă la cnarti-rnl general al armatei române. Vitele sate de la inamic se impărţiră la trupe. Daminecă, 2 Octombre, timpul se Iu-feptă cu totul, devenind forte frumos, ’rupele nâstre începură a repara cu aoti-itate degradaţiile produse de ploi la tn-ăririle nostre. In acea zi se Incepn tirul aortierelor cari se aşezaseră in paralele idstre ţi al căror foc fa îndreptat asnpra ed tel inamice No. 2. Luni, 3 Octombre, se urmă tirul cu nortiere de către artileria română asnpra ntăririlor inamice, si efectol săil dete un •eeultat forte satisfăcător. In aceeaşi , Marţi 4 Octomvrie, I. S. [domnitorul a mers in inepecţinuea linilor române. La orele 3 după amăzl tru->ele nâstre aveab ordin să facă nn atac lima lat asupra redutei turcesc! No. 2, ipre a alarma pe inamic, a’l face a se lesfeşura ţi a arăta ast-fel forţele sale le apărare diu redată ţi în reservă. La >ra indicată tunurile ţi mortierele române lin baterii începură de o dată nn foc rioleut in contra inamiculni, infanteria îdetră trăgând salve repezi ţi bine hrănite lin intenţinnile nâstre şi crezând intr'nn >tac efectiv, răspunse îndată cu artileria a pe tâtă linia, ţi mai ales din întăririle ale de la Bucova; infanteria Ba diu şanţul 'edutel şi de pe bancheta contra escarpei leschiae ademenea f jcul. M. S. Domnitorul w afla la fortul Alexandru, de unde se lominâză tâtă posiţia. In valea acestei poaiţii debuşară reservele tnrcesci însoţite de cerchezi călări, insă o baterie a noştri, ţsoştută de curând ţi tăind acea vale, fo lenmscală pe neaşteptate ţi lnăprinfoonl ii in eţarpă reservele inamice car] se retraseră in grabă. După o jumătate oră rimulacrul de atac încetă din partea nâ-itri, după ce se observase atât liniile de foc ale inamiaulni în redată, cât ţi trupele sale de susţinere. A. 8. R. Principele Arnnlf al Bavarieî, însoţit de adjutanţii se!, ţi de locoteuentul-colonel Blaremberg, ataşat de Măria Sa pt lângă persâna A. S. Regale, visită in acea zi liniile romăne. Marcări, 5 Octombrie, sosi la Marele enartier Domnesc telegrama A. S. I. Marele Dace Nicolae prin care annncia străluciţi victorie câştigată de trapele imperiale din Asia commandate de Marele Dace Michail. Măria Sa dete ordin ca ac (Sită importantă victorie să se comunice imediat prin ordin de zi trupelor armatei de Occident, şi luălţime . Sa adresă o telegramă de felicitare Majestăţel Sale Impe-ratului la Gorny-Studen, care răspunse mţumind Măriei Sile. Înălţimea Sa trimise atitmenen prin telegraf felicitările Sale A. S. I. Marelui Duce Michail şi ’l oferi Marea Cruce a ordinului Steaua Hem Inter, ca uu semn de amintire a luptelor susţinute împreună de armatele ruse şi române in contra inamicului comun. In aceaşl <}i, după amezl, A. S. R. Principele Arnnlf, dnpă ce visită dimineţa liniile ruse, îşi luă congediQ de la I. S. Domnitorul şi porni la Oorny-Stnden. Joi, 6 Octombre, bateriile şi mortierele nâstre canonară tâtă ijioa întăririle inamicului împedicândn'l a face noi lucrări. Vineri, 7 Octombre, la 2 ore după ameiji, I. S. Domnitorul traca in revistă trupele divisiei a 2-a de gardă, comandată de E. S. locotenentnl.general conte Schnvalof, precum şi cavaleria gardel, cari sosiseră dimineţa lângă Poradim. Aceste minunate trnpe de elită defilară pe dinaintea M. S. Domnitorului, şi porniră apoi a'şi lna posiţiile ce le snnt indicate imprejnrnl Plevnel. (Monitorul). SCRISOARE ADRESATA TILS/LFTJLiXTI. Caracal, U Octomvrie 1877. Domnule redactore. Ca cititor al jurnalului ce redactaţi, şi ale cărui idei le Impârtâ-şesce şi sub scrisul, ’ml permit a v6 adresa liniile de mal jos, speriind că nu le veţi trece cu vederea ca să rCmăe nepublicate: Zilelele trecute era la tribunal procesul unuia Theodorian pentru delapidare de bani publici. La apelul nominal n'a compărut inculpatul, din partea căruia se primise cerere de amănare fiind bolnav. Membrul To-neanu, locţiitor de preşedinte, lntr'un mod ilegal ordonă aducerea numitului cu forţă spre a T judeca cu orice preţ, fără să existe vre-un mandat de aducere. Mal mulţi advocaţi care audian la această comedie ne mal pomenită, formulează o Înscrisă recuzaţiune In persoana Toneanulul, şi inculpatul fiind adus cu sila o şi presintă numitului, care plin de mănie după ce o citeşte, ajurnă procesul neav£nd cine să T judece mal ăntCiă recuzaţia cu drept cnvent propusă. La 12 curent, fiind la tribunal, aud un mare sgomot şi In urmă rostin-du-se cele mal triviale expresiunl. Ce se petrece ? — Membrul Toneanu se insulta In modul cel mal grosier In camera de consiliu cu judecătorul de instrucţie Stftncescu, fără procese. Am afl at că daca nu se lntftmpla înăuntru substitutul Oeorgescu (lipsit şi acesta de cele mal elementare cunoştinţe) lucrurile ar fi mers prea departe, cu toate că a avut loc o mică păruială, şi se poate crede căci membrul Toneanu intrase In şedinţă cu părul In desordine şi cn fisiono-mia schimbată. V6 puteţi închipui, d-le Redactor, dacă In judecarea proceselor aceştia mal pot delibera lnpreuuă, sad prin diverginţe de opinii străgănesc pe InpricinaţI pe drumuri după cum se lntămplă. Seara In cafenele şi chiar prin familii materia a fost In destul de abundentă dănd loc la diverse comentarii, scuzănd mal mult pe membiul Toneanu ca nefiind In vărstâ şi prin urmare neajuns de minte, a comis o imprudenţă. Ar fi bine ca d. ministru de la justiţie văzănd de o cam dată cele mal sus enumerate, să ne scape de aşa magistraţi pe măinele cărora a ajuns acest nenorocit tribunal. Primiţi vă rog. Domnule Redactor, Încredinţarea distinsei mele consi-deraţiuni. Gr. Pofescu. CRONICA .Liberul Cugetător* este titlul une foi, ce apare de aici înainte de două-orl pe septămână in Brăila. ,Nn suntem guvernamentali, cu atât mai puţin insă conservatori* declară redacţia in No. I... După obicei, ii dorim eucceB. Din jndeţ s’au primit mal mnlte obiecte nncesarie pentru iarnă armatei şi ee tot trimet incă necontenit, inaintăndu-se ministerului respectiv. Este bine a se cunoaşte numele fie-cărul bun patriot ce face aeemine oferiri, ţi ia cnrănd vom incepe ni publica, spre a şti posteritatea că iu timpurile grele când patria fiind iu pericol, şi a Acut apel, fi aii dat tot concursul. Notăm chiar acum pe preotul Apostol din comuna Iveştii, care adunănd prin con cursul săi! 73 şervete, 57 bucăţele pănză nouă, 5 perechi işmene, 4 cămăşi, 9 per-nuţe, una litră Bcamă şi 73 lei, 5 bani în monedă, le-ail şi înaintat prin protoerie ia prefectură. Se spune că se aşteaptă de la mulţi preoţi aseminea obiecte ţi bani, este de dorit a se trimete cât mal în grabă, fiind-că timpul este aspru şi soldaţii dnpă cât se afirmă, aii mare nevoie. Nu ne îndoim câtuşi de puţin că clerul de la noi, nu va fi la înălţimea patriotismului. Exemplul preotului Apostol este de faţă. (C. de Terne1) Pe lângă răniţii, cari ue sosesc pe fie-zi de la teatrul de *resbel, sunt soldaţi bolnavi cn fneetile digeratei Suferinţele acestor din u?mă aii mâbnit adânc publicul, care asista la sosirea trenului, văzând pe bieţii nenorociţi ostaşi in asemenea st.,re deplorabile.—încă n’a dat frignl, şi triste consecinţi ale nnei campanii de iarnă in Bulgaria, mai cn seamă in condiţinuile in cari se Bfiă armata română, efi început a produce. Ce va fi oare peste câte-va săptămâni, când gerul şi viforul vor inlocui timpul frumos, de care, din norocire, ue bucurăm iucăl... Sergenţii de oraş aii ordin de a nu lăsa să treacă pe calea Mogoşoie, de la o oră oare-care, care aQ căruţe de transport, fiindcă aceasta ar împiedeca cn desăvârşire circulaţia. Doi muscali insă, cu o mare căruţă, vo-iafi, în ziua de 12 curent, să contravie ordinului poliţienesc, cu toată împotrivirea sergentului de oraş. Acest din urmă le spunea, oprind caii de a înainta: .Nu e slobod pe aici, daţi pe acolo ;* iar cărn-ţeşii ruşi ti rSspundeafi: *Batuşchi, ba-toşchi,. .Aici la noi na e .bntuşchi*, întâmpină sergentul, iu ajutorul căruia mal venise şi alţii, aşa în cât căruţa a fost nevoitfi să apuce o altă stradă laterală a podnlnî Mogoşoaie. (Pressa). PBEFECTUBA POLITIEI CAPITALEI ORDONANŢE Privitoare la lUsarea citaţiilor şi sentinţelor la domiciliu. Noi Prefectul Poliţiei. Văzând uşurinţa cn care cea mei mare parte de snb-Comisari ajută Portăreii in înlăturarea legei, pentru predarea citaţiilor şi sentinţelor la domicilii!; Considerând că ei adesea se depărtează de voinţa art. 74 şi 75 din procedura civilă , subsemnând procesele-verbale Ară a se transporta la domiciliu, şi fără a se informa de presenţa safi absenţa cetăţenilor; Considerând că această procedare din partea autorităţilor administrative, face adesea ca cea mai mare parte din cetăţeni să fie cu totul streini, de chemarea in judecată, de primirea sentinţei, iu cât dreptul de apărare, şi de apel ss desfiinţează de fapt; Considerând că averea şi libertatea omului ee ating in mod simţitor prin aet-fal de procedări; Am ordonat următoarele : Art. 1. Agenţi poliţieneşti care nn vor păzi cu esactitate art. G4 şi 75, diu pro-dura civilă vor fi pedepsiţi cu destituirea şi daţi judecăţii conform art. 24, din codul penal. Prefectul Poliţiei Radu Mihal. No. 5. 1877, Octomvrie 6. Noi, prefectul poliţiei capitalei, con i-derănd nenumăratele reclamaţii ce se pre-sintă d-lor comisari de către cetăţenii vecini cu stabilimentele de cărcinme din raionul acestei comune şi prin care se cer! * se lna măsuri contra sgomotulul ce se prodnee in’sus citatele stabilimente. Ordonăm : Ca cel mult la ora unu din noapte, toate aceste stabilimente, să fie închise, căci, la din contra, contravenienţii vor fi traduşi înaintea justiţiei represive, p. Pref. poliţiei capitalei: A. A.’Dristonanu. PUBLICAŢILTNE Pentru evitarea reclamaţiuuilor ce continuă se primesc mai pe fie-care zi pentru diferite obiecte uitate in trăsurile de birjl. Prefectura publică, spre cnnoscinţa’"ge-nerală, că indată ce o persoană se sue in-tr'o birjă, să ceară de la condnctornl el biletul cn Nr. trăsnreî. Asemenea sunt invitaţi şi toţi d-nil proprietari de birjt a nu scoate trăsurile in circulaţie pe strade până nu vor da con-ductornlni biletele cu Nr. lor, pnindu-le obligaţiune serioasă îndată ce o persoană se sne în birja să’i dea biletul, fiind că la cas de a se găsi vr’un conductor iu lipsă de asemenea bilete, se va constata contravenţiunea şi se va da proprietarul în judecată; iară la recedivă i se va popri chiar din circalaţinne. p. Prefect, A. A. Dresforean. Nr. 23,632. 1877, Septemvrie 9. Direcţiunea generală a tcle-legrafclor şi poştelor. Cu includerea Dunărei tâte pacbete'e marfă ce se espediazl prin poşta din străinătate pentru România, neavănd indicată pe dânsele via pe care să se îndrepteze, se trimit de către binrourile poştale din Ungaria nnmai prin Braşov.—Am cerut administraţiei poştelor din Buda-Pesta să reguleze a se Îndrepta parte pe via Verciorova, parte pe via IţkanI, de âre-ce între Braşov şi Ploeeci nefiind de cât o singură deligenţă pe Zi, un se pot transporta tâte pachetele ce sosesc cu o singură cursă, ast-fel că cele mai multe dintr’eusele suferă întârzieri considerabile. Văzend insă că numita administraţie n’a luat nici o măsură de îndreptare, şi ci continuă a Ie eepedia tot numai pe la Braşov, unde se află şi acum tn deposit un număr de peste 800 de pachete cu marfă; direcţiunea generală a telegrafelor şi poştelor spre a dispărea aceste prejudiţiabile întârzieri, râgi pe d-nil comercianţi, ca in interesul d-lor chiar, să ciară d-lor comisionari s’aă expeditori diu streinătate oel a0, ca pe viitor să să espedieŞe pachetele cu marA pe via IţkanI, notând pe fie-care pachet acâstă >via* pe unde vor sosi Ară iut&r şit de sub tipar şi se află de vân- | ijare la nmgasiile de mnsică Gebauer şi landa & Sandrovitz : DEŞTEPTATE ROMANE de Andrei Mureşânn HYMN EROIC pentru patru voci cu acompaniament de pian* de LiEOPLD STERN. Preţul i Leii no fi. BUCURESOI Tipografl-editorl Thiel et Weias, palatul .Dacia.4 DESFACERE TOTALA Recomand bogatnl meO asortiment de felurite Piannri şi Pianine din cele mal renumite Fabrici ale Europe! cn preţuri forte scăzute. Wilhelmine Schreiber (613). Calea Mogoâiei No. 23. Sâmbătă 8 Octomvrie FABRICA de LCHARTIE MECHANICA de la zarnesci, lAnga braşov prodnce chârtiă de tipar in diverse caii* tăţi in formate de cele mal mari nsitate dentrn (Jiare A se adresa la direcţiunea numitei fabrice în Braşov, Strada Catarina No. 402. De închiriat. Casele din Strada Rad a-Vodă No. 17, compuse din 7 camere, depen-dinţî fârte încăpâtâre, grajd de 4 cai, şopron, 3 magazii, 4 curţi şi 2 grădini, se închiriată de la St. Himitrie viitor. Doritorii se vor adresa In Strada Colţea No. 66, (737_1) Districtul se a - Moşia Inoteştl dr' rendeijă de la Sfântul George viitor 1878. Doritorii se vor adresa la D-nu N. Bourki Calea Mogoşoiei No. 174. (8#8—1) Desfacere Totată Moscenitorif defuntelul Iordache Şerbânescu argintarul, desfac în total sah în parte cu preciurl reduse t6tâ marfa de argintâriă precum: Ic6ne mari şi mici , tacâmuri de dnlciţă şi de masă, candele diferite mărimi, cruci de botez, evanghelii, cădelniţe, potire, coşnicidre, inele şi alte diferite obiecte de argint, precum şi uneltele de lucru. D-nil amatori sunt rugaţi a se adresa în tdte (Jilele la magasinul repausatulul, Calea Mogo-şdieî, Hanul Zlătari No. 21. (631-0) A eşit de sub presă şi se află de vânzare la librăriile Socec & Comp. şi Fraţii Ioaniţin: ÎNVĂŢĂTURA ELEMENTARĂ despre Dogmele bisericel ortodoxe de răsărit de D. ST. CiLINESCO arangiată confarm programei în vigore pentrn clasa III din licee, gymnasie, scdle centrale de fete, scole normale şi pentrn clasa II din setninarie. Preţul 85 bani. CE SE POATE CAPATA PENTRU » FBA.IVC1 LA DESFACEREA SPECIALITĂŢILOR IN PANZARIA LIN GERIA DIN VIENA (Jalea Mogoşdlel Palaie „Dacia** Pentru 50 bani: i oot Piobit de vâri. Pentru 5 franci: 0 cămaşă de Oxford englea. Pentru 4 Iranol 50 bani; I pireohe pantaloane pentru oilirtţl. Pentru 5 frânai: 6 perechi manchete ori ce lason. Pentru 5 Iranol: 2 garnitura colorate de dame. Pentru 5 franci : L2 gulere engl., in orî-care fason fi mărime. Pentru 5 franci: e părechl ciorapi patentate. Pentra 5 franci: 0 gulere moderne pentru dame, după alegere. Pentru 5 franci : 12 batiste albe de păoză adevărată. Pentru I franoi: l‘i batiste bine oolorate tivite f) ip&late. Pentru 5 franci: 6 proadpe de păniă curată. Pentru 5 franoi: 6 şervete da masă de pdnift adevărată. Pentru 5 franci: 12 şervete albe de oeaid. Pentru & franci: 1 cămaşă modernă, simplă săfl brodată. Pentru 5 franci: 2 batiste cu monograme fin brodate. Pentru 5 franci; 1 batistă francesă fin brodată ou dantele. Pentru 3—8 franci: 1 corset de damă Pentru 57* franci: 0 cămaşă de năpte Pentra 5 franci: 3 pepturl fin brodate pentru cămăşi de bărbaţi. 2 garniture fine şi moderne pentru dame (gulerul şi manşete). 1 camiaon modern brodat. 1 faţă de masă colorată cu ciucuri, pentru cafă. 1 cămaşă atSfl o pereche de umene de damă, bogat brodate. I cravată de damă, ad ev erată Crâme-Dentelle. 1 fustă costum pliată. 1 bucată Tulpan. Pentru 25 franci: 42 de coţi — I bucată Cbilon frenţiuuc. Pentru 10 franoi: I bucată Robe d'enlantş de teile Pentru 18—24 franci: I bucată Tartan anglea de 5 oeţl. Pentru 20 franoi: 24 goţi Pichet. Pentru 20 franci: I buoată Manta de bale. Pentru 18- 25 franci: 1 bucată pănsă de Rnmborg, de 36—4ă ooţl. Pentru 55 68 franci: 1 bucată pănsă de Belgia de 60 ooţf. Pentru 75—108 franci : 1 bucată pănsă Corona ide 58 coţi. pentru 115—*10 franci : 1 buoată Toile Batiste frances. franci: franci; Pentru 5 Pentru 5 Pentru & franci Pentru 5 franci: Pentru 5 Pentru & Pentru 5 franci: franci: franci; Pentru 12—22 franci. Plapămă de ltnă forte fine. Atară de artlcolile mentlomte ti yiieşte tet-d'a-une trueourl oomplecte. Calea Mogoşâiel Palatnl „Dacia*1. ComSnŞiledln dietriote Tneoţite ou preţul respectiv ee vor eleatei toarte fr.knio eoneelieei ox?\ GUITTHER i la VILLE DE BRDXELES Podul Mogoşâiel No. Ui vis-ă-vis de Consulatul Russesc Recomandă magazinul >efl asortat io tot-d'a-una fflrte bine cn ruflri* de bărbaţi fi de lame, gulere, manchete, batiste d* tino, olanii fi mdtask, otor.pt pentru b4(t>alt fi dame, flanele fine (cr^pe de santd) camtvin*. groşelte, broderie <1 antei», cravate de bkrbaţî MC femei In e«|e mal eol forme ei eulorl, ambrele de Spre ei de pldie etc. «ta. Atrăgând tot ^ de-o-datâ atenţiunea onor. Clientele ci din cama oriiet am redus forte mult preţurile. Oxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxj X X X X X X X X AUU1TCIU IMPORTANT. 5 CEL MAI VSCH10 SI REHOMITO MAGASIS LA STEUA ALBĂ SUB FIRMA ® msm* ©©motî y 0 Strada Carol I No. o- Strada Carol I No. 5. i fi Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) vls-â-vis de Slg. Prager. Strada Carol I No. 5. (Curtea Vechie) via-â-rte de Slg. Prager. C) bj H li 4 Am onâre a insciitiţa pe ouor. PT. Public că mi-a sosit pentrn sesonnl de iamâ nn bogat asortiment de încălţăminte pentru Bărbaţi, Dame şi Copii, după fasonele cele din urma, — precum fi nn mare transport du Cisme lungi de Lak răsese, de Incht fi de Vacs, ca fi Maniate de Cauciuc pentra ploe, prima calitate ; asemenea şi Galoşi de Gumi. Snb-semnatnl aduc mulţumirile mele onor. PT. Public pentrn încredere ce a dat menţio atei mele firme de nn interval de 12 ani care pânS acnma a depnB probe suficiente de fina calitate a mSrfel ca şi de eftinâtatea preţurilor, sperând că şi de acnm înainte, va bine-voi ai da concnranl şed găsind tot-d’a-ona atet mărfuri fine şi fasonate cât fi preţuri f6rte moderate. Cu t<5tă stima PH1LIPP GOLDSTEIN. JOSEF GEUNBAUM BEXjXjE JAEDI1TIERE rm 20, Colţul Bulevardului şi Stradet Mogoşâiel, Casele Orecâuu, 20 Aduc la cunoscinţa onor. Public ca mî’am asortat Magasinul cu MENCICOAFFE, PALTOANE a la DERBY şi COSTUME COMPLECTE Pantalone de fantasie din diverse Stoffe. Tot de o-datit înştLmţeţl cit am priimit CAMAŞl, FLANELE, CIOKAPI, CBAVATE şi tot ce ecsistâ mai modern. Preţurile sunt cunoscute de cele mal moderate. JONEF «R€lVBA.l^ll Furnisorul Curţii, .A LA BELLE JARDINIERE*, 20 Colţul Bulevardului, 20. Tipografia Thiel & Weisa Palatul ,Dacia*